Sunteți pe pagina 1din 82

Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MECANICĂ

Departamentul Maşini Mecanice, Utilaje şi Transporturi

PROIECT DE LICENŢĂ

Domeniul de studii universitare de licenţă: INGINERIE MECANICĂ

Program de studii universitare de licenţă:

MAŞINI ŞI SISTEME HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

COORDONATOR
Prof.dr.ing. Liviu Eugen ANTON

ABSOLVENT
Beja Trandafir Emanuel

Timişoara
2016
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMIŞOARA

FACULTATEA DE MECANICĂ

Departamentul Maşini Mecanice, Utilaje şi Transporturi

PROIECT DE LICENŢĂ

Proiectarea și testarea unui


rotor de pompă centrifugă

COORDONATOR
Prof.dr.ing. Liviu Eugen ANTON

ABSOLVENT
Beja Trandafir Emanuel

Timişoara
2016
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

FIŞĂ CADRU

pentru proiectul de licenţă al studentului _______________________________, promoţia ______

SPECIALIZAREA MAŞINI ŞI SISTEME HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE

Denumire temă
A. Proiectul trebuie să conţină:

1. Partea scrisă (Memoriul de prezentare): structura părţii scrise, concepută de comun acord, de către
conducătorul proiectului şi absolvent (capitolele care vor trebui rezolvate în cadrul lucrării)

2. Partea grafică:

Desene de ansamblu, desene de subansamble, desene ale reperelor, scheme de amplasare,


hidraulice, pneumatice, schiţe, scheme funcţionale etc., în funcţie de natura temei de proiectare

B. Data preluării temei:

C. Locul de desfăşurare a programului de documentare/practică: ________________________

________________________________________________________________________________

D. Îndrumătorul de proiect:

 cadru didactic: ______________________________________________________________


 specialist de la unitatea de documentare:
__________________________________________________________________________

E. Data pentru predarea proiectului: ________________________________________________

Îndrumători de proiect:

____________________________________ _________________________________

____________________________________ _________________________________
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA


FACULTATEA DE MECANICA
DEPARTAMENTUL MMUT Sesiunea _________2016

Media anuala Nota conducatorului


REFERAT
ASUPRA PROIECTULUI DE LICENŢĂ/DISERTAŢIE
ABSOLVENT ______________________ CONDUCATOR
________________________
Tema lucrarii de diploma / disertatie
____________________________________________
_______________________________________________________________________
_________
A. Date generale
Structura proiectului
obisnuita de cercetare de executie
2. Continutul proiectului Nr.
de pagini
bun foarte bun  cu elemente de originalitate
cu erori de calcul cu erori de algoritm

3. Utilizarea calculatorului Programe de biblioteca sau programe


speciale de calcul sau simulare.
nr. Programe soft profesional nr programe speciale (realizate in catedra)
nr programe realizate de candidat

4. APRECIEREA PARTILOR POZITIVE SI NEGATIVE (se continua pe verso)

Semnatura conducatorului
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Cuprins
Cap. 1. Introducere ................................................................................................................................................... 1
Cap.1.1 Studiul actual în domeniul pompelor centrifuge( în particular pompe de acumulare cu cot) ..................... 1
1.2. Clasificarea pompelor centrifuge....................................................................................................................... 4
1.3. Parametri funcționali ai pompelor centrifuge .................................................................................................... 5
1.4. Principiul de funcționare al pompelor centrifuge .............................................................................................. 6
1.5. Reglarea sistemelor de pompare ...................................................................................................................... 8
1.5.2. Reglarea prin variația turației ......................................................................................................................... 9
1.5.3. Reglarea prin modificarea unghiului de așezare............................................................................................. 9
1.6. Ecuația fundamentală a turbopompelor ........................................................................................................... 10
1.7. Fenomenul de cavitație .................................................................................................................................... 11
1.7.1. Natura cavitației............................................................................................................................................ 11
1.7.2. Cavitația vaporoasă ...................................................................................................................................... 11
1.7.3. Cavitația gasoasă .......................................................................................................................................... 11
1.7.4. Pseudocavitația ............................................................................................................................................. 11
1.7.5. Tipuri cavitaționale....................................................................................................................................... 11
1.7.6. Stadii cavitaționale ....................................................................................................................................... 13
1.8. Mecanismul distrugerii prin unde de șoc ......................................................................................................... 15
1.8.1. Mecanismul distrugerii prin microjeturi ....................................................................................................... 16
1.8.2. Coeficienții de cavitație ................................................................................................................................ 17
1.8.3. Înălțimea de aspirație pozitivă netă și căderea dinamică de presiune........................................................... 19
În practica exploatării pompelor sunt utilizate astăzi, două noțiuni ce derivă din NPSH: ..................................... 19
1.8.4 Curbe caracteristice teoretice de cavitație ..................................................................................................... 21
1.8.5. Instalații de laborator .................................................................................................................................... 22
1.9. Pompe centrifuge de capacitate mare .............................................................................................................. 26
1.9.1. Pompă radială în dublu flux ......................................................................................................................... 26
1.9.2. Pompe cu secțiune încrucișată 2d și 3d ........................................................................................................ 27
1.9.3. Pompă cu secțiune încrucișată s+s ............................................................................................................... 28
1.9.4. Pompă centrifugă de mare capacitate cu arbore vertical .............................................................................. 28
1.10. Probleme de montaj a pompelor de mare capacitate RV ............................................................................... 29
1.11. Necesitatea abordării temei de licență ........................................................................................................... 32
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

2. Proiectarea rotorului de pompă centrifugă ......................................................................................................... 33


2.1. Proiectarea rotorului prototip pentru pompa de acumulare PRO 10-195 cu metoda inversă .......................... 33
2.2. Concluzii privind proiectarea şi analiza noului rotor pentru pompa de acumulare PRO 10-195 .................... 35
2.3. Evaluarea performanţelor energetice ale noului rotor model de pompă de acumulare ................................... 36
2.4. Evaluarea performanţelor cavitaţionale ale noului rotor model de pompă de acumulare ............................... 36
2.5. Comparaţia rezultatelor numerice: model rotor existent versus model rotor reproiectat. ............................... 37
2.6. Concluzii privind funcţionarea rotorului model de pompă de acumulare reproiectat pentru pompa PRO 10-
195 în traseul hidraulic model ................................................................................................................................ 40
3.Testarea experimentală ........................................................................................................................................ 42
3.1. Prezentarea standului și a echipamentelor de măsura...................................................................................... 42
3.2.Echipamentele de măsură pentru determinarea caracteristicilor globale ale pompelor centrifuge .................. 44
3.3. Măsurători pentru determinarea comportamentului energetic și cavitațional la 2 turații ale rotorului............ 49
4. Analiza datelor experimentale ............................................................................................................................ 50
4.1. Analiza curbelor energetice ............................................................................................................................. 50
4.2. Rezultate .......................................................................................................................................................... 51
4.3. Rezultatele măsurătorilor energetice pentru turația de 2500 rot/min .............................................................. 51
4.4. Rezultatele măsurătorilor energetice pentru turația de 2900 rot/min .............................................................. 53
4.5. Rezultatele măsurătorilor cavitaționale pentru turația 2500 ............................................................................ 55
4.6Rezultatele măsurătorilor cavitaționale pentru turația 2900 .............................................................................. 57
5. Tehnologia de execuție a arborelui pompei ........................................................................................................ 59
6. Calcului tehnico-econimic al arborelui pompei.................................................................................................. 63
7. Concluzii ............................................................................................................................................................ 68
Referințe ................................................................................................................................................................. 73
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Cap. 1. Introducere
Cap.1.1 Studiul actual în domeniul pompelor centrifuge( în particular pompe de acumulare cu
cot)

Vehicularea fluidelor a avut și are un rol deosebit de important în istoria civilizației umane. O
țară industrializată consumă pentru pomparea fluidelor peste 20% din energia produsă. În țarile
industrializate, fabricarea pompelor reprezintă circa 1% din produsul intern brut. Lucrarea de față se
ocupă cu descrierea, funcționarea, proiectarea și exploatarea pompelor centrifuge de capacitate mare.
Acțiunea pompei asupra lichidului poate fi dinamică (pompă centrifugă) sau statică (pompă cu piston
sau pompă volumică). O pompă poate fi rotativă sau cu deplasare liniară, ce se poate recunoaște foarte
ușor după felul mișcării pe care îl execută. Pompa centrifugă este o mașină foarte răspandită, care a
câștigat un loc important în construcția mașinilor hidraulice.[3]

Problema ce se pune în general constructorilor de mașini cât și constructorilor de pompe este aceea de
a realiza o mașină, cu preț de cost redus, care să aibă un randament cât mai ridicat și care să necesite
cheltuieli de întreținere și exploatare reduse.

Aceste condiții greu de îndeplinit au fost realizate cu succes de oamenii de știința, în strânsă colaborare
cu,constructorii și tehnicienii care exploatează pompele centrifuge.Teoriile avansate ale acestor
cercetători au fost verificate în laboratoare cu renume mondial și au fost confirmate în practică.[4]

Constructorii de pompe trebuie să țină cont de urmatorii factori:


a) Siguranța de funcționare (pisele componente ale pompei trebuie să nu se rupă sau să nu sufere
deformații nepermise, să nu se încălzească și să nu se uzeze într-o perioadă scurtă de timp).
b) Economia (pompa trebuie să corespundă condițiilor de precizie de farticație și să aibă preț de
cost redus).
c) Posibilitatea de execuție (respectarea regulilor constructive, permițând executarea pieselor cu
ajutorul mașinilor care sunt la dispoziție).
d) Norme constructive(elementele componente ale pompei trebuie să corespundă standardelor
STAS, ISO, ș.a , normelor sau preciziilor).
e) Dispozitivele de protecție (evitarea pericolelor pentru muncitorii care exploatează pompele).
f) Condițiile speciale (pompele să fie adaptate regimului și locului de exploatare, posibilităților de
transport de reparație și procurare rapidă a pieselor de schimb pe șantierele cele mai depărtate).

Pompele hidraulice se clasifică în:

1. Turbo pompe
2. Pompe volumice

1.Turbopompele se clasifică cu ajutorul numărului caracteristic:

2 n Q 2 n Q (1)
k 
gH 3 4 y3 4

Lucrre de licență
1
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

unde toate mărimile sunt introduse în sistemul internaţional, iar turaţia în rotsec

Se mai utilizează pentru clasificare şi turaţia caracteristică nq şi turaţia specifică ns care se mai
numesc şi rapiditate cinematică respectiv rapiditate dinamică [1].

În tabelul 1 sunt prezentate tipurile constructive ale pompelor în funcţie de nsCP , k şi nq .

Tabelul 1 [ ]

Se observă din tabel, că pompele centrifuge acoperă un larg domeniu de funcţionare: k  0,2  0,6 sau
nsCP  40  500 , respectiv nq  11 35 .

2.Pompele volumice se clasifică în:

Pompe cu piston
Acest tip de pompe se foloseşte mai ales la utilajul petrolier. În fig.1.1 este prezentată schema
constructivă a unei astfel de pompe cu piston plonjor şi mecanism bielă-manivelă. Distribuţia se
realizează cu două supape, una de aspiraţie şi una de refulare.

Fig.1. 1Schemă principială pentru pompa cu piston [ ]

Pompe cu pistoane axiale


Acestea sunt cele mai utilizate din clasa pompelor cu piston. Presiunea maximă poate atinge 350
daN/cm2 şi debitele variază între 8 şi 580 l/min.

Lucrre de licență
2
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Se întâlnesc mai des trei principii constructive:

 pompe cu corp înclinat;


 pompe cu disc înclinat;
 pompe cu disc fulant.
Cele cu corp înclinat sau disc înclinat au o construcţie asemănătoare, diferenţa constând doar în
elementul care este înclinat, discul sau corpul cu pistonaşe.

Pompe cu palete alunecătoare


Pompele cu palete alunecătoare (glisante) se folosesc în acţionările hidraulice pentru debite de
maximum 200 l/min şi presiuni de 60...70 bar. Există două tipuri de bază:

 cu aspiraţie şi refulare centrală, fig.1.2


cu aspiraţie şi re fulare exterioară. fig.1.3

Fig.1. 2. Pompa cu aspiraţie şi refulare centrale [ ] Fig.1. 3. Pompa cu aspiraţie şi refulare


exterioară [ ]

Pompe cu pistoane radiale


Pompele cu pistoane radiale realizează presiuni până la 210 bar şi debite cuprinse între 0,02...0,75
m3/min.
Pompe cu şuruburi
Pompele cu şuruburi fac parte din categoria pompelor cu angrenaje cu particularitatea că
angrenarea este axială.

