1.3 Efectele mass-media.Aspecte pozitive si negative asupra publicului.

Din momentul în care a apărut primele analize ale comunicării de masă, interesul cercetătorilor
s-a axat pe efectele pe care le-a produs mass media. În momentul în care se rostește cuvântul
efect al mass media, ne gândim automat la impactul și consecințele directe ale mesajelor asupra
indivizilor.1
Maletzke Gerhard precizează că efect se referă la toate modificările toate modificarile la nivel
individual sau social pe care le produc mass-media prin tipul lor de mesaje.2

Efectele pot fi clasificate în funcție de:

 numărul persoanelor care receptează mesajul, și anume:

1. Efecte indiviudale;

2. Efecte la nivel de grup;

3. Efecte sociale;

 În funcție de durata efectului(cât trebuie să treacă de la receptarea mesajului până

la apariția unui efect) acestea se clasifică astfel:

1. Efecte pe termen scurt( 1 saptămână);

2. Efecte pe termen mediu(până la o lună);

3. Efecte pe termen lung(peste o lună);

1 Tim O'Sullivan, s.a., Concepte fundamentale din stiintele comunicarii si studiile culturale,
Polirom,
Iasi, 2001, pg 120
2 J.J. van Cuilenburg, Stiinta comunicarii, Humanitas, Bucuresti, 2004, pg 211
  Efectele mai pot fi:

1. Efecte cognitive (care îmbogățesc cunoștiintele receptorului);

2. Efecte comportamentale(cele care modifică comportamente)

Studiul acestor efecte provocate de mass-media a arătat că efectele depind foarte mult de
credibilitatea celui care transmite mesajul, de conținutul acestuia dar și de poziția socială si de
personalitatea fiecărui receptor.
Consumul mediatic diferă în funcție de mai mulți factori printre care am putea enumera :
 Încrederea într-un anumit mijloc de comunicare;

 Integrarea unui mesaj în cultura receptorului;

 Receptarea mesajului(momentul în care publicul nu este atent 100% la ceea ce se discută

în cadrul știrii etc).

Se știe faptul că numărul persoanelor care participă efectiv la un act de comunicare este mai
mic decât pe cel care îl vizează emițătorul, deci raza de acțiune este mai mică decât cea
așteaptată. De asemenea , perceperea mesajului este diferită de la individ la individ sau de la
un grup la altul în funcție de structura cognitivă, valorile grupului, valorile individuale.

Dacă ne gândim la modul în care un individ este influențat de mass media, am putea automat
să legăm acest lucru cu receptarea produselor mass-media, care a devenit o activitate de
rutină.Folosim produsele mass-media zilnic(de exemplu folosim televizorul în timp ce
gătim, sau citim ziarul în timpul unei călătorii) însă ce efecte are cu adevărat mass media
asupra unui individ vom încerca să le identificăm în rândurile următoare.

Studiile arată faptul că indivizii în grup sau individual, filtrează și interpretează conținuturile
difuzate de presă și că aceștia prezintă o anumită dependență față de mass-media.

Efectele mass-media se pot resimți în diverse zone ale societății, Denis McQuail afirmă
faptul că mass-media pot acționa asupra indivizilor, a instituțiilor, a întregii societăți și că ea
poate schimba personalitatea oamenilor în :
 Schimbarea imaginii despre sine( dimensiune cognitiva);

Modificarea sau crearea stărilor ăn care acționează individul(dimensiune afectivă);

Modificări ale felurilor de acționarea a individului sau schimbarea fenomenelor de

mobilizare(dimensiune comportamentală);

Specialiștii susțin că influența mass-media poate conduce la

- Realizarea unui acord(adică individul acceptă mesajul respectiv, este conștient de faptul
că mesajul are o anumită valoare).

- Identificarea mesajului (asumarea valorilor pe care le precizează mass-media care de cele

mai multe ori au ca efect imitarea comportamentului pe care acesta îl
promovează).Putem da ca exemplu un tânăr care se îmbracă sau adoptă un anumit
comportament în urma unei emisuni televizate ca vedeta sa preferată, sau ne decorăm
casa conform unor stiluri propuse de reviste de specialitate).

- Internalizarea mesajului ( prin care se obține maxiumul de eficacitate când ne referim la

persuasiune, adică exact modul în care asimilăm valori și modele furnizate de mass-
media și modul în care le transformăm în concepția despre lume).

