Sunteți pe pagina 1din 12

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE

REFERAT
EVALUAREA VALORII TURISTICE GLOBALE A
GEOMORFOSITURILOR DIN ZONA MUNȚII BIHOR UTILIZÂND
METODA PRALOG

NEDELCU FLORENTINA MĂDĂLINA


ORBU LAURA – MARIA
GRUPA 309
SPECIALIZAREA GEOGRAFIA TURISMULUI

1
Cuprins:
1. Introducere
1.1. Cadru teoretic conceptual
1.2. Istoricul cercetării
1.3. Obiectivele studiului
2. Arealul de studiu
2.1. Localizare
2.2. Geologie
2.3. Relief
3. Metodologie
4. Rezultate și discuții
4.1. Selecția și clasificarea geomorfositurilor
4.2. Evaluarea valorilor geomorfositurilor
4.3. Valoarea turistică a geomorfositurilor
5. Concluzii

Bibliografie

2
2. Arealul de studiu

2.1 Localizare

Fig. Nr. 1

Fig. Nr. 2

Geomorfositurile evaluate sunt: Vf. Bihor, Vf. Curcubata Mică, Peștera Urșilor, Peștera
Scărișoara, Ghețarul de la Focul Viu, Groapa Ruginoasa, Cetățile Ponorului, Avenele din Lumea
Pierdută, Cascada Pișoaia, Peștera lui Ionele.

Arealul de studiu este zona masivului Bihor , masive care fac parte din partea nordică a Munților
Apuseni. Acesția prezintă un mozaic petrografic , întâlnindu-se formațiuni geologice de toate
tipurile și vârstele ( șisturi cristaline, calcare, conglomerate, gresii, argile, roci eruptive luând
naștere de –a lungul întregii scări a timpului geologic, de la Proterozoic la Cuaternar)

3
Geomorfositurile analizate sunt incluse în Parcul Natural Apuseni ( Peștera Urșilor, Peștera
Scărișoara, Ghețarul Focul Viu, Groapa Ruginoasa, Cetățile Ponorului, Avenele din Lumea
Pierdută, Peștera lui Ionele), iar Vf. Bihor, Vf Curcubata Mare, Cascada Pișoaia se află situate la
sud de parc, pe valea Arieșului Mic – Cascada Pișoaia, in comuna Arieșeni – Vf. Bihor /
Curcubata Mare și Vf. Curcubata Mică.

2.2 Geologie

Masivul Bihor prezintă o diversitatea a formelor cartice și obiectivele turistice din această zonă
sunt consecințele constituției lor geologice. Masivul Bihor se compune din două zone – Bihorul
Sudic si Bihorul nordic.

Bihorul sudic cuprinde masivul Biharia si are o structură geologică complexă, aici apărând pânze
de acoperire adică stive mari de strate care în timpul mișcărilor scoarței terestre sunt deplasate pe
mari distanțe. In această zonă se poate urmări o succesiune a stratelor dinstre sud spre nord:

 șisturi cristaline și granite de varstă precambriană – creasta masivului Biharia


 conglomerate metamorfozate de varsta paleozoică medie
 depozite mai tinere din Paleozoicul superior
 depozite de varstă mezozoică

in Bihorul nordic predomină calcarele masive ce alternează cu pachete mai subțiri de


conglomerate, gresii. Reprezintă fundamentul Masivului Bihor

Bihrul sudic este alcătuit din roci paleozoice si roci mai vechi, iar Bihorul nordic din roci
mezozoice.

2.3 Relief

Relieful este determinat de alcăturiea geologică, drept pentru care se separă două zone distincte –
Masivul Biharia( Bihorul sudic) și Bihorul nordic, formele predominante de relief fiind cele
carstice.

Masivul Biharia prezintă roci dure, rezultând forme de relief masive cu pante înclinate, creastă
destul de uniformă, fără vârfuri proeminente. În această zonă se intâlnesc cele mai înalte varfuri
din Muntii Apuseni tocmai datorită formațiunilor geologice ( Vf. Curcubata Mare – 1849m , Vf.
Curcubata Mică)

În Bihorul Nordic se întâlnesc majoritatea obiectivelor turistice cartice, aici relieful carstic fiind
remarcabil prin întindere, amploare și varietate.