Pompe cu roţi dinţate


Pompe cu inel de lichid
Pompe cu membrană

Lucrre de licență
3
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

 Pompe centrifuge

Fig.1. 4. Pompa centrifugă [ ]

Sunt cele mai răspândite pompe pentru transportul fluidelor, utilizate în special în rețele de
alimentare cu apă dar și pentru vehicularea lichidelor în industria chimică, cea minerală sau
metalurgică. Funcționarea lor se bazează pe acțiunea forței centrifuge a unui rotor cu palete asupra
fluidului aflat în pompă în Fig1.4. Pompele centrifuge fac parte din categoria generatoarelor
hidropneumatice, ce au ca element caracteristic un rotor cu mai multe palete care înpreună cu statorul
formează canale în care fluidul este aspirat și refulat radial.[2]
Particulele de fluid antrenate de rotorul aflat în mișcare de rotație, sunt aruncate sub acțiunea
forței centrifuge către periferia acestuia, având la ieșirea din rotor viteze mari deci energie cinetică
mare. În camera spirală a pompei viteza particulelor de fluid scade iar presiunea curentului de fluid
crește astfel încât, cea mai mare parte a energiei cinetice se transformă în energie potențială.
Pompele centrifuge sunt făcute pentru debite medii și mari, respectiv presiuni mici și medii.
Pentru a fi puse în funcție este necesară umplerea conductei de aspirație cu fluid ori evacuarea aerului
din acest tronson, până la intrarea fluidului din pompă.[3]

1.2. Clasificarea pompelor centrifuge

Pompele centrifuge sunt mașini hidraulice capabile să transforme energia mecanică primită de
la arbore, prin motorul de acționare în energie hidraulică asigurând vehicularea unor debite la o
înălțime de pompare H.
Din punct de vedere constructiv pompele centrifuge pot fi :

 cu rotor ultralent, lent, normal, rapid și ultrarapid;


 cu axul orizontal sau vertical;
 cu unul sau mai multe rotoare inserate, reprezentând pompe cu mai multe etaje;
Lucrre de licență
4
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

 cu unul sau două fluxuri;


 cu refulare radială sau diagonală;
 cu sau fară stator;
 cu sau fară dispozitiv special de prelucrare a forțelor axiale;
.
1.3. Parametri funcționali ai pompelor centrifuge

În vederea caracterizării funcționării pompelor centrifuge este necesar introducerea unor mărimi
care sa cuantifice cantitatea de fluid care trece prin pompă este schimbul energetic care are loc în
pompă precum și eficiența acestuia. În cazul mașinilor hidraulice care intră în categoria de generatoare
mărimile numite și parametri functionali sunt:[1]
a) Debitul Q
b) Înaltimea de pompare H
c) Puterea utilă Pu
d) Puterea consumată Pc
e) Randamentul ɳ
a) Debitul reprezintă cantitatea de fluid ce trece prin secțiunea de ieșire în unitatea de timp. În cazul
pompelor centrifuge se utilizează debitul volumic exprimat in SI in [ /s].
v
Q (1.1)
t

b) Înăltimea de pompare numită și sarcina pompei ce repreintă diferența dintre energia specifică a
fluidului la ieșirea din pompă (refulare) și energia specifică a fluidului la intrarea în pompă (admisie).
 v pr  p
2 2

H  er  e  v r
  ( z r  z ) (1.2)
2g  *q

unde:
[m/s] – viteza medie a lichidului în secțiunea de refulare, respectiv la aspiratie;

[N/ ] – presiunea statică a lichidului in secțiunea de refulare, respectiv aspirație;

[m] – cotele de nivel ale celor două secțiuni de calcul fată de un plan de referință;

[kg/ ] – greutatea specifică a lichidului

c) Puterea utilă reprezintă puterea transferată fluidului la trecerea prin pompă:


p  gQH[w]
u
(1.3)
d) Puterea consumată reprezintă puterea preluată la arborele pompei de la motorul de antrenare.
Pc [w]
e) Randamentul , caracterizează eficiența transformării energetice:
p
 u
(1.4)
p c

Lucrre de licență
5
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

1.4. Principiul de funcționare al pompelor centrifuge

O pompă centrifugă se compune din rotorul 1, prevăzut cu palete 3 și fixat pe arborele de


antrenare 2 care este montat excentric în carcasă. Carcasa 4 este prevazută prin turnare cu un canal
colector a cărui secțiune transversală crește continuu spre racordul de refulare. Fluidul este aspirat prin
racordul axial 5 și refulat prin racordul tangențial.

Fig.1. 5. Componentele unei Pompe Centrifuge [ ]

Înainte de a pune în funcțiune motorul care acționeaza rotorul pompei se scoate aerul din
conducta de aspirație prin umplerea cu fluid, de asemenea corpul pompei fiind și el umplut cu fluid.
După umplere se pune în funcțiune motorul, iar fluidul aflat între paletele rotorului este antrenat în
mișcare împreună cu rotorul și datorită forței centrifuge fuidul se deplasează cu viteza marită către
periferia rotorului.Fluidul este evacuat din corpul pompei pe racordul de refulare creează o depresiune
care determină aspirarea fluidului prin canalul de aspirație.[1]
Datorită turației ridicate a motorului, forța centrifugă ce acționează asupra fluidului între
paletele rotorului, este foarte mare. Din această cauză și datorită secțiunii mici de curgere între palete,
fluidul se deplasează spre periferia rotorului cu o viteză ridicată de 8 pană la 15 m/s.
La ieșirea din rotor, fluidul pătrunde în camera spirală a cărui secțiuni crește peste racordul de refulare
și din această cauză viteza lui scade pană la 4, 5 m/s. Scăderea vitezei fluidului determină cresterea
presiunii statice a acestuia.
Pentru a asigura curgerea liniară a fluidului și o accelarație constantă în canalele rotorului, paletele au o
formă curbată în sens contrar sensului de rotație.
Rotorul pompei poate fi:
- Închis: paletele sunt fixate pe două discuri, unul fixat pe arborele pompei, iar celălalt prevăzut cu o
deschidere centrală ce permite intrarea fluidului între palete.
- Deschis: este format dintr-un butuc fixat pe arbore, pe care sunt așezate paletele rotorului.
- Semiînchis: paletele sunt montate pe un singur disc.

Lucrre de licență
6
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

- La pompele cu debite mari pe peretele interior al carcasei se realizează prin turnare, un dispozitiv
director denumit difuzor care are rolul de a diminua regimul turbulent al fluidului la ieșirea din rotor și
care determină creșterea randamentului pompei.
- Pentru creșterea debitului sau presiunii de pompare putem cupla două sau mai multe pompe în serie sau
în paralel. Dacă există mai mult de două pompe cuplarea se poate realiza în și serie-paralel sau
paralel-serie.

a) b)
Fig.1. 6. Cuplarea pompelor în serie și paralel [ ]

A. Cuplarea în serie: se realizează pentru a mări sarcina hidrauliucă (înalțimea de pompare) a


fluidului debitat de ansamblu. În acest caz debitul va fi = =
Deoarece pompele sunt montate una după alta, iar = = .
Cuplarea în serie a două pompe diferite se face la fel, tinând cont că = = și = = .

Fig.1. 7. Caracteristica cumpajului în serie [ ]

Problema se pune atunci când caracteristica rețelei se află deasupra caracteristicii pompei.
B. Cuplarea în paralel:
În acest caz se consideră două pompe identice cuplate în paralel, ce au aceiași caracteristică. La
cuplarea în paralel = = iar debitul va fi = = .
Analiza comportării montajului se face grafic, cu ajutorul caracteristicii interioare ale pompelor.

Lucrre de licență
7
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 8. Caracteristica cuplajului în paralel [ ]

1.5. Reglarea sistemelor de pompare


Adaptarea parametrilor sistemului de pompare la nevoile consumatorilor se face prin
modificarea caracteristicii interioare sau prin modificarea caracteristicii exterioare astfel încât la
intersecția lor să rezulte perechea de valori H și Q la care funcționează sistemul.[1]

1.5.1Reglarea cu ajutorul vanei de pe conducta de refulare:


Cel mai simplu mod de reglare a debitului furnizat de către pompă este obturarea
secțiunii de trecere a curentului printr-o vană montată pe secțiunea de refulare.
Reglarea pompelor prin închiderea vanelor plasate pe conducta de aspirație nu este
recomandabilă deoarece prin închiderea lor pot determina funcționarea lor în regim de
cavitație.[5]

Fig.1. 9. Caracteristica exterioară variabilă [ ]

Lucrre de licență
8
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 10. Caracteristica interioară variabilă [ ]

1.5.2. Reglarea prin variația turației

Dacă este posibilă schimbarea turației pompei se modifică caracteristica ei interioară


conform relațiilor de similitudine. Punctul de funcționare se deplasează pe caracteristica
exterioară corespunzător creșterii sau descreșterii turației.

1.5.3. Reglarea prin modificarea unghiului de așezare

Metoda se aplică la pompele axiale,unde este posibilă modificarea unghiului paletei și se


pretează când este nevoie de reglarea debitului în anumite limite, la o înălțime de pompare
constantă. Pentru stațiile de pompare pretențioase se pot construi pompe speciale, la care în
interiorul butucului este dispus un mechanism ce permite reglarea unghiului de așezare al paletei
chiar în timpul funcționării.

Fig.1. 11. Reglarea prin modificarea unghiului paletei rotorice [ ]

În afară de metodele descrise mai sus se mai aplică și alte metode ca fiind:
 Introducerea de aer în conducta de aspirație (se reduce secțiunea de trecere a fluidului)
 Utilizarea conductei de întoarcere (de conducta de refulare se leagă o conductă care se

Lucrre de licență
9
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

întoarce în bazinul de aspirație)


 Strunjirea rotorului

1.6. Ecuația fundamentală a turbopompelor


Ecuația fundamentală a turbopompelor în acest caz, pentru o pompă centrifugă se obține din
relația:
M *  gQH t
(1.5)
gH  v u  v u  Y
t u1 2 u1 1 t

Dacă se aplică teorema lui Pitagora generalizată în triunghiul vitezelor se ține cont de:[1]
w  u  v  2uv cos  u  v  2uvu
2 2 2 2 2

  (1.6)
2 2 2

uv  u v2 w
u

Înlocuind în expresia ecuației fundamentale a turbomașinilor se va obține:


  
2 2 2 2 2 2

gH  Y t u u v v2 1 2 1
w w 1 2 (1.7)
t 2 2 2

Forma în viteze pentru o pompă a ecuației fundamentale a turbomașinilor este:

Fig.1. 12.Intrare normală la pompe [ ]

În cazul rotorului de pompă fără stator, cu intrare normală cos = 0 și ecuația fundamentală se poate
scrie:
gH t  Y t  vu 2 u2 cos 2  u2 vu 2  (1.8)

Se consideră două sisteme de referință, unu inerțial și unul neinerțial. Cel inerțial este considerat
fix iar cel neinerțial este legat la rotor. Dacă raportăm mișcarea fluidului prin rotor la un sistem de

referință inerțial, este mișcare absolută și va fi caracterizată prin viteza ansolută v
Mișcarea fluidului prin rotor raportată la sistemul neinerțial este mișcarea relativă și este caracterizată
prin viteza relativă ⃗⃗ .[4]
Pentru viteza absolută se poate scrie:

Lucrre de licență
10
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

  

v  wu (1.9)
unde ⃗ este viteza de transport, constant în timp la raza considerată:
  

urw (1.10)
Desfășurând o secțiune cilindrică prin rotor se va obține Fig.1.10

Fig.1. 13. Secțiunea cilindrică desfașurată prin rotor [ ]

1.7. Fenomenul de cavitație

Fenomenul de cavitație este un proces dinamic de formare, dezvoltare și surpare a unor bule sau
cavitații umplute cu vapori și gaze în masa unui lichid.

1.7.1. Natura cavitației


Cavitație poate fii de trei tipuri: vaporoasă, gazoasă, pseudocavitație.

1.7.2. Cavitația vaporoasă


Cavitația vaporoasă este un proces caracterizat printr-o transformare rapidă a lichidului în
vapori atunci când presiunea locală scade adesea sub presiunea de vaporizare p  p Bula
m c
cavitațională crește exploziv și are loc o extindere rapidă a procesului de vaporizare în masa lichidului.

1.7.3. Cavitația gasoasă


Este un proces caracterizat prin difuzia gazului, din lichidul înconjurat suprasaturat, în bula
cavitațională și prin creșterea relativ lentă a acesteia. Presiunea care favorizează acest transport de masă
prin interfața bulei poate fi mai mare sau mai mică decât presiunea de vaporizare [ ]

1.7.4. Pseudocavitația
Este un proces caracterizat prin cresterea bulei cavitaționale datorită expansiunii gazului
conținut inițial de acesta odată cu scăderea presiunii și nu printr-un aport de masă de gaz de vapori. Un
interes mai mare reprezintă cavitația vaporoasă deoarece efectele sale de distrugere a materialelor
solide, de zgomote și vibrații, respectiv de modificare a câmpului hidrodinamic sunt cele mai
intense.[19]

1.7.5. Tipuri cavitaționale


Procesul cavitațional este în structura sa un fenomen instabil și variabil. Din acest punct de
vedere se disting următoarele tipuri cavitaționale: călatoare, fixă, vibratorie.

