Part I

ALGEBRA LINIARA
Teorie »si aplicat»ii

1 2. SPATII VECTORIALE

1.1 TEORIE
Vectorii studiati la ¯zica se pot aduna (dupa regula paralelogramului, suma a
doi vectori este un vector) si se pot inmulti cu scalari (produsul dintre un numar
real si un vector este un vector); matricele studiate la matematica se pot aduna
(suma a doua matrice de un anumit tip este o matrice de acelasi tip) si se pot
inmulti cu scalari (produsul dintre un numar si o matrice este o matrice). Vom
studia aici structuri dotate cu doua operatii: o adunare si o inmultire cu scalari
, operatii supuse unor reguli simple, generalizand astfel cele doua exemple.

Daca ( +) este un grup abelian, ( + ¢) este un corp comutativ (de
1. De¯nitia spatiului vectorial.

 £  !  ( ) 7¡! 
regula  = R C,sau Z  unde  este un numar prim), iar

este o operatie care veri¯ca axiomele:

²
²
( + ) =  + 

²
( + ) =  + 

²
() = () si
1 =  (unde 1 este elementul neutru fata de inmultirea din ),

pentru orice   2  si pentru orice   2  spunem ca pe  s-a de¯nit

o structura de spatiu vectorial (sau liniar) peste corpul sau ca  este
spatiu vectorial (liniar) peste corpul ; in acest caz

² elementele grupului  se numesc vectori;

² elementele corpului  se numesc scalari;
² spunem ca operatia de adunare a vectorilor este o operatie interna

² spunem ca operatia de inmultire a scalarilor cu vectori este o operatie

(deoarece suma a doi vectori este un vector);

element  al grupului  s-a de¯nit produsul  2  sau, produsul

externa (adica pentru orice element  al corpului  si pentru orice

dintre un scalar si un vector este un vector);

1
 ² in lipsa altor precizari notam cu  elementul neutru al grupului ( +)
(adica vectorul nul ), cu ¡ simetricul (opusul) vectorului  cu 0

neutru al grupului ( ¤  ¢) unde  ¤ :=  ¡ f0g ;

elementul neutru (scalarul nul ) al grupului ( +) iar cu 1 elementul

² notatia   indica faptul ca  este spatiu liniar peste corpul ;

² cand  = R spunem ca   este spatiu vectorial real, iar cand
 = C spunem ca  este spatiu vectorial complex ;
² un spatiu liniar format cu un singur vector (vectorul nul!) se numeste
spatiu trivial.

Proprietati. Fie   un spatiu vectorial  2  si  2  Atunci:

(a) 0 =  , adica produsul dintre scalarul nul si un vector oarecare este

vectorul nul;
(b)  = , adica produsul dintre un scalar oarecare si vectorul nul
vectorul nul;
(c) (¡1) = ¡ adica produsul dintre scalarul ¡1 si vectorul  este
opusul vectorului ;
(d)  =  )  = 0 sau  = 

2. Exemple de spatii vectoriale.

¡!¯¯
(a) Multimea vectorilorncu acelasi o de aplicatie, notat  din spatiul
¯zic S, adica  = ¯  2 S  studiati la ¯zica (unde adunarea
punct

¡! ¡¡!
vectorilor este de¯nita prin regula paralelogramului, inmultirea unui
¡¡! ¡! ¡! ¡!
k  k=j  j ¢ k  k directia lui  sensul lui  daca   0
vector  cu un numar real  este un vector  care are lungimea

¡¡!
si sens contrar cand   0) este un spatiu liniar real; in acest caz
 = 

mere reale, i.e.: R = f = (1  2    )j 1  2    2 Rg ;

(b) Spatiul aritmetic R R , unde R este multimea -uplurilor de nu-

(notatia cosacrata in Computer Science pentru -uplul  2 R este

de notatie,  = (1  2    ) 2 R£1 )iar adunarea vectorilor si

cea din R£1 : =1 (R) deci vom scrie uneori si noi, prin abuz

inmultirea cu scalari sunt de¯nite prin:

(1  2    ) + (1  2    ) = (1 + 1  2 + 2    +

pentru orice (1  2    ) (1  2    ) 2 R si pentru orice   2

 )

R Mai general:
(c) Spatiul    unde ( + ¢) este un corp comutativ; intr-adevar
  = f = (1  2    )j 1  2    2 g cu operatiile, interna
si externa, de¯nite ca la spatiul aritmetic, adica

2
 (1  2    ) + (1  2    ) = (1 + 1  2 + 2    +

pentru orice (1  2    ) (1  2    ) 2   si orice   2 ,

 )

In particular, pentru corpul  = Z2 = f0 1g  obtinem spatiul vec-

este un spatiu liniar peste corpul 

'stringuri' de n biti) Z2 =  = (1  2    )j  2 Z2   = 1  ;

torial al -uplurilor de elemente © din Z2 - numite siruri de n biti ª (ori

(1 © 1  2 © 2    ©  )
suma sirurilor  = (1  2    )  = (1  2    ) este sirul  +  =

unde "©" este adunarea modulo 2 (operatia XOR intre biti): 0 © 1 =

1 © 0 = 0 1 © 1 = 0 + 0 = 0
iar sirul  = (0 0  0) este vectorul nul; produsul scalarului  2 Z2
cu sirul  = (1  2    ) este

modulo 2 : 0 ¢ 1 = 1 ¢ 0 = 0 ¢ 0 = 0 si 1 ¢ 1 = 1
 = (¢1  ¢2   ¢ )unde pe componente am folosit inmultirea

(d) Daca  este o multime, iar ( + ¢) este un corp comutativ, atunci
multimea F () = f  :  ! j  este functieg admite o structura de
spatiu vectorial peste  relativ la adunarea functiilor din F() (pen-
tru   2 F() suma  +  2 F() este de¯nita punctual prin
( + )() =  () + (), 8 2 ), respectiv, inmultirea cu scalari
(pentru  2 F() si  2  produsul  2 F() se de¯neste prin
()() = () 8 2 )

timp continuu F(T )R si spatiul vectorial complex al semnalelor in

In electronica se studiaza spatiul vectorial real al semnalelor in

timp continuu F(T )C, unde T ½ R este, de regula, un interval de

Daca impunem ca T ½ Z atunci F(T )R respectiv F(T )C este

numere reale

spatiu vectorial real, respectiv, complex de semnale discrete.

