Sunteți pe pagina 1din 13

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA

Sectorul HORECA include o gamă largă de ocupaţii, activităţi şi locuri de muncă care implică diferite riscuri de
accidentare şi îmbolnăvire, generale şi specifice.
Complexitatea sectorului face dificilă prezentarea unei imagini exhaustive a situaţiei.

În literatura de specialitate se acordă o mare atenţie activităţilor din bucătării şi în mai mică măsură activităţilor
de servire.

Activităţile auxiliare, ca cele de curăţenie sau aprovizionare, sunt ocazional abordate de literatura ştiinţifică.

De asemenea, sunt mai puţin abordate activităţile din hoteluri, pensiuni, discoteci, cafenele, bistrouri, cantine,
firme de catering, campinguri, piscine etc.

Acest sector oferă condiţii de angajare şi de muncă atipice, ceea ce se reflectă atât în programul de lucru, cât
şi în tipurile de contracte.

În general, acest sector cere mai multă flexibilitate în ceea ce priveşte condiţiile şi programul de lucru.

În perioada 1995-2000 a existat o deteriorare vizibilă a condiţiilor de muncă, în special în legătură cu riscurile
psihosociale, condiţiile ergonomice, exigenţele profesionale, programul de lucru şi autonomia muncii.

Sectorul este considerat ca o poartă de intrare pe piaţa muncii pentru tineri şi persoane mai puţin calificate.
Deşi condiţiile de muncă sunt dificile, sectorul nu prezintă indicatori de morbiditate superiori celor medii la nivel
de economie.

Sectorul HORECA se modifică rapid pe măsură ce apar pe piaţă noi tehnologii, iar cerinţele clienţilor se
schimbă.

Factorii care determină aceste transformări sunt numeroşi şi variaţi, incluzând: schimbările sociologice, cum ar
fi diversificarea familiilor şi multiplele roluri pe care le îndeplinesc în prezent oamenii; schimbările demografice
cauzate de îmbătrânirea populaţiei; schimbările economice, cum ar fi fuziunile, restructurările şi o circulaţie mai
liberă a forţei de muncă şi a resurselor.

Angajatorii au datoria legală şi morală de a menţine locuri de muncă sănătoase şi sigure.

Există, de asemenea, motive economice/financiare: pierderea unui lucrător valorospoate fi dăunătoare pentru
afacere, însă, totodată este costisitoare recrutarea şi formarea unui înlocuitor; se pot, de asemenea, înregistra
pierderi economice mari în urma accidentului produs în plin sezon.

Multe accidente pot fi prevenite printr-o bună administrare şi supraveghere, combinate cu formarea eficientă a
personalului.

Prevenirea accidentelor este parte integrată din conducerea cu succes a unei întreprinderi.

Angajatorii pot preveni majoritatea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor, dacă identifică şi apoi elimină sau
cel puţin reduc la minimum pericolele/riscurile la locul de muncă.
Una dintre cerinţe în ameliorarea condiţiilor de muncă constă în a asigura implicarea în acest proces atât a
angajaţilor, cât şi a angajatorilor.

Aceasta pune un accent mai mare pe dialogul social şi pe rolul sindicatelor.

Diferenţele culturale dintre ţări şi regiuni pot duce la variaţii în interpretare şi realizare.

Diferenţele culturale dintre lucrătorii din diferitele regiuni pot duce, de asemenea, la diferenţe în preferinţele
referitoare la condiţiile de lucru.

Aceasta poate reprezenta o provocare pentru reprezentanţii lucrătorilor implicaţi în dialogul social.

Datorită faptului că majoritatea firmelor sunt companii mici, cu mai puţin de 10 angajaţi, angajatorilor le lipsesc
adesea timpul şi resursele pentru a se conforma politicilor şi prevederilor legislative relevante pentru
securitatea şi sănătatea în muncă.

Le lipseşte experienţa pentru a realiza o evaluare extensivă a riscurilor şi uneori sunt refractari în a apela la
consultanţi externi (costisitori).