Relieful se prezintă ca o platformă ridicată care nu are o rețea hidrografică organizată. Se


întâlnesc doline, scurte văi oarbe, polii. Platforma calcaroasă este mărginită de văi adânci care

4
formează abruputi puternice. Reteaua de râuri de la marginea platfomei reprezintă a doua
caracteristică a zone carstice cu chei adânci, peșteri, peșteri de gheață,

3. Metodologie

Pentru a calcula valoarea turistică a geomorfositurilor, trebuie calculate valorile estetice/ scenice,
stiintifice, culturale, economice, dar înainte de acestea se clasifică geomorfositurile în funcție de
criteriul funcțional, genetic, criteriul mărimii și importanței turistice.

Tabel Nr 1 – Clasificarea geomorfositurilor

Nr. GEOMORFOSITURI FUNCTIONALITATE GENEZĂ TIP RELEVANȚĂ


Crit TURISTICĂ

În funcție de criteriul temporar, geomorfositurile se clasifică în active și pasive, criteriul genetic


delimitează geomorfositurile în glaciare, periglaciare, carstice, structurale ( ex. Cascadele),
fluviale ( chei, defilee), morfologice (ex, varfuri, aspectul stratelor de roci). În funcție de criteriul
mărimii/ tip, geomorfositurile pot fi punctuale ( blocuri de rocă cu o anumită fizonomie –
Babele), lineare ( chei, defilee, cascade), arele (ex. Versanți , vârfuri, pereți stâncoși).
Geomorfositurile pot fi cu relevanță locală/ regională, cu relevanțî națională și internațională dacă
sunt clasificate după criteriul importanței turistice.

Tabel Nr. 2 – Valoarea scenică sau estetică

Criteriu / Scor 0 0,25 0,5 0,75 1 Explicații


S1 – Nr de NUL 1 punct 2- 3 4- 6 >6
puncte de puncte puncte puncte
belvedere
S2 – Distanța de NUL < 50 m 50 – 200 200 – 500 > 500 Dacă distanța
la punctele de m m m este mare,
belvedere automat
vizibilitatea
geomorfositurilor
crește
S3 – Suprafața NUL Redusă Medie Mare Foarte Este analizată în
gemorfositului Mare funcție de
celelalte
geomorfosituri
din arealul de
studiu
S4 – Diferența NUL Redusă / Medie Mare / F
de nivel / Mică Înaltă mare/

5
înalțimea Foarte
înaltă
S5 – Contrast Culori Întrele Culori Între cele Culori Se analizează
coloristic identice cele două diferite două opozite făcând
culori culori comparația între
culorile
geomorfositului
analizat și
culorile mediului
înconjurător

Valoarea scenică / estetică se calculează făcand media aritmetică a celor cinci criterii

V sce =( S1 + S2 + S3 + S4 + S5 ) / 5

Tabel Nr. 3 – Valoarea știintifică a gemorfositurilor

Criteriu / scor 0 0,25 0.5 0,75 1 Explicații


Sci 1 – Nul Redus Mediu Mare Foarte Se refară la
Importanță mare importanța
paleogeografică gemorfositului
pentru
reconstituirea
condițiilor
morfologice în
care a evoluat
Sci 2 – Nul Redus Mediu Mare Foarte Analizează
Reprezentativitate mare reprezentativitatea
pentru conditiile
morfologice din
zonă/ importanța
didactică a
geomorfositului
Scri 3 – Suprafața - < 25 25 – 50 50 – 90 >90
( %)
Sci 4 – Unicitatea >7 5–7 3–4 1- 2 1 Este calculată în
raportul cu
celalalte
geomorfosituri
din zonă. Un
geomorfosit este
unic atunci când
în zona de studiu
nu mai există
geomorfosituri
asemănătoare sau

6
numărul lor este
redus
Sci 5 – Total Puternic Mediu Slab Intact Reprezintă cât de
Integritatea distrus distrus degradat degradat afectat este un
geomorfosit de
procese naturale
sau antropice
Sci 6 – Interesul Nul Redus Mediu Mare Foarte Geomorfistul
ecologic mare prezintă habitat
pentru specii rare
endemice de
plante și/ sau
animale sau
pentru un număr
mare de specii

Valoarea stiintifică se calculeazăastfel:

