SPETE DREPT CIVIL – OBLIGATII

Speta 1.

Intre X si Y s-a incheiat un contract de vanzare cumparare avand ca obiect o cantitate de

produse petroliere X are calitatea de vanzator , Yde comparator.
Potrivit contractului Y trebuia sa plateasca pretul in termen de 1 an de la data incheierii
contractului; in aceasta perioada de timp a intervenit insa , insolventa lui Y.
X a incheiat un contract de cesiune de creanta cu Z contra sumei de ½ din pretul stabilit
in contractul de vanzare cumparare intre X si Y.
Z nu si-a indeplinit obligatia platii pretului cesiunii

1. Ce mijloc juridic are la indemana X pentru recuperarea pretului de la Y?

2. ce mijloc juridic are la indemana X pentru recuperarea pretului rezultat din contractul
de vanzare- cumparare

Raspuns:
1. X nu mai are la indemana nici un mijloc juridic fata de debitorul cedat pentru a-l
constrange ( deoarece a intervenit un contract de cesiune de creanta)
2. are la indemana o actiune in executare(969 c.civ)

În situatia in care X avea o garantie asupra bunului vandut acesta se transmite prin
cesiunea de creanta la z ?
Afirmativ.
Deoarece obligatia se transmite cu toate garantiile,accesoriile…

In situatia in care Z ca urmare a cesiunii de creanta nu reuseste sa-si recupereze creanta

de la Y
- Z il poate actiona in justitie pe X pentru restituirea pretului creantei
- Contractul de cesiune de creanta incumba obligatia starii de solvabilitate a lui X

Daca pana la notificarea cesiunii lui Y acesta plateste pretul carburantilor catre X , Z mai
poate pretinde creanta de la Y ?
NU. Pentru ca el a facut o plata valabila (principiul relativitatii efectelor contractului)

Speta 2. Fata de debitorul, societatea comerciala X s-a dispus deschiderea procedurii

insolventei iar in tabelul creditorilor s-au inscris mai multi creditori chirografari.
Creditorul chirografar Y detine o pondere din masa credala de 36% din totalul creantei
debitorului.
Creditorul chirografar Z detine o pondere de 17% din totalul creantelor debitorului X
Diferenta de 47% din totalul creantelor este detinuta de un numar mare de creditori
chirografari ale caror creante sunt inferioare a 1 % fiecare din totalul creantei debitorului
.Potrivit legii speciale X se poate reorganiza daca cel putin 50% din totalul creantelor sale
exprima un vot pozitiv.
La adunarea creditorilor s-au prezentat numai creditorii Y si Z ceilalti fiind lipsa
Creditorii Y a votat in favoarea reorganizarii lui X

1
Creditorul Z a votat in potriva
Ce mijloc juridic are la indemana creditorul Y pentru a obtine ponderea necesara in
vederea reorganizarii lui X.
Raspuns:subrogatia
Y in calitatea de creditor a lui X are la indemana subrogatia legala 1108 lit a

Speta 3. Rasp civila delictuala

A s-a casatorit cu B la 10 octombrie 1980,casatorie in urma careia au rezultat 2 copii .La