Conținutul mesajelor mass-media au o mai mare influență asupra modului in care gândesc si
simt copii decât asupra opiniei adulților.Problematica stadiilor de dezvoltare Piaget,
demonstrează faptul că evoluția mentală are un caracter stadial, fiecare etapă a vieții având o
structură specifică.
Un copil la vârsta de 4 ani, are o gândire simbolică, el manifestă o atracție deosebită de imaginile
viu colorate(desenele animate), însă și de muzică.
Între 7 și 12 ani un copil manifestă dorința de a cunoaște mai multe lucruri noi, ne dorim să
facem lucruri ca oamenii mari( este perioada în care copii doresc să socializeze foarte mult și să
aibă prieteni adevărați, este momentul în care emisiunile TV, radio, revistele cu conţinut adecvat
intereselor specifice pot reprezenta un adevărat mijloc nonformal de comunicare dar şi unul
nociv, dacă nu se respectă conţinutul adecvat vârstei şi intereselor copiilor).
Între 16 și 18 ani, adolescenții încearcă să adere la acele emisiuni tv care răspund nevoii lor de
apartenență.Aceste emisiuni promovează o anumită muzică, o anumită ținută, un anumit
comportament.
Pentru a demonstra mai bine ce impact au efectele mass-media asupra indivizilor, am selectat o
categorie pe care eu am gandit-o că ar fi cea mai slabă în fața dependenței mass-media și anume
adolescenții.
Adolescența este etapa de schimbare a vieții, etapa în care un individ este mult mai receptiv la
schimbările din societate.
Efectele negative din punctul meu de vedere pe care le poate exercita mass-media(și nu mass
media propriu-zisa, ci conținutul și modalitatea în care sunt transmise mesajele) asupra unui
adolescent pot fi :
 Formarea unei conștiințe ce suferă de vedetism, devieri de conduită, limbaj trivial,
asociarea la o anumită bandă, apelul la alcool și droguri etc.

 Formarea unei conștiinte duplicitare.

 Scăderea rezultatelor la școală.

 Formarea eronată despre cararcterul unui individ(în principal televiziunea).Datorită

faptului că individul se uită foarte mult la televizor, ii pot fi întipărite idei, opinii
subiectibe transmise de programul respectiv).

 Violență etc.(anumiți psihologi au prezentat unor copii 2 tipuri de filme , pe de o parte un

film violent cu bătăi, împușcături, lovituri de cuțite și pe de altă parte un film care se
referea la un program sportiv. După terminarea filmului, au strâns copii într-o cameră și
i-au pus în fața a 2 pupitre carea aveau atașate 2 butoane, pe unul scria AJUTA și pe
unul RĂNEȘTE, în momentul în care apăsai butonul RĂNEȘTE se activa o flacără care
ardea jucăriile copilului respectiv.Rezultatele experimentului au fost următoarele, au
arătat că acei copii care au vizionat filmul cu pasaje de violență au apăsat de trei ori mai
mult pe butonul RĂNEȘTE decât cei care s-au uitat la programul sportiv.

Efectele pozitive ar fi următoarele

1. Acces facil și ieftin la informație

2. Optimizarea relațiilor interumane

3. Consilidarea democrației(apărate și promovate adevărate valori umane precum

demnitatea, echitatea, generozitatea, ordinea, libertatea).
4. Sursă de relaxare și divertisment

5. Dezvoltarea spiritului moral. Etc

În urma unui studiu făcut de către Thomas Robinson de la Universitatea Stanford California,
prin care acesta afirmă că adolescenții sunt mai ușor influențabili decât adulții de
reclame.Când ne uităm la televizor împreună cu copilul nostru, acesta memorează imaginile
văzute la televizor ajungând să își dorească și el foarte mult telefonul respectiv, pantofii fetei
din imagine etc.

În general mass-media sunt acuzate că răspândesc un mesaj pseudo-cultural, neexigent,

standardizat, minimâzând capacitatea unui individ de a gândi independent și critic, ceea ce
are ca efect depersonalizarea, uniformizarea opiniilor.

În concluzie, există argumente pro și contra asupra efectelor mass-media, însă atâta timp cât
un individ percepe într-un mod realist evenimentul transmis, influența pe care o exercită
acesta este sub control.