Sunteți pe pagina 1din 12

Universitatea “ Ștefan cel Mare”

Facultatea de Știinţe Economice şi Administraţie Publică


Contabilitate, Audit Financiar și Exerti!ă Contabilă

“E"#CA $% P&'FE(#A C'%"A)#*+”

(uceava
-./

Curins
1
Intoducere…………………………………….3

Capitolul I Etica în profesia contabilă……………………………… ……………..4

1.1 Elemente conceptuale………………………………… …………………….. .4

1.1.2 Importanţa codului etic………………………………… ………………5

1.2 Principiile fundamentale ale eticii în profesia contabilă…………………..

Cap II Pricipiul Independen ței …………………………………...……………!

" E#emple concrete

Conclu$ii………………………………………………………………….13

Introducere

2
$n ultimii ani domeniul contabilităţii şi imlicit rofesia contabilă s0a sc1imbat vi!ibil2
Ca!urile intens mediati!ate ale firmelor care au falsificat raoarte financiare 3Enron, 4orldCom,
Parmalat, "5co etc26 au condus la scăderea credibilităţii rofesiei contabile 7n r8ndul ublicului2
Creşterea comlexităţii domeniului contabilităţii, sura7ncărcarea cu informaţii ce nu mai ot fi
9estionate eficient şi la tim, sc1imbările frecvente ale le9islaţiei, toate acestea rere!intă
robleme de natură etică entru contabilitate2
Pornind de la aceste considerente tema tratea!ă unele asecte rivind etica şi moralitatea
rofesiei contabile şi re!intă un exemlu de 7ncălcare a eticii 7n contabilitate de către un
rofesionist contabil2
(coul temei fiind acela de a 7ncerca să arate că comortamentul neetic al rofesionistului
contabil nu aare doar atunci c8nd se fac raortări financiare eronate ci mai sunt situaţii 7n care
acesta 7şi foloseşte cunoştinţele din domeniul financiar0contabil entru a utea reali!a delaidări
7n sco ersonal2
%atura activităţii desfăşurate de către contabili şi auditori necesită un nivel ridicat de etică2
Acţionarii, investitorii şi alţi utili!atori ai situaţiilor financiare au 7ncredere 7n situaţiile financiare
anuale ale unei comanii, deoarece folosesc informaţiile furni!ate de acestea entru luarea unei
deci!ii cu rivire la investiţie2
:e0a lun9ul anilor, la nivel mondial au existat numeroase scandaluri contabile, care au
rovocat ierderi de miliarde de dolari investitorilor şi acţionarilor, atunci c8nd firmele de
contabilitate au utili!at ractici lisite de etică, falsific8nd informaţiile sau re!ent8ndu0le
incorect2 (candalul de la Enron este, robabil unul din exemlele cele mai concludente 7n care
evidenţa contabilă a fost lisită de etică şi care a avut efecte ne9ative la scara lar9ă, conduc8nd la
ierderea de către acţionari a ; miliarde de dolari, 7nc1iderea firmei de audit Art1ur Anderson şi
ierderea a <;2--- locuri de muncă, atunci c8nd racticile lisite de etică au fost descoerite şi
raortate2
:atoria etică a unui rofesionist contabil trece dincolo de limita financiarului= aceasta se
extinde 7n arii cum ar fi resonsabilitatea social0cororativă 7n 7ncercarea de a asi9ura că
afacerile şi indivi!ii e care aceştia 7i consilia!ă sunt conştienţi de roriile lor resonsabilităţi
etice2 Acest fat este imortant entru că afacerile şi rofesioniştii care le 9estionea!ă se afla 7n
atenţia sorită a ublicului2 Conducerea entităţilor se afla sub o resiune mai mare acum,
deoarece trebuie să demonstre!e că at8t strate9ia, c8t şi erformanţa lor este 7n concordantă cu
aştetările acţionarilor şi cu interesul ublic 7n 9eneral2