Prevenirea cu succes a riscurilor implică:

 o cât mai bună identificare şi evaluare a riscurilor, ca o primă etapă în demersul de prevenire a riscurilor
profesionale şi ca bază pentru elaborarea şi implementarea unui plan de măsuri vizând
eliminarea/reducerea acestora;
 implicarea lucrătorilor în acest proces pentru a asigura o identificare corectă şi a obţine sprijinul necesar
pentru implementarea măsurilor de prevenire;
 angajamentul din partea conducerii exprimat în mod explicit;
 formare şi instruire profesională şi din punct de vedere al SSM corespunzătoare;
 o abordare complexă care să utilizeze diferite tipuri de acţiuni ce pot conduce la creşterea succesului
general al oricărei măsuri aplicate.
În tabelul următor sunt prezentate sintetic riscurile generale şi specifice sectorului HORECA, factorii de risc,
efectele acestora şi măsurile de prevenire în raport cu fiecare categorie de riscuri în parte.

Riscuri generale şi specifice în sectorul HORECA


Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

Alunecări,  Alimente răsturnate /  Luxaţii,  Asigurarea curăţeniei locului de


împiedicări şi deşeuri alimentare / entorse, muncă şi a spaţiilor de circulaţie
căderi uleiuri / apă pe căile de fracturi. şi menţinerea acestor spaţii fără
 Cea mai acces şi pardoseli.  Vătămări ale obstacole.
frecventă  Finisaje de pardoseli şi gâtului şi  Utilizarea de încălţăminte de
cauză covoare alunecoase. spatelui. protecţie corespunzătoare, cu
pentru  Diferenţe de nivel ale  Tăieturi, tălpi antiderapante.
producer pardoselilor. hematoame şi  Asigurarea unei iluminări
ea  Căi de acces, trepte alte vătămări adecvate a locului de muncă,
accident insuficient iluminate. din căderi, din scărilor şi căilor de circulaţie.
elor, în  Semnalizări lipsă. căderi pe sau  Închiderea uşilor cuptorului, ale
special  Lipsa de experienţă şi în maşini sau maşinii de spălat vase şi ale
în vârsta favorizează în friteuze. dulapurilor de vase.
bucătării. alunecările şi căderile.  Evitarea alergării în special la
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

 Potrivit  Încălţăminte deplasarea pe scări şi pe


statisticil necorespunzătoare. pardoseli alunecoase.
or,  Mersul prea rapid sau  Asigurarea unor scări suficient
pardoseli alergarea. de lungi în raport cu nevoile,
le umede  Inexistenţa sau prevăzute la capetele inferioare
sau cu neutilizarea şi superioare ale şinelor laterale
alte balustradelor la scări. cu tălpi antiderapante. Nu se
pericole vor folosi niciodată improvizaţii
cauzeaz pentru a înlocui o scară,
ă mai precum scaune, cutii sau
multe butoiaşe.
alunecări  Echiparea casei scării cu
şi căderi balustrade solide şi iluminarea
decât în corespunzătoare a acesteia.
industria  Folosirea de covoraşe
de antiderapante.
alimentaţ  Utilizarea de indicatoare pentru
ie pericole.
publică.  Luarea în considerare a unor
spaţii, precum cele: pentru
frigidere, de răcire şi
depozitare, punţile de încărcare
şi spaţiul din spatele barurilor.

Tăieri şi Echipamente de tăiat şi cuţite  Tăieri  Ascuţirea şi păstrarea cuţitelor


înţepări mai ales în bucătării:  Înţepări în condiţii corespunzătoare;
(fie prin  Plăgi spălarea acestora separat.
 Maşini de feliat;
utilizarea unor Localizate în special  Folosirea cuţitului
 Maşini de tocat carne;
echipamente / la mâini şi braţe, corespunzător operaţiilor.
 Mixere;
obiecte, fie prin abdomen, laba  Utilizarea unui fund
 Cuţite şi tacâmuri.
curăţarea lor) piciorului corespunzător de tăiat,
Vătămări ale antiderapant.
membrelor prinse în  Păstrarea cuţitelor într-un
părţile în mişcare ale suport de cuţite, pe o platformă
maşinilor. adecvată pentru cuţite sau pe o
bandă magnetică montată pe
perete.
 Instruirea lucrătorilor pentru
utilizarea în siguranţă a
aparaturii.
 Dotarea aparatelor cu
dispozitive de protecţie pe care
lucrătorii le utilizează în
momentul funcţionării
aparatului. De ex. la maşinile
de feliat trebuie să se asigure
dispozitive de protecţie a
degetelor şi pentru tăierea
ultimei felii.
 Asigurarea că butoanele de
oprire sunt uşor accesibile.