Lucrre de licență
11
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

 Cavitația călatoare, a fost observată în trei forme principale denumite:bule călătoare, pată
călătoare și bule călătoare inelare sau (inel de bule călătoare). [19]
Cavitația de tipul bule călătoare este caracterizată prin apariția unor bule cavitaționale aproape
sferice care cresc rapid, în timp ce sunt transportate de curent în lungul corpului pentru ca în final să
se surpe brusc când ajung în zona presiunii scăzute.
Cavitația de tipul pată sau bandă călătoare se distinge prin forma sa de pată sau de pânză
înfășurată total sau parțial pe corp.Ambele apar întâmplător în regiunea presiunii scăzute.
Cavitația de tipul bule călătoare inelare apare numai la corpurile axial simetrice. A obținut
denumirea de la dispunerea inelară a bulelor macroscopice, de formă neregulată, în jurul corpului.
Aceste inele apar și dispar rapid în interiorul unei zone foarte limitate. [ ]
 Cavitația fixă sau atașată, apare atunci când curentul se desprinde de corpul solid și se
formează o cavitație atașată de perete, cu dimensiuni mult mai mari ca acelea ale unei bule
cavitaționale. Această cavitație nu este transportată de curent, dar în interiorul ei este o
puternică agitație, eferveșcentă a bulelor cavitaționale care apar și dispar. [19]
În lichidul învecinat se pot remarca numeroase bule cavitaționale călătoare. Acestea cresc, își
mențin geometria în zona de trecere pentru ca în aval să se surpe.
 Cavitația turbionară, este cavitația care apare în centrele vârtejelor unde viteza este ridicată și
presiunea este scăzută, putând ajunge la presiunea de vaporizare. Astfel de vârtejuri apar ca
urmare a discontinuităților pereților, în funcționarea elicelor ca vârtej de capăt. [ ]

Fig.1. 14. Cavitație fixă [ ]

Fig.1. 15. Cavitație turbionară [ ]

Lucrre de licență
12
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 16. Vârtej de capăt la elici

 Cavitația vibratorie, aceasta ia naștere într-un vas închis unde există o mișcare oșcilatorie a
lichidului, de joasă sau înaltă frecvență. Presiunile oșcilante sunt generate de suprafețele solide,
scufundate în lichid, și care vibrează, rezultând unde de suprapresiune și depresiune ce pot
favoriza apariția cavitației. Ca exemplu tipic de cavitație vibratorie menționăm aceea care este
generată de cămașa cilindrului. [19]

1.7.6. Stadii cavitaționale


În funcționarea industrială a mașinilor și a echipamentelor hidraulice, precum și în experiențele
din laborator de mare importanță este definirea și delimitarea diferitelor stadii funcționale. În general
într-un curent de lichid distingem următoarele stadii:
- Necavitațional,
- Cavitație incipientă,
- Ușoare urme cavitaționale,
- Cavitație industrială,
- Cavitație dezvoltată,
- Supercavitație,
Studiul necavitațional corespunde curentului de lichid fără bule cavitaționale sesizabile cu
ochiul liber sau cu diferite aparate optice. [19]
Studiul de incipiență cavitațională se recunoaște în general ca regimul de curgere în care apar
primele bule cavitaționale vizivile cu ochiul liber sau cu aparate și dispozitive optice
Stadiul de ușoară cavitație este diferit prin apariția mai multor bule cavitaționale sau pete
cavitaționale care nu afectează structura câmpului hidrodinamic neperturbat. Astfel de stadii sunt
sintetizate de Johnson în următoarele figuri.

Lucrre de licență
13
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 17. Stadii Cavitaționale [ ]

Fig.1. 18. Stadii Cavitaționale [ ]

Stadiul cavitațional industrial corespunde regimului de curent în care câmpul hidrodinamic se


modifică ușor și odată cu el toate caracteristicile energetice ale mașinii hidraulice. Este un stadiu
acceptat în funcționarea turbinelor și a pompelor deoarece scăderea randamentului și efectul de
Lucrre de licență
14
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

distrugere, respectiv vibrațiile și zgomotul sunt rezonabile. [19]


Stadiul cavitațional dezvoltat corespunde extinderii zonei cavitaționale pe corpul pe care a
apărut cavitația sau rotorii de turbină, pompă sau elice de vapor, cu efecte de distrugere, de vibrații
apreciabile și de alterarea performanțelor. [19]
Stadiul cavitațional numit supercavitațional este caracterizat prin extinderea cavitației peste
întreg corpul până departe în aval, respetiv în întreg rotorul de pompă, turbină sau elice. Este un stadiu
care se întâlnește adesea în funcționarea eliciilor de la vasele de război, precum și în cazul pompelor
axiale utilizate ca anterotoare în construcția pompelor centrifuge cu caracteristici cavitaționale
îmbunătațite. [19]

1.8. Mecanismul distrugerii prin unde de șoc

Teoriile cele mai moderne și mai rafinate care modelează dinamica surpării bulelor
cavitaționale arată că în acest process apar vîrfuri de presiuni enorme de ordinul 10 10 atm.
4 5

Aceste presiuni își fac apariția chiar și în condițiile moderatoare ale procesului de surpare impuse de
prezența gazului în bula cavitațională, de compresibilitatea lichidului, de efectul vâscozității și tensiunii
superficiale,față de modelul ideal a lui Rayleign. Vîrfurile de presiuni acționează pe suprafețe foarte
mici de circa 1 pentru un timp extrem de scurt de câteva microsecunde. Aceste date obținute
teoretic sunt în concordanță cu cele obținute experimental de Jones și Edwards,[20], Jones și
Ellis[20],Lauterborn[20],Shima[20].
Prezența unor astfel de vîrfuri de presiune în centrul de surpare a bulelor cavitaționale ce conțin
gaz permanent, situate într-un lichid compresibil face ca în finalul surpării impulsul de presiune radiat
spre exterior să ia forma unei unde de șoc. Această undă de șoc nu apare în timpul surpării ci imediat
după ce bula cavitațională ce conține gaze sau vapori începe să se destindă sau când bula goală se surpă
complet.
Expansiunea bulei cavitaționale are loc datorită gazului comprimat existent inițial în bulă.
Prezența gazului în bula cavitațională este de necontestat, știind ca nucleele cavitaționale provin din
aglomerări sau volume microscopice de gaz existente în masa lichidului sau la interfețele solid-lichid.

Lucrre de licență
15
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

1.8.1. Mecanismul distrugerii prin microjeturi

Fig.1. 19. Deformarea bulei cavitaționale în surparea și apariția microjetului [ ]

Lucrre de licență
16
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

1.8.2. Coeficienții de cavitație

În vederea caracterizării din punct de vedere cavitaţional a pompelor se definesc coeficienţii de


cavitaţie. Pentru determinarea lor se scriu relaţiile Bernoulli între punctele A-O şi O-M, (fig. 1.20).

Fig.1. 20. Schiţa de instalare la aspiraţie a unei pompe centrifuge [ ]

p 2
p 2
A
v A
 zA  o
v o
 z o   h pAo (1.11)
 g
2g  g
2g

p w u 2 2
p 
2 2

 o o o
 zo  M
w u M M
 z M   h poo (1.12)
 g
2g P g
2g
De aici rezultă presiunea minima din rotor.

p 
 w u  w  u
2 2 2 2 2 2

p   2vg  z
A A
 zA o o M M
  h pAo   h poo vo
(1.13)
M
 g
M
2g 2g 2g

Lucrre de licență
17
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Dacă se ține cont că: z M  z A   H gS  aM D2 unde a M


 f ns   1 p  p și v A
 0 și se
A at
înlocuiește în (ultima de deasupra) valoarea presiunii din punctul M va fi:

p  
2 2 2 2 2

p   at
 a M D2 w u w u o o M M
 v  ho
  h poo
 H gS pAo (1.14)
M 2g 2g 2g
g

Incipiența cevitației corespunde cu căderea de presiunii minime din punctul M la presiunea de


vaporizare p .
v

Se definește rezerva de energie:

p  p
 rez
 min

gH
v (1.15)

În punctul M unde p  p și v  v
M min M max
acesta va fi:

p  p
 rez
 min

gH
v (1.16)


 
p  p H h    wM u M  wo  u o  vo   h poM  a M D2 
  2  2 2 2 2


pA o
 
at v gS
  2 gH (1.17)
rez
gH H H 2 gH 2 gH H H 
   
sau:  rez
  inst   p unde:

p  p H h

pA o
  
gS
at v (1.18)
inst
gh H H


w u
2 2

w u
 a M D2
2 2
v
2
h
  
M M o o o poM
p
(1.19)
2 gH 2 gH 2 gH H H
 inst reprezintă coeficientul de cavitație al instalației, deoarece caracterizează condițiile
exterioare ale pompei și anume cele ale circuitului de aspirație.În cazul când rezervorul de aspirație este
plasat deasupra cotei axului pompei:[7]

p i

p
Hv

h pA  o

 p gS
H (1.20)
 inst 
g g

H
unde p i
este presiunea din rezervoril de la aspirație.

Lucrre de licență
18
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

 p este coeficientul de cavitație al pompei. Acesta depinde de geometria mașinii, de hidrodinamica

curentului precum și de natura lichidului pompat, mai cu seamă ptin termenul


h poM

H
Coeficienții  inst
și  p
diferă fundamental din punct de vedere al sensului fizic, însă în
momentul incipienței cavitației ei au valori egale.
La baza definirii și exprimării coeficienților de cavitație  inst
și  p
stă idea separării
elementelor interioare specific pompei de cele exterioare, caracteristice rețelei de la aspirație.
Analizând rezerva de energie se pot define diferitele stadia cavitaționale.[7]
 rez  0   inst   p și p  p  funcționare fără cavitație
min v

 rez
 0   inst   p și p min
 p  cavitație incipientă
v

 rez
0  inst
  p și pmin
 p  funcționare in cavitație
v

1.8.3. Înălțimea de aspirație pozitivă netă și căderea dinamică de presiune


În analiza funcționării pompelor și în exploatarea lor se utilizeasă noțiunea NPSH(Net Positive Suction
Head) și căderea dinamică de presiune h . [7]

În practica exploatării pompelor sunt utilizate astăzi, două noțiuni ce derivă din NPSH:
 NPSH d
-înălțimea de aspirație netă disponibilă
 NPSH c
-înăltimea de aspirație pozitivă cerută
Aceste mărimi utilizate in literatura americană se pot evidenția dacă se reprezintă linia
energetică și linia piezometrică pe desfășurata firului de fluid OM din fig

Fig.1. 21. Diagrama liniilor energetice si piezometrice [ ]

p 2
p
NPSH  o
v o
 min (1.21)
C
g 2g g

Lucrre de licență
19
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

p v 2
p
NPSH  
o o
 v (1.22)
C
g 2g g
Ținând cont de aceste relații se poate scrie:
pmin  pv
 NSPH d  NSPH c (1.23)
g
Dacă se scriu ecuațiile lui Bernoulli ca și in cazul anterior, între punctele A și O respectiv O și
M se obține:
pat  pv
NSPH d   H gs   h pAo (1.24)
g

 
2 2 2 2 2

NSPH w u M M
w u
 D   h po M
o o
v o
(1.25)
c
2g 2g 2 g aM
Se observă că termenii care definesc NSPH d sunt o carateristică a pompei, ea depinde de
geometria acesteia și variază cu debitul Q și turația mașinii.
După cum se poate observa, există o legătură direct între coeficienții de cavitație si NSPH:
 inst  H  NSPH d (1.26)

 p
H  NSPH c (1.27)
La construirea unei stații de pompe se pune problema determinării corecte a nivelului la care
trebuie așezată axa pompei.Pentru calcului valorii maxime a lui H gs se poate aplica relatia.

p  p
H  at v
  h pAo   inst  H (1.28)
gs
g

   p raportul 
Pentru ca sistemul să funcționeze fără cavitație k  inst
, denumit
inst
 p

coeficient de siguranță la cavitație, trebuie să fie supraunitar deci:


pat  pv
H gsadm    h pAo  k   p  H (1.29)
g
În mod obișnuit se alege k  =1,5……………2,0
Dacă pentru o pompă nu se cunoaște valoarea  p , se poate utiliza valori care rezultă pe baza
unor relații semiempirice:
4

 p  202910  ns3 ( I. Anton)


4
(1.30)
4

 p  2,210  ns3 (G. Proscura)


4
(1.31)
4
 2,010  ns3 (A. Stepanoff)
4
 p
(1.32)

Lucrre de licență
20
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

În literatura germană se folosește denumirea de cădere de presiune h . Astfel se notează


suprapresiunea disponibilă la intrarea în pompă cu h d și se definește ca diferența dintre presiunea
totală a curentului, corespunzător celui mai înalt punct din camera de aspirație din pompă și presiunea
de vaporizare a lichidului.[7]
p 2 
pv
 v o 
hd  g 2 g  g
 o
  (1.33)
 