(e) Daca  este o multime de numere reale atunci multimea C ± () = f  :  ! Rj  este functie conti

tire a acestora cu numere reale (adica operatiile F()R) este spatiu

inzestrata cu operatiile de adunare a functiilor, respectiv, de inmul-

vectorial peste R
(f) Multimea M () unde ( + ¢) este un corp comutativ, devine
un spatiu liniar relativ la operatiile de adunare a matricelor (opera-
tia interna) si de inmultire a acestora cu elemente din  (operatia
externa).
(g) Fie  2 M () unde ( + ¢) este un corp comutativ Multimea
 () a solutiilor sistemului liniar si omogen  = 0 (cu coe¯cienti
din corpul ) furnizeza spatiul  () cu operatiile din spatiul
 £1 

3. Subspatii vectoriale.

3
 Asa cum s-a analizat la grupuri notiunea de subgrup, la inele notiunea de
subinel, ori la corpuri notiunea de subcorp - si aici, in cazul spatiilor vec-
toriale, ne punem problema: in ce conditii o submultime  a unui spatiu
liniar  este, la randul ei, un spatiu vectorial relativ la restrictiile op-
eratiillor, interna, respectiv, externa; daca acest lucru se intampla spunem

este subspatiu vectorial al spatiului  prin notatia  · 

ca  este subspatiu vectorial (liniar) al spatiului  ; indicam faptul ca 

privita ca submultime in F() este spatiu vectorial relativ la operatiile

Exemplul 2.e. arata ca multimea functiilor continue pe multimea 

din spatiul F()R deci, cu notatia introdusa, avem  ± () · F()

Exemplul 2.g. arata ca, in spatiul  £1  avem  () ·  £1 ;
 () se numeste subspatiul nul al matricei  iar ecuatiile sistemului
 = 0 se numesc ecuatiile subspatiului ()
Propozitie. Fie  o submultime nevida din spatiul   Urmatoarele
a¯rmatii sunt echivalente:

(a)  ·  ;
(b) pentru orice vectori   2  si pentru orice scalar  2  avem
 +  2  si  2 ;
(c) 8  2  si 8  2  )  +  2 
½ µ ¶ ¾
j    2 R  + 2 =  ·
 
Exercitiul 1. Sa veri¯cam ca  = (  ) =
M22 (R) Folosim propozitia de mai sus (punctul c). Consideram doi vec-
0 

tori arbitrari (  ) (0  0  0 ) 2  si doi scalari arbitrari   2 R In

combinatia liniara (  )+(0  0  0 ) = (  )+(0  0  0 ) =
( + 0   + 0   + 0 )avem, conform ipotezei,  + 0 = ( +
2) + (0 + 20 ) =  + 0 + 2( + 0 ) ceea ce indica faptul ca
(  ) + (0  0  0 ) 2  Prin urmare  este subspatiu vectorial
al spatiului M22 (R)R
Exemple de subspatii vectoriale.

(a) Daca  este vectorul nul din spatiul  atunci fg·  ; subspatiul
fg se numeste subspatiul nul al spatiului  . De asemenea  · 
Subspatiile fg Vsubspatii triviale   V. S
Subspatiul  de la Exercitiul 1. este un subspatiu propriu al sptiului M22 (R)R
(b) Daca  = f1  2    g ½  unde  este spatiu vectorial peste corpul  mul-

subspatiu vectorial al spatiului  (deci () ·  ) numit subspatiul generat

timea tuturor combinatiilor liniare ale vectorilor din  notata () este un

de sistemul de vectori . Daca () =  atunci  se numeste sistem de

generatori pentru spatiul  .
(c) Fie  si  doua subspatii vectoriale ale spatiului   Atunci:
i.  \  ·  ;

4
 ii.  +  := f +  j  2   2  g ·  Subspatiul  +  se
numeste suma subspatiilor  si 

8 2  +  9! 2  si 9!  2  astfel incat  =  + 

iii. Daca suma subspatiilor  si  are proprietatea:

atunci notam suma  +  :=  ©  si o numim suma directa

a subspatiilor  si  Daca  =  ©  spunem ca  si 
sunt subspatii suplementare. (Simbolul 9! este o prescutare a

iv. Daca 1  2    ·  atunci suma subspatiilor 1 + 2 +  +

sintagmei 'exista si este unic(a)'). Mai general:

 :=  ·  ; daca, in plus,
8 2  9! 2    = 1  astfel incat  = 1 + 2 +  +  sub-

si scriem  = 1 © 2 ©  ©  :=  ©  
spatiul  se numeste suma directa a subspatiilor 1  2   


=1

Exercitiul 2. Fie (  ) 2  unde  este subspatiul de la Exercitiul 1.

Deoarece (  ) = (   + 2) = (1 0 1) + (0 1 2) rezulta ca
 = ((1 0 1) (0 1 2)) Tehnica de obtinere a unui sistem de gen-
eratori pentru subspatiul - numita parametrizare (am utilizat legatura
dintre parametrii   si scalarul  =  + 2)¡ va ¯ folosita adesea in cele
ce urmeaza.