3
Capitolul I Etica în profesia contabilă

1.1 Elemente conceptuale

>Profesia contabilă este definită ca fiind totalitatea activităţilor care resuun cunoştinţe 7n
domeniul contabilităţii, a secialiştilor care le efectuea!ă, recum şi or9anismele lor
rofesionale2” 3Elemente de doctrină şi deontolo9ie a rofesiei contabile, M2 "oma, ?2 Potdevin,
--<, 2.@6
>$n toate statele Uniunii Euroene, 7n ofida diferenţelor istorice, economice, uridice şi
culturale, oate fi re9ăsit un cumul de activităţi care sunt le9ate mai mult sau mai uţin de
rocesul de elaborare şi validare a informaţiilor financiare, contabile sau fiscale2 *ista
rincialelor activităţi sau servicii care comun rofesia contabilă este următoareaB ţinerea
contabilităţii, elaborarea, examinarea şi re!entarea situaţiilor financiare, audit statutar,
mana9ement financiar0contabil, servicii fiscale, servicii de consultanţă, evaluări de 7ntrerinderi
şi titluri, alte servicii contabile 2” 3Elemente de doctrină şi deontolo9ie a rofesiei contabile, M2
"oma, ?2 Potdevin, --<, 2.6
(fera de activitate a rofesionistului contabil acoeră auditul statutar, auditul 7n sectorul
ublic, contabilitatea, auditul fu!iunilor şi ac1i!iţiilor, auditul elementelor nemonetare, lic1idări,
insolvabilitate, exerti!ă contabilă, consultanţă, consiliere şi rere!entanţă fiscală, consiliere 7n
investiţii etc2
%umai motive 7ntemeiate de cometenţă, inte9ritate, indeendenţă şi obiectivitate ot limita aria
de ractică rofesională a rofesioniştilor contabili2
“Comortamentul etic mer9e dincolo de resectarea le9ilor, re9ulilor şi re9lementărilor2
Acesta este un an9aament de a face ceea ce este bine şi numai ceea ce este ermis2 :e altfel, a
fi etic 7nseamnă să faci ceea ce trebuie să faci, numai ceea ce trebuie să faci, nu entru că te
obli9ă cineva sau scrie undeva2 Un comortament etic imlică ec1itate şi curto!ie faţă de alţii,
dar resuune restricţii asura roriei noastre libertăţi2 Un studiu reali!at e tema eticii 7n
afaceri a scos 7n evidenţă cei mai imortanţi factori, entru bunul mers al unei or9ani!aţii
cometente 7n materie de etică2 Printre aceştia se număra atenţia acordată de mana9ementul
comaniei faţă de etică şi valori şi imlicit de re!ultatele acesteia, consecvenţa 7ntre vorbe şi
fate, tratament ec1itabil tuturor oamenilor din comanie, transarenţă 7n comunicările furni!ate
4
şi recomensarea an9aaţilor mai mult dec8t edesirea acestora entru comortament neetic”2
3Elemente de doctrină şi deontolo9ie a rofesiei contabile, M2 "oma, ?2 Potdevin, --<, 2 .6