Căderea dinamină de presiune hi reprezintă variația totală a presiunilor de la intrarea in


pompă în punctual de pe paletă, unde se manifestă presiunea minimă.[7]
p 2 
pmin
 v o 
hi  g 2 g  g
 o
  (1.34)
 

După cum se observă:


NSPH c
 h i (1.35)
NSPH c
 h d
(1.36)

1.8.4 Curbe caracteristice teoretice de cavitație


Coeficientul  p
pentru un regim oarecare de debit Q x
se poate secie:

w 
2
u
2

 v
2
h  aMx D2 x
  k p max 
ox ox ox poMx
px
2gH k 2gH u
2gH
(1.37)
x x x
H x H x

NSPH  h   H c ix px x (1.38)
Când variază debitul Q variază si  , NSPH inst d
, respective h d
x

p p H h

pAox
   
at v gS
(1.39)
inst
gH X
gH X
H X H X

NPSH c
 hdx   inst H x
(1.40)
Prin suprapunerea curbelor interioare și esterioare de cavitație, ca in figura….rezultă că in
punctele A și B de intersecție a aacestora NPSH c  NPSH d sau  p    inst , este respectată
dondiția de incipiență conditional.[7]

Lucrre de licență
21
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 22. Curbele interioare și exterioare de cavitație [ ]


La debite Q  Q  Q funcționarea este normală, iar pentru Q  Q și Q Q
B X A X B X A
funcționarea este în cavitație sau chiar supercavitație.
Se observă că o curbă interioară de cavitație câr mai plată și cât mai joasă este de dorit in esploatarea
pompelor, deoarece se lărgește zona de debite în exploatarea pompelor, deoarece se lărgește zona de debite
în care acesta funcționează fără cavitație. Zona de funcționare fără cavitație se poate lărgi și dacă se acționează
asupra condițiilor esterioare, pentru a crește NPSH d
. [7]

1.8.5. Instalații de laborator

Există trei tipuri de instalații de laborator folosite în studiul eroziunii cavitaționale a


materialelor:
1. Tunele hidrodinamice cu cameră de lucru strangulată;
2. Aparate cu disc rotitor imersat în lichid;
3. Aparate vibratorii.

Lucrre de licență
22
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 23. Dependența intensității distrugerii cavitaționale relative de aparatul generator de cavitație [ ]

1. Aparat cu disc rotitor


2. Aparat vibrator
3. Tunel hidrodinamic

Tunele Hidrodinamice

Fig.1. 24. Camera de lucru Motopompă Circuitul hidraulic reabsorbitor de gaze [ ]

Lucrre de licență
23
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 25. Aparat cu disc rotitor [ ]

Aparate vibratorii

Fig.1. 26. Aparat T2 [ ]

Lucrre de licență
24
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Eroziuni cavitaționale produse in aparatul vibrator T2

Fig.1. 27. Eroziune cavitațională [ ]

Fig.1. 28. Eroziune cavitațională [ ]

Fig.1. 29. Eroziune cavitațională [ ]

Lucrre de licență
25
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

1.9. Pompe centrifuge de capacitate mare


Figura 1.24 reprezintă cel mai utilizat mod de aranjare al rotorului, iar figurile 1.31, 1.32, 1.33,
prezintă diferite secțiuni de pompe încrucișate pe orizontală care au ca și caracteristică inspecția ușoară
și mentenanță simplă.

Fig.1. 30. Arenjarea rotorului [ ]

1.9.1. Pompă radială în dublu flux


Aceste pompe sunt de tip centrifuge, monoetajate, cu rotor radial închis cu dublă
aspirație.Ansamblul arbore-rotor se sprijină în lagare cu rulmenți oscilanți. Sunt utilizate la alimentarea
orașelor cu apă, alimentarea obiectivelor industriale, irigații pentru debite cuprinse între 100 și 2000
l/sec și înălțimi de pompare de 20 pană la 80 de metri.
Carcasa este secționată în planul axial-orizontal și permite scoaterea capacului și accesul în
interior, fără ca pompa să fie demontată de pe placa de bază. Camera spirală este dublă, având ștuțurile
de refulare și aspirație sub planul de secționare și îndreptate în sens opus. Etanșarea pompei se face cu
garniture moi, alimentate printr-un circuit interior sau de la o sursă exterioară.

Lucrre de licență
26
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 31. Secțiunea transversală a pompei [ ]

În componența pompei sunt următoarele elemente: arbore orizontal, bucșă de protecție, inel
labirint, corp pompă, rotor în dublu flux, bucsă, garnituri, capac, lagăr, rulment radial oșcilant.

1.9.2. Pompe cu secțiune încrucișată 2d și 3d


Pompele 2d și 3d sunt prezentate în Fig1.26. acest tip de pompe au un singur rotor de admisie
instalat pentru fiecare parte a rotorului cu dublă admisie. Fluxul este condus în ajutaje de la început
pană la sfârșit. Cele două ramuri de admisie sunt integrate în partea inferioară a pompei și sunt
conectate cu ajutorul breșelor.[17]

Ramurile de adimisie pot fi așezate fie orizontal fie de jos în sus, ceea ce necesită un spațiu
redus iar țevile de evacuare pot fi aranjate paralel față de axa rotorului.

Fig.1. 32. Secțiunea transversal a pompei 2d si 3d [ ]

Lucrre de licență
27
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

1.9.3. Pompă cu secțiune încrucișată s+s


Acesti tip de pompă, este cu flux unic, cu două etape de funcționare, cu rotor și admisie aranjate
spate în spate pentru fluxuri reduse și pentru capuri mari.Are un ajutaj poziționat deasupra despărțiturii
orizontale.

Pompele de acest tip sunt proiectate pentru sisteme sub presiune, cu teste de presiune
hidrostatice de 150 bar(2175 psig) sau mai puțin. Temperatura maximă a lichidului este de 4-50 grade
C.

Fig.1. 33. Secțiunea transversală a pompei s+s [ ]

1.9.4. Pompă centrifugă de mare capacitate cu arbore vertical


Pompele radial verticale din această categorie se utilizează frecvent ca echipamente de bază în
stațiile mari. Această pompă are rotorul în simplu flux, montat pe un arbore vertical format din mai
multe tronsoane.

Camera spiral este montată prin șuruburi rezistente, pentru a transmite fundației prin
intermediul tălpilor eforturile principale, și este secționată în plan meridian. Etanșarea pompei este
realizată prin presetupă cu garnituri corespunzătoare. Eforturile axiale și radiale provenite din întreg
ansamblul în rotație sunt preluate de lagăre bine susținute de suportul acestora. Acționarea pompei se
face prin motoare de mare putere.

Lucrre de licență
28
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 34. Pompă centrifugă radial de mare capacitate cu arbore vertical [ ]

1.10. Probleme de montaj a pompelor de mare capacitate RV


Deoarece aceste agregate au parametrii ridicați, respectarea prescripțiilor de montaj ale
furnizorului este absolut obligatore. La pompele cu arbore vertical datorită gabaritului ridicat carcasa
spirală este adusă din două bucăți și urmează să fie asamblată fie alături de fundație fie chiar pe locul
de funcționare deasupra confuzorului aspirației. Pentru etanșarea pompei se folosesc garnituri de
clingherit, iar pentru montare și manevrare o instalație de ridicat cu sarcina utilă de aproximativ 10 tone
forță.

Lucrre de licență
29
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Înainte ca pompa să fie montată este nevoie de o curățirea subansamblelor, în special spălarea
cu petrol a suprafetelor de contact. Petele de rugină se îndepărtează prin frecare cu o bucată de lemn de
esență tare îmbibat în petrol.
Fazele principale montajului pentru pompele cu arbore vertical. Montajul începe cu fixarea în
beton a plăcii de bază după o prealabilă centrare cu pene și contrapene. În continuare se va fixa de
montaj prin plantarea bornelor de nivel în planul de fundație și a scoabelor, apoi urmează verificarea
coaxialității confuzorului pompei cu golul de montaj pentru motor.
1) Montarea și centrarea camerei spirală.
Montarea camerei spirală(2) se poate realiza deodată cu plăcile de bază(1) sau separate
controlându-se atât orizontalitatea acestora cât și a ansamblului. Controlul orizontalității se face
pe toate direcțiile a,b,c,d, și nu se admit abateri mai mari de 0,02mm/100 la plăci și 0,001/1000
la camera spirală.

Fig.1. 35. Centrarea camerei spirală la pompele RV [ ]

Lucrre de licență
30
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig.1. 36. Montarea și centrarea lagărului pompei RV [ ]

2) Montarea și centrarea lagărului pompei.Operațiile principale constau din:


- Coborârea ansamblului rotor-lagăr-arbore(1,2,3)
- Asigurarea jocurilor în plan radial
După ce ansamblul a fost coborât din șuruburile semicuplei(8) se realizează apropierea
prin pană-contrapană și apoi introducerea în punctele (7) a unor tije metalice calibrate, care să
mențină centrajul. Centrajul se consideră terminat atunci când abaterea verticală este sub
0,01mm/1000 și când controlul cu nivela(10) a orizontalității feței superioare a semicuplei(8) nu
se înregistrează abateri mai mari de 0,01mm/1000.
3) Montarea și centrarea arborelui intermediar. După curățirea cu alcool etilic a suprafețelor de
contact urmează montarea, prinderea cu șuruburi și din nou centrarea arborelui.
4) Montarea motorului pompelor RV. La această operație se urmărește verificarea fundațiilor,
montarea și centrarea plăcilor de fundație, verificarea orizontalității dispozitivului de ridicare cu
ajutorul linearului și a nivelului de precizie, montarea statorului pe placa de fundație, montarea
rotorului și centrarea lui față de flanșa axului intermediar coborârea ansamblului rotor pe lagărul
axial.
Operațiile de centrare, verificare și măsurare au o importanță foarte mare pentru buna
funcționare a agregatului și de aceea trebuie făcute numai de un personal calificat.
Lucrre de licență
31
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Rezultatele măsurătorilor se trec în fișe de măsurători tipizate. După ce au fost făcute toate
operațiile menționate mai sus în condiții mai bune, se ridică usor ansamblul rotoric și se extrag penele
de mai jos prin camera de aspirație.
1.11. Necesitatea abordării temei de licență
Tema de licență are ca scop principal proiectarea și testarea unu rotor de pompă centrifugă,
testarea acestuia din punct de vedere energetic cat și din punct de vedere cavitațional la două turații
2500 RPM respectiv 2900 RPM pentru șapte valori ale debitului în jurul punctului optim de
funcționare. Pompele centrifuge de capacitate mare conțin motorul electric și pompă hidraulică cu
diferite tipuri de rotoare și diferite aranjamente ale acestora. Astfel, aceste tipuri de pompe pot fi cu
dublă intrare, mono- sau multietajate, în funcţie de înălţimea de pompare necesară. Pentru creşterea
debitului pompelor centrifuge se utilizează soluţia cu două rotoare în paralel, care presupune o intrare
dublă.
În cazul de față se va proiecta și testa un rotor de pomă centrufugă precum în figura 1.37

Fig.1. 37. Pompa centrifugă [ ]

1.12. Obiectivele și conținutul lucrării de licență


Scopul activității de cercetare în cardul lucrării de licență este acela de a proiecta și testa un
rotor de pompă centrifugă din punct de vedere energetic și cavitațional pentru două turații 2500
respectiv 2900 și șapte debite.

Lucrarea de licență este structurată astfel:


- Introducere despre studiul actual în domeniul pompelor centrifuge, necesitatea abordării temei de
licență și obiectivele și conținutul temei de licență.
- Proiectarea rotorului de pompă centrifugă
- Testarea experimentală, prezentarea standului și a echipamentelor de masură, măsuratori pentru
vederea comportamentului energetic și cavitațional la două turatii ale rotorului.
- Analiza datelor experimentale, analiza curbelor energetice precum și analiza curbelor cavitaționale.
- Tehnologia de execuție a arborelui pompei
- Concluzii și perspective.

Lucrre de licență
32
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

2. Proiectarea rotorului de pompă centrifugă


Proiectarea rotorului de pompă centrifugă se face cu metoda inversă a unei variante
îmbunătăţite de rotor prototip pentru pompa de acumulare PRO 10-195

Metoda inversă de proiectare a turbomaşinilor

Metoda de proiectare inversă quasi-tri-dimesională (Q-3D) propusă de Zanganeh consideră că


paletele rotorice sunt reprezentate de suprafeţe de vârtej care depind de distribuţia circumferenţială a
vitezei specifice mediate a vârtejului rVθ , relaţia:[15]


B
B
rVθ =
2π  rV dθ
0
θ
(2.0)

+ -
Încărcarea paletei, exprimată prin repartiţia presiunii pe fețele paletei P - P , este definită în
 
funcţie de derivata momentului cinetic dea lungul paletei  rVθ S , de viteza relativa meridională pe
paleta Wmbl , de numărul de palete B şi densitatea fluidului, relaţia:

P+ - P - =

ρ  Wmbl
 
 rVθ
(2.1)
B S
Paşii metodei de proiectare inversă a turbomaşinilor sunt:
1) impunerea geometriei meridionale a rotorului;
2) stabilirea turaţiei;
3) stabilirea grosimii paletei;
4) impunerea factorului de blocare;
5) stabilirea numărul de palete;
6) impunerea debitului sau vitezei debitante;
7) stabilirea distribuţiei încărcării pe paletă;
8) impunerea condiţiilor de stivuire a paletei .
Cei mai importanţi paşi sunt impunerea geometriei meridionale a rotorului si distribuţia încărcării pe
paleta rotorică.

