Sunteți pe pagina 1din 57

Master

Anul I
BFKT
2014
 Motricitatea inotatorului este un rezultat al
interactiunii dintre apa si segmentele corpului

 Rezistenta hidrodinamica se manifesta ca:


 (i) forta care incetineste si opreste inaintarea
 (ii) forta de reactie la miscarile memebrelor
inotatorului

 Forta de reactie (FR) este sursa propulsiei


inotatorului.
Viteza in apa depinde de marimea si directia FR
creata de membrele inotatorului si de marimea
rezistentei hidrodinamice

Forta FR oscileaza ca marime si directie in


timpul miscarilor ciclice de inot ca urmare a
modificarii fazelor de inot si de recuperare.
Interactiunea dintre forta de propulsie si
rezistenta hidrodinamica poate fi descrisa de
ecuatia: (Toussaint et al. 1998);
Cappaert 1998; Kolmogorov & Lyapin 1998):
FP(effective)(t) – FDA(frontal)(t) = (m0+∆m)dv(CM)/dt

In care FP este forta propulsiva instantanee


FDA este componenta frontala a fortei rezistente
Cand FP>FD inotatorul accelereaza

Cand FP<FD Inotatorul incetineste


Forta de propulsie in apa provine de la contractiile
musculare ale inotatorului. La miscarea lanturilor
cinematice umar-antebrat-mana si sold-picior-
talpa, apare rezistenta hidrodinamica
Cand muschii echilibreaza forta hidrodinamica si
aceasta echilibreaza rezistenta hidrodinamica,
centrul de greutate accelereaza in directia propulsiei
Astfel, forta de reactia hidrodinamica devine o forta
de propulsie
 Miscarile de tragere a apei sunt de rotatie a
extremitatilor in articulatii, fortele de tragere
pot fi exprimate in forma:

 In care: Fm este forta rezultanta a muschilor


 rm este bratul fortei, I este momentul de
inertie al bratului, F este forta hidrodinamica
rezultanta,r este bratul fortei F, mg este
greutatea iar r inertia este bratul fortei de inertie,
Q este forta hidrostatica, rQ este bratul fortei Q, φ
este unghiul bratului iar ω este acc unghiulara
 Dupa simplificare, fortele de tragere apar:

 Conform ecuatiei, reducerea bratului fortei de


reactie hidrodinamice r prin indoirea cotului
face ca deplasarea sa se faca cu mai putina
forta activata
 Daca se considera ca viteza mainii este
proportionala cu viteza unghiulara la umar,
multiplicata cu distanta mana-umar (r)
rezulta ca si cuplul hidrodinamic RF depinde
de patratul lungimii bratului fortei, In timp ce
cuplul inertiei depinde de patratul lui rinertie
1 Indoirea cotului permite cresterea vitezei
unghiulare si accelerarea mainii si antebratului
fara implicarea umarului

2 Indoirea cotului creste suprafata segmentelor


care trag corpul

3 Cotul indoit creste puterea bratului


 4 Miscarile articulatiilor bratelor sunt
coordonate in asa fel incat se obtin viteze
unghiulare maxime

 5 Miscarile de flexie si extensie sunt


sincronizate;

Faza de apucare se realizeaza prin extensia


umarului si simultan de flexia cotului si a
palmei
5 In Miscarile de tragere a apei indoirea
cotului si extensia alterneaza ducand la
 o crestere a fortei de reactie a apei si a
componentei de propulsie in partea initiala a
tragerii si
 o crestere a fortei la sfarsitul tragerii
Teoria bratului –vâslă
Cel mai eficace inot utilizeaza o miscare a
antebratului si mainii de-a lungul directiei de
inaintare, cu unghiul brat-antebrat de 90grade
(vazut din fata)
Unghiul brat-
antebrat
 Teoria bratului-elice
Teoria bratului elice are la baza observarea
existentei unor devieri de la traiectoria
teoretica a mainii in planele verticale si
orizontale

S-a observat ca segmentele active ale mainilor


si picioarelor fac miscari nu numai de-a lungul
axei X (planul lateral) dar si in planele
orizontale si verticale
 Viteza mainii conform teoriei bratului elice
 Unghiul de 90 grade intre mana si directia de
inaintare nu se mai regaseste in traiectoriile
mainii

 Contributia majora la tractiune revine fortei


hidrodinamice
 Forta de propulsie este creata de
componentele normale si frontale ale reactiei
apei (FHR)
Teoria vârtejului

Teoria vartejului este utilizata la analiza


inotului pestelui si a fost introdusa ca teorie a
propulsiei la inotatori de catre Colwin
(1984,1992)

Colvin a sustinut ca o parte a energiei cinetice


pierdute in masa apei ar putea fi transformata
in forta de tragere de catre vartejuri
 Se considera in aceasta teorie ca mana
produce in apa un vartej primar circular.