1.1.2 Importanţa c odului e tic

“Codul etic este definit ca fiind un ansamblu de rinciii de etică ce re9lementea!ă exerciţiul
rofesional al unor activităţi”23Elemente de doctrină şi deontolo9ie a rofesiei contabile, M2
"oma, ?2 Potdevin, --<, 262 'r9anismele rofesionale recomandă membrilor lor să re!inte 7n
contactele cu clienţii, rinciiile esenţiale ale codului etic entru ca aceştia să cunoască
comortamentele e care le aşteată de la rofesionistul contabil2
Conform directivelor euroene rivind serviciile, un cod de etică trebuie să includă, 7n
funcţie de secificul fiecărei rofesiuni, at8t modalităţi de comunicare comercială referitoare la
rofesiile re9lementate, c8t şi re9ulile referitoare la condiţiile de exercitare a activităţilor
rofesioniştilor ca re9uli deontolo9ice vi!8nd să 9arante!e indeendent, imarţialitatea şi
secretul rofesional2
Profesia contabilă se distin9e de alte rofesii rin asumarea unei resonsabilităţi faţă de
interesul ublic, astfel rofesioniştii contabili din 7ntrea9a lume trebuie să furni!e!e servicii de
7naltă calitate 7n interes ublic şi entru aceasta relaţiile dintre rofesioniştii contabili şi clienţii
sau an9aatorii acestora, dar şi relaţiile dintre rofesioniştii contabili trebuie să resecte unele
rinciii de comortament rofesional menite sa dea serviciilor resective autoritatea necesară şi
sa revină ătrunderea către consumatorii3utili!atorii6 unor informaţii financiar0contabile
eronate, care ot influenţa ne9ativ deci!iile acestora2 (tabilirea de rinciii etice şi monitori!area
7nsuşirii şi resectării acestora de către rofesioniştii contabili constituie una din atribuţiile de
ba!ă ale or9anismului rofesional2Pentru aceasta or9anismului rofesional 7i trebuie caacitatea
şi resursele entru instituirea unui sistem de investi9are şi de sancţiuni entru ca!urile de
neresectare a standardelor rofesionale şi etice2
>Codul etic al rofesioniştilor contabili are un dublu rolB
0 da autoritate serviciilor furni!ate de rofesioniştii contabili= beneficiarii serviciilor
furni!ate de ei sunt asi9uraţi că aceste servicii sunt reali!ate de secialişti care resectă
anumite standarde şi răsund entru calitatea restaţiilor lor=
0 roteea!ă rofesioniştii contabili 7n faţa unor crime economice şi a altor fenomene
ne9ative din economie, recum sălare de bani, finanţări de terorism, fraude, coruţii”2
3Elemente de doctrină şi deontolo9ie a rofesioniştilor contabili, M2"oma, ?2 Potedevin,
--<, 2.;6
5
1.2 Principiile fundamentale ale eticii în profesia contabilă

>Un rofesionist contabil trebuie să resecte următoarele rinciii fundamentaleB


3a6 Inte%ritate 0 un rofesionist contabil trebuie să fie dret şi onest 7n toate relaţiile
rofesionale şi de afaceri şi să nu se asocie!e cu raortările sau evidenţele desre care arecia!ă

că conţin informaţii false,


3b6 &biecti'itate "un eronate, carecontabil
rofesionist induc 7n trebuie
eroare Dsăomit sau ascund
fie imarţial informaţii=
şi nu trebuie să ermită
reudecăţilor, confu!iilor, conflictelor de interese sau influenţelor nedorite să intervină 7n
raţionamentele rofesionale sau de afaceri2 Profesionistul contabil trebuie să nu se 9ăsească 7n
situaţii de conflict de interese sau de incomatibilitate sau 7n altă situaţie care ar determina un
terţ să 7i ună la 7ndoială cinstea şi corectitudinea2 Profesioniştii contabili nu trebuie să0şi
comromită rofesia din cau!a unor erori, conflicte de interese sau influenţei altor ersoane2
Profesioniştii contabili au obli9aţia de a se asi9ura că ersonalul an9aat şi0a 7nsuşit acest
rinciiu şi nu trebuie să rimească sau să ofere cadouri sau invitaţii, care ot influenţa şi dăuna
asura raţionamentului lor2
Măsuri de rotecţieB retra9erea din misiune= roceduri de surave91ere2
3c6 Competenţa profesională (i prudenta 0 un rofesionist contabil are o datorie
ermanentă de a0şi menţine cunoştinţele şi atitudinile rofesionale la nivelul necesar entru a se
asi9ura că un client sau un an9aator rimeşte servicii rofesionale cometente, ba!ate e
ultimele evoluţii din ractică, le9islaţie şi te1nică2 Un rofesionist contabil ar trebui să acţione!e
cu rudentă şi 7n conformitate cu standardele te1nice şi rofesionale alicabile 7n furni!area de
servicii rofesionale2 Acest rinciiu resuune două cerinţe imortanteB obţinerea cometenţei
şi menţinerea cometenţei2
3d6 Confidenţialitate 0 Un rofesionist contabil trebuie să resecte confidenţialitatea