V sci = (Sci 1 + Sci 2 + 0,5 Sci 3 + 0,5 Sci 4 + Sci 5 + Sci 6) / 5

Tabel Nr. 4 – Valoarea culturală a geomorfositurilor

Criteriu / 0 0,25 0.5 0,75 1 Explicații


scor
Cult 1 – Fără Legaturi Legături Legături Legături Sunt analizate
Caracteristici legătură slabe medii puternice definitorii legăturile
istorice si geomorfositului
culturale cu
evenimentele
istorice
Cult 2 – 0 1- 6 6 – 20 21 – 50 > 50 Sunt analizate
Reprezentari toate
iconografice reprezentările
geomorfositului
( cărti, picturi,
gravuri,
subiectul unei
lucrări)
Cult 3 – Fără Relevanță Relevanță Relevanță Relevanță Evaluarea
Relevanță construcții redusă medie mare foarte vestigiilor,
istorică și / vestigii mare construcțiilor
arheologică geomorfositului
Cult 4 – Fără Redusă Medie Mare Foarte Dacă
Relevanță mare gemorfositul

7
religioasă prezină biserici,
constructii
religioase
Cult 5 – Niciun Foarte rar Ocazional Relativ Periodic/ Sunt analizate
Evenimente eveniment des in fiecare evenimentele
de artă și an organizate în
cultură arealul de
studiu sau
arealul
geomorfositului
( sărbători
dedicate formei
de relief)

V cult = media aritmetică a celor cinci criterii

Tabel Nr. 5 – Valoarea economică

Criteriu / 0 0,25 0.5 0,75 1 Explicații


scor
Eco 1 – Situate la > 1 < 1 km de In In In apropiere
accesibilitat km fata de un drum apropiere apropiere de drumuri
e drum modern modernizat de de nationale
drumuri drumuri
locale regionale
Eco 2 – Riscuri Riscuri Riscuri Riscuri Fără riscuri
Riscuri necontrolabil necontrolat parțial puternic
Naturale e e controlat controlat
e e
Eco 3 – Nr. < 10. 000 10. 000 – 100.000 500.000 > 1 mil Se
Anual de 100.000 – 500. – 1 mil calculează
vizitatori 000 în funcție
denumărul
de
vizitatori
înregistrați
în cea mai
mare și
apropiată
stațiune de
geomorfosi
t
Eco 4 – Complet Nelimitat Mediu Protecție Neprotejat
Nivelul protejat limitată

8
oficial al
protectiei
Eco 5 – Fără atracție Atracție Atracșie Atracție Atracție
atracția locală regională națională internațional
ă

V eco = media aritmetică a celor 5 criterii

Valoarea turistică a unui geomorfosit se calculează prin media aritmetică a celor patru valori (
scenică/ estetică, știintifică, culturală, economică )

4. Rezultate și discuții

4.1 Selecția și clasificarea geomorfositurilor

Tabel Nr. 1

Nr. GEOMORFOSITURI FUNCTIONALITATE GENEZĂ TIP RELEVANȚĂ


Crit TURISTICĂ
1. Vf. Bihor Pasiv Morfologic Areal Național
2. Vf. Curcubata Mică Pasiv Morfologic Areal Regional
3. Peștera Urșilor Pasiv Carstic Linear Național
4. Peștera Scărișoara Pasiv Carstic Linear Național
5. Ghețarul de la Focul Pasiv Carstic Linear Național
Viu
6. Groapa Ruginoasa Pasivă Antropică Areal Național
7. Complexul carstic Pasiv Carstic Punctual Național
Cetățile Ponorului
8. Avelene din Lumea Pasiv Carstic Areal Regional
Pierdută
9. Cascada Pișoaia Pasiv Structural Linear Regional
10. Peștera lui Ionele Pasiv Carstic Linear Național

Geomorfositurile analizate sunt incluse în Parcul Natural Apuseni ( Peștera Urșilor, Peștera
Scărișoara, Ghețarul Focul Viu, Groapa Ruginoasa, Cetățile Ponorului, Avenele din Lumea
Pierdută, Peștera lui Ionele), iar Vf. Bihor, Vf Curcubata Mare, Cascada Pișoaia se află situate la
sud de parc, pe valea Arieșului Mic – Cascada Pișoaia, in comuna Arieșeni – Vf. Bihor /
Curcubata Mare și Vf. Curcubata Mică.

Am ales aceste geomorfisturi tocmai datoritp faptului ca au relevanță locală și națională, unele
dintre ele fiind chiar inedite și complexe din punct de vedere geomorfologic precum Groapa
Ruginoasa – o ravenă, Peștera Urșilor – obiectivul turistic cel mai vizitat din Muntii Apuseni

9
tocmai datorită stalacmitelor, stalactitelor, colonelor din interiorul ei, Cetațile Ponorului –
considerată una dintre cele „ 7 minuni naturale ale României”. Vf. Bihor este cel mai inalt varf
din Muntii Apuseni .