2.1. Proiectarea rotorului prototip pentru pompa de acumulare PRO 10-195 cu metoda
inversă
Scopul principal al proiectării unui nou rotor pentru pompă de acumulare PRO 10-195 este de a
îmbunătăţi comportamentul cavitaţional păstrând aceeaşi parametri energetici. Se impune ca
dimensiunile de gabarit ale rotorului reproiectat să respecte dimensiunile geometrice ale traseul
hidraulic existent al pompei de acumulare. În cazul de faţă se aplică metoda de proiectare inversă a
turbomaşinilor propusă de Zanganeh în 1996 [13]. Pentru a elimina neuniformităţile induse de cot în
câmpul hidrodinamic amonte de rotor şi pentru a îmbunătăţi comportamentul cavitaţional al rotorului
de pompă de acumulare, proiectarea se va realiza ţinând cont de profilul de viteză rezultat pe suprafaţa
de ieşire a unui rotor impulsor, Moisa şi alţii[14]. Rotorul impulsor are scopul de a uniformiza câmpul
hidrodinamic amonte de rotor, de a asigura un unghi de incidenţă adecvat la intrarea curentului pe
paleta rotorică şi de a creşte valoarea presiunii statice la intrarea în rotor.[15]

Lucrre de licență
33
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Parametrii utilizaţi pentru proiectarea noului rotor de pompă de acumulare


Tabelul 2. 1

Încărcarea paletei la bordul de atac


rvQ*IMPULSOT [-] 0.033
Raza de referinţă rREF [m] 0.596
Viteza de referinţă UREF [m/s] 62.44
Numărul de palete B 5
Grosimea paletei [mm] 18

Fig 2. 1. Geometria meridională a noului rotor cu cinci palete lungi [ ]

Lucrre de licență
34
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 2. 2. Geometria tridimensională a noului rotor cu cinci palete lungi proiectat cu metoda Q-3D de
proiectare inversă [ ]
Utilizând metoda inversă Q-3D de proiectare a turbomaşinilor a rezultat geometria tridimensională a
noului rotor prototip cu cinci palete lungi pentru pompa PRO 10-195 care echipează SP Jidoaia,

Parametrii energetici ai noilor soluţii constructive de rotor pentru pompa PRO 10-195.
Tabelul 2. 2

Parametru SP2
Debit Q [m3/s] 2.568
Înălţime de pompare H [m] 212.4
Putere mecanică PM [MW] 5.12

2.2. Concluzii privind proiectarea şi analiza noului rotor pentru pompa de acumulare PRO 10-
195
În urma analizei numerice rotorul cu cinci palate a avut performante foarte bune din punct de
vedere cavitațional cat și din punct de vedere energetic.
Rotorul nou proiectat a fost analizat numeric din punct de vedere energetic şi cavitaţional. Se
poate concluziona că rotorul nou reproiectat cu cinci palete are performanţe energetice și cavitaţionale
cele mai bune pe întreg domeniul de debite analizat. Ca urmare, noul rotorul cu cinci palete va fi
modelat la scara 1:5.7 şi prelucrat în vederea evaluării performanţelor energetice şi cavitaţionale atât
numeric cât şi experimental. Performanţele energetice şi cavitaţionale rezultate numeric şi experimental
ale modelului de rotor reproiectat se vor fi compara cu performanţele energetice şi cavitaţionale ale
rotorului existent.[15]

Lucrre de licență
35
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

2.3. Evaluarea performanţelor energetice ale noului rotor model de pompă de acumulare
Noul rotor reproiectat cu cinci palete lungi, Fig 2.3 a fost modelat şi realizat la scara 1:5.7 în
vederea evaluării performanţelor energetice şi cavitaţionale din punct de vederea numeric şi
experimental. [15]

Fig 2. 3. Rotorul model reproiectat [ ]

2.4. Evaluarea performanţelor cavitaţionale ale noului rotor model de pompă de acumulare
Din modelarea numerică a curgerii monofazice în traseul hidraulic model al pompei de acumulare
dotată cu noul rotorul model, au rezultat pentru fiecare punct de funcţionare investigat, valorile maxime
ale parametrului NPSHc, sunt prezentate în tabelul următor.[15]
Parametrul NPSHc pentru rotorul model de pompă de acumulare PRO 10-195, rezultat în urma
simulării numerice a curgerii monofazice

Tabelul 2. 3

Op 0.8Qn 0.9Qn 1.0Qn 1.1Qn 1.2Qn


NSPHr maz[m] 7.6 8.3 9.7 10.6 11.8

Lucrre de licență
36
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 2. 4. Variaţia parametrului NPSHc în funcţie de debit în rotorul model reproiectat [ ]

2.5. Comparaţia rezultatelor numerice: model rotor existent versus model rotor reproiectat.
Pentru a evalua cantitativ îmbunătăţirea performanţelor energetice şi cavitaţionale ale noului
rotor model de pompă de acumulare reproiectat pentru pompa PRO 10-195, rezultatele numerice
obţinute cu acest nou rotor se vor compara cu datele numerice obţinute cu rotorul model existent.
În figurile următoare sunt reprezentate comparaţii ale coeficienţilor de energie Y, coeficienţilor de
putere mecanică l şi randamentul hidraulic hH al rotoarelor model de pompă de acumulare în funcţie de
coeficientul de debit f.[15]

. Fig 2. 5. Comparaţia coeficienţilor de energie: rotor model existent SP1 versus rotor model
reproiectat SP2 [ ]

Lucrre de licență
37
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Din Fig 2.5 reiese că SP2 prezintă un coeficient de energie mai mare decât SP1 pe întreg
domeniu de debite analizat. La debitul nominal de funcţionare, unde f=0.03, coeficientul de energie al
SP1 este mai mic cu 6.72% decât coeficientul de energie al SP2. La SP1 BEP, unde f=0.033,
coeficientul de energie este mai mic cu 9% în timp ce la SP2 BEP coeficientul de energie al SP1 este
mai mic cu 13.2%. Spre debite mari, se observă o îmbunătăţire considerabilă a coeficientului de energie
aferent SP2 model. [15]

Fig 2. 6. Comparaţia coeficienţilor de putere mecanică la arbore: rotor model existent SP1 versus
rotor model reproiectat SP2 [ ]

Lucrre de licență
38
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 2. 7. Comparaţia randamentelor hidraulice: rotor model existent SP1 versus rotor model
reproiectat SP2 [ ]

Din Fig2.6 reiese că valorile coeficientului de putere mecanică aferent SP2 sunt mai ridicate decât
ale SP1, rezultatul fiind un consum de putere mecanică mai ridicat. La debitul nominal de funcţionare,
coeficientul de putere mecanică al SP2 este mai mare cu 6.7%, la SP1 BEP cu 8.5% şi la SP2 BEP cu
10.6% mai mare decât coeficientul de putere mecanică al SP1.
Din reiese Fig2.7 că valoarea randamentului hidraulic la debitul nominal de funcţionare este 0.865
SP2 atât pentru SP1 cât şi pentru SP2. La SP1 BEP, SP2 are un randament hidraulic apropiat ca valoare
de SP1. La debitul de proiectare al noului rotor prototip, unde f=0.036 (Qp=1.2Qn), valoarea
randamentului hidraulic este maximă de 0.883, mai mare cu aprox. 3% faţă de randamentul hidraulic al
SP1.
Pentru comparaţia comportamentelor cavitaţionale ale celor două rotoare model de pompă de
acumulare, valorile adimensionale ale parametrului NPSHc funcţie de coeficientul de debit f sunt
reprezentate în [15]

NPSHc
NPSHcdim = (2.2)
HSP1 BEP
unde HSP1 BEP  51m reprezintă înălţimea de pompare a rotorului model existent SP1 la punctul de
funcţionare cu randamentul cel mai ridicat, BEP.

Lucrre de licență
39
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

. Fig 2. 8. Comparaţia valorilor maxime adimensionale ale parametrului NPSHc în funcţie de


coeficientul de debit f [ ]
Din Fig2.8 reiese comportamentul cavitaţional al rotorului reproiectat este îmbunătăţit pe tot
domeniul de debite investigat. La punctul nominal de funcţionare a pompei, unde f=0.03 îmbunătăţirea
este de aprox. 26% în timp ce la SP1 BEP şi SP2 BEP îmbunătăţirea este de aprox. 21% respectiv 15%.
Se observă o rată de dezvoltare şi propagare a fenomenului de cavitaţie mai mare pentru SP2, cauzată
de lipsa rotorului impulsor amonte de rotor prevăzut la proiectarea noului rotor. În lipsa impulsorului,
fenomenul de cavitaţie are un comportament mai agresiv la SP2.

2.6. Concluzii privind funcţionarea rotorului model de pompă de acumulare reproiectat pentru
pompa PRO 10-195 în traseul hidraulic model
Rezultatele noului model de rotor reproiectat pentru pompă au scos în evidenţă performanţele
energetice şi cavitaţionale ale acestuia.
Din punct de vedere energetic, rotorul model reproiectat atinge la debitul nominal de funcţionare o
înălţime de pompare de 58.5m cu o putere la arbore de 22 KW şi randament hidraulic de 85.5%.
Punctul de funcţionare cu randamentul hidraulic cel mai ridicat, aproximativ. 88.3%, se află la un
debitul de proiectare al rotorului prototip Qp=1.2Qn. La BEP (Best Efficiency Point), înălţimea de
pompare atinge valoarea de 54.7m, cu o putere mecanică la arbore de 24.4 KW. La BEP, debitul de
proiectare, randamentul hidraulic este mai mare cu 3.18%. De asemenea puterea mecanică este mai
mare cu 3.16% şi înălţimea de pompare mai mică cu 6.5% decât debitul nominal de funcţionare Qn.
Din punct de vederea al comportamentului cavitaţional al rotorului model reproiectat de pompă de
acumulare PRO 10-195, valorile cele mai ridicate ale parametrului NPSHc se regăsesc, la toate
punctele de funcţionare investigate, în vecinătatea bordului de atac pe intradosul paletei, preponderant
spre inel. Pentru debitul de proiectare al rotorului prototip (1.2Qn), valoarea parametrului NPSHc a
rotorului model este cea mai mare. La acest debit de funcţionare, riscul apariţiei şi dezvoltării
Lucrre de licență
40
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

fenomenului de cavitaţie este cel mai ridicat pe intradosul paletei, în vecinătatea bordului de atac spre
inelul paletei.[15]
O îmbunătăţire a comportamentului cavitaţional al noului rotor model reproiectat se poate realiza
prin montarea unui rotor antemergător, rotor impulsor, care să uniformizeze curentul amonte de rotor,
sa crească presiunea statică la intrare în rotor şi să asigure un unghi de incidenţă adecvat.
Din punct de vederea al comparaţiei rezultatelor numerice cu datele experimentale, rezultatele se
regăsesc într-o bună concordanţă. Discrepanţele apărute sunt datorate supraestimării presiunii totale şi
subestimării pierderilor hidraulice din simularea numerică. Pe baza acestor concluzii, rezultatele
numerice obţinute din simularea numerică a curgerii în traseul hidraulic model al pompelor de
acumulare dotat cu noul rotor model reproiectat, sunt validate de datele obţinute din experiment.

Lucrre de licență
41
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

3.Testarea experimentală
3.1. Prezentarea standului și a echipamentelor de măsura

Standul de testare în circuit închis.