informaţiilor dob8ndite ca urmare a unei relaţii rofesionale sau de afaceri şi nu trebuie să


divul9e astfel de informaţii unei terţe ărti fără o autori!aţie secifică, cu exceţia ca!ului 7n care
există un dret sau o obli9aţie le9ală sau rofesională de a de!vălui aceste informaţii2
#nformaţiile confidenţiale obţinute 7n cadrul unei relaţii rofesionale sau de afaceri nu trebuie
utili!ate 7n avantaul ersonal al rofesionistului contabil sau al unor terţe ărti2 Profesioniştii
contabili trebuie să se asi9ure că ersonalul din subordinea sa resecta rinciiul, iar obli9aţia de
confidenţialitate continuă şi duă 7nc1eierea relaţiei dintre rofesionistul contabil şi client sau
an9aator2

6
3e6 Comportament profesional 0 Un rofesionist contabil ar trebui să se conforme!e le9ilor
şi normelor relevante şi ar trebui să evite orice acţiune ce oate discredita această rofesie,
or9anismul rofesional sau un membru2 Acesta nu trebuie să furni!e!e informaţii eronate desre
rofesia lor2
3f6 )espectul faţă de normele te*nice (i profesionale 0 Profesionistul contabil trebuie să0şi

7ndelinească sarcinile rofesionale 7n conformitate cu normele te1nice şi rofesionale relevante2


Profesioniştii contabili au datoria de a executa cu 9riă şi abilitate instrucţiunile clientului sau
atronului 7n măsura 7n care sunt comatibile cu cerinţele de inte9ritate, obiectivitate şi, 7n ca!ul
liber0rofesionistilor contabili, cu indeendenţa2” 3Codul etic naţional al rofesioniştilor
contabili, (ecţiunea A, .--26
396 Independenţa 0 #ndeendenţa rere!intă un ansamblu de miloace rin care exertul
contabil demonstrea!ă ublicului că 7şi oate exercita misiunea 3serviciul rofesional6 7ntr0o
manieră obiectivă şi corectă2

Cap II. Princi piul indep enden ței aplicat la e#emple concre te

Princiiul indeendenţei exerciţiului resuune delimitarea 7n tim a veniturilor şi


c1eltuielilor, 7n funcţie de data la care acestea se oca!ionea!ă, 7n exerciţii financiare2
$n &om8nia, exerciţiul financiar se suraune anului calendaristic, 7nce8nd la . ianuarie
şi termin8ndu0se la . decembrie, cu exceţiile rimului an de activitate, c8nd exerciţiul 7ncee
la data 7nfinţării societăţii şi a ultimului an de activitate, c8nd exerciţiul se termină la data
lic1idării societăţii2
:in alicarea ractică a acestui rinciiuB
• a aărut necesitatea utili!ării contabilităţii de an9aamente 7n loc de contabilitatea de
tre!orerie2 Contabilitatea de an9aamente resuune 7nre9istrarea oeraţiunilor şi tran!acţiilor 7n
momentul aariţiei lor şi nu la momentul intrării sau ieşirii de numerar sau ec1ivalent de numerar
aferent acestora2 Contabilitatea de tre!orerie, resuune, 7n sc1imb, 7nre9istrarea oeraţiunilor şi
tran!acţiilor abia atunci c8nd numerarul sau ec1ivalentul de numerar aferent, a fost lătit sau
7ncasat2
• au aărut conturile de re9ulari!are de natura c1eltuielilor 7n avans şi a veniturilor 7n
avans2 $n aceste conturi se 7nre9istrea!ă creanţe şi datorii ale exerciţiului financiar 7n care au fost
oca!ionate, faţă de exerciţiul financiar următor2 Cu alte cuvinteB deşi o ieşire sau o intrare de