4.2 Evaluarea valorilor geomorfositurilor

Tabel Nr. 2 – Valoarea scenică sau estetică

Nr. GEOMORFOSITURI S1 S2 S3 S4 S5 Total


Crit
1. Vf. Bihor 0.5 1 0,75 1 0,25
2. Vf. Curcubata Mică 0,5 0,75 0,75 0,75 0,25
3. Peștera Urșilor 1 -,25 0,5 0 0,5
4. Peștera Scărișoara 1 0,25 0,5 0 0,5
5. Ghețarul de la Focul Viu 1 0,25 0,5 0 0,5

6. Groapa Ruginoasa 0,75 0,25 0,75 0,75 1


7. Complexul carstic 0,75 0,5 0,5 0,5 0,5
Cetățile Ponorului
8. Avelene din Lumea 0,25 0,25 0,5 0 0,25
Pierdută
9. Cascada Pișoaia 0,25 0,25 0,5 0,5 0,5
10. Peștera lui Ionele 1 0,25 0,25 0 0,5

Tabel Nr. 3 – Valoarea știintifică a gemorfositurilor

Nr. GEOMORFOSITURI S1 S2 S3 S4 S5 S6 Total


Crit
1. Vf. Bihor 0.5 0,75 0,25 0,25 0,75 0,75
2. Vf. Curcubata Mică 0,5 0,75 0,25 0,25 0,75 0,25
3. Peștera Urșilor 0,75 1 0,25 0,75 0,75 0,75
4. Peștera Scărișoara 0,75 1 0,25 0,5 0,75 0,5
5. Ghețarul de la Focul Viu 0,75 1 0,25 0,5 0,75 0,5

6. Groapa Ruginoasa 0,5 1 0,75 1 0,75 0,25


7. Complexul carstic 0,75 1 0,5 1 0,75 0,5
Cetățile Ponorului
8. Avelene din Lumea 0,25 0.5 0,25 0,25 0,5 0,25
Pierdută
9. Cascada Pișoaia 0,25 0,5 0,25 0,25 0,75 0
10. Peștera lui Ionele 0,5 0.5 0,25 0,25 0,75 0,5

10
Tabel Nr. 4 – Valoarea culturală a geomorfositurilor

Nr. GEOMORFOSITURI S1 S2 S3 S4 S5 Total


Crit
1. Vf. Bihor 0,25 0,5 0 0 0,5
2. Vf. Curcubata Mică 0,25 0,5 0 0 0,5
3. Peștera Urșilor 0,5 0,5 0,25 0 0,5
4. Peștera Scărișoara 0,5 0,5 0,25 0 0,5
5. Ghețarul de la Focul Viu 0,25 0,5 0 0 0

6. Groapa Ruginoasa 0 0,5 0 0 0


7. Complexul carstic 0,25 0,5 0 0 0,5
Cetățile Ponorului
8. Avelene din Lumea 0 0,25 0 0 0
Pierdută
9. Cascada Pișoaia 0,25 0,25 0 0 0, 25
10. Peștera lui Ionele 0,25 0,25 0 0 0,25

Tabel Nr. 5 – Valoarea economică

Nr. GEOMORFOSITURI S1 S2 S3 S4 S5 Total


Crit
1. Vf. Bihor 0,25 0,5 0,5 0,5 0,75
2. Vf. Curcubata Mică 0,25 0,5 0,25 0,5 0,5
3. Peștera Urșilor 0,75 0,5 0,75 0,5 0,75
4. Peștera Scărișoara 1 0,75 0,75 0.5 0,75
5. Ghețarul de la Focul Viu 0,75 0,5 0,5 0,5 0,75

6. Groapa Ruginoasa 1 0,25 0,25 0,5 0,75


7. Complexul carstic 0,75 0,5 0,5 0,5 0,75
Cetățile Ponorului
8. Avelene din Lumea 0,25 0,25 0,25 0,25 0,25
Pierdută
9. Cascada Pișoaia 0,5 0,25 0,25 0,25 0,25
10. Peștera lui Ionele 0,5 0,25 0,25 0,25 0,25

11
4.3 Valoarea turistică a gemorfositurilor

12

S-ar putea să vă placă și