 Circulatia apei la suprafata superioara a


mainii devine mai mare, respectiv forta de
ridicare verticala este mai mare
 Miller (1975), a utilizat un model matematic
pentru stilul craul si a gasit ca raportul
fortelor de reactie a apei intre mana si
antebrat este de circa 2,5:1
Presiunea in g/cm2 stilul craul
 Experimentarea s-a facut in stilul craul cu 46
inotatori experimentati
 Experimentul a constat in:
 1 inot static, legat de un punct fix
 Cu bratul atacand drept
 2 inot static, legat de un punct, cu bratul
indoit
 3 inot ‘natural’
 Majoritatea fortelor de propulsie sunt
generate de mana si de partea distala a
antebratului
 (Counsilman 1968; au aratat ca cele mai bune
combinatii pentru obtinerea unor forte mari
de reactie a apei sunt urmatoarele:

 1 toate degetele tinute lipite


 2 toate degetele lipite cu exceptia degetului
gros
 3 toate degetele usor indepartate
Picioarele pot crea o forta de propulsie mai
mare decat bratele (Bagrash et al. 1973); cauze:

1 Picioarele au o suprafata de actiune mai mare

2 Muschii picioarelor sunt mai puternici


Datorita orientarii, picoarele creaza forte care
actioneaza numai vertical si numai o parte
actioneaza in directia miscarii

Ca urmare, picioarele creaza o forta de


propulsie mai mica decat bratele.
 In probele de craul doar 15% din forta de
propulsie totala este creata de picioare.
 In stilul fluture, forta picioarelor ajunge la 20–
25%.
 In bras, se ajunge la 50%
 Neutralizeaza fortele negative (gravitatea su
inertia)
 Neutralizeaza componentele transversale ale
fortei de reactie produse de tractiune
 Netezeste fluctuatiile de viteza la propulsie
 Mentine un corp in pozitie hidrodinamica
 Regleaza viteza si amplitudinea de rotatie a
corpului in jurul axei longitudinale la craul si
transversal la bras si fluture
 Usureaza fazele de propulsie la brate
 Experimentarea s-a facut in stilul craul cu 46
inotatori experimentati
 Experimentul a constat in:
 1 inot static, legat de un punct fix
 Cu bratul atacand drept
 2 inot static, legat de un punct, cu bratul
indoit
 3 inot ‘natural’
 Prezinta un avantaj picioarele cu articulatia
genunchiului in flexie-extensie fata de cazul
piciorului tinut drept.
 Pentru ca picioarele sa fie eficiente, trebuie ca
miscarea sa aiba originea in sold, si tot
piciorul trebuie sa actioneze.

 Daca miscarea pleaca din genunchi, sau


glezna, nu se va produce forta de propulsie.
Colwin (1984, 1992) a introdus in teorie
reconfigurarea corpului ceea ce presupune
sincronizarea corpului ai a alinierii membrelor
cu varfurile de acceleratie brat-antebrat
cu scopul reducerii:
(i)suprafatei frontale a inotatorului;
(ii)Rezistentei

Inacest fel, fortele de propulsie vor


predomina asupra celor de franare
 Rotatia corpului de-a lungul axei
longitudinale (ruliu) in stilul craul ajuta
inotatorul sa utilizeze muschii spatelui si ai
pieptului si la cresterea fortei de inaintare
Corpul uman poate furniza cuplu maxim doar
in cateva momente izolate, cand segmentele
bratelor fac unghiuri particulare.

Unghiurile care oermit obtinerea fortei maxime


se numesc unghiuri de forta maxima
In timpul deplasarii prin apa, inotatorul
incearca sa execute cat mai multe miscari cu
unghiurile de forta maxima in cot, umar, sold,
genunchi si glezna
In timpul inotului, este necesara ridicarea
periodica a capului pentru recuperare si respirare

In aceste miscari, greutatea corpului deasupra


apei poate creste de la 5 pana la 15 kg, marinf
forta de scufundare.
Compensarea acestei forte se face prin aplicarea
unei forte dirijate in sus.
 Viteza de bataie a bratelor se evalueaza in
batai pe secunda (VB)
 Distanta unei batai se evalueaza in m si
reprezinta distanta parcursa la o bataie de
brate (DB)

 Viteza=VBxDB in bătăi/s

 Un inotator are viteza maxima la anumite


valoari pentru VB si DB
 O viteza de bataie (VB) prea mare perturba
coordonarea miscarilor de inot daca muschii
nu se pot relaxa in perioada de recuperare
ceea ce duce la instalarea oboselii

 Daca viteza de bataie (VB) este mica iar


distanta de bataie (DB) este prea mare,
efortul devine excesiv pentru inotator, ceea
ce creste actiunea anaerobica a muschilor si
ca urmare acumularea de acid lactic, care
scade performanta muschilor
La antrenamente, inotatorii isi aleg cele mai
potrivite VB si DB.
Viteza de bataie ‘confortabila’ pare a fi cea mai
stabila caracteristica individuala, care depinde
de sistemul nervos central, si de compozitia
fibrelor musculare.

Acest parametru se schimba foarte putin pe


durata multor ani de antrenamente