scurt timp de la nasterea lor,sotul a dat dovada de o serie de comportamente neadecvate
pentru un parinte: lipsea in mod repetat de acasa,cand venea se afla in stare de ebrietate,
cauzand o serie de sandaluri in care erau implicate si cei 2 minori .
De asemenea B nu cotribuia la cheltuielile casnice .
In aceste circumstante A a fost nevoita sa imprumute sume de bani pentru a creste copii ,
apeland la C , un prieten mai vechi care s-a obligat sa o ajute in mod constant,fiind un om
de afaceri .In 1983 A divorteaza de B ,iar in 1984 intra intr-o relatie de concubinaj cu C.
In 1994 are loc un accident de circulatie in care sunt implicate C si D .In fapt D ,
conducatorul unei autobasculante l-a accidentat mortal pe C pe trecerea de pietoni
,vinovatia sa fiind stabilita de organelle de cercetare penala.
Ulterior accidentului A il cheama in judecata pe D cerandu-i sa acopere prejudicial
constand in ajutor si sprijin material de care sunt lipsiti copii prin decesul lui C.
Paratul se apara sustinand ca nu exista nici un raport de rudenie intre C si copii si mai
mult nu erau casatoriti.
Pe de alta parte A a depus o serie de inscrisuri care atestau ca C se ocupa de soarta
copiilor inca din 1981.
Paratul mai sustine ca C oricum era asigurat si conform clauzelor contractuale
indemnizatia de asigurat revenea minorilor.paratul a respins cheltuielile la inmormantare
motivand ca ac. Nu au fost sustinute de A ci de catre o ruda a acesteia.
Ce hotarare va pronunta instanta si de ce?

Rasp: A are un interes legitim ptr a intenta o actiune impotriva lui d

Chiar daca nu este un drept subiectiv ,este d ajuns un temei legitim ptr ca A sa intenteze o
actiune civila
D trb sa restituie cheltuielile de judecata
A avea dreptul saceara si despagubiri pentru daune morale
Hotararea va fi favorabila reclamantei din toate punctele de vedere

Speta 4.

A, proprietarul unui cal campion de curse in angajeaza pe B pentru a-I transporta

animalul la polygon. In dimineata cursei B greseste drumul si ajunge in intarziere astfel
inact calul pierde startul la cursa.
A il actioneaza in justitie pe B cerandu-I desapgubiri civile legale de 20000 euro,aratand
ca animalul sau era favoritul principal,castigator al ultimelor 2 editii
Raspuns:

2
A poate sa-I ceara lui B un prejudiciu pentru taxa de participare a calului la concurs si
pentru beneficial nerealizat.

X il chjeama in justitie pe Y, avocatul sau solicitand instantei obligarea paratului la plata

unor despagubiri civile.In motivare X arata ca avocatul sau dintr-o eroare grava nu a
formulat calea de atac la care era indrepatatit potrivit codului de procedura civila astfel
incat in prima instanta,nefav lui X a ramas definitive si executorie
Rasp:
Se admite actiunea lui X deoarece Y nu a introdus in termen motive care i-ar fi putut fi
favorabile lui X

23.03.2011

3
01. Cum se numesc clauzele contractuale exprese privind rezoluţiunea contractului
pentru neexecutare?
Pacte comisorii.
02. Enumeraţi tipurile de pact comisoriu
a) clauza că în caz de neexecutare a contractului de către una dintre părţi, contractul se
desfiinţează (rezoluţiunea va avea loc judiciar);
b) clauza că în cazul în care o parte nu-şi va executa obligaţiile, cealaltă parte este în
drept să considere contractul ca desfiinţat (rezoluţiunea se va opera pe baza declaraţiei
unilaterale de rezoluţiune a părţii îndreptăţite);
c) clauza că în caz de neexecutare de către una dintre părţi a obligaţiei sale, contractul se
consideră rezolvit de plin drept (rezoluţiunea operează de drept, instanţa sesizată
nemaiputând acorda termen de graţie, nici să aprecieze asupra oportunităţii pronunţării
rezoluţiunii);
d) clauza potrivit căreia în caz de neexecutare, contractul se consideră desfiinţat de derpt,
fără a mai fi necesară punerea în întârziere şi fără orice altă formalitate prealabilă (are loc
desfiinţarea necondiţionată a contractului, de îndată ce a expirat termenul de executare).