7
resurse a avut loc 7n erioada curentă, acestea vor afecta re!ultatul exerciţiului abia 7n erioada
următoare, c8nd vor fi transferate e venituri sau c1eltuieli2
• se folosesc conturile de facturi de 7ntocmit şi de facturi nesosite entru o reflectare fidelă
a realităţii activităţii unei entităţi2 (re exemluB se oate 7nt8mla ca o entitate să nu rimească
factura de la furni!or 8nă la finele exerciţiului financiar, dar să fi v8ndut dea mărfurile

ac1i!iţionate de la resectivul furni!or2 $n acest ca!, neav8nd un document ustificativ, entitatea


resectivă nu oate să 7nre9istre!e o c1eltuială, care 7n mod normal ar trebui să vină 7n
contraartidă cu venitul din v8n!area mărfurilor, şi astfel re!ultatul va aărea denaturat2
$nre9istr8nd 7n ba!a documentelor de 7nsoţire a mărfii, 7n contul -< “Furni!ori D facturi
nesosite”, datoria faţă de furni!or, se oate face receţia mărfurilor şi aoi trecerea e c1eltuieli,
la momentul v8n!ării lor2

Urmatoarele exemle descriu circumstantele secifice si tiurile de relatii ce constituie


amenintari la adresa indeendentei, cat si masurile de si9uranta coresun!atoare entru
eliminareareducere lor ana la un nivel accetabil2
#n ractica, societatile de exerti!a sau membrii lor, vor avea in vedere imlicit circumstantele si
relatiile similare, si vor decide daca masurile de si9uranta vor fi alicate entru atenuarea
amenintarilor la adresa indeendentei2

Exemplul 1: Interesul financiar


Pentru evaluarea acestui ericol si entru identificarea masurilor de si9uranta necesare
reducerii acestei amenintari, trebuie anali!ate natura interesului financiar2 (e orneste de la o
evaluare a rolului ersoanei ce are interes financiar, imortanta lui si tiul acestuia 3direct sau
indirect62
#n evaluarea tiului de interes financiar, se va avea in vedere fatul ca acesta se intinde
din momentul in care ersoana imlicata nu are control asura interesului detinut 3exB fonduri
mutuale de investitii6 ana in unctul in care ersoana imlicata detine controlul asura
investitiei 3exB administratorul62
Atunci cand avem control, interesul financiar va fi considerat ca fiind unul direct, iar daca
detinatorul interesului financiar nu detine control, atunci va fi considerat ca fiind unul indirect2
:aca un membru al ec1iei de exerti!a sau un membru aroiat familiei are un interes
financiar direct sau indirect, riscul de auto0interees va fi semnificativ, iar sin9urele masuri de
si9uranta disonibile ar fiB renuntarea la interesul financiar direct, inainte ca ersoana sa devina

8
membru al ec1iei de exerti!a= si indeartarea membrului ec1iei de exerti!a de la
an9aamentul contractat2
:aca un membru al ec1iei de exerti!a sau un membru aroiat familiei rimeste un
interes financiar direct sau indirect semnificativ clientului 3exB ca urmare a unei mosteniri sau
fu!iuni6, masurile de si9uranta alicabile suntB renuntarea la interesul financiar imediat= si

indeartarea membrului ec1iei de exerti!a de la an9aamentul contractat2

Exemplul 2: Imprumuturi si garantii


Un imrumut sau 9arantie acordata exertului contabil de catre un client 3care este o
banca sau o institutie similara6, nu ar rere!enta o amenintare daca imrumutul este reali!at in
conditii normale 3din unct de vedere a cerintelor de acordare, rocedurilor si termenelor6, iar
valoarea imrumutului este una nesemnificativa, atat entru client, cat si entru exertul
contabil2 :ar daca imrumutul este semnificativ, ar utea, rin alicarea de masuri de si9uranta
sa se reduca amenintarea intersului roriu, o astfel de masura de si9uranta utand fi imlicarea