Fig 3.1. Proiecția 3d a standului de încercare a pompelor centrifuge

Fig 3.2. Proiecția 3d a standului de încercare a pompelor centrifuge

Lucrre de licență
42
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 3.3. Proiecția 3d a standului de încercare a pompelor centrifuge

Fig 3.4. Proiecția 3d a standului de încercare a pompelor centrifuge

Lucrre de licență
43
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Standul experimental pe care s-au efectuat măsurătorile experimentale este instalat în cadrul
Laboratorului de Maşini Hidraulice de la Universitatea „Politehnica” Timişoara Fig.3.1

Fig 3.5. Schiţa standului experimental pentru determinarea performanţelor energetice şi


cavitaţionale a pompelor centrifuge din cadrul Laboratorului de Maşini Hidraulice de la
Universitatea Politehnica dinTimişoara [ ]

Acesta este compus din două rezervoare (fiecare având capacitatea de 1 m3, conductele şi
coturile circuitului hidraulic, o vană sferică şi două vane plane care permit izolarea secţiunii de lucru în
vederea montării rapide a diferitelor rotoare care se testează. Pentru aerisirea instalaţiei, rezervoarele
sunt prevăzute cu câte un robinet de aerisire. De asemenea standul este echipat cu aparate de măsură:
debitmetru, traductoare de presiune, termocuplă etc. toate acestea fiind legate la un sistem automat de
achiziţie de date. Pentru efectuarea măsurătorilor la turație variabilă standul este echipat cu un
convertizor de frecvență care are posibilitatea să varieze turația motorului electric între 100 și 3000
rpm.
Scopul standului experimental este de a reproduce la scară redusă fenomenele hidrodinamice
dintr-o staţie de pompare, specifice curgerii în traseul hidraulic al pompelor de acumulare cu dublu
flux. Cu acest stand se pot efectua investigaţii experimentale privind performanţelor energetice (H, P şi
η) şi cavitaţionale (NPSHc) ale rotoarelor de pompe de acumulare. Configuraţia standului permite şi
realizarea de investigaţii speciale aplicate pompelor. Câmpul de presiune nestaţionară amonte de
rotorul pompei de acumulare va putea fi evaluat prin intermediul măsurătorilor de presiune nestaţionară
– cu traductori de presiune piezorezistivi. Câmpul de viteză la intrarea în rotor poate fi investigat cu
metoda LDV (Laser Doppler Velocimetry).
Echipamentele de măsură ce echipează standul experimental se împart în două categorii:

- Echipamentele de măsură pentru determinarea caracteristicilor globale ale pompelor centrifuge.


- Echipamentele de măsură pentru investigații speciale/neinvazive asupra pompelor centrifuge:
determinarea câmpului de viteză cu LDV și determinarea câmpului de presiune cu senzori
piezorezistivi.

3.2.Echipamentele de măsură pentru determinarea caracteristicilor globale ale pompelor


centrifuge
În vederea determinării caracteristicilor globale ale pompelor centrifuge standul de testare este echipat
cu următoarele echipamente de măsură:
Lucrre de licență
44
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

a) Debitmetru electromagnetic
Debitul vehiculat de pompă în circuit este determinat cu ajutorul unui debitmetru
electromagnetic Fig.3.6 de fabricaţie Siemens, montat pe conducta de refulare (pe secţiunea
superioară).
Caracteristicile debitmetrului electromagnetic sunt următoarele:
- domeniul de debite: 0...45 l/s;
- precizie: 0.2 % ±2.5 mm/s ;
- semnal intrare-ieşire 1 intrare pe curent, 1 ieşire digitală, 1 releu de ieşire ;
- ecran digital iluminat cu text alpha numeric 3 x 20 caractere;
- alimentare:12-24 V AC-DC, 115-230 V AC ;
- temperatura de funcţionare:-20-50 °C (-4 - 122 °F);
- domeniul de presiuni: max. 16 bar.

Fig 3. 6. Debitmetru electromagnetic [ ]

b) Traductoare de presiune
Pentru măsurarea presiunilor din circuitul standului experimental sunt prevăzute două
traductoare de presiune, un traductor de presiune manovacuumetric şi un traductor de presiune
manometric. Traductorul de presiune manovacuumetric este montat pe conducta de aspiraţie a standului
şi măsoară presiune la intrarea în pompă Fig3.7 Traductorul este de fabricaţie Turck şi are următoarele
caracteristici:
- semnal de ieşire:4 - 20 mA;
- precizie: ±0.13%;
- racord: 1/4" NPT(M);
- putere: 12 - 28V DC (neregulat);
- domeniu de funcţionare: -1+2.5 bar.
Lucrre de licență
45
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 3. 7. Traductor de presiune manovacuumetric [ ]

Traductorul de presiune manometric este montat pe conducta de refulare a standului şi măsoară


presiune de la ieşirea în pompă (Fig.3.8).Traductorul este de fabricaţie Ellison şi are următoarele
caracteristici:
- semnal de ieşire 1 - 5 VDC;
- precizie ±0.13%;
- racord 1/4" NPT (M);
- putere 9 - 36V DC;
- domeniu de funcţionare 0 până la +6 bar.

Fig 3. 8. Traductor de presiune manometric montant la refularea pompei [ ]


a) Invertor de turaţie
Pentru comanda şi monitorizarea parametrilor electrici şi menţinerea la turaţie constant a motorului
electric, standul experimental a fost dotat cu un invertor de turaţie. Invertorul ACS850 este un
convertizor de frecvenţă trifazat cu puterea nominală de 45 KW fabricat de ABB. În vederea asigurării
posibilităţii de comandă a motoarelor asincrone cu turaţie mică invertorul ACS850 este echipat cu
tehnologia Direct Torque Control (DTC). Panoul de control cu butoanele de comandă şi afişaj digital
permite controlul motorului electric atât local cât şi de la distanţă. Invertorul permite reglarea în timp
real a turaţiei motorului electric (de la 1 la 3000 rpm) cât şi menţinerea unei turaţii constante în timpul

Lucrre de licență
46
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

experimentelor. Panoul de forţa echipat cu invertorul ACS850 şi panoul frontal aferent se pot vedea în
Fig.3.9.[11]

Fig 3. 9. Invertorul ACS850 in laboratorul de pompe: panoul frontal la pornire (stânga), panoului
de comanda (mijloc) și interiorul panoului de comandă (dreapta) [ ]
e) Echipamente pentru achiziţia datelor măsurate de aparatele de măsură

 Placa de achiziţie
Pentru achiziţia datelor măsurate de aparatele de măsură cu care este dotat standul experimental,
s-a implementat în panoul de comandă a standului o placa de achiziţie de date (Fig.3.10) şi prezintă
următoarele caracteristici:[11]
- conectare la calculator tip PC prin interfaţă compatibilă USB;
- 32 de canale cu intrări diferenţiale în tensiune/curent cu precizie de 12 biţi;
- construcţia este modular cu posibilitatea de extindere ulterioară cu încă 32 de canale;
- domeniul de intrare 10 V/ 25 mA/ 4 - 20 mA;
- frecvenţă de achiziţie 100 ks/s;
- memorie de eşantionare de 512 k eşantioane;
- suport pentru Windows/Linux;
- izolare optică/galvanic între intrări şi interfaţă cu calculatorul;
- consum de putere max. 10 W;
- domeniul de temperatură de funcţionare 0 - 40 °C;
- posibilitatea adăugirii ulterioare de module de comandă.

Lucrre de licență
47
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 3. 10. Placa de achiziţie de date [ ]

Soft-ul de achiziţie de date


Soft-ul de achiziţie de date este implementat pe platforma Windows afişând grafic în timp real
curba energetică H=f(Q) şi tabelar următoarele mărimi:[11]
- presiunea la aspiraţie Pa [bar];
- presiunea la refulare Pr [bar];
- debit Q [l/s];
- puterea la arbore a motorului electric Parb [kW];
- turaţie n [rpm];
- temperatură t [°C];
- înălţime de pompare H [m];
- randament η [%].

Fig 3. 11. Interfaţa grafică a softu-lui de achiziţie de date [ ]

Lucrre de licență
48
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Soft-ul de achiziţie de date are următoarele caracteristici:


- interfaţă grafică cu user friendly, Windows/Linux;
- trasare de grafice în timp real;
- posibilitatea de salvare şi deschidere ulterioară a fişierelor de date;
- posibilitatea de exportare a datelor pentru calcul tabelar şi prelucrarea ulterioară cu alte unelte software;
- posibilitatea interfaţării de noi senzori după o formulă de conversie specificată;
- posibilitatea calculului unor mărimi de sinteză funcţie de mărimile măsurate după o formulă dată;
- posibilitatea corectării ieşirii senzorilor funcţie de mărimile măsurate de alţi senzori după o formulă
dată;
- posibilitatea de a impune intervalul de achiziţie de date de la 0 la 1000000 sec.

3.3. Măsurători pentru determinarea comportamentului energetic și cavitațional la 2 turații ale


rotorului.
Încercările energetice și cavitaționale au fost efectuate pe standul instalat în laboratorul de
Mașini Hidraulice de la Universitatea Politehnica din Timișoara. Măsurătorile au fost efectuate la
turație variabilă la două regimuri de funcționare: 2500 rpm și 2900 rpm. [11]
Pentru determinarea pe cale experimentală a caracteristicilor energetice ale rotorului de pompă,
se pornește standul și se reglează turația la care se vor face măsurătorule 2500 respectiv 2900. Se
asteaptă până se stabilizează turația iar după aceasta se deschide vana de pe refulare cu o rotație
completă [360°], se asteaptă stabilizarea debitului după care se deschide vana cu o jumătate de rotație
[180°], se asteaptă din nou stabilizarea debitului, iar această operație se repetă până se ajunge la debitul
maxim de 45 l/s
Pentru determinarea caracteristicilor cavitaționale ale rotorului de pompă, măsurătorile s-au
realizat la două turații 2500 și 2900 și șapte debite 0,7; 0,8; 0,9; 1; 1,1; 1,2; 1,3*Qnom unde Qnom este
egal cu 33,5. Pentru realizarea măsurătorilor trebuie respectate următoarele etape.[11]

 Se pornește instalația.
 Se alege unu din regimurile de mai sus.
 Vana de pe refulare se află în poziția închisă, după care se deschide ușor până se ajunge
la debitul dorit.
 Se eliberează treptat lichid prin intermediul robinetelor aflate pe refulare, se așteaptă
câteva secunde după care se închid iar sistemul de achiziție Fig 3.7 citește datele de la
aparatele de măsură.
 Se repetă aceste operații până se observă funcționarea pompei în cavitație, aceasta fiind
observată prin scăderea parametrilor hidraulici, înălțimea de pompare, debitul, cât și
zgomote caracteristice cavitației.

Lucrre de licență
49
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

4. Analiza datelor experimentale


4.1. Analiza curbelor energetice
În urma masurătorilor energetice se vor determina dependenţele: H=f(Q), Pabs=f(Q), η=f(Q).
 H- înălţimea de pompare (energia transferată de pompă lichidului vehiculat), [J/N]=[m];
 Q- debitul volumic vehiculat de pompă, [m3/s];
 Parb- puterea la arbore, [W];
η- randamentul pompei
Înălțimea de pompare se calculează cu relația 2.1:
 
p ref  p arb 1  1   1  l
   1   Q  z
lr a 2
H    1   z (4.0)
g 
2g S 2  d ref  2  d   ref asp
 ref   S asp  asp  
Unde:
pasp / ref - presiunea la aspirație/refulare
π 2
Sasp / ref  d
4 asp / ref
dasp / ref - diametrul conductei la aspirație/refulare
λ - coeficientul de pierderi hidraulice
l asp / ref - lungimea conductei de la aspirație/refulare
3
Q [m /s]– debitul măsurat de Debitmetru
zref  zasp = 0,8 metri și reprezintă diferența de înalțime dintre traductori
Puterea la arborele pompei este dată în relația 2.2:
Parb   e  Pe (4.1)
Unde:
ηe - randamentul electric calculat de invertorul electronic
Pe - puterea electrică consumată de la rețea
Randamentul pompei este dat de relația 2.3:
gQH
 (4.2)
Pabs
Unde:
3 3
ρ [kg/m ] - densitatea apei = 1000 kg/m
2 2
g [m/s ] - accelerația gravitațională = 9,80665 m/s
3
Q [m /s] - măsurat de Debitmetru

Lucrre de licență
50
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

4.2. Rezultate
Cu ajutorul acestui tip de măsurători energetice se obțin graficele dependențelor energetice ale
pompei:

( ) ( ) ( )

Fig 4. 1. Caracteristicile energetice ale pompelor determinate pe cale experimentală

4.3. Rezultatele măsurătorilor energetice pentru turația de 2500 rot/min


Tabelul4. 1

p_asp n
timp (sec) p_ref (bar) Q (L/s) Parb (kW) H (m) Pel[KW] rand[%]
(bar) (rot/min)
5 0.03878 3.79964 0.02357 6.749 2500 38.95011 6.874 0.133
5 -0.00015 3.71873 1.12305 6.971 2499 38.52408 6.801 6.086
5 -0.03948 3.57311 5.6121 7.861 2499 37.48945 7.821 26.247
5 -0.07839 3.41578 10.51975 8.965 2499 36.41062 9.025 41.899
5 -0.11132 3.32881 15.65687 10.224 2500 36.07818 10.493 54.181
5 -0.15378 3.03683 20.5108 11.066 2498 33.81942 11.278 61.472
5 -0.18814 2.81983 24.66792 11.634 2498 32.26244 12.022 67.084
5 -0.21792 2.4815 28.31134 11.891 2499 29.43001 12.307 68.715
5 -0.25009 2.21672 31.37543 12.09 2499 27.35541 12.566 69.619
5 -0.28155 1.96009 34.03866 12.553 2499 25.3427 12.756 67.39
5 -0.31455 1.77461 36.2915 12.341 2499 24.04549 12.708 69.344
5 -0.34436 1.52245 38.34644 12.428 2498 22.02759 12.398 66.652
5 -0.37351 1.2538 40.16054 11.976 2499 19.81699 12.388 65.17
5 -0.39231 1.18235 41.43745 12.142 2499 19.44961 12.246 65.093
5 -0.41729 1.00613 42.70296 12.148 2499 18.08055 12.13 62.328
5 -0.4347 0.82436 43.63675 11.871 2500 16.53568 12.167 59.608
5 -0.46107 0.73262 44.39768 11.93 2498 15.97799 12.078 58.313
5 -0.47169 0.60111 44.84403 11.526 2498 14.81008 11.981 56.507

Lucrre de licență
51
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

H=f(Q)
50

40

30
H [m]

20 2500 rpm fara imp

10

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 2. Înălțimea de pompare H=f(Q) 2500 rot/min

Din analiza graficului se poate observa o înălțime de pompare maxima de aproximativ 38,95 m,
la debitul optim de 31.37[l/s] acesta fiind de aproximativ 27 m.