03. Cine are dreptul de a aprecia dacă este cazul să se aplice rezoluţiunea?
Creditorul care şi-a executat sause declară gata să-şi execute obligaţiile. Înscrierea în
contract a unui pact comisoriu expres nu înlătură facultatea acestuia de a cere executarea
silită a contractului şi de a nu se ajunge la rezoluţiune. Debitorul care nu şi-a executat
obligaţiile nu are dreptul de a pretinde rezoluţiunea contractului, chiar dacă în cuprinsul
acestuia a fost inserat un pact comisoriu expres de tipul cel mai sever.
04. Care sunt efectele rezoluţiunii?
a) părţile sunt repuse în situaţia anterioară încheierii contractului, restituindu-şi una alteia
tot ceea ce şi-au prestat în temeiul contractului desfiinţat;
b) partea care şi-a executat sau s-a declarat gata să-şi execute obligaţiile este îndreptăţită
a obţine despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor suferite ca urmare a neexecutării
obligaţiilor de către partea în culpă.
05. Care este deosebirea dintre rezoluţiune şi reziliere?
Rezoluţiunea se aplică în caz de neexecutare a unor contracte cu execuţie instantanee.
Rezilierea se aplică în cazul neexecutării unor contracte cu execuţie succesivă. Pe când
rezoluţiunea desfiinţează retroactiv contractul, rezilierea face să înceteze efectele
contractului numai pentru viitor.

06. Care este deosebirea dintre rezoluţiune sau reziliere pe de o parte, şi riscul
neexecutării contractului pe de altă parte?
Rezoluţiunea sau rezilierea presupun o neexecutare a contractului imputabilă uneia dintre
părţi. Riscul contractului apare ca o consecinţă a neexecutării contractului sinalagmatic,
ca urmare a imposibilităţii fortuite, deci a unei cauze independente de orice culpă a
vreuneia dintre părţi.

07. Cine suportă riscul contractului?

Regula este că riscul contractului este suportat de debitorul obligaţiei imposibil de
executat. Aceasta înseamnă că debitorul obligaţiei imposibil de executat nu va putea
pretinde celeilalte părţi să-şi execute obligaţia corelativă, dar nici cealaltă parte nu va

4
putea pretinde despăgubiri pentru neexecutare de la debitorul obligaţiei imposibil de
executat.

08. Care este soluţia în situaţia în care obligaţia a devenit numai parţial imposibil de
executat?
a) fie se reduce în mod corespunzător contraprestaţia ce ar urma să fie executată de către
cealaltă parte, caz în care debitorul obligaţiei imposibil de executat va suporta riscul
contractului numai în măsura părţii neexecutate de el;
b) fie se desfiinţează în întregime contractul, în măsura în care partea ce ar putea fi
executată nu asigură satisfacerea scopului pentru care contractul a fost încheiat.

09. Cine suportă riscul contractului în contractele translative de proprietate?

Regula consacrată în legislaţie este aceea că, în cazul contractelor translative de
proprietate, riscul contractului îl suportă acea parte care avea calitatea de proprietar al
lucrului la momentul pieirii fortuite a acestuia (res perit domino).

Riscul contractului îl va suporta deci cumpărătorul, deoarece el a devenit proprietarul

lucrului prin simplul fapt al încheierii contractului, chiar dacă lucrul nu fusese predat. El
va trebui aşadar să achite preţul lucrului pierit. Regula res perit domino înseamnă, aici,
res perit creditori – riscul contractului este suportat de creditorul obligaţiei imposibil de
executat.

10. În ce situaţie transferul dreptului de proprietate operează prin simpla încheiere