(  ) 2 ((1 0 1))+((0 1 2)) atunci ( 0 ) 2 ((1 0 1))

Mai mult, observam ca  = ((1 0 1)) + ((0 1 2)) iar daca

respectiv (0  2) 2 ((0 1 2)) sunt unicele matrice din ((1 0 1))
respectiv ((0 1 2)) pentru care (  ) = ( 0 )+(0  2)In
consecinta  este suma directa a subspatiilor ((1 0 1)) si ((0 1 2))
½ µ ¶¾
0 0
De fapt avem ((1 0 1))\((0 1 2)) =  =  condi-
0 0
tie care asigura faptul ca ((1 0 1)) si ((0 1 2)) sunt subspatii
suplementare pentru spatiul vectorial  In general are loc:
Propozitie. Fie 1  2    subspatii vectoriale ale spatiului Urmatoarele
a¯rmatii sunt echivalente:

(a) 1 + 2 +  +  = 1 © 2 ©  ©  ;

(b)  \ (1 + 2 + ¡1 + +1 +  +  = fg  pentru  = 1 

4. Dependenta si independenta liniara.

De¯nitie. Fie  un spatiu vectorial.

(a) Vectorii 1  2    2  sunt liniar dependenti daca exista n scalari

1  2    2  , nu toti nuli, astfel incat
1 1 + 2 2 +  +   = ; (¤)

5
 mai spunem ca multimea f1  2    g este un sistem de vectori
liniar dependenti ( uneori -sistem liniar dependent), iar relatia (¤)

daca, de exemplu am determinat scalarii 1  2     cu 1 6= 0

este o relatie de dependenta liniara (pentru vectorii 1  2    );

care satisfac relatia (¤) atunci 1 = ¡¡1

1 (2 2 +  +   ) este, de
asemenea o relatie de dependenta liniara;
(b) vectorii 1  2    sunt liniar independenti daca nu sunt liniar de-

1 1 + 2 2 +  +   =  1  2    2  ) 1 = 2 =  =

pendenti, i.e.

 = 0;
(o combinatie liniara a vectorilor 1  2    este vectorul nul daca si

caz, ca f1  2    g este un sistem de vectori liniar independenti

numai daca toti scalarii 1  2    sunt nuli); mai spunem, in acest

(sau sistem liniar independent)

1  2    2 
Altfel spus: consideram in spatiul  ecuatia (¤) de necunoscute

² Daca ecuatia admite solutii nebanale, atunci f1  2    g este

² Daca ecuatia admite doar solutia banala, atunci f1  2    g

un sistem de vectori liniar dependenti.

este un sistem de vectori liniar independenti.

Observatie. Orice sistem de vectori care contine vectorul nul este un

sistem liniar dependent.
Exercitiul 3 . Fie 1 = (1 1 2) 2 = (1 ¡2 ¡1) 3 = (2 3 ) trei vec-

dependenta/independenta sistemului  = f1  2  3 g  Conform de¯nitiei,

tori din spatiul vectorial R3 R unde  este un numar real Sa analizam

consideram, in R3 R ecuatia

1 + 2 + 3 =  (1)
unde  = (0 0 0) si necunoscutele sunt scalarii    2 R; trebuie sa a°am
daca ecuatia are doar solutia banala  =  =  = 0 (ceea ce indica liniar

liniara a sistemului  = f1  2  3 g). Deoarece

independenta vectorilor 1  2  3 ) sau are mai multe solutii- (dependenta

(1) , (  2) + ( ¡2 ¡) + (2 3 ) = (0 0 0) ,
, ( +  + 2  ¡ 2 + 3 2 ¡  + ) = (0 0 0)
rezulta ca relatia (1) este echivalenta cu sistemul liniar omogen:
 +  + 2 = 0
 ¡ 2 + 3 = 0 (2)
2 ¡  +  = 0;
conform teoriei sistemelor liniare si omogene, problema noastra este acum
sa determinam rangul matricei sistemului:

6
 0 1
 := @1 ¡2 3 A 
1 1 2

2 ¡1 
matrice care se obtine prin concatenarea coloanelor 1  2  3 . Avem doua
posibilitati:

² daca rangul este 3 sistemul este compatibil determinat, i.e. unica

solutie (solutia banala) este  =  =  = 0 caz in care  este un
sistem de vectori liniar independent;
² daca rangul este mai mic decat 3 sistemul admite si solutii nebanale,
deci  este un sistem de vectori liniar dependent, iar o relatie de
dependenta liniara se poate determina cu ajutorul matricei scara re-
duse.

Cu transformarile elementare pe linii ¡1 +2 ! 2 si ¡1 ¡2 +3 ! 3

obtinem
0 1
 » @0 ¡3
1 1 2
1 A;
0 0 ¡5
matricea obtinuta are forma scara, furnizeaza rangul (() =numarul
pivotilor) si, implicit, transeaza natura sistemului  :

² daca  6= 5 atunci () = 3 deci  este liniar independent;

² daca  = 5 atunci () = 2 deci  este liniar dependent; in
acest caz, continuand cu transformarile elementare ¡ 13 2 ! 2 apoi
cu ¡2 + 1 ! 1 obtinem forma scara redusa a matricei 
0 1 0 1
 » @0 1 ¡ 13 A » @0 1 ¡ 13 A ;
1 1 2 1 0 73

0 0 0 0 0 0
observam ca a treia coloana se poate exprima ca o combinatie liniara a
coloanelor care contin pivotii:
0 7 1 0 1 0 1
@¡ 1 A = 7 @0A ¡ 1 @1A ;
3 1 0
3 3 3
0 0 0
observam ca si in matricea  coloana a III-a se poate exprima ca o com-

3 respectiv ¡ 3 :
binatie liniara a primelor doua coloane folosind de asemenea coe¯cientii
7 1
0 1 0 1 0 1
@3A = 7 @1A ¡ 1 @¡2A , 3 = 7 1 ¡ 1 2 
2 1 1

¡1
3 3 3 3
5 2
adica am obtinut o relatie de dependenta liniara a vectorilor dati.
Tehnica utilizata in acest exercitiu este aplicabila in    :

7
Criteriul practic de dependenta in    Vectorii 1  2    2  
sunt liniar dependenti daca si numai daca rangul matricei  = (1 j 2 j  j 