unui contabil sulimentar,


:aca exertul entru
contabil saurevi!uirea
un membrumuncii efectuate2
al ec1iei de exerti!a acorda un imrumut
clientului 3ce nu este nici banca, nici institutie similara6 sau daca se 9arantea!a imrumutul
clientului, amenintarea creata de roriul interes ar utea fi semnificativa, incat nici o masura de
si9uranta nu ar utea reduce amenintarea, doar daca imrumutul sau 9arantia acordata ar fi
nesemnificativa entru exertul contabil, entru membrii ec1iei de exerti!a si entru client2
(imilar, daca exertul contabil sau un alt membru al ec1iei de exerti!a ar acceta un
imrumut sau 9arantarea unui imrumut de catre un client 3ce nu este nici banca, nici o alta
institutie similara6, amenintarea creata de interessul ersonal ar utea fi atat de semnificativa,
incat nici o masura de si9uranta nu ar reduce amenintarea, doar daca imrumutul sau 9arantia
acordata ar fi nesemnificativa2

Exemplul 3: Relatii familiale si personale


:aca o ruda a unui membru al ec1iei de exerti!a este director, functionar suerior al
clientului si are atributii ce ii confera uterea de a exercita o influenta direct semnificativa asura
an9aamentului de exerti!a, amenintarea ar utea fi redusa doar rin inlaturarea ersoanei
resective din ec1ia2 :aca aceasta masura nu va fi alicata, atunci ec1ia de exerti!a ar trebui
sa se retra9a din an9aament2
(emnificatia amenintarii ar trebui evaluata, si daca amenintarea este semnificativa, ar
trebui ca masurile de si9uranta sa fie evaluate si alicate in mod coresun!ator, inclu!and c1iar
9
eliminarea ersoanei in cau!a din ec1ia de exerti!a contabila, restructurarea resonsabilitatilor
ec1iei, astfel incat rofesionistul sa nu mai aiba de0a face cu robleme ce l0ar utea afecta2
%u ot fi descrise in detaliu amenintarile e care relatiile de familie si cele ersonale le
ot crea, dar deinde de un numar de factori caB resonsabilitatea ersoanei ce se ocua de
an9aarea exertilor contabili, relatiile de aroiere si rolul membrilor familiei vis0a0vis de

clientul suus exerti!ei


Exemplul 4: Daruri si ospitalitate
Accetarea unor daruri sau a ositalitatii unui client oate crea o amenintare de auto0
interes sau familial2
Atunci cand exertul contabil sau un membru al ec1iei de exerti!a acceta daruri, in afara
ca!ului cand acestea sunt nesemnificative, amenintarea referitoare la indeendenta nu oate fi
redusa rin alicarea nici unei masuri de si9uranta2 Prin urmare, un exert contabil sau un
membru al ec1iei de exerti!a nu ar trebui sa accete nici daruri, nici ositalitatea vreunui
client2

Exemplul 5: Colaborarea indelungata dintre conducere si clienti


Utili!area aceluiasi ersonal de conducere a ec1iei de exerti!a intr0un an9aament e
arcursul unei erioade de tim mai indelun9ate, oate deveni o amenintare la adresa
indeendentei si oate conduce la familiarism2 Amenintarea deinde de anumiti factori caB rolul
ersoanei in ec1ia de exerti!a, erioada de tim in care ersoana a fost membra a ec1iei de
exerti!a2 ' astfel de amenintare ar trebui evaluata, iar in ca!ul in care este semnificativa, trebuie
luate niste masuri de si9uranta2
Astfel de masuri ar utea includeB
0 rotatia ersonalului de conducere din cadrul ec1iei de exerti!a=
0 alicarea de controale indeendente=
0 imlicarea unui alt exert contabil care sa nu fi fost membru al ec1iei de exerti!a, entru o
revi!uire a muncii efectuate de ersonalul de conducere2