Parb=f(Q)
14

12

10
Parb [kW]

6
2500 rpm
4

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 3. Puterea absorbită P=f(Q) 2500 rot/min


Purea absorbită la debitul optimde 31,37[l/s] este aproximativ 12,4KW acesta ajungând pană la
valoarea de aproximativ 12,5.KW

Lucrre de licență
52
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Randament=f(Q)
80

70

60
Randament [%]

50

40

30 2500 rpm fara imp

20

10

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 4. Randament h=f(Q) 2500 rot/min

Din analiza graficului de randament se obeservă un randament maxim de aproximativ 69% între 29 și
31,37 [l/s]

4.4. Rezultatele măsurătorilor energetice pentru turația de 2900 rot/min


Tabelul4. 2

timp p_asp p_ref Parb n


(sec) (bar) (bar) Q (L/s) (kW) (rot/min) H (m) Pel[KW] rand[%]
5 0.08418 4.81025 0.01967 10.32 2900 48.79248 10.234 0.091
5 0.01914 4.86174 0.86593 10.597 2900 49.98205 10.753 4.005
5 -0.02889 4.74241 6.0322 11.799 2899 49.3129 12.225 24.724
5 -0.09468 4.6402 11.50086 13.539 2898 49.09749 13.778 40.9
5 -0.1546 4.5263 17.2748 15.408 2899 48.81724 15.825 53.674
5 -0.21279 4.12293 22.73373 16.673 2899 45.65256 17.124 61.044
5 -0.26553 3.84827 27.75288 17.676 2899 43.80172 18.355 67.443
5 -0.31124 3.51667 31.87595 18.518 2900 41.28633 18.913 69.694
5 -0.35609 3.16725 35.29625 18.885 2900 38.55428 19.336 70.665
5 -0.40082 2.81478 38.24407 19.155 2899 35.76866 19.696 70.033
5 -0.44605 2.53611 40.78078 19.301 2899 33.7143 19.521 69.857
5 -0.48369 2.13459 42.99048 19.279 2899 30.30479 19.638 66.27
5 -0.51149 1.83093 44.27688 18.846 2898 27.67427 19.608 63.761
5 -0.51965 1.55745 44.66281 19.035 2900 25.0247 19.392 57.581

Lucrre de licență
53
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

H=f(Q)
60

50

40
H [m]

30
2900 rpm
20

10

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 5. Înălțimea de pompare H=f(Q) 2900 rot/min


Din analiza graficului rezultă o înălțime de pompare maxima de aproximativ 50m, la debitul
optim de 35,29 [l/s] aceasta fiind de aproximativ 38m.

Parb=f(Q)
25

20

15
Parb [kW]

10 2900 rpm

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 6. Puterea absorbită P=f(Q) 2900 rot/min


Puterea absorbită la debitul optim de 35,29 [l/s] este de aproximativ 19,3 KW acesta ajungând
până la valoarea aproximativă de 19,6 KW.

Lucrre de licență
54
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Randament=f(Q)
80

70

60
Randament [%]

50

40

30 2900 rpm

20

10

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 7. Randamentul h=f(Q) 2900 rot/min


Din analiza graficului de randament se observă un randament maxim de aproximativ 71% între
35 și 38 [l/s] la debitul optim randamentul este de 70%

4.5. Rezultatele măsurătorilor cavitaționale pentru turația 2500


După efectuarea încercărilor cavitaționale se obțin punctele de incipiență a cavitației la
intersecția curbelor energiei specifice cerută de pompă la aspiraţie (NPSHc) precum şi energia specifică
disponibilă la aspiraţie (NPSHd). Modul de obținere al curbelor NPSH cerut este exemplificat în
Fig.4.8. Pentru exemplificarea valorilor obținute am ales turațiile p 2500 și 2900. Pe graficul din partea
superioară se află curbele H=f(Q) obținute din măsurătorile energetice și din măsurătorile cavitaționale
pentru toate debitele investigate. Se trasează curba H tolerat = 0,97*H. Pe graficul din partea inferioară
se trasează curbele Dhe=f(Q) pentru toate debitele investigate.

Lucrre de licență
55
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Cavitational H=f(Q)
80

70

60 H considerat
2500rpm_0.7*Qnom
50
2500rpm_0.8*Qnom
H [m]

40 2500rpm_0.9*Qnom
2500rpm_1.0*Qnom
30
2500rpm_1.1*Qnom
20 2500rpm_1.2*Qnom
2500rpm_1.3*Qnom
10
Randament
0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 8. Cavitațional H=f(Q) 2500 rot/min

Cavitational dhe=f(Q)
11
10
9
2500rpm_0.7*Qnom
8
2500rpm_0.8*Qnom
7
2500rpm_0.9*Qnom
dhe [m]

6
2500rpm_1.0*Qnom
5
2500rpm_1.1*Qnom
4
2500rpm_1.2*Qnom
3
2500rpm_1.3*Qnom
2 Poly. (NPSH disponibil)
1 Poly. (NPSH cerut)
0
10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 4. 9. Cavitațional dhe=f(Q) 2500 rot/min

Lucrre de licență
56
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 4. 10.Curba de sensibilitate la cavitație NPSH=f(Q)pentru rotorul nou proiectat la turația de 2500
rot/min

4.6Rezultatele măsurătorilor cavitaționale pentru turația 2900

Cavitational H=f(Q)
80
70 H considerat
60 2900rpm_0.7*Qnom
50 2900rpm_0.8*Qnom
H [m]

40 2900rpm_0.9*Qnom
30 2900rpm_1.0*Qnom
20 2900rpm_1.1*Qnom
10 2900rpm_1.2*Qnom
0 2900rpm_1.3*Qnom
0 10 20 30 40 50
Randament
Q [l/s]

Fig 4. 11Cavitațional dhe=f(Q) 2900 rot/min

Lucrre de licență
57
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Cavitational dhe=f(Q)
11
10
9 2900rpm_0.7*Qnom
8 2900rpm_0.8*Qnom
7 2900rpm_0.9*Qnom
dhe [m]

6
2900rpm_1.0*Qnom
5
4 2900rpm_1.1*Qnom
3 2900rpm_1.2*Qnom
2 2900rpm_1.3*Qnom
1
Poly. (NPSH disponibil)
0
10 15 20 25 30 35 40 45 50 Poly. (NPSH cerut)
Q [l/s]

Fig 4. 12. Cavitațional dhe=f(Q) 2900 rot/min

Fig 4. 13. Curba de sensibilitate la cavitație NPSH=f(Q)pentru rotorul nou proiectat la turația de
2900 rot/min

Lucrre de licență
58
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

5. Tehnologia de execuție a arborelui pompei


Arborele este organul care transmite puterea de la motor la rotorul pompei, fiind prevăzut la un capăt
cu cuplaj în cazul antrenării directe prin motor coaxial, sau cu roată pentru curele în cazul antrenării
prin transmisie.
Arborele se confecționează de obicei din oțel-carbon sau oțeluri speciale tratate termic, iar în cazul
pompării lichidelor corozive, din oțel inoxidabil; când se pompează lichide foarte agresive, el se
protejează cu o bucșă de bronz sau se execută complet din bronz.
Lagarele pe care se sprijină arborele rotorului sunt fixate fie în carcasa sau în capacele acesteia, fie în
exterior, fie și în carcasa și în exterior. Lagărele pot fi de alunecare sau cu rulmenți. În cazul pompelor
de mare putere și de turație se folosesc lagăre de alunecare unse cu ulei sub presiune, circulația fiind
asigurată de o pompă cu roți dințate.
Presgarniturile se montează pe arbore în capacele frontale de aspirație și de refulare, având rolul de a
izola interiorul pompei pe presiunea atmosferică. Presgarnitura de la aspirație trebuie să împiedice
intrarea aerului în pompă, care ar putea avea ca efect inrăutățirea funcționării sau chiar scoaterea ei din
funcțiune. Presgarnitura de la refulare trebuie să împiedice ieșirea lichidului din pompă pe langă
arbore. Presgarnitura de la aspirație poate avea și o construcție specială, cu etanșare hidraulică Aceasta
este o presgarnitură obișnuită, care are însa mijlocul garniturilor de etanșare un inel 1 găurit și prevăzut
cu un canal circular. Corpul presgarniturii are două orificii 2 și 3, la care se racordează cate o conductă
de la parte de refulare și de aspirație a pompei.

Fig 5. 1. Presgarnitură [ ]

Lucrre de licență
59
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Materialul din care se execută arbolele de pompă centrifugă se alege în funcție de tipurile și valorile
solicitărilor la care este supus, acesta în timpul prelucrării și de asemenea în funcție de modul în care se
realizează practic piesa (tipul de prelucrare mecanică și tipul de tratament termic). Piesa de tip
,,Arbore” este utilizată pentru transmiterea unei mișcări de rotație în angrenajul unui rotor de pompă
centrifugă iar în timpul funcționării este supusă următoarelor solicitări de bază:
-solicitări dinamice: oboseală prin încovoiere
-solicitări statice: încovoiere torsiune
-solicitare între suprafețele de contact.
Materialul din care se realizează arborele prezintă caracteristici de rezistentă corespunzătoare pentru
solicitările la care este supus în timpul funcționării. Materialul, pe lângă caracteristicile mecanice,
trebuie să conțină și caracteristici tehnologice:
Călibilitate
Prelucrabilitate prin așchiere
Sudabilitate
Pentru obținerea calităților necesare în exploatare se realizează un tratament termic de călire + revenire
înaltă iar pentru îmbunătățirea prelucrabilității se realizează un tratament termic primar.

Compoziția chimică a materialului


Tabelul 5. 1

Compoziție chimică,%

Calitatea C Mn Si P S

0,36 0,50 0,17 Max.0,035


Max.
S 0,035 0,02...0,04

.... ... ... Max.0,025


Max.
XS 0,44 0,80 0,37 0,025 0,02...0,04

Observații:
Elem. reziduale admise: max. 0,30 % Cr, max. 0,30 % Ni, max. 0,30 % Cu;max. 0,05 % As;
X – Oţel elaborat superior; S – Oţel cu conţinut controlat de sulf.
Desenul de executie arborelui pompă

Lucrre de licență
60
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 5. 2. Desenul de execuție al arborelui pompei

Etapele necesare prelucrării tehnologice a arborelui de pompă centrifugă


Debitare la lungime L= 380+80. Operația de debitare a semifabricatului se execută în cazul când
semifabricatul supus prelucrării este laminat, calibrat sau necalibrat, sau chiar forjat. Operația de
debitare se referă și la tăierea capetelor semifabricatului în cazul în care acesta este forjat sau matrițat la
dimensiunile aproximative ale piesei finite. Operația se execută pe mașini de tăiat ca fierăstraie
mecanice cu pânză sau freze disc, cu ghilotină sau strunguri speciale.
Centruire la capătul liber. Centruirea se face pentru a fixa si orienta spațial semifabricatul pentru a
putea efectua operațiile de prelucrare aferente obțineri piesei finite. Acestea pot asigura orientarea cât
și fixarea dar pot fi considerate și baze de cotare.
Strunjire exterioară cu adaos de rectificare de 0,5 mm laΦ70/130. Strunjirea este
operația tehnologică de prelucrare prin așchiere a unui material cu ajutorul unui strung. Mișcarea
principală relativă dintre piesă și unealtă este mișcarea de rotație. Specific pentru strunjire, spre
deosebire de alte prelucrări prin așchiere este rotirea piesei de prelucrat, nu a sculei (uneltei). Așchierea
se obține prin acțiunea continuă a uneltei, care este un cuțit de strung. Piesa efectuează mișcarea
de rotație iar cuțitul efectuează o mișcare de avans, care poate fi paralelă cu axa arborelui strungului,
perpendiculară pe ea sau oblică, corespunzător celor trei sănii ale strungului, sania longitudinală, sania
transversală și sania portcuțit.
Strunjure exterioară la Φ90 lungimea de 68 mm la o rugozitate de √1,2
Strunjire exterioară Φ80 pe lungimea de 25mm cu adaos de prelucrare de 0,5 mm pe diametru.
Strunjire exterioară la Φ70 pe lungimea de 107 mm.
Strunjire exterioară la Φ 31 pe lungimea de 50 mm.
Lucrre de licență
61
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Găurire cu burghiu Φ80 pe lungimea de 380 mm cu SDV de sprijin pe Φ70 la 65mm de capăt.
Găurirea este o operație tehnologică de prelucrare prin așchiere care are ca scop obținerea unor găuri
(alezaje) în material plin, prelucrarea putând fi executată cu mașini de găurit, mașini de frezat sau
strunguri. După burghiere găurile mai pot fi prelucrate prin: teșire, lărgire, alezare, adâncire sau filetare.
Găurire interioară la Φ46 pe lungimea de 303 mm.
Frezare exterioară cu freză cilidrică Φ46 pe lungimea de 7mm. Frezarea este operația de prelucrare
mecanică prin aschiere pe mașini-unelte de frezat cu scule numite freze. Freza este o sculă așchietoare
cu mai multe teșituri, pentru prelucrarea suprafețelor plane și profilate a canalelor de diferite forme.
Alezare la lungimea de 310 mm.
Rectificare cilindrică exterioară pe Φ70 și Φ80 în zona marcată.
Tăiere finală la lungimea de 380mm.