a contractului?
În cazul lucrurilor certe, individual determinate. În cazul în care obiectul contractului
sunt bunuri de gen, transferul dreptului de proprietate operează numai o dată cu predarea
către cumpărător.
11. Cine suportă riscul contractului în cazul în care vânzătorul, înainte de pieirea
bunului, fusese pus în întârziere întrucât nu-şi executase la termenul prevăzut
obligaţia de predare?
Vânzătorul (art. 1074 alin. 2 C.civ.). Însă acesta se va putea exonera de acest risc dacă
face dovada că bunul ar fi pierit şi la creditorul-cumpărător, dacă i-ar fi fost predat în
termen.
12. Cine suportă riscul contractului în cazul în care transferul proprietăţii este
afectat de o condiţie suspensivă?
Transmiterea proprietăţii fiind subordonată îndeplinirii condiţiei, riscul este suportat de
către vânzător, acesta nemaifiind în măsură să-şi execute obligaţia la îndeplinirea
condiţiei.
Dacă pendente conditione – în cazul condiţiei suspensive – obiectul a pierit fortuit numai
parţial, cumpărătorul este obligat să-l primească în starea în care se găseşte, fără a putea
cere o scădere de preţ.

13. Cine suportă riscul contractului în cazul în care transferul proprietăţii este
afectat de o condiţie rezolutorie?
Cumpărătorul comportându-se, de la început, ca şi când ar fi proprietar pur şi simplu, în

5
situaţia în care bunul piere pendente conditione, riscul contractului este suportat de către
proprietarul sub condiţie rezolutorie, adică de către cumpărător.

Spete

1. In 2007 se intocmeste un raport de expertiza psih cu privire la numita A in varsta de 68

de ani, conform caruia s-a constatat ca A suferea de boala Parkinson si era lipsita de
discernamant permanent, de asemenea se propune initierea demersurilor privind punerea
sub interdictie judecatoreasca a lui A
In 2008 primaria emite o dispozitie de numire a lui X in calitate de curator special a lui A.
La o luna de la emiterea dispozitiei X se prezinta la notar si incheie un contract de
vanzare – cumparare prin care un apartament este instrainat lui Y , un nepot al acesteia.
In 2010 A decedeaza la data decesului fiind in viata cei doi fii ai ei.Unul dintre ei si
anume B solicita sfatul unui avocet in vedere reintroducerii in masa succesorala a bunului
instrainat.
Daca a-ti fi avocatul lui B ce l-ati sfatui sa faca?
Rasp: Curatorul nu poate incheia acte de dispozitie
L-as sfatui sa realizeze o actiune in desfiintarea contractului (ptr k nu a avut
consimtamant) si desfiintarea dispozitiei de numire a curatorului (act administrative)

2. Obligatia proprietarului care inchiriaza farmacia sa altei persoane, constand numai in

indatorirea de a pune la dispozitia locatarului fondul de comert al farmaciei impreuna cu
autorizatia este o obligatie de a da, iar nu de a face.
a) daca s-ar admite ca obligatia de transmitere a folosintei bunului este de a da (ca
in cazul de mai sus) s-ar putea sustine ca in caz de pieire a lucrului inchiriat prin caz
fortuit fie inainte, fie dupa predarea lucrului, riscul va fi suportat de locatar, asa incat in
pofida pieirii lucrului locatarul sa fie obligat sa plateasca chiria?
b)care sunt consecintele calificarii in ceea ce priveste suportarea riscului
contractului si care este solutia cea mai bine fundamentata juridic?
c)obligatia debitorului de a transmite uzul sau posesiunea bunului este o obligatie
de a da sau de a face?
d)dar obligatia de transmitere a proprietatii bunului?
Cred ca dl Ciutacu se refera la teoria aia cu inchirierea peste 5 ani de se si noteaza
in CF, ca ar fi un act de dispozitie si nu de administrare, cu care eu personal nu prea sunt
de acord
a) Nu, intr ucat obligatia locatorului ,,ART. 1421 CC Locatorul trebuie sa tradea
lucrul în aşa stare, încât sa poată fi întrebuinţat.nn devine imposibil de executat ,iar ART.
1423 CC. Dacă în timpul locatiunii, lucrul închiriat ori arendat se strica în totalitate prin
caz fortuit, contractul este de drept desfăcut.
b)Riscul contractului il suporta debitorul obligatiei imposibil de executat
c)de a face
d) de a da