Arsuri, opăriri  În activităţile din  Arsuri de  Folosirea unei tăvi sau a unui
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

bucătării: contactul cu: diferite grade. cărucior pentru a servi lichide,


vase fierbinţi, diverse  Opăriri. farfurii sau alte obiecte fierbinţi.
echipamente, friteuze,  Avertizarea personalului de
platouri, alimente şi serviciu şi a clienţilor în legătură
lichide fierbinţi (mai ales cu platourile fierbinţi.
uleiul fierbinte), vapori  Montarea de geamuri pe uşa de
de apă în cantităţi mari. la bucătărie pentru a asigura o
 În activităţile de servire trecere sigură pentru personalul
a clienţilor (ospătarii): de servire.
contactul cu farfuriile şi  Instruirea lucrătorilor privind
platourile fierbinţi, tehnicile corecte de manipulare
precum şi cu mâncare a obiectelor fierbinţi, ca de
sau lichide fierbinţi exemplu ridicarea capacelor de
vărsate. pe vase la distanţă faţă de corp.
 Riscul de opărire apare  Ţinerea mânerelor cratiţelor sau
la: ale oalelor departe de marginea
 mişcări bruşte ca sobei.
urmare a unei  Ridicarea obiectelor fierbinţi cu
alunecări / ajutorul materialelor uscate.
împiedicări; Măsuri pentru utilizarea în
 ciocnirea unor siguranţă a friteuzelor
vase neacoperite;  Folosirea de dispozitive
 turnarea apei în automate de coborâre a
vase cu ulei alimentelor în baia de ulei.
fierbinte;  Aruncarea uleiului şi a grăsimii
 intervenţii la fierbinţi numai după ce s-au
instalaţiile de răcit.
încălzire.  Utilizarea de recipiente suficient
 Electrocutări. de mari şi rezistente la
temperaturi ridicate.
 Asigurarea că lucrătorii poartă
echipamente individuale de
protecţie corespunzătoare.

Contact cu Lucrătorii pot fi expuşi la Substanţele  Păstrarea agenţilor de curăţare


substanţe acţiunea unor substanţe periculoase pot doar în recipiente a căror formă
periculoase chimice potenţial periculoase, cauza vătămări sau sau model indică în mod clar
precum: îmbolnăviri, dacă nu faptul că respectivul conţinut nu
sunt utilizate în mod poate fi confundat cu
 detergenţi pentru
corespunzător. Pot alimentele. Recipientele în care
pardoseli,
afecta tegumentele sunt păstraţi agenţii de curăţare
 dezinfectanţi şi soluţii de
sau straturile trebuie să fie marcate astfel
curăţat depunerile de
subcutanate, încât riscul să poată fi
calcar,
mucoasele sau căile recunoscut de către toţi
 săpunuri şi alte
respiratorii prin utilizatorii.
substanţe de curăţat,
contact direct urmat  Folosirea unor înlocuitori mai
 pesticide,
de acţiune mecanică puţin periculoși.
 insecticide,
sau chimică  Utilizarea de produse cu sistem
 apă în exces,
corozivă. şi robineţi de deversare,
 detergenţi de spălat
Pot produce: dozarea făcându-se în
vase,
conformitate cu indicaţiile de
 produse de curăţare a  eczeme,
utilizare.
canalelor,  infecţii,
 Utilizarea instalaţiilor de
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

 soluţii de curăţat  iritaţii ale pielii, ventilaţie sau deschiderea


cuptoarele, ochilor si ferestrelor.
 soluţii pentru curăţat nasului,  Purtarea echipamentului
toaletele,  dermatite, individual de protecţie în timpul
 înălbitori,  alergii, utilizării agenţilor de curăţare
 alimente precum: sucul  arsuri la nivelul periculoşi. Echipamentul
de fructe şi legume; pielii şi ochilor, individual de protecţie trebuie
proteinele din peşte,  afecţiuni să includă măşti şi ochelari de
crustacee, carne şi respiratorii, protecţie, eventual măşti de
făină;  cancer protecţie împotriva inhalării,
 vapori şi fum provenind pulmonar, mănuşi de protecţie, şorţ de
de la gătit şi mâncare  asfixiere, stare cauciuc şi cizme de protecţie.
arsă; de  Existenţa şi respectarea
 pentru angajaţii care inconştienţă, instrucţiunilor de folosire, care
lucrează în cluburi de deces. să definească pericolele pentru
noapte, cafenele, baruri oameni şi mediu, precum şi
şi discoteci, fumatul măsurile de protecţie şi regulile
pasiv ca şi consumul de de conduită necesare.
alcool (care fac parte  Asigurarea de spaţii în care nu
din serviciul de primire se fumează pentru a proteja
şi la care personalul are lucrătorii de fumatul pasiv.
acces uşor) este, în Dacă acest lucru nu este
mod deosebit, o posibil, se vor utiliza sisteme de
problemă. ventilaţie performante.