) 6=
; mai mult, deoarece transformarile elementare pe linie conserva rangul
si relatiile de dependenta liniara, daca  este forma scara redusa a ma-
tricei  atunci:

² daca numarul de pivoti din  coincide cu numarul de vectori, 

atunci vectorii sunt liniar independenti;
² daca numarul  de pivoti din matricea  este diferit de numarul
vectorilor (adica  6= ), atunci vectorii 1  2    sunt liniar de-
pendenti; in cazul in care vectorul nul nu este printre vectorii dati,
atunci
(a) pozitiile pivotilor sunt (1 1 )  (2 2 )   (  ) ;
(b) vectorii 1  2    sunt liniar indepedenti;
(c) ceilalti vectori sunt combinatii liniare ale vectorilor 1  2    combinatii

matricea  avem coloana : = (1     0  0) (cu  2

care se citesc din coloanele matricei  ; de exemplu, daca in

f1    g), atunci  = 1 1 + 2 2 +  +   



Exercitiul 4 . Fie 1 = (1 1 2 1) 2 = (1 ¡2 ¡1 2) 3 = (1 1 0 0) 4 =
(0 1 1 0)  5 = (0 0 1 1) vectori in spatiul vectorial R4 R

(a) Sa se arate ca  = f1  2  3  4  5 g este sistem de vectori liniar

dependenti.

multimea  si sa se indice o submultime  ½  de  astfel de

(b) Sa se determine numarul maxim  de vectori liniar independenti din

vectori.
(c) Este  unica submultime de  vectori liniar independenti din  ?
(d) Sa se exprime vectorii din Â ca si combinatii liniare ale vecto-
rilor din  Sunt unice aceste exprimari?

Rezolvare. Folosim criteriul practic. Pentru aceasta formam matricea

 prin concatenarea matricelor coloana corespunzatoare vectorilor dati
urmand sa o aducem la forma scara redusa; pentru ca urmarim sa obtinem
o matrice superior triunghiulara, vom concatena vectorii dati intr-o ordine
care ne usureaza prelucrarea prin transformari elementare. De exemplu
formam matricea
0 1
B1 1 0 1 ¡2C
1 0 0 1 1
 = (3 j 4 j 5 j 1 j 2 ) = B
@0 1 1 2 ¡1A 
C

0 0 1 1 2

f1  2  3  4  5 g este sistem de vectori liniar dependenti.

(a) Deoarece rangul matricei  este mai mic decat 5 rezulta ca  =

8
 (b) Pentru a determina numarul  aducem  la forma scara redusa;
obtinem
0 1
1 0 0 0 1
»B
B0 1 0 0 3 C
@0 0 1 0 ¡2A 
C

0 0 0 1 0
Forma scara redusa are 4 pivoti, deci rangul matricei  este 4 iar
 = 4 Pivotii se gasesc pe primele patru coloane, prin urmare am

f3  4  5  1 g 
obtinut submultimea maximala de vectori liniar independenti 4 =
0 1 0 1
B¡2 1 0 1C B0 1 0 0C
1 0 0 1 1 0 0 0
(c) De exemplu, matricea (2 j 4 j 5 j 1 ) = B
@¡1 1 1 2A » @0 0 1 0A
C B C

are, de asemenea, rangul egal cu 4; rezulta ca si submultimea f1  2  4  5 g 6=

2 0 1 1 0 0 0 1

4 are patru vectori liniar independenti.

(d) Deoarece in forma scara redusa 0 1 a cincea
coloana 0 1se poate 0 exprima
1
1 1 0

@¡2A = 1 ¢ @0A + 3 ¢ @0A ¡ 2 ¢

B3C B0C B1C
in functie de celelalte coloane: B C B C B C

0 1 0 1 0 0 0
0 0
B C + 0 ¢ B0C obtinem, corespunzator, exprimarea ultimei coloane
B0C B C
@1A @0A
0 1

34 ¡ 25  Exprimarea lui 2 este unica; intr-adevar daca 2 = 3 +

din matricea  in functie de primele partru coloane, deci 2 = 3 +

4 +5 +1  (cu   ,  2 R) urmeaza ca 3 +4 +5 +1 =

3 +34 ¡25 , sau echivalent, (¡1)3 +(¡3)4 +(+2)5 +1 = ;
dar vectorii 1  3  4  5 sunt liniar independenti si, in consecinta

3  = ¡2 si  = 0
scalarii care intervin in combinatie sunt toti nuli, adica  = 1  =

5. Baze. Caracterizari.
De¯nitie.Un sistem ordonat de vectori  = f1  2    g ½  este o
baza pentru spatiul   daca

(a) sistemul  este liniar independent;

(b)  este sistem de generatori (i.e. () =  ).

Exemple.

(a) In spatiul aritmetic R R multimea f(1 0 0  0)  (0 1 0  0)  (0 0 0  0 1)g
este o baza numita baza canonica.

9
 (b) Mai general, in spatiul    multimea f(1 0 0  0)  (0 1 0  0)  (0 0 0  0 1)g

tru al grupului abelian ( ¤ =  ¡ f0g  ¢).

este o baza numita baza canonica (ca de obicei, 1 este elementul neu-

(c) In spatiul M () multimea  =  j  = 1   = 1  unde

© ª
0 1 0 1 0 1
1 0  0 0 1  0 0 0  1
B0 0  0C B C B C
11 = B@
C  12 = B0 0  0C   1 = B0 0  0C 
A @ A @
   A
0 0  0 0 0  0 0 0  0
0 1 0 1 0 1
0 0  0 0 0  0 0 0  0
B1 0  0C B C B C
21 = B @
C   2 = B0 0  1C    = B0 0  0C
 A @  A @  A
0 0  0 0 0  0 0 0  1
este o baza numita baza canonica
© ª
(d) In spatiul R []R multimea 1  2    este o baza numita
baza canonica.
½ µ ¶ ¾
j    2 R  + 2 = 
 
Exercitiul 5 . La Exercitiul 1. am vazut ca  = (  ) =
este un subspatiu vectorial al spatiului M22 (R)R; la La Exercitiul
0 
µ 2. am ¶
1 0
constatat (folosind tehnica parametrizarii) ca vectorii (1 0 1) =
µ ¶
0 1
genereaza spatiul  Deoarece ((1 0 1)) \
0 1
si (0 1 2) =
0 ½µ2 ¶¾
0 0
((0 1 2)) =  rezulta ca cei doi vectori sunt liniar inde-
pendenti. In consecinta multimea f(1 0 1) (0 1 2)g este o baza pentru
0 0

spatiul 
Propozitie. Fie  un spatiu vectorial si  = f1  2    g ½  o
baza a sa.

