Sunteți pe pagina 1din 9

ANODONŢIA

Este definită ca fiind absenţa dinţilor datorită neformării mugurilor


dentari sau a opririi din dezvoltare a acestora.

GENERALITĂŢI
 Reducerea numerică a dinţilor apare în ambele dentiţii,cu o
predominanţă mai mare la cea permanentă.
 În dentiţia temporară reducerea numerică vizează
aproximativ în aceeaşi măsură ambele sexe,pe când în
dentiţia permanentă afectarea interesează în special sexul
feminin.
 Anodonţia afectează ambele maxilare,dar se observă cel
mai frecvent la maxilarul superior,raportul fiind de 2/1.
 Primul loc la cel mai frecvent dinte absent de pe arcada
dentară îl ocupă incisivul lateral superior,urmat apoi de
molarii trei,premolarii doi inferiori, incisivul lateral
inferior,incisivul central inferior, ş.a.m.d

CLASIFICARE ANODONŢIE

ANODONŢIE

TOTALĂ PARŢIALĂ
(COMPLETĂ) (HIPODONŢIE)
Anodonţia totală
 Anodonţia totală se întâlneşte rar şi interesează de obicei
ambele dentiţii,existând însă şi situaţii în care este afectată
numai dentiţia permanentă.
 Absenţa tuturor dinţilor se asociază cu alte perturbări în
dezvoltarea organismului, aşa cum este cazul în displazia
ectodermală hipohidrotică.
Pacienţii pot fi recunoscuţi după aspectul cranio-facial
caracteristic: fruntea proeminentă, şaua nazală înfundată, buze în
protruzie, absenţa genelor şi sprâncenelor, tegumente uscate.

Anodonţia parţială
 Hipodonţia defineşte absenţa congenitală a unuia sau mai
multor dinţi din dentiţia temporară şi/sau permanentă.
 Se poate întâlni ca afecţiune izolată ori ca manifestare în
cadrul unor boli complexe: sindromul Down, despicaturi
labio-palatine, sindromul Rieger.

=absenţa a 1-2
Redusă dinţi de pe o
hemiarcadă
HIPODONŢIE
=absenţa a cel
Severă puţin 4/6-8 dinţi
Diagnostic diferential
Anodontia trebuie diferentiata de pseudoanodontie si
de anodontia falsa, situatii in care la ezxamenul clinic al
cavitatii buale se constata absenta unuia sau a mai
multor dinti, in conditiile in care dintii respectivi exista sau
au existat.
Pseudoanodontia (inluzia dentara)
Se caracterizeaza prin absenta clinica a dintilor datorita
unor incluzii dentare sau unor eruptii intarziate.Ea
intereseaza mai frecvent molarii de minte inferiori, caninii
superiori si in mai mica masura premolarii.Foarte rar se
intalnesc incluzii ale incisivilor si molarilor de sase ani.
Cauzele pseudoanodontiei
 Diferite obstacole(inghesuiri dentare, odntoame, dinti
supranumerari)
 Trasee anormale eruptive
 Anchiloza dentara
 Eruptia intarziata

Anodontia falsa
Este reprezentata de absenta clinica a dintilor datorita
exfolierii sau indepartarii germenului dintelui permanent in
formare odata cu extraxria predecesorului temporar.
Etiologie
Formarea mugurilor dentari poate impiedicata fie de
deficient la nivel mucosal, fie de deviatii ale traseului
nervilor perifcerici, sau de o dezvoltare defectuoasa a
tesutului de support.Cu alte cuvinte este vorba de
perturbari aparute la nivelul structurilor implicate in
initierea formarii lamei dentare sau a mugurilor dentari,
datorate interventiei factorilor genetici si/sau de mediu.
Tratament
La copii si adolescent, in algerea metodei de tratament
se tine cont de:
 Forma clinica de agenezie
 Tipul dentitie
 Topografie
 Tulburarile functionale determinate
 Varsta la care se depisteaza anomalia