Riscuri  Activităţile în timpul  Boli de piele  Utilizarea de echipamente sau


biologice cărora lucrătorii pot fi ca: dermatite unelte pentru a evita contactul
expuşi riscurilor și reacții direct al mâinilor neprotejate cu
biologice: alergice; alimentele, de exemplu
 prepararea mâncării;  Boli folosirea maşinilor de spălat
 curățarea: podelei, respiratorii; vase, a celor de mărunţit
echipamentelor,  Afecţiuni alimente etc.
mașinilor, infecţioase  Stabilirea şi aplicarea strictă a
echipamentelor de gătit; digestive şi unor măsuri de manipulare a
 curățarea: camerelor de hepatice. obiectelor contaminate.
hotel, camerelor de  Furnizarea de mijloace igienico-
baie; sanitare pentru lucrătorii expuşi
 spălarea manuală a şi respectarea strictă de către
vaselor; lucrători a măsurilor igienico
 curăţarea hainelor; sanitare.
 curăţarea conductelor  Utilizarea de mijloace
de drenare. individuale de protecție.
 Factorii de risc:  Protejarea pielii prin aplicarea
 riscul de infecție cu unor unguente de protecţie şi
microorganisme (viruși, îngrijire a acesteia.
bacterii, paraziți,  Protejarea rănilor de pe piele cu
ciuperci); pansamente.
 apa care picură de pe  Dezinfectarea mâinilor.
păsările congelatele;  Verificarea regulată a infestării
 sânge de animale cu dăunători şi spori de
sacrificate; mucegai şi combaterea
 seringi şi alte obiecte acestora.
umezite, murdare sau  Semnalarea seringilor găsite,
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

contaminate de fără a fi atinse.


persoane bolnave,  Curăţarea regulată, dezinfecţia
găsite în timpul şi combaterea dăunătorilor.
curăţeniei;  Asigurarea unei ventilaţii
 infestare cu dăunători şi eficiente.
spori de mucegai a:  Dotarea cu recipiente închise,
 spaţiilor de lucru pentru stocarea de deşeuri
şi de depozitare, organice.
 deşeurilor  Depozitarea la rece a gunoiului.
alimentare;  Verificarea şi curăţarea
 impurități din sistemul periodică a instalaţiei de
de aer condiționat condiţionare a aerului şi a
precum: viruşi, bacterii hotelor.
sau spori de mucegai;  Curăţarea / schimbarea
 muşcături de insecte; periodică a filtrelor.
 nerespectarea regulilor  Controlul periodic al puterii de
de igienă. aspiraţie a instalaţiei de aer
condiţionat pentru combaterea
contaminării.
 Utilizarea de ecrane şi capcane
pentru insecte.
 Controlul periodic al
tegumentelor pentru a detecta
orice semn de dermatită.

Zgomot,  Bucătării: vase şi oale  Afectarea  Înlăturarea zgomotelor


Frecvenţe şi manipulate, procese auzului periculoase de la locul de
intensităţi zgomotoase de gătit, (hipoacuzie, muncă.
ridicate ale maşini de spălat vase; surditate);  Purtarea unor dispozitive de
sunetelor  Discoteci, cafenele şi  Oboseală protecţie corespunzătoare,
cluburi de noapte: mentală; pentru urechi (antifoane de tip
echipamente de sunet,  Lipsă de extern sau intern).
vocile clienţilor; concentrare;  Izolarea pe cât posibil a
În restaurante nivelurile  Stres, locurilor de muncă zgomotoase
zgomotelor tind să crească care pot duce la (încăperi separate sau
datorită vocilor clienţilor, accidente. utilizarea panourilor
ordinelor strigate de personal, fonoabsorbante).
zăngănitului vaselor,
paharelor, tacâmurilor,
instalaţiilor de ventilaţie şi
dispozitivelor de ridicat şi
transportat;
 Altele: semnalele de
avertizare, utilajele,
ventilatoarele, maşinile
de măcinat cafea,
activităţile de menaj,
spălatul, muzica din
baruri şi, bineînţeles,
conversaţiile colegilor
sau ale clienţilor.