(a) Orice vector  2  se exprima in mod unic ca o combinatie liniara

sunt unici scalarii 1  2    2  astfel incat  = 1 1 + 2 2 +

a vectorilor (ordonati, dupa indicii 1 2 ) din baza, i.e. exista si

 +   ;scalarii 1  2    se numesc coordonatele vectorului  in

baza 
(b) Orice alta baza a spatiului   are acelasi numar de vectori; nu-
marul vectorilor dintr-o baza a spatiului  se numeste dimensi-
unea spatiului; vom scrie dim( ) = 

Exista spatii care contin un numar in¯nit de vectori liniar independenti

(e.g. spatiul real al tuturor polinoamelor cu coe¯cienti reali). Obiectul
Algebrei liniare este studiul spatiilor ¯nit dimensionale.
Exemple. Tinand cont de bazele canonice prezentate mai sus rezulta ca:

(a) dimensiunea spatiului R R este ;

10
 (b) dimensiunea spatiului    este ;
(c) dimensiunea spatiului M () este ;
(d) dimensiunea spatiului R []R este  + 1

La Exercitiul 5 . am aratat de fapt ca dim() = 2

Teorema. Fie   un spatiu vectorial si  = f1  2    g ½  un
sistem de vectori. Urmatoarele a¯rmatii sunt echivalente:

(a) sistemul  este o baza pentru spatiul  ;

temul f1  2     g este liniar dependent, oricare ar ¯ vectorul

(b)  este un sistem maximal de vectori liniar independenti, adica sis-

2;
(c) oricare ar ¯ un vector  2  el se exprima in mod unic ca o combi-
natie liniara a vectorilor din sistemul 

1.2 PROBLEME
1. Aratati ca intr-un spatiu vectorial:

(a) exista un singur vector nul;

(b) oricare vector are un unic vector opus.

2. In spatiul vectorial R3 R se dau vectorii  = (1 2 1),  = (1 1 1),  =

(0 9 8).

(a) Scrieti baza canonica a spatiului R3 R

(b) Exprimati vectorii dati in baza canonica.
(c) Determinati coordonatele vectorilor dati in baza canonica.
(d) Determinati vectorul e = 3 + 5 ¡ ; stabiliti daca urmatoarele
sisteme de vectori sunt baze pentru spatil  :
f  g ;
f   eg ;
i.

f  eg ;
ii.

f  eg ;
iii.

f  eg 
iv.
v.

3. Sa se arate ca multimea matricelor cu elemente din corpul  i.e. M ()

este un spatiu vectorial peste corpul  fata de operatia (interna) de
adunare a matricelor, respectiv, fata de operatia (externa) de inmultire
a matricelor cu scalari.
4. Veri¯cati ca in spatiul vectorial   :

11
 (a) 0 =  pentru orice  2  adica produsul scalarului 0 cu vectorul
nul este vectorul nul;
(b)  =  pentru orice  2  adica produsul scalarului  cu vectorul
nul este vectorul nul;
(c) (¡1) = ¡ pentru orice  2  adica produsul dintre scalarul ¡1 si
vectorul  este opusul vectorului ;
(d) daca  2   2  si  =  atunci  = 0 sau  = 

5. Sa se arate ca urmatoarele multimi se pot inzestra cu structura de spatiu

liniar peste corpul numerelor reale:

(a) f ( 0  +   +  + )j    2 R g

(b) f ( ¡ ¡ +  +   +  +  + )j    2 R g 

6. In spatiul R3£1 R consideram vectorii 1 = (9 0 1)  2 = (2 2 1)  3 =

(0 2 1)  4 = (1 1 1) 

(a) Sa se scrie combinatia liniara  = 1 + 2(¡13 0 1) + 2 ¡ 3 + 4 

(b) Sa se determine coordonatele vectorilor considerati in baza canonica.
(c) Sa se determine rangul matricei  = (1 j 2 j 3 j 4 )
(d) Sunt vectorii considerati liniar independenti?
(e) Sa se determine cel mai mare  · 4 pentru care multimea  :  = 1 
© ª
este liniar independenta.
(f) Sa se determine multimea tuturor combinatiilor liniare a vectorilor
i. 1  2  3  4 
ii. 1  2    

7. Sa se arate ca vectorii notati 1  2  formeaza o baza intr{un spatiu ar-

itmetic -precizati spatiul- apoi determinati coordonatele vectorului  in
baza respectiva:

(a) 1 = (1 1 1) 2 = (1 1 2) 3 = (1 2 3);  = (6 9 14)

(b) 1 = (2 1 ¡3) 2 = (3 2 ¡5) 3 = (1 ¡1 1);  = (6 2 ¡7)
(c) 1 = (1 2 ¡1 ¡2 ) 2 = (2 3 0 ¡1) 3 = (1 2 1 4) 4 = (1 3 ¡1 1);
 = (7 14 ¡1 2)

Raspunsuri. a. 1 2 3; b. 1 1 1; c. 0 2 1 2
8. Sa se arate ca vectorii notati 1  2   respectiv 10  20   formeaza baze
intr-un spatiu aritmetic; exprimati vectorii 1  2   in cele doua baze.