Lucrre de licență
62
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

6. Calcului tehnico-econimic al arborelui pompei


Calculul Tehnico-economic va cuprinde costurile pentru realizarea proiectului tehnic de executie,
costurile materialului, costurile de prelucrare, precum și costurile personalului din producție.

Proiectul tehnic de execuție:


Pentru proiectul tehnic de execuție este nevoie de următorul personal care va realiza proiectul și toate
părțile componente în următorii timpi:
Desen de ansamblu 1zile - inginer proiectant
Memoriu justificativ de calcul 3 ore – inginer proiectant
Schema de principiu 1 zile - inginer proiectant
Caiet de sarcini 8 ore - inginer principal
Pentru proiectul de execuție este nevoie de:
Detalierea desenului de execuție utilizând programul CATIA
Alegem colectivul care lucrează la executarea proiectului și vom stabili salariul pentru
fiecare în parte.
Inginer principal
Inginer proiectant
Tehnician (operator CNC)
Durata de lucru va fi de 8 ore pe zi
Tabelul 6. 1

Funcție Ore lucrate RON/ora Total


(ore*RON/ora)
Inginer principal 8 25 200
Inginer proiectant 19 15 285
Tehnician 16 10 160

Materialul Arborelui
Se alege o bară trasă ca în Fig 6.1 dintr-un material care să reziste tuturor cerințelor impuse.

Lucrre de licență
63
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 6.1 Bară trasă din oțel

Piesa de tip ,,Arbore” este utilizată pentru transmiterea unei mișcări de rotație în angrenajul unui rotor
de pompă centrifugă. Materialul ales OLC 60 este un oțel carbon cu o cantitate de carbon de 0,60%.
Prețul materialului este de 10 lei/kg, iar masa totală a barei este de 10kg.
Prețul total al materialului este de 100 Lei

Prelucrarea mecanică a arborelui de pompă


Debitare la lungime (3 ore)
Centruire la capătul liber (1 oră)
Găurire interioară (2 ore)
Frezare exterioară (3 ore)
Alezare la lungime (3 ore)
Rectificare cilindrică exterioară (3 ore)
Tăiere finală la lungime (1 oră)

Lucrre de licență
64
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Piesă finală

Fig 6. 2. Piesa finală

Fig 6. 3. Ansamblu rotor de pompă-arbore

Lucrre de licență
65
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 6. 4. Ansamblu pompă centrifugă

Fig 6. 5. Ansamblu pompă centrifugă

Lucrre de licență
66
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Fig 6. 6. Ansamblu pompă centrifugă

Total termen proiect:5 zile si 3 ore

Total cost proiect:745 Lei

Lucrre de licență
67
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

7. Concluzii

H=f(Q)
60

50

40
H [m]

30
2900 rpm fara imp
20 2500 rpm fara imp

10

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 7. 1. Înălțimea de pompare


În concluzie din analiza graficelor se observă o diferență semnificativă în ceea ce privește
înălțimea de pompare pentru turația de 2900 rot/min față de 2500 rot/min diferența fiind de aproximativ
11 m pe întreg domeniul de debite.

Parb=f(Q)
25

20

15
Parb [kW]

2900 rpm fara imp


10
2500 rpm fara imp

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 7. 2. Puterea absorbită


Ca și în cazul anterior puterea absorbită la turația de 2900 rot/min este mai mare decât la turația de
2500 rot/min.

Lucrre de licență
68
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Randament=f(Q)
80
70
60
Randament [%]

50
40
2900 rpm fara imp
30
2500 rpm fara imp
20
10
0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 7. 3.Randament
Din analiza graficelor de randament se poate observa că randamentul cel mai bun îl avem la
turația de 2900 rot/min,acesta fiind de aproximativ 71%.
În cazul pompelor cu turație variabilă putem morifica debitul și înălțimea de pompare, această
operație se face pentru a reduce puterea electrică consumată de pompă.
În urma graficelor ce urmează a fi prezentate se poate observa comportamentul cavitațional la
turații difetite și anume faptul că la turația de 2500 rot/min avem un câmp hidrodinamic superior față de
cel realizat la turația de 2900 rot/min. Această componentă rezultă datorită faptului că la turația de 2500
rot/min avem o viteză a lichidului în secțiunea de test mai scăzută față de viteza mai ridicată la turația
de 2900 rot/min.

Cavitational H=f(Q)
80
70 H considerat
60 2500rpm_0.7*Qnom
50 2500rpm_0.8*Qnom
H [m]

40 2500rpm_0.9*Qnom
30 2500rpm_1.0*Qnom
20 2500rpm_1.1*Qnom
10 2500rpm_1.2*Qnom
0 2500rpm_1.3*Qnom
0 10 20 30 40 50
Randament
Q [l/s]

Fig 7. 4. Cavitațional H=f(Q) 2500 rot/min

Lucrre de licență
69
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Cavitational dhe=f(Q)
11

10

8 2500rpm_0.7*Qnom

7 2500rpm_0.8*Qnom
2500rpm_0.9*Qnom
dhe [m]

6
2500rpm_1.0*Qnom
5
2500rpm_1.1*Qnom
4 2500rpm_1.2*Qnom
3 2500rpm_1.3*Qnom
Poly. (NPSH disponibil)
2
Poly. (NPSH cerut)
1

0
10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 7. 5. Cavitațional dhe=f(Q) 2500 rot/min


6

5
2500 NPSH cerut
4
NPSH[m]

3 2500 NPSH disponibil

2 Linear (2500 NPSH


cerut)
1 Linear (2500 NPSH
disponibil)
0
0 10 20 30 40 50
Q[l/s]

Fig 7. 6. Curba de sensibilitate la cavitație NPSH=f(Q)pentru rotorul nou proiectat la turația de 2500
rot/min
După cum se poate observa din figura 7.6 incipienta cavitațională se află la intersecția celor
doua drepte NPSH cerut si NPSH disponibil la un debit de aproximativ 29 [l/s] și un NPSH de
aproximativ 3 respectiv 3,1 m

Lucrre de licență
70
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Cavitational H=f(Q)
80
70 H considerat
60 2900rpm_0.7*Qnom
50 2900rpm_0.8*Qnom
H [m]

40 2900rpm_0.9*Qnom
30 2900rpm_1.0*Qnom

20 2900rpm_1.1*Qnom

10 2900rpm_1.2*Qnom

0 2900rpm_1.3*Qnom
0 10 20 30 40 50 Randament
Q [l/s]

Fig 7. 7. Cavitațional H=f(Q) 2900 rot/min

Cavitational dhe=f(Q)
11

10

8
2900rpm_0.7*Qnom
7 2900rpm_0.8*Qnom
2900rpm_0.9*Qnom
6
dhe [m]

2900rpm_1.0*Qnom
5
2900rpm_1.1*Qnom
4 2900rpm_1.2*Qnom
2900rpm_1.3*Qnom
3
Poly. (NPSH disponibil)
2 Poly. (NPSH cerut)

0
10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 7. 8. Cavitațional dhe=f(Q) 2900 rot/min


Lucrre de licență
71
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

4
NPSH [m]

3
2900 NPSH cerut
2 2900 rpm NPSH disponibil

0
0 10 20 30 40 50
Q [l/s]

Fig 7. 9. Curba de sensibilitate la cavitație NPSH=f(Q)pentru rotorul nou proiectat la turația de 2900
rot/min
Din figura 7.9 incipiența cavitațională se afla la punctul de intersecțe a celor două drepte la un debit de
aproximativ 25 [l/s] și la un NPSH de aproximativ 3 respectiv 3,5 m

Lucrre de licență
72
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Referințe

[1] Anton L si Baya A_Mecanica fluidelor, mașini hidraulice și acționări,Timișoara Orizonturi


Universitare 2003

[2] Călinoiu Constantin și nicodim Dumitru_Echipamente Hidromecanice și Acționări Hidraulice


Bucuresti 2011

[3] G.Chimian, D.Ilișiu, M. Branișteanu_Pompe Centrifugale,Bucuresti 1964

[4] Teodor Miloș_Pompe și Ventilatoare Centrifuge și Axiale, Editura Politehnica Timișoara 2009

[5] Anton V, Popovici M_Hidraulică și Mașini Hidraulice, Institutul Politehnic Timișoara 1968

[6] https://ro.wikipedia.org/wiki/Pomp/Pompe_hidraulice

[7] L_E_Anton_T_Milos_Pompe_Centrifuge_cu_Impulsor. Editura Orizonturi Universitare

[8] http://www.rasfoiesc.com/inginerie/constructii/instalatii/CALCULUL-INSTALATIEI-DE-
RACIRE91.php

[9] http://www.irriworks.com/wiki/doku.php/irrigazione:le_pompe_centrifughe

[10] http://www.larousse.fr/encyclopedie/images/Pompe_centrifuge/1003071

[11] Ionel Drăghici_Teza de Doctorat_Analiza Câmpilui Hidrodinamic La Intrarea In Rotorul Pompelor


Centrufuge De Acumulare La Turație Variabilă

[12] Zanganeh, M., On the design criteria for supression of secondarz flows in centrifugal and mixed flow
impellers, ASME Journal of Turbomachinery, Vol. 120, pp.723-735, 1998

[13] Bross, S., Fritz, J., Industrial demands on flow modeling, Conference on Modelling Fluid Flow
CMFF’06, The 13th International Conference on Fluid Flow Thenologies, Budapest, Hungary,
Septembrie 6-9, 2006

[14] Moisa, I.G., Stuparu, A., Muntean, S., Anton, L.E., Muntean, S., Susan-Resiga, Inverse design of a
pump inducer and performance evaluation with 3D flow simulation, Proceedings of the 4th
International Meeting on Cavitation and Dynamic Problems in Hydraulic Machinery and Systems,
pp.151-160, Belgrade, Serbia, 26-28 Octombrie, 2011

[15] Ing. Gheorghiţă GÎNGA_ANALIZA EXPERIMENTALĂ ȘI NUMERICĂ A FUNCȚIONĂRII


POMPELOR CENTRIFUGE DE ACUMULARE,Teză Destinată Obținerii Titlului Stiințific De Doctor
Inginer

[16] http://www.scrigroup.com/tehnologie/tehnica-mecanica/POMPE-CENTRIFUGE-Constructia-
p82843.php

[17] Walter Bolliger and Erwin Leibundgut_Sulzer Pumps Lts. Winterhur Switzerland

[18] Burchiu V, Santau I, Alexandrescu O_Instalații de pompare, Bucuresti 198

Lucrre de licență
73
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

[19] Cavitație vol I Ioan Anton 1984,Editura Academiei Republicii Socialiste Romania

[20] Curs Cavitație_Ilarie Bordeașu,anul IV specializarea Mașini și sisteme hidraulice

Lucrre de licență
74
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

DECLARAŢIE DE AUTENTICITATE A

LUCRĂRII DE FINALIZARE A STUDIILOR


Subsemnatul _________________________________________________________
____________________________________________________________________ ,
legitimat cu ________________seria ________nr. ___________________________,
CNP ________________________________________________________________
autorul lucrării ________________________________________________________
_____________________________________________________________________
_____________________________________________________
elaborată în vederea susţinerii examenului de finalizare a studiilor de ______
______________________________________organizat de către Facultatea
_______________________ ______________________________din cadrul
Universităţii “Politehnica” din Timişoara, sesiunea ____________________ a anului
universitar __________________, luând în considerare conţinutul art. 39 din RODPI
– UPT, declar pe proprie răspundere, că această lucrare este rezultatul propriei
activităţi intelectuale, nu conţine porţiuni plagiate, iar sursele bibliografice au fost
folosite cu respectarea legislaţiei române şi a convenţiilor internaţionale privind
drepturile de autor.

Timişoara,

Data Semnătura
__________

_____________ ______________________________

Lucrre de licență
75
Beja Emanuel
Proiectarea și testarea unui rotor de pompă centrifugă

Lucrre de licență
76
Beja Emanuel