Iluminat O ambianţă luminoasă redusă Risc ridicat de  Asigurarea unor niveluri de


Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

deficitar poate fi plăcută pentru clienţi accidentare iluminare corespunzătoare


cantitativ şi (restaurante, baruri, cazinouri sarcinilor ce trebuie realizate.
calitativ şi discoteci), dar poate fi
cauză de accidente prin
căderi, arsuri, suprasolicitare
vizuală.

Microclimat şi  Microclimat cald şi  Disconfort;  Dotarea cu instalaţii de


calitatea umed;  Dureri de cap; ventilare generală sau locală
aerului  Alternarea între mediu  Capacitate de (instalaţii de aer condiţionat sau
deficitare cald şi rece; concentrare sisteme de răcire locală a
 Curenţi datoraţi aerului redusă; aerului). În bucătăriile
condiţionat;  Stres şi profesionale, ventilarea prin
 Probleme de ventilare, solicitare deplasare maselor de aer viciat
calitate slabă a aerului, termică; şi înlocuirea lor cu aer proaspăt
mirosuri neplăcute;  Crampe şi eventual tratat (filtrat, răcit,
 Substanţe vătămătoare calorice uscat etc.).
şi toxice prezente în aer (musculare);  Utilizarea echipamentelor de
(praf, grăsimi, vapori,  Epuizare de gătit prin inducţie (gătit la
fum şi gaze); căldură; „căldură rece” folosind câmpuri
 Frigul artificial pentru  Colaps caloric; magnetice). Nu există flacără
conservarea  Şoc termic şi deschisă.
alimentelor. hiperpirexie;  Reducerea umidităţii utilizând
 Manifestări sisteme de aer condiţionat şi
cronice: dezumidificatoare şi acţionând
agravarea asupra surselor de producere a
unor afecţiuni umezelii; de exemplu, băile de
preexixtente apă deschise, canalele de
(cardiovascula scurgere, şi supapele de aburi
re, neetanşe.
gastrointestina  Aclimatizarea personalului
le, pentru creşterea toleranţei la
dermatologice, căldură şi reducerea solicitării
renale, termice.
respiratorii, ale  Alternarea perioadelor de
aparatului activitate cu repaus în spaţii
locomotor mai răcoroase pentru a reduce
etc.). efectele expunerii la căldură.
 Reducerea solicitărilor fizice în
activitate (de exemplu evitarea
manipulărilor manuale inutile,
utilizarea mijloacelor tehnice
ajutătoare pentru manipulare,
montarea unui furtun la robinet
pentru umplerea găleţilor).
 Asigurarea unor puncte de apă
potabilă rece în aproprierea
zonei de lucru pentru ca
lucrătorii să poată înlocui
lichidele pierdute prin
transpiraţie.
 Purtaţi echipamente individuale
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

de protecţie corespunzătoare.
Trebuie să se asigure
îmbrăcăminte răcoroasă,
confortabilă, permeabilă,
precum cea din bumbac pentru
a permite libera mişcare a
aerului şi evaporarea
transpiraţiei.
 Instruirea angajaţilor privind
riscurile expunerii la căldură,
măsurile de prevenire şi
metodele de lucru adecvate.

Gazul sub  Instalaţii de dozare a  Dureri de cap,  Instalarea de recipienţi noi


presiune băuturilor care cuprind transpiraţie, pentru dioxidul de carbon la
necesar buteliile cu gaz sub respiraţie nivelul solului într-o zonă
dozării presiune, precum şi precipitată, deschisă. Acolo unde este
băuturilor echipamentul de control creşterea posibil, staţiile de încărcare
şi amestec. bătăilor inimii, existente trebuie să fie mutate
 În multe restaurante şi afectarea deasupra nivelului solului.
baruri, instalaţia de gaz respiraţiei,  Asigurarea unei ventilări
şi buteliile cu gaz sub ameţeală, corespunzătoare pentru a
presiune sunt instalate depresie, păstra atmosfera sigură şi
în pivniţe insuficient tulburări de montarea unui sistem de
ventilate. vedere şi monitorizare a gazului cu
 Gazele necesare dozării frisoane. alarmă de avertizare, ori de
băuturilor sunt: azotul,  Pentru câte ori se produce o scurgere
dioxidul de carbon şi, în concentraţii semnificativă de gaz necesar
anumite împrejurări, mai mari de dozării băuturilor, Acest sistem
aerul comprimat. CO2, oxigenul trebuie să funcţioneze
 Dioxidul de carbon este din aer este permanent şi să fie proiectat
cel mai frecvent utilizat. înlocuit, astfel încât să avertizeze o
determinând persoană cu o alarmă sonoră
deficitul de sau vizuală înainte de a intra în
oxigen. zona periculoasă.
Aceasta poate  Amplasarea unei semnalizări
afecta de avertizare corespunzătoare
gândirea, în afara zonelor în care se pot
poate duce la acumula concentraţii mari de
pierderea gaz.
cunoştinţei şi  Asigurarea unei iluminări
chiar la corespunzătoare.
moarte.  Restricţionarea accesului în
spaţiile închise doar la
personalul desemnat.
 Instruirea angajaţilor care
lucrează cu instalaţia de gaz
necesar dozării băuturilor,
referitor la: necesitatea
respectării instrucţiunilor
furnizorilor; riscurile specifice şi
măsurile de prevenire.
 Stabilirea de măsuri pentru
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