(a) f1 = (1 2 1) 2 = (2 3 3) 3 = (3 7 1)g ; 10 = (3 1 4) 20 = (5 2 1) 30 =
(1 1 ¡6)

12
 (b) 1 = (1 1 1 1) 2 = (1 2 1 1) 3 = (1 1 2 1) 4 = (1 3 2 3); 10 =
(1 0 3 3) 20 = (¡2 ¡3 ¡ 5 ¡4) 30 = (2 2 5 4) 40 = (2 2 5 4)

Raspunsuri.

(a) 1 = ¡2710 ¡7120 ¡4130  2 = 910 +2020 +930  3 = 410 +1220 +830 ;
(b) 1 = 210 + 30 ¡ 40  2 = ¡310 + 20 ¡ 230 + 40  3 = 10 ¡ 220 + 30 ¡ 40 
4 = 10 ¡ 20 + 30 ¡ 40 

9. Sa se determine  2 R astfel incat vectorul v sa se poata exprima ca o

combinatie liniara a celorlalti vectori dati:

(a)  = (7 ¡2 )  1 = (2 3 5) 2 = (3 7 8) 3 = (1 ¡6 1);
(b)  = (9 12 )  1 = (3 4 2) 2 = (6 8 7)

Raspunsuri. a.  = 15; b.  2 R
10. * Fie  un spatiu liniar de dimensiune . Se stie ca, in general, intr-un
asemenea spatiu exista mai multe baze.

(a) Sa se arate ca pentru  = R sau  = C spatiuli  are o in¯nitate

de baze.
(b) Sa se dea cate un exemplu de spatiu care are exact 0 1 2 3respectiv
4 baze

11. Determinati dimensiunile urmatoarelor spatii vectoriale:

(a) f(0 0 0)g

(b) (   ) ¯  2 R
© ¯ ª

(c) ( 0  +   +  + ) ¯    2 R

© ¯ ª

(d) ( ¡ ¡ +  +   +  +  + ) ¯     2 R 

© ¯ ª

(e) f (0  +   +   +  +  + )j    2 R g 

Raspusuri. a. 0; b. 1; c. 2; d. 4; d. 3.
12. Sa se determine matricea de trecere de la baza de la baza  la baza 0 si
inversa ei unde:

(a)  = f(1 2 1) (2 3 3) (3 7 1)g  0 = f(3 1 4) (5 2 1) (1 1 ¡6)g ;
(b) 0 = f(1 1 1 1) (1 2 1 1) (1 1 2 1) (1 3 2 3)g   = f(1 0 3 3) (¡2 ¡3 ¡ 5 ¡4) (2 2 5 4) (

13. Sa se stabileasca dimensiunea spatiului R []R (spatiul functiilor poli-

vectorilor 1, ( ¡ ), ( ¡ )2 ,  ,( ¡ ) in baza canonica apoi sa se scrie
nomiale de grad mai mic sau egal cu ), sa se determine coordonatele

matricele de trecere dintre cele doua baze.

13
14. Sa se arate ca in spatiul R3 []R sistemul de vectori
© ª
(a)  = 1 2 22  23 este o baza, iar coordonatele vectorului  + 2
sunt (0 12 12 0);
(b)  0 = 1 +  1 ¡   + 2   + 3 este o baza, iar coordonatele vec-
© ª
torului  + 2 sunt (0 0 1 0)

erat?) este liniar independent: f1 cos  sin  cos 2 sin 2  cos  sin g 
15. * Sa se arate ca urmatorul sistem de vectori (in ce spatiu poate ¯ consid-

16. Stabiliti care dintre urmatoarele multimi de vectori este subspatiu al unui
spatiu vectorial real adecvat:

(a) vectorii unui spatiu liniar n dimensional care au coordonatele numere

intregi;
(b) vectorii cu acelasi punct de aplicatie,  din spatiul ¯zic:
i. care au varfurile pe axele de coordonate;
ii. care au varfurile pe o dreapta data;
iii. ale caror varfuri nu sunt pe o dreapta data;
iv. care au varfurile in primul cadran;
(c) vectorii din R R ale caror coordonate veri¯ca ecuatia: 1 + 2 +
 +  = 0;
(d) vectorii din R R ale caror coordonate veri¯ca ecuatia: 1 + 2 +
 +  = 1;
(e) vectorii din R R care sunt combinatii liniare ai unor vectori dati.

Raspunsuri. a. nu; b.i. nu; b.ii. da, daca si numai daca dreapta trece prin
origine; b.iii. nu; b.iv.nu; c.da; d. nu, e. da.
17. Enumerati toate subspatiile spatiului vectorilor (cu punctul de aplicatie
) din spatiul ¯zic.
Raspuns. Tot spatiul; multimea vectorilor dintr-un plan care trece prin
origine; multimea vectorilor de pe o dreapta care trece prin origine; mul-
timea formata din vectorul nul.
18. Descrieti subspatiile generate de vectorii indicati (precizand spatiul real
in care se lucreaza) si stabiliti dimensiunea lor:

(a) 1;
(b) (1 1) (2 2);
(c) (1 2) (2 1);
(d) (10 0 ¡10) (21 1 1) (11 1 11)

Raspunsuri. a. R 1 b. f( ) j  2 Rg  1 c. R2  2; d. f(10 + 21   ¡ 10) j   2 Rg  2

14
19. Fie M () Aratati ca multimea matricelor diagonala formeaza un
subspatiu liniar; care este dimensiunea acestuia?
20. In spatiul functiilor reale peste corpul R analizati dimensiunea subspatiu-
lui generat de vectorii

(a) sin ;
(b) sin  sin2 ;
(c) sin  sin2   sin 

21. Determinati cate o baza pentru:

© ¯ ª
(a) subspatiul 2 +  + ¯  +  =  al spatiului R3 []R ;
½µ ¶¯ ¾
(b) subspatiul matricelor de tip 2 £ 2: 2
  ¯¯
0  ¯
   R (veri¯cati,
in prealabil ca este subspatiu);
(c) subspatiul matricelor din M (R) care au primele doua coloane
nule.