Exemplul 6: norarii si tarife


Cand totalitatea onorariilor 9enerate de un sin9ur client rere!inta o roortie mare din
onorariile totale ale societatii de exerti!a contabila, deendenta de acel client, reocuarea de a
nu ierde resectivul client, oate deriva intr0o amenintare de auto0interes2 ' astfel de
amenintare oate deinde de anumiti factori, caB structura cabinetului de exerti!a contabila,
vec1imea cabinetului2 Amenintarea ar trebui evaluata, masurile de si9uranta utand fi luate in
considerare in momentul in care devine clar semnificativa= astfel de masuri utand includeB
10
reducerea tretata a deendentei de client, consultarea unei a treia arti 3exB or9anism
rofesional, consilier indeendent62
"ot un risc de auto0interes oate fi creat si in momentul in care onorariile datorate de
catre un client entru un serviciu rofesional raman nelatite e o erioada lun9a dee tim, in
secial daca o arte imortanta nu este latita inainte de emiterea raortului de exerti!a2 Plata

unor astfel de onorarii ar trebui ceruta inainte de emiterea raortului2 (e ot alica masuri de
si9uranta caB imlicarea unui alt exert contabil, ce nu a articiat la activitatea de exerti!a
3entru oferirea de consultanta sau entru revi!uirea lucrarilor efectuate62

Conclu$ii

Profesia contabilă are un rol imortant 7n societate2 Acţionarii, investitorii, creditorii,


an9aatorii, 9uvernul etc2 se ba!ea!ă e rofesioniştii contabili entru reali!area contabilităţii
11
financiare, elaborarea raortărilor economico0financiare, consultanţă 7n materie fiscală,
mana9ement financiar eficient etc2 Comortamentul şi atitudinea rofesioniştilor contabili 7n
furni!area acestor servicii are imact asura bunăstării economice a entităţilor 7n care aceştia
activea!ă, a comunităţii recum şi a ţării2
Profesionistul contabil este acea ersoană care nu face doar să raorte!e ci care oate şi

influenţa deci!iile conducerii comaniei astfel că modul cum acesta 7şi desfăşoară activitatea este
extrem de imortant2
Astfel 7n ultimul deceniu interesul rivind etica 7n contabilitate a 7nre9istrat o creştere2 Cu
toate acestea, 7n ciuda interesului crescut ersistă unele deficienţe imortante cu rivire la re9uli,
rinciii, valori acestea fiind re!entate 7ntr0o manieră se9mentată2 Etica 7n contabilitate este
imortantă at8t entru rofesionistul contabil c8t şi entru cei care se ba!ea!ă e serviciile
acestuia2 Astfel cei care folosesc serviciile lor, mai ales factorii de deci!iese aşteată ca situaţiile
financiare să fie extrem de cometente, obiective şi să ofere 7ncredere2 Profesionistul contabil
modern trebuie să evolue!e 7n acelaşi tim cu de!voltarea le9islaţiei 7n vi9oare, a mediului de

afaceri şi a noilor te1nici de mana9ement2 :atorită fatului că foarte mulţi oameni se ba!ea!ă e
deci!iile avi!ate şi e 1otăr8rile luate de rofesionişti contabili, menţinerea unui nivel ridicat de
obiectivitate şi inte9ritate este esenţial 7n domeniul contabilităţii2 Contabilii au nevoie de
instrumente mai avansate entru a0şi 7ndelini obli9aţiile faţă de societate, 7n acest mediu tot mai
comlex, cu multe nuanţe de 9ri 3)ean şi )ernardi --/62
$n 7nc1eiere utem sune că 7ncălcarea eticii 7n domeniul contabilităţii va avea 7ntotdeauna
reercusiuni at8t asura utili!atorilor serviciilor de contabilitate c8t şi asura rofesiei
contabilităţii rin scăderea credibilităţii acesteia 7n r8ndul ublicului2

12

S-ar putea să vă placă și