In cazul ageneziei totale si in hipodontiile intinse,


protezarea mobile reprezinta cea mai buna optiune de
tratament. Varsta minima la care se poate realiza este de
2 ani jumate-3 ani.
Prin aplicarea la varste mici, protezarile contribuie la
restabilirea functiilor aparatului dento-maxilar si la
asigurarea conditiilor pentru dezvoltarea cat mai
aproape de fiziologic a acestuia.
Au si beneficiu psihologic, permit integrarea optima a
pacientului in colectiv.
Planul de tratament se va realiza luand in considerare
protezari succesive pentru a nu impedica procesul de
dezvoltare al oaselor maxilare si a-l stimula
In unele situatii clinic protezele pot fi prevazute cu
elemente ortodontice care sa induca deplasari dentare
in vederea pregatirii campului protetic pentru protezarea
de durata dupa incheierea procesului fiziologic de
crestere.
In hipodontiile reduse, in cazul dintilor temporari nu este
necesar tratamentul, spre deosebire de absenta dintilor
permanenti, cand tratamentul este recomandat, in
functie de urmatoarele criterii:
 Daca dintele temporar este present, acesta se
mentine pe arcada si se remodeleaza coronar, sau
se extrage si se aplica mentinatoare de spatiu pana
la realizarea unei lucrari protetice fixe sau
deplasarea ortodontica a dintilor vecini.
 Daca nu exista dinte temporar, se va inchide
ortodontic spatial sau se va aplica un mentinator de
spatiu pana la realizarea unei lucrari protetice fixe.

In cazul ageneziilor mai frecvente (il maxilar, pm2),


Andlaw si Rock propun urmatoarea schema de tratament
in functie de existenta spatiului necesar eruptiei
premolarilor si caninilor:
 In agenezia il maxilar:
-cand exsta spatiu- proteza partiala si extractia caninului
temporar
-cand nu exista spatiu-proteza partiala si rezolvarea
incongruentei
 In agenezia pm2
-cand exist spatiu- mentinerea cat mai indelungada a m1
temporar sau extractia lui si migrarea spre mezial a m1
permanent
-cand nu extista spatiu-agenezia premolarului, mai ales
bilateral, rezolva promblema incongruentei, deci nu este
necesar tratamentul

PREZENTARE CAZ CLINIC

* Pacientă în vârstă de 8 ani diagnosticată cu fibroză chistică şi


cu o deficienţă de dezvoltare a etajului mijlociu al feţei.
* Incisivii centrali, laterali şi caninii temporari maxilari, precum si
molarii 1 şi 2 de pe partea stângă erau în ocluzie inversă (fig 1).
* Radiografia panoramică efectuată cu 6 luni înaintea prezentării
la medic relevă anodonţia incisivilor laterali superiori şi a
premolarului doi drept inferior, şi posibila incluzie a caninilor
maxilari,în special a celui stâng (fig 2).
Faza I de tratament:
- S-a adresat corectării ocluziei inverse frontale
- S-a realizat o placă cu prelungiri ocluzyale şi cu croşete ”în
deget”.
- Incisivii laterali temporari superiori au fost extraşi pt a asigura
erupţia incisivilor centrali permanenţi

Faza a II-a de tratament:


-A debutat cu un aparat ortodontic fix 2x2 aplicat la nivelul
primilor molari şi al incisivilor centrali maxilari pt a corecta
diastema cauzată de lipsa incisivilor laterali (fig 3).
- Ulterior s-au aplicat aparate fixe pe întrega arcadă pt a
controla erupţia dentară (fig 4).
- Dupa 37 de luni de tratament s-au îndepărtat aparatele
fixe şi s-a aplicat un retainer fix colat pe faţa linguală a
frontalilor inferiori şi o placă palatinală care încorporează
dinţi acrilici în dreptul incisivilor laterali pt a menţine aspectul
estetic până la realizarea punţilor (fig 5).
- Ultima etapă a tratamentului a constat în realizarea unor
proteze metalo-ceramice cu agregare adezivă pt înlocuirea
dinţilor lipsă.
- După aplicarea punţilor,pacienta a urmat o procedură de
albire a dinţilor la domiciliu timp de 3 săptămâni.

BIBLIOGRAFIE
 Rodica Luca; Pedodonţie.Vol. 3
 http://www.romedic.ro/anodontia
 http://www.dentistul.info/stomatologie/afectiuni-
orale/ce-este-anodontia-1072.html
 http://www.dentalnews.ro/caz-clinic-de-fibroza-
chistica-anodontie-de-incisivi-laterali-superiori-
tratament-ortodontic-si-protetic
 http://www.romedic.ro/anodontia
STUDENŢI: VASILICĂ LAURA
DRĂGULIN BOGDAN
GRUPA 8, SERIA I

S-ar putea să vă placă și