22. Determinati cate o baza pentru subspatiile polinoamelor  2 R3 []R

avand proprietatea:

(a) (1) = 0;
(b) (1) = 0 si (2) = 0;
(c) (1) = 0 (2) = 0 si (3) = 0;
(d) (0) = 0, (1) = 0 (2) = 0 si (3) = 0
0 1
1 1 1 1 1 1
B1 2 3 4 5 6C
23. Fie  = B
@2 3 4 5
C  Sa se determine cate o baza pentru :
6 7A
2 4 6 8 10 12

(a) spatiul generat de liniile sale;

(b) spatiul generat de coloanele sale;
(c)  ()

Raspusuri. De exemplu:
£¡ ¢ ¡ ¢¤
(a) 1 1 1 1 1 1  1 2 3 4 5 6
20 1 0 13
1 1
6B1C B2C7
(b) 6 B C B C7
4@2A  @3A5
2 4

15
 20 1 0 1 0 1 0 13
6B¡2C B¡3C B¡4C B¡5C7
1 2 3 4
6B C B C B C B C7
6B 1 C B 0 C B 0 C B 0 C7
(c) 6B C B C B C B C7
6B 0 C  B 1 C  B 0 C  B 0 C7 
6B C B C B C B C7
4@ 0 A @ 0 A @ 1 A @ 0 A5
0 0 0 1

24. Fie  multimea matricelor de tip 4 £ 4 a caror matrice scara redusa are
ultima linie nula. Este  un subspatiu in M44 (R)?
25. Fie  un spatiu vectorial ,  si  doua subspatii , iar  = f1  2   g 
respectiv  = f1  2   g baze ale acestora.

(a) Sa se arate ca multimea  \  este subspatiu al sptiului  .

(b) Sa se arate ca multimea  +  := f +  j  2   2  g este sub-
spatiu al spatiului  .
(c) Sa se arate ca daca  ½  si  = , atunci  =  .
(d) * Determinati dimensiunea subspatiului  + si indicati o procedura
concreta de obtinere a unei baze.

de vectori liniari independenti ai multimii f1  2    1  2   g 

Indicatie. O baza pentru  + este formata dintr-o submultime maximala

generate de multimile de vectori 1    si 10   0 :

26. *Determinati cate o baza pentru suma, respectiv intersectia subspatiilor

(a) 1 = (1 2 1) 2 = (1 1 ¡1) 3 = (1 3 3); 10 = (2 3 ¡1) 20 =
(1 2 2) 30 = (1 1 ¡3)
(b) 1 = (1 1 0 0) 2 = (0 1 1 0) 3 = (0 0 1 1); 10 = (1 0 1 0) 20 =
(0 2 1 1) 30 = (1 2 1 2)

Raspusuri. a. de exemplu, pentru suma f1  2  10 g  iar pentru intersectie

fg  unde  = 21 + 2 = 10 + 30 = (3 5 1) b. de exemplu, pentru suma
f1  2  3  10 g  iar pentru intersectie f100  200 g  unde 100 = 1 + 2 + 3 =
10 + 20 = (1 2 2 1) si 200 = 21 + 23 = 10 + 30 

2 APLICATII LINIARE
2.1 PROBLEME PROPUSE
1. Care dintre urmatoarele functii sunt aplicatii liniare?

(a)  : R ! R  () =  unde  2 R;

(b)  : R ! R  () = 2  unde  2 R;
(c)  : R ! R  () =  unde  2 R;

16
 (d)  : R ! R  () =  +  unde   2 R;
(e)  : R2 ! R  ( ) =  ¡ ;
(f)  : R2 ! R  ( ) = 2 ¡  2 ;
(g)  : R2 ! R  ( ) =  ¡  + 1;
(h)  : R2 ! R  ( ) =  +  + unde,    2 R;
(i)  : R ! R2   () = ( 2);
(j)  : R ! R2   () = (4  2);
(k)  : R ! R2   () = ( +   + ) unde     2 R;
(l)  : R2 ! R3   ( ) = (   + ) unde  2 R

Raspuns. a., b. pentru  = 0; c. pentru  = 0; d. pentru  = 0; h. pentru

 = 0; i.; k. pentru  =  = 0; l. pentru  = 0
2. Fie  : R2 ! R3   ( ) = (¡  2+) Sa se arate ca aceasta functie
este aplicatie liniara, apoi sa se determine nucleul si imaginea sa.
Raspuns. f(0 0)g ; f( +   2 + ) j   2 Rg 
3. Fie  : R3 ! R3   (  ) = ( ¡   ¡   ¡ ) Sa se determine
dimensiunile nucleului si imaginii sale.
Raspuns. 1 respectiv 2
µ ¶
4. Fie  : R ! M23 (R) (  ) =
3   

  

(a) Sa se arate ca aplicatia de¯nita este liniara.

(b) Sa se determine o baza a imaginii aplicatiei 
(c) Sa se calculeze dimensiunea nucleului acestei aplicatii.
(d) Sa se scrie matricea aplicatiei in bazele canonice.

in baza canonica din M23 (R) inlocuim al doilea vector cu suma

(e) In baza canonica din R3 R interschimbam primii doi vectori, iar

primilor doi. Care este matricea aplicatiei f in noile baze?

0 1
1 0 0
B1 0 0C
µ ¶ µ ¶ µ ¶ B C
B1 0 0C
; c. 0; d. [] = B C
1 1 1 0 0 0 0 0 0
Raspuns. b.   B1 0 0C;
1 0 0 0 1 0 0 0 1 B C
@0 1 0A
0 1 0 0 1
0 1 0
B0 2 0C
B C
B0 1 0C
e. [ ]10 20 = (12) (¡1)[](12) = B C
B0 1 0C.
B C
@1 0 0A
0 0 1

17
 5. Fie  :  !  o aplicatie liniara. Sa se arate ca:

(a) ker  ·  ;
(b)  ·  ;
(c)  ( ) ·  pentru orice  · 

6.  : R ! R () =  unde  2 R Sa se determine constanta  astfel

Raspuns.  2 R
incat functia  sa ¯e izomor¯sm.

7. Este aplicatia  : R2 ! R2   ( ) = ( ¡   + ) un izomor¯sm de

spatii liniare?
Raspuns. Da, deoarece dimensiunea nucleului este 0.
8. Sa se determine constantele     2 R astfel incat aplicatia liniara  :
R ! R2  () = ( +   + )

(a) sa ¯e izomor¯sm;
¡1¢
(b) sa aiba, in bazele canonice, matricea 13 

Raspuns. a.     2 ? b.  = 1  = 0  = 13  = 0
   2 R
9. Sa se determine constantele  µ ¶ astfel incat aplicatia liniara  :
R ! M22 (R)  (   ) =
4  
 

(a) sa ¯e izomor¯sm;
0 1
1 0 0 0
B0 0C
B
(b) sa aiba, in bazele canonice, matricea@
2 0 C
0 0 3 0A
0 0 0 4
Raspuns. a.  6= ; b.  = 1  = 2  = 3  = 4
10. Sa se determine constantele     2 R astfel incat aplicatia liniara  :
R2 ! R2   ( ) = ( +   + ) sa ¯e izomor¯sm, apoi sa se
determine matricea acestei aplicatii in baza canonica.
µ ¶
Raspuns.  6= ;
 

 
11. Aratati ca exista un singur operator liniar al spatiului real tridimensional

natele lor intr-o anumita baza): (2 3 5) 7! (1 1 1)  (0 1 2) 7! (1 1 ¡1) 
care asigura urmatoarele transformari (vectorii sunt dati prin coordo-

(1 0 0) 7! (2 1 2) ; determinati matricea operatorului in baza in care sunt

2 ¡11 6
0
date coordonatele 1
vectorilor.

Raspuns. @1 ¡7 4A
2 ¡1 0

18
12. Sa se determine dimensiunea spatiului L(R R)R
13. Sa se determine dimensiunea spatiului L(R2  R)R

realizeaza transformarile: 1 7! 1 +   7! 1 + 2 2 7! 1 + 3 

14. Se stie ca o aplicatie liniara intre spatiile vectoriale R2 []R si R3 []R

(a) In ce se transforma vectorul 1 ¡ 13 + 232 ?

(b) Care este matricea acestei aplicatii in bazele canonice?
(c) Determinati dimensiunea imaginii.

¡1 =
8 0 1 0 1 0 19
< © ¡¢ ¡ ¢ª
15. Fie  = 1 = @0A  2 = @1A  3 = @ 0 A si  0 = 01 = 21  02 = 11
1 1
: ;
baze in R R respectiv R R iar  2 L(R  R2 ) astfel incat (1 ) =
0 0 1

01 ¡ 02   (2 ) = 02  (3 ) = ¡01 + 02 

3 2 3

(a) Sa se scrie matricea aplicatiei  in perechea de bazele  0.

(b) Sa se determine  (1 ¡ 2 + 3 )
(c) Sa se calculeze dimensiunea nucleului aplicatiei  .
(d) Sa se scrie matricea aplicatiei in bazele canonice.

restrictia  j sa ¯e izomor¯sm.
(e) * Sa se determine un subspatiu  al spatiului R3 R pentru care

16. Fie  si  doua spatii vectoriale. Sa se arate ca spatiile date sunt
izomorfe daca si numai daca ele au aceasi dimensiune.
17. Fie  2 N¤  Sa se determine  2 N pentru care exista  2 L(R  R [])
a carei matrice in bazele canonice este matricea unitate.
18. Demonstrati ca operatorul de derivare 
 : R [] ! R [] este liniar.
Determinati matricea acestuia in:

(a) baza canonica f1   g ;

n o
(¡)2 (¡)
(b) baza 1 ¡
1!  2!   !  unde  este un numar real.

19. Operatorul liniar  are, in baza  = f1  2    g matricea [ ] . Ce

transformari va suferi aceasta matrice daca interschimbam vectorii  si
 ?
0 1
B3 0 ¡1 2C
1 2 0 1

@2 5 3 1A in baza f1  2  3  4 g 
20. Un operator liniar are matricea B C

1 2 1 3
Sa se determine matricea operatorului in baza:

19
 (a) f1  3  2  4 g ;
(b) f1  1 + 2  1 + 2 + 3  1 + 2 + 3 + 4 g 

¡2 0
0 1 0 1
B 1 ¡4 ¡8 ¡7C
1 0 2 1 1 0
B2 3 5 1C
3 ¡1 0 2A
Raspunsuri. a. @ B C B
 b. @ C
1 4 6 4A
1 1 2 3 1 3 4 7

µ operatorului
21. Matricea ¶  : R2 ! R2 in baza  = f1 = (1 2) 2 = (2 3)g
 iar matricea operatorului  : R2 ! R in baza  0 = f01 =
3 5
este
µ ¶
4 3
(3 1) 02 = (4 2)g este
4 6
 Sa se determine matricea operatorului
 +  in baza  0 
6 9
µ ¶
¡ 59 ¡25
44 44
Raspuns. 
2

¶ : R ! R in baza  = f1 = (¡3 7) 2 =

2 ¡1
2 2
µ
22. Matricea operatorului
(1 ¡2)g este  iar matricea operatorului  : R2 ! R in baza
5 ¡3 µ ¶
 = f1 = (6 ¡7) 2 = (¡5 6)g este
0 0 0 1 3
 Sa se determine matricea
operatorului  ±  in baza canonica
2 7
µ ¶
109 93
Raspuns. 
34 29

20