Sunteți pe pagina 1din 6

Ï11VIІЛІІ

PROPRIETAR:
SOC. AN. „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, BREZOIANU 23
DIRECTOR ŞI AD-TOR DELEGAT, STELIAN POPESCU
ABONAMENTE;
autorităţi şl instituţii 1000 lei
de oneare 500
REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA
BUCOIEŞTI I Str. Brezoianu 23-25
APARE SĂPTĂMÂNAL
P R E Ţ U L 5 LEI SÂMBĂTA
A N U L
9
L
August
• Nr.
1941
33

înscrisă sub No. 163 Trib. Ilfov


particulare 250 ,. TELEFON 3.30,10 Redactor responsabil: MIHAI NICULESCU

Dragoste
si Moarte
j
de LATJRENŢIU FULGA
Nu se poate iubi decât ac­
ceptând majoratul morţii. Nu
F ranz Grillparzer, celebrul
d r a m a t u r g german, autor,
p r i n t r e altele, a d r a m e i
inscripţia: „Aici se poate ve­
dea elefantul cel m a i m a r e din
lume, cu excepţia lui însuşi".
istorice ..Königs Ottokar Glück Hilara întorsătură de frază a
se poate muri decât ispăşind und Ende", (Soarta şi sfârşitul inscripţiei cuprinde însă mult
blestemul iubirii. Regelui Ottokar), se p r o n u n ţ ă Skepsis filosofic. Cel mai mare
Intre aceste extreme obiec­ undeva despre istorie, în felul dintre elefanţi va avea totuşi
tive, stă raţiunea oricărei vieţi. următor: întotdeauna un adversar: pro­
Căci dacă prin naştere, acest .,Ce este istoria, decât felul pria sa măsură — pe care nu
act sublim de tragic, nu pu­ Şi-o va putea întrece nici­
în c a r e spiritul omului î n t â m ­
tem înlătura nici caracterele odată.
pină evenimentele care sunt
unei heredităţi decadente, пісг p e n t r u el de nepătruns; felul In cazurile bine cunoscute
nostalgiile primare ale unui în care el leagă ceeace se po­ de „elefantiasis" psihologic, de
paradis obsedant — nu ne mai triveşte Dumnezeu ştie cum; hipertrofiere megalomană a
rămâne decât simbolul unei felul în care înlocueşte ceeace eului, admiraţia pe care
fericiri supreme prin Iubire şi este d e neînţeles cu ceva com­ „N'importe qui" vrea s'o stâr­
simbolul dispreţului vieţii prin nească în cugetele celorlalţi,
prehensibil; felul în care el îşi
Moarte. va avea o frână, matematic
î m p r u m u t ă concepţiile, de o
funcţionând, întru inhibiţia a-
Pe cât iubim mai intens, re­ finalitate exterioară, unui tot plauselor: comparaţia cu pro­
nunţăm la viaţă — pe cât care nu cunoaşte decât finali­ pria măsură celui ce se o-
a
trăim mai adânc, intrăm în tate interioară; felul în care el jeră admiraţiei.
moarte. Deaceea câteodată nu admite h a z a r d u l acolo unde Căci, în definitiv, cel mai
ne pasionează dement valorile funcţionează o mie de cauze mare elefant din lume este
de muzică, artă ori revoluţie mărunte? cel mai mare elefant din lume
— pentrucă revelaţiile lor sunt Tot omul îşi are finalitatea pentrucă încă nu există un
numai de o clipă, pe când per­ MARIA CABADAIEFF-DRAGAN „Cioban cu oi" sa particulară, în aşa fel încât alt elefant care să-l întreacă.
manentă nu ni se pare a fi mii de direcţii aleargă unele Intre existent şi posibil, com­
decât VIAŢA. Punem mai lângă altele în linii curbe ori paraţia desavantajează întot­
mult preţ pe prezenţa reală drepte; ele se întretaie, se în- deauna realitatea.
a unei femei sau pe trăirea
desăvârşită a oricărei expe­
lănţuesc priindu-şi sau împo-
trivindu-se una alteia, înnain- G oethe, vorbind
vorbele unui grădinr de
despre

Să vorbească „bătrânii"
rienţe, decât pe orice extaz tează şi dau îndărăt, şi iau în Curte legendară, ni le re­
nobil de natură divină sau spi­ felul acesta, una alături de latează paradoxal de just:
rituală. alta, caracterul de hazard, fă­ ,,Putem uneori forţa natura,
Nu se denunţă de aici un ra­ când astfel imposibilă demon­ dar n'o p u t e m constrânge".
port categoric între carne şi strarea unei finalităţi d e c i s v e Este prea mustoasă de sen­
spirit? nu raport de opresiune de C . C . NICOLESCU în evenimentele care ar îmbră­ suri contradicţia aparentă, ca
ci de coaliţie. Chiar surghiu­ ţişa omenirea întreagă, dacă să mai sufere vreun comenta­
nul ceasurilor de singurătate, lăsăm la o p a r t e influenţele riu.
Nu de mult, am avut ocazia să mai pozitiviste o urmă de neîncre­ sunt datori să vorbească, să scrie fenomenelor naturii".
chiar magia unei
artistice, Ca Şi coşmarul
plinirii
perfecţiuni

zeieşti — capătă un
înde­ mă opresc asupra celor două volu­
me care eonstituesc Opera poli­
tică a lui Miihail Eminescu, cule-
dere asupra identificării realizate.
Incontestabil deci că cea mai
amintirile lor. Nu interminabilele
conferinţe sau nenumăratele pa­
Grillparzer vorbea de istorie,
adică de posibilitatea de a in­
N e amintim de vorbele fe­
nomenalului personagiu
din Maeştrii Cântăreţi a
echivalent imediat în reacţiu- sigură, cea mai general valabilă gini în care neînsemnata persoană terpreta fenomenele aparţi lui Wagner: Hans Sachs. Acest
nea trupului. Carnea este ast­ • gere trudnică de vast material, rea­ identificare este cea făcută pje,.. a fiecăruia este socotită ca centru nând trecutului omenirii. „Schuisster und Dichter dazu",
fel eliminatoriul acestor tra- lizată recent de d. I. Creţu, cü' a- bază de documente.' O scrisoare* al univresului, dur să se dea real­ Concluzia s sceptică i n a t ă
a
cum este consfinţit în d r a m a
gisme, care nu mai pot încă­ tât mai meritoriu cu cât cea mai particulară, o pagină de memorii, _
mente ceea r>- poate constitui o întrebarea dacă asupra feno­ muzicală pomenită, are odată
pea în cuşca duhului. mare parte din articolele politice menelor prezente ale acţiunii formularea de o intuiţie p r o ­
un rând dintr'un volum de însem­ contribuţie la istoria evoluţiei spi­
publicate de poet în T i m p u l n'au u m a n e în genere, avem mai fundă a adevărului : ...„toate
Cine o ceti vreodată sugru­ nări zilnice, o amintire pot releva rituale a acestei ţări, orice amin­
mulţi sorţi de a ne p r o n u n ţ a lucrurile mari, spune el, nu
mat şi el singur — răstignirea fost semnate şi d-sa socoteşte că lucruri remarcabile, pot identifica tire personală, orice document
just. Nu cumva î n t â m p i n ă m e- progresează fără puţintică i-
lui Isus, e cu neputinţă să nu a izbutit să identifice un foarte autori anonimi, pot scoate în lu­ care ar lumina oameni şi feno­ luzie".
plângă. Cineva care l-a văzut mare număr din cele rămase necu­ venimentele a căror finalitate
mină colaborări nemărturisite sau mene. Toţi „bătrânii" vieţii noas­ intimă ne scapă, cu cadrele Rolul de ferment al oricărei
pe Moissi jucând, declara că o noscute până acum Nu e nevoie surise de idei, cum s ' întâmplat tre româneşti au obligaţia de a-şi nestabilite ale prqpiilor noas­ acţiuni omeneşti pe care inspi­
atmosferă ciudată sălăşluia în să mai insist ce preţioasă contri­
a

sală şi îi clocotea fruntea să de atâtea ori. Din păcate, aceste da contribuţia. Scriitorii în pri­ tre finalităţi? ratul acesta, biet ciobotar că­
buţie constitue pentru istoria noa­ contribuţii preţioase au lipsit mai mul rând — în ce ne priveşte — Impenetrabilitatea faptelor ruia filistinismul cultural nu
se spargă. Tot a\şa, iubind de­ stră literară operaţiunea de desco­ totdeauna la noi. încât, ceea ce sumt datori să scrie cu sinceritate istorice nu este de-opotrivă i-ar fi permis desigur să-şi r i ­
finitiv şi esenţial o femee, a-
perire a paternităţii unei serii în­ istoria spirituală a vieţii lor, să impenetrabilitatea faptului po­ dice nasul m a i sus de s a n ­
vem certitudinea unei biruinţe acum două decenii e r poate încă
a
tregi de articole, mai ales când litic actual? dală („...ne sutoir u l t r a crepi-
spirituale. posibil, acum, când toţi contempo­ facă amănunţita relatare a germi­ d a m " a fost rostit de Apelles
esle vorba de Eminescu. După Ştim doar, decând Nae Ione­
Relaţiile acestea nu ţăr- ranii lui Eminescu s'au dus, e s e nării şi realizării operelor lor, să p e n t r u uzul filistinilor r a ţ i o ­
muesc voluptăţi deosebite, ci examinarea făcută, mi-am îngă­ scu şi gândirea lui răscolitoare
cu neputinţă de realizat şi o bună recunoască influenţele ce le-au nalişti din România secolului
numai determină efecte a că­ duit însă exprimarea îndoielii că au intrat între categoriile ju­
parte din ргояа politică emines­ suferit, să indice oamenii a cărora decăţii noastre, că istoria este nostru !) — îl intueşte n e d r e p ­
ror confuzie ne face să credem toate articolele publicate ar fi în­ tăţitei, hulitei iluzii, este în
ciană ne va rămâne nesigură sau apropiere a avut urmări în desvol- semnul unor finalităţi, ale că­
că una este derivatul celei­ tr'adevăr ale poetului. Mai rceent fond toomiai ceeace postu­
pe veci îngropată şi neştiută. Este tarea lor, să arate lucrurile ano­ ror î n c a r n ă r i organice ascultă
lalte. Carnea este un sublimat încă, am putut privi şi mai atent lează oricare idealism volun­
aici un ireparabil al cărui drama­ nime sau uita'te pe care le-au pu­ de legi străine individului.
frenetic al spiritului, după seria de articole publicate anonim tarist. De altfel, a d e v ă r u l ace­
tism iubitorii de literatură nu se blicat sau la care au colaborat, să Impasul în care s'ar găsi, sta îl încearcă şi detractorii
cum spiritul este un nimb al în T i m p u l din 1878 şi intitulate J
poate să n u l simtă. comunice tot ce ştiu în legătură cu realizând g â n d u l acesta, spiri­ săi: fără să se creadă Auguste
frumuseţilor cărnii. A jertfi Bucovina si Basarabia, pe care d.
confraţii lor. Iar cei mai tineri tul partizan, ar fi preludiul Comte, nici un dascăl de pozi­
însă conştiinţa pură pentru un. Creţu le atribue tot Iui Eminescu. Ceea. ce s'a întâmplat cu proza
să-şi ţină la curent caete de însem­ trecerii înspre criticism. Numai tivism a r i e r a t n'ar agita ma­
fast incircumstanţial, înseamnă Cu acest prilej, mi-am sporit con­ politică a lui Eminescu s'a putut că spiritul p a r t i z a n nu-şi p u n e gistral ferula de belfer, ca pe
a cădea în cea mai perfectă vingerea interioară că seria acea­ nări zilnice, din care să se vadă
întâmpla cu atâtea- alte opere, cu întrebări de felul acesta. un sceptru al magnificenţei
platitudine. Ei şi? „o! superbe sta de articole nu aparţine poe­ mai târziu mu mumai dinamica vie­
platitude!" atâţia alţi scriitori, fără ca până rectorale academice.
ţii exterioare, cât mai ales fră­
Idealul nostru uman nu пг
reţine delà iubirea minoră, ci
dimpotrivă ne-o obligă pentru
tului.
Scriirtd aceste rânduri, nu mă
gândesc să fac imputări d-lui Cre­
acum să ne dăm seama poate. A-
bia mai târziu vom simţi că lip­
seşte „ceva", fără să putem pre­
mântările lăuntrice, problemele de
conştiinţă artistică, lecturile cu in­
fluenţele sau reacţiunile produse
J ONNATHAN

ticilor intelectuali
SWIFT,
acest Gulliver în ţara pi­

n'au înţeles din scrisul lui de­


care
„Puţintică iluzie" intră aşa­
d a r şi în autocritica propriei
tale ,,lucidităţi". Şi o ţâră de
a depăşi triumfal strategiile ţu, nici să reiau această discuţie. ciza anume ce şi de unde. Sunt a- cât că există intenţii satirice sentimentală suiprapreţuire stă
de ele. Cine nu crede în importan­ la baza p â n ă şi ,a celei mai lu­
morţii. Deaceea, chiar prin Se cunosc greutăţile problemelor tâtea fenomene, fie în domeniul şi situaţii hilare, care să le
inferioritatea substanţialităţi: ţa acestor mărturii, să ia cele două scuture burţile în hohote, scrie cide afirmări a raţionalismului
de atribuţiune şi dacă se poate literaturii, fie în alte domenii, la volume de însemnări zilnice ale lui dorit.
noastre corporale, ne sugestio­ undeva despre o baracă de
spune cu dreptate că d-sa n'a fost care colaborează direct sau indi­ Maiorescu, care sunt totuşi necom­ bâlci, care purta deasupra uşei
năm şi mai mult în libertatea LAFCADIO
tocmai riguros în critica elemen­ rect şi alţii decât cei ce stau pe plete, înlcă la începutul lor, ameste­
acestui act unanim: iubire şi
moarte! telor care duceau la idenificare, primul plan. Câteodată cei din cate cu multă politică, şi se va con­
nu e mai puţin adevărat că nici umbră au jucat un rol mai însem­
Cărţile adesea ne
dar niciodată
pentru totdeauna.
cărţi, care să ne determine la
neliniştesc,
nu ne satură
Nu sunt
nu-i stăteau la îndemână altele
mai sigure pentru articolele a că­
rora paternitate nu fusese stabi­
nat de cât cei ce sunt socotiţi pro­
tagonişti. Iar mai târziu, când fe-
vinge.

Dacă cei de astăzi nu vor înţele­


Delimitări logice: Misticismul
nemenelor li se va scrie istoria şi ge folosul ce va ieşi. din această
sinucidere, la asceză sau la ne­ lită până acum. Căci, ce mijloace de ION FRUNZETTI
de identificare stau la dispoziţia vor fi judecate, „ceva" nu se va po­ îndatorire ce o au pentrucă au a-
bunie. Fugim din noi un timp trivi, „cava" va fi ciudat, răsărit în vut norocul să fie nişte protago­ Se abuzează de câitva timp, şi condiţiilor de toate ordinile, în
oarecare, aparţinem cărţii în­ oricărui cercetător care urmăreşte nu întodeauna cu părintească în. virtutea cărora fiinţează individul
asemenea probleme ? In lipsa unor chip neaşteptat aparent, pentrucă nişti ai spiritualităţii noastre, să respectiv.
tr'o înjumătăţire aproape cor­ găduinţă fată de ceeace el cu­
nu vom fi ştiut tt*:ul în fond. trăiască în preajma unor oameni prinde, de termenul „misticism". Nu ne interesează aşa dar, de
porală, dar apoi ne trezim. Am dovezi concrete, rămâne ca singur
vrea după aceea să fim Ham­ Este şi nedreaptă şi nefolositoa­ aleşi saju să cunoască unele amă­ Problema cauzelor abuzului si ce d. X, în sferă politică, gân­
mijloc cert o severă observaţie deşte într'un fel anumit; dacă
let, Rascolnicoff sau Lafcadio re această îngropare involuntară, nunte pe care nu le ştie oricine si implicaţiile sole de alt ordin de
formală, mai puţin a unor expre­ cât cel al cugetării, nu ne intere­ este consecvent faţă de modul său
— pentrucă ne aducem aminte ale căoir efecte n'au fost strict in­
sii, cât a grafiei, a punctuaţiei, a care aruncă într'o umbră defini­ sează. Că se combate în incrimi­ de a gândi estetic sau etic sau
de ei, tocmai în clipele în care time, nu peste multă vreme cei ce natul „misticism" un mod de logic, stilul gândirii politice a lui
morfologiei şi sintaxei particulare, tivă bogăţii spirituale reale, forţe
numai ei ar fi putut acţiona vor urma vor avea tot atâtea greu­ viaţă, o credinţă ori un sistem de X este justificat intern şi ireduc­
a stilului, raportâbdu-ne totdeau­ dinamice preţioase, a cărora ac­ tibilitatea atitudinii sale neîndo-
altfel decât aşa cum am făcut tăţi în legătură cu anumite detalii critică literară, sunt fapte care
na însă, pentru comparare şi con­ ţiune, poate modestă, poate sub­ nu ating preocupările noastre, ioasă. Discuţia devine deci inutilă,
noi. Dar până a deveni pseudo- din opera d-lor Sadoveanu sau Re­
eroii unor cărţi răsbunătoare, cluzie, la texte sigur autentice şi terană, poate anonimă pentru cei nici nu ne suscită interesul. Soco­ dacă nu primejdioasă. Intransi.
breanu câte au cei de acum să iden­ tim de prea muit timp că oamenii genţele suint lesne previzibile.
fii tu! Trăeşte-te numai pe din absolut paralelism temporal. mulţi, a constituit la un moment
tifice paginile lui Eminescu sau să aparţin, cu sau fără vrere, mai Dacă însă nu vedem rodnicia
tine! Adesea, în conţinutul Este, fără îndoială, o operaţie nu dat un factor determinant. Cu si­ cercetării cauzelor apartenenţei
precizeze care din cele două ver­ mult prin structură decât prin de­
jurnalistic al biografiei tale şi uşoară, nu totdeauna posibilă şi, guranţă că şi acum se găsesc ase­ liberare, unui feu de a fi, care le sau protivniciei cuiva faţă de o
siuni aiîe Ţiganiadei este ultima idee, atunci când e vorba de buna
in istoria imediată din preajma până la sfârşit, lăsând în spiritele menea factori însemnaţi şi necu­ este preexistent şi determinant
ta, sunt faple şi aventuri de realizată de Budai-Deleanu. şi dinlăuntrul căruia — oricâtă sa credinţă în discuţie lucrurile
noscuţi, în literatura ca şi în poli­ se schimbă.
înaltă tensiune — care nu se spuză de obiectivitate şi-ar trage
tica noastră, în filosofia ca şi în „Bătrânii" să vorbească, deci! pe turta teoretică — nu pot evada. Se ştie că unul din modurile
pot egala cu acelea ale cărţi­ de a nu fl oneist-teoretic, este
ştiinţa noastră. Mâine, pe de o Aşa cum cineva este blond, este
lor. ciclotimie, este mediteranian sau păstrarea voită a unui echivoc,
parte rolul lor va fi uitat, iar pe
Aşa dar — arta nu este viaţa nordic, este târgoveţ, este finlan­ pentru a-1 putea specula.
oamenilor întâmplători, pen­ de alta, cercetătorul obiectiv nu dez, fără ca atributele acestea să Cuiburile de mitralieră cu mar­
trucă aceştia sunt insuficienţi va putea reconstitui istoria credin­ le fi câştigat în urma unei deli­ ca de fabrică a „raţiunii" pe
pentru artă. După cum muzica cioasă a (fenomenelor, pentrucă nu berări, tot în acelaş chip el este ţeava, împroaşcă periodic şi co­
filo... — sau este anti — c a pios ..misticismul" în literatură,
nu se poate transmite integral va avea toate elementele necesare prefix, este ...—fob sau ...—iii, ca luând în bătaia puştii, obiective
prin instrumente, pentrucă ele identificării acestor factori. sufix, este adică pro sau contra, care numai cu greu ar putea fi
sunt unelte de-ale noastre şi De aceea, cei ce au lucrat, au faţă de fiecare aporie atitudinală, socotite că fac parte din aceeaş
nu posibilităţi ale divinităţii. mai înainte chiar de a avea timp categorie.
colaborat, au văzu); sau au auzit să se pronunţe. Apartenenţa este
(Urmare în pag. 2-a) predeterminată prin complexul (Urmare în pag. 3-a)
UNIVERSUL^ LITERAR 9 August 1941

PROGRAMUL
Cronica dramatică
TEATRUL LUPTA ŞI LUMI-
o
D. Ion M a n t a a desăvârşit
e x c e l e n t ă compoziţie î n r o ­
TEATRULUI NATION Ab
va fi tipărit anul acesta, sub
forma unei reviste lunare şi se
Ecranul
CINEMA SCALA :
NA : „MUŞCATA DIN F E . va bucura de colaborarea per. „CAPRICII"
REASTRA", de VICTOR ION lul p r e o t u l u i . N ' a fost o s u r ­ manentă a fruntaşilor scrisului „BESTIILE R O Ş U "
p r i z ă : d. M a n t a n e . a î n v ă ţ a t şi teatrului românesc. Succesul filmului nu-i datorat
POPA Ştim că ideea aceasta a mai
— î n c ă din „Volpone" în c a r e Mi-ar plăcea teribil de mult ca numai fermecătoarei Ann Sheri­
fost pusă cândva în circulaţie,
R e l u a r e a piesei d-lui V i c ­ a i z b u t i t o a d e v ă r a t ă c r e a ţ i e căpătând chiar un început de în­
filmul prezentat de Cinema dan, cum se afirmă, „prin târg".
t o r Ion. P o p a a fost î n t â m ­ — să-1 c o n s i d e r ă m c a u n a c ­ ment de preţ, la îndemâna celor cările lor; căci nimic temeinic „Scala" să poată fi văzut de cei In „Capricii" ne este înfăţişat un
făptuire. ce vor spori cândva ou pagini nu se poate înfăptui astăzi si ni­
p i n a t ă d e acelaşi n e d e s m i n - t o r d e m a r i p o s i b i l i t ă ţ i . De astă dată, nădăjduim că noi, istoria teatrului românesc, mic nu înobilează mai mult, de­ de pe front. Să sperăm că va fi subiect, a cărui profunzime e
ţ i t succes, c a r e a î n s o ţ i t î n ­ Numai c u v i n t e de l a u d ă autoritatea d-lui Liviu Rebreanu atât de bogată în fapte patrio­ cât suferinţa. reluat la sfârşitul războiului. De­ „camuflată" de o serie de întâm­
t o t d e a u n a c a r i e r a a c e s t e i „ u n p e n t r u d o a m n a Florica Ste- va face să dăinuiască revista a tice. plări vesele, ce par a nu avea
cărei apariţie o vestim, până Iar celor care au plecat din altfel cinematografele din Basa­
fel d e c o m e d i e " — c u m o î n ­ rescu, c a şi p e n t r u doamna Transcriem : lumea aceasta, pentru ca o altă rabia şi Bucovina n'ar putea găsi altă menire decât aceia de a dis­
Joujou Paveíescu, c a r e , în r o ­ când programul Teatrului Na­ Onorată asistenţă,
titulează autorul. ţional va deveni programiul spec­ lume românească, desăvârşită, să tra ochiul.
lul d e t r a v e s t i al elevului de înainte de a ridica cortina, do­ un film mai nimerit pentru re­
S u c c e s u l e d e l a sine î n ţ e ­ tatorului român din tot cuprin­ renască din sângele lor,le trime­ Regina sex-appellului are însă
rim să vă împărtăşim câteva cu­ deschiderea stagiunei.
les. P i e s a d-lui Victor I o n liceu, sportiv şi „ a n t i r o m a n - sul ţării. tem semnele recunoştinţei şi ve­
într'această comedie, plină de în­
vinte — nu ca o justificare a
P o p a a i n t r a t de m u l t î n r e ­ t i c " , a r e c o l t a t a p l a u z e l e şi neraţiei noastre.
prezenţei noastre oci—căci după văţăminte pentru „generaţia de
p e r t o r i u l pieselor d e c a l i t a t e s i m p a t i a sălii. cum foarte bine ştiţi şi Domniile
Pentru odihna sufletelor lor,
E x c e l e n t a fost d. V a l e n t i n vă rugăm să păstrăm un moment azi"— o siluetă mult mai puţin
ale t e a t r u l u i r o m â n e s c . Si Voastre, în toate ţările cari su­
d u p ă c u m „Velerim şi Veler Gustav în rolul lui R a d u . U n de tăcere. plină decât în filmele anterioare.
feră de urmările rasbokdui —
D o a m n e " r ă m â n e o o p e r ă de a c t o r p e c a r e a m v r e a să-1 mişcarea teatrală n'a încetat, ba Pe-atunci nu era oare încă de­
culme, a romanului r o m â ­ v e d e m m a i des. dimpotrivă. Pentru acest lucru Gândul nostru se îndreaptă cretată ca cea mai ispititoare
nesc, a ş a „ M u ş c a t a din f e ­ D-l Director General al Teatre­ acum cu recunoştinţă către Con­ fiică a Americei ?
D . Ion G h e o r g h i u a fost
lor, eminentul romancier şi aca­ ducătorul Statului, D-l General
r e a s t r ă " este u n a d i n cele s i m p a t i c şi a m u z a n t în s c h i ­ Marsha Hunt, actriţa pe care
demician D-l Liviu Rebreanu, Ion Antonescu, care în fruntea
m a i b u n e piese ale l i t e r a t u r i i ţ a sa, v a g bufă, i a r d. Popa ne-a trimes cu această reprezen­ oştirilor poantă stindardul româ­ Mărturisesc că nu m'am dus o compătimeam într'una din cro­
d r a m a t i c e originale. Mija a e m o ţ i o n a t şi a s m u l s nesc din biruinţă în biruinţă pe cu prea multe speranţe la pre­ nicile trecute de a se fi speciali­
Nevoia unui îndreptar a/l vieţii taţie de înveselire şi destindere,
E i n u t i l s ă m a i f a c e m aici a p l a u z e şi h o h o t e de r â s . U n noastre artistice, fiind tot aşa de socotindu-o ca împlinirea unei
pământul nostru în veci desro- miera lui. Poate, din cauza re­ zat numai în roluri de femei ne­
a l t e a p r e c i e r i p r i v i n d t a l e n t u l a c t o r e x t r e m de i n t e r e s a n t şi simţită în rândul spectatorilor adevărate misiuni. bit.
clamei. N'aşi putea explica, dece norocite, ne.arată că ştie să şi
şi p r i c e p e r e a d-lui Victor I o n cu o f r u m o a s ă g a m ă de p o ­ ca şi în rândul oamenilor de tea­ Când o ţară duce un răsboi Eri Bucovina, azi întreaga Ba­ râdă, în frântura ei de „rol feri­
mi-a intrat în cap că un film
P o p a , u n a n i m r e c u n o s c u t e şi s i b i l i t ă ţ i . tru, socotim că în împrejurările Sfânt, cum este al nostru, viaţa, sarabie.
căruia i se face multă reclamă, cit". Ca şi spectatorii, cari stau
a t â t de p r e ţ i o a s e teatrului C u v i n t e de l a u d ă pentru actuale, apariţia unei reviste — bine-înţeles fără aspectele ei închei aceste cuvinte, aducând
care să înfăţişeze efortul dra­ frivole — trebue să continue. tânărului nostru Suveran, Ma- trebuie să fie slab. să mai vadă odată filmul.
r o m â n e s c ; n e v o m m ă r g i n i d o a m n a Emilia Predescu.
deci s ă n o t ă m c ă i n t e r p r e t a ­ maturgilor, pictorilor decoratori, Aceasta este seninătatea omu­ jestăfei Sale Regelui Mihai I, „Bestiile roşii" e nu numai ma­ (Cei pricepuţi în materie de
r e a şi p u n e r e a î n s c e n ă au INTERIM regisorilor, muzicanţilor şi tutu. lui, tare pe credinţa lui şi sigur urările noastre fierbinţi, ca Dom­ gistral regizat ci şi bine jucat. ski s'au întrebat însă dece la pu­
ror slujitorilor scenei, capătă de biruinţă- nia Lui să se întindă asupra tn- ţinele coborîri cari