cazuri de urgenţă şi instruirea


lucrătorilor referitor la
procedurile care trebuie
aplicate.
 Planificarea livrărilor astfel încât
să se păstreze la minim
numărul şi mărimea buteliilor de
gaz sub presiune.
 Verificarea şi întreţinerea
periodică a tuturor ţevilor şi
conductelor, furtunurilor şi
garniturilor şi asigurarea
mentenanţei sistemului,
conform instrucţiunilor
producătorilor.
 Realizarea unei inspecţii anuale
de către un expert contractat în
acest scop.

Pericole de  Există un risc  Arsuri de  Păstrarea echipamentului


incendiu semnificativ de incendiu diferite grade. electric în condiţii bune şi
în special în bucătării în  Asfixie. verificarea periodică a acestuia
care gazul, flacăra .
deschisă, uleiurile  Montarea de termostate la
fierbinţi şi substanţele friteuze pentru a preveni
inflamabile sunt supraîncălzirea.
prezente.  Curăţarea robinetelor şi a
 În hoteluri, acest risc hotelor de grăsime şi înlocuirea
este prezent datorită filtrelor.
neglijenţei clienţilor, a  Semnalizarea scărilor şi ieşirilor
scurt circuitelor la de incendiu şi prevenirea
instalaţiile electrice etc. blocării lor.
 Dotarea cu extinctoare şi
verificarea periodică a acestora.
 Montarea de dispozitive de
detectare automată a focului
(sprinklere, sau drencere).
 Instruirea angajaţilor privind
modul de acţiune în caz de
incendiu.

Riscuri ergonomice

Manipularea  Ortostatism prelungit, de  AMS sunt  Analiza ergonomică a


manuală şi ex. în activităţile din afecţiuni activităţilor şi locurilor de muncă
afecţiunile bucătărie. profesionale pentru a identifica şi evalua
musculo-  Activităţi repetitive în ale unor riscurile şi factorii de risc de
scheletale bucătărie, ca cele de structuri ale producere de AMS şi pentru a
spălare, tocare, tăiere şi corpului, stabili dacă manipularea
amestecare, spălarea şi precum manuală şi riscurile asociate
ştergerea manuală a muşchii, pot fi eliminate/reduse.
vaselor, debarasarea, articulaţiile, Utilizarea unor mijloace tehnice
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

ştergerea şi aranjarea tendoanele, ajutătoare ori de câte ori este posibil,


meselor, amestecarea ligamentele, ca de exemplu, cărucioare cu patru
cocteilurilor. nervii şi sau cu două roţi; mixere pentru a tăia,
 Ridicarea vaselor şi a sistemul toca sau amesteca alimentele).
castroanelor pline şi a circulator la
 Utilizarea de suprafeţe de lucru
tăvilor de la maşina de nivel local.
cu înălţime reglabilă.
spălat vase, purtarea de  AMS
 Utilizarea de unelte de lucru
şiruri de farfurii. profesionale
ergonomice (cuţite cu mâner
 Lucrul în poziţii sunt afecţiuni
ergonomic etc.) pentru a
incomode, de ex. cumulative /
permite o poziţie corectă a
aplecarea peste friteuze multifactoriale
articulaţiilor.
pentru a le curăţa şi determinate de
 Amenajarea ergonomică a
activitatea de aspirat. expunerea în
locului/postului de muncă.
 Manipularea de pachete mod repetat la
 Schimbarea cât mai frecventă a
grele de alimente pentru sarcini cu
poziţiei de lucru.
aprovizionarea intensitate
 Instruirea lucrătorilor privind
bucătăriilor. ridicată sau
utilizarea echipamentelor
 Forţa implicată de redusă pe o
mecanice / tehnice ajutătoare.
realizarea diferitelor perioadă
 Instruirea lucrătorilor privind
operaţii (manipulări de prelungită de
tehnicile corecte de manipulare
mase grele, acţionări de timp, în condiţii
(de exemplu ridicarea, purtarea
echipamente şi unelte). nefavorabile
greutăţilor cât mai aproape
 Deplasări şi transport de de mediu.
posibil de trunchi, cu spatele
greutăţi la servire,  AMS pot fi, de
drept etc.).
adesea agravate de asemenea,
 Achiziţionarea de la furnizori,
urcatul şi coborâtul traume acute,
de mărfuri ambalate în pachete
treptelor. precum
mai mici şi mai uşoare.
 Transport de mase grele fracturile,
 Depozitarea în siguranţă pe
(paturi şi mobilier) entorsele, care
rafturi a obiectelor / mărfurilor.
 Muncă solicitantă fizic, apar în timpul
 Utilizarea de echipamente de
stresantă şi implicând unei
lucru şi de protecţie individuală
program de lucru accidentări.
care să respecte cerinţele
prelungit şi atipic, număr Sunt afectate
ergonomice (dimensionare;
redus de personal. în principal
confort fizic, fiziologic şi
 Lucrători tineri şi spatele, gâtul,
psihologic).
sezonieri care nu au umerii şi
timp să se adapteze membrele
cerinţelor locului lor de superioare,
muncă. însă pot fi
 Factori de mediu afectate şi
deficitari: microclimat, membrele
iluminat, zgomot, inferioare.
vibraţii.
 Capacităţi individuale,
mai ales fizice, sub
nivelul cerinţelor
activităţii.

Riscuri psihosociale

Violenţă,  Violenta si hârţuirea din  Violența şi  Îmbunătăţirea măsurilor de


intimidare, partea clienţilor agresiunea securitate a personalului care
hărţuire şi adăugate celor din fizică vine în contact cu clienţii.
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

discriminare partea colegilor şi presupun  Instruirea lucrătorilor pentru a


Mai frecvente superiorilor, reprezintă împingeri, face faţă agresiunii, cu privire la
decât în un factor de risc îmbrânciri, modalitatea de abordare a
oricare alt semnificativ pentru conducând la clienţilor dificili şi agresivi.
sector şi în sectorul Horeca. accidentarea
special în Angajaţii care au prin căderi,
discoteci, contact cu clienţii arsuri cu
cluburi de trebuie să rămână echipament
noapte şi prietenoşi şi calmi, ceea sau obiecte şi
baruri ce nu este întotdeauna alimente
uşor în asemenea fierbinţi, sau
situaţii prin lovirea cu
 Contactul cu publicul / obiecte,
clienţii are legătură în alimente
mod deosebit cu aruncate.
violenţa, agresiunea şi  Atenţie
discriminarea pentru sexuală
angajaţii care lucrează nedorită.
în pub/uri, discoteci,  Absenteism.
cluburi de noapte şi  Probleme de
baruri. În acest caz sunt sănătate fizică
implicate frecvent şi mentală:
persoane din public care dureri de cap,
au băut prea mult. depresie,
 Personalul care anxietate,
lucrează în livrările la epuizare fizică
domiciliu de asemenea şi psihică,
se confruntă cu riscul morbiditate şi
violenţei şi abuzului din mortalitate
partea clienţilor. hipertensivă şi
 Factorii de risc pentru cardiovascular
portari includ violenţa ă.
sau ameninţarea cu  Stres.
violenţa.  Frică.
 Conflicte interpersonale.

Stres datorat  Contactul continuu cu  Lucrătorii din  Programe flexibile de lucru.


efortului clienţii. sectorul  Schimbări organizaţionale.
crescut în  Complexitatea anumitor HORECA  Conceperea activităţii.
muncă sarcini care cer niveluri raportează mai  Participarea lucrătorilor la
ridicate de concentrare. mult decât luarea deciziilor.
 Efortul crește la orele de media, dureri  Ajutor în îngrijirea copilului.
vârf şi depinde de de cap, stres  Instruirea lucrătorilor în
comportamentul şi frică. managementul stresului.
clienţilor.  Lipsa de  Instruirea lucrătorilor în
 Neînlocuirea colegilor echilibru între managementul timpului de
bolnavi, care duce la un muncă şi viaţa lucru.
volum de muncă ridicat. extraprofesion
 Apar, de asemenea, ală.
plângeri pentru ore  Depresie.
suplimentare de lucru şi  Absenteism
clienţi dificili. crescut.
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

Probleme de  Angajaţii adesea trebuie  Absenteism.  Programe flexibile de lucru.


organizare, să realizeze mai mult  Probleme de  Schimbări organizaţionale.
management decât o sarcină şi sănătate fizică  Conceperea activităţii.
şi climatul în sarcinile pot fi diferite, în şi mentală:  Participare la luarea deciziilor
muncă funcţie de momentul dureri de cap, privind îngrijirea copilului.
Exigenţe zilei. Totuşi, realizarea depresie,  Instruirea lucrătorilor în
profesionale mai multor sarcini poate anxietate, managementul stresului.
crescute şi de asemenea expune epuizare fizică  Instruirea lucrătorilor în
uneori angajaţii la o muncă şi psihică, managementul timpului de
conflictuale solicitantă şi la o mai morbiditate şi lucru.
mare probabilitate de mortalitate
vătămare din cauza hipertensivă şi
lipsei unei pregătiri cardiovascular
specifice şi specializări. ă.
 Uneori angajaţii sunt  Stres.
prinşi între exigenţele
angajatorilor şi ale
clienţilor.
 Tipic pentru organizarea
muncii din sector sunt
perioadele de vârf care
determină o mai mare
presiune asupra
personalului.

Autonomia şi  Problemele referitoare  Absenteism.  Asigurarea libertăţii de a-şi


controlul la control în şi asupra  Probleme de planifica şi organiza activitatea.
activităţii, controlul din sănătate fizică  Asigurarea relaţiilor de respect
partea superiorilor, lipsa şi mentală: şi recunoaştere la locul de
timpului pentru pauze, dureri de cap, muncă.
nesiguranţa asupra depresie,  Participarea lucrătorilor la
timpului de terminare a anxietate, luarea deciziilor.
activităţii şi lipsa de epuizare fizică
comunicare sunt practic şi psihică,
inerente în acest sector. morbiditate şi
 Angajaţii raportează un mortalitate
grad scăzut de influenţă hipertensivă şi
asupra propriei activităţi cardiovascular
şi de asemenea se ă.
confruntă cu o  Stres.
predictibilitate mai
scăzută în muncă.
 Activităţile monotone şi
cele care nu implică
creativitate, iniţiativă
(răspândite în acest
sector), dependente de
tipul de activitate şi
organizare

Oportunităţi  Lipsa de formare şi  Absenteism.  Asigurarea formării şi instruirii


de formare şi instruire – multe  Probleme de profesionale.
învăţare activităţi tind să fie fără sănătate fizică
Risc Loc de muncă / factori de Efecte Măsuri
risc

calificare, nu necesită o şi mentală:


instruire formală, ci doar dureri de cap,
o formare profesională depresie,
şi experienţă la nivel de anxietate,
bază. epuizare fizică
 Se confruntă, de şi psihică,
asemenea, cu lipsa de morbiditate şi
finalizare a cursurilor de mortalitate
pregătire. hipertensivă şi
 Evoluţia în carieră este cardiovascular
limitată. ă.
 Stres.

Organizarea  În multe ţări există un  Lipsa  Forme flexibile de angajare.


timpului de număr mare de echilibrului  Organizarea flexibilă a timpului
lucru şi contracte de muncă cu între muncă şi de lucru.
activităţi cu timp parţial, activităţi viaţă.  Reducerea programelor de
caracter ocazionale şi sezoniere.  Lipsa de lucru prelungite şi neregulate.
precar  Durata excesivă a control asupra
timpului de lucru şi orare timpului de
atipice. lucru.
 Programe de lucru  Confort
prelungite, neregulate şi psihosocial şi
atipice. fizic redus.
 O mare parte a muncii  Absenteism.
este efectuată în  Probleme de
intervale de timp în sănătate fizică
care, în mod obişnuit, şi mentală:
alte persoane nu dureri de cap,
lucrează. depresie,
anxietate,
epuizare fizică
şi psihică,
morbiditate şi
mortalitate
hipertensivă şi
cardiovascular
ă.
 Stres.

Contactul cu  Lipsa sprijinului din  Agravarea  Suport social (ajutor şi sprijin


colegii şi partea acestora poate stării de stres. din partea şefilor, colegilor,
şeful agrava stresul la locul familiei şi prietenilor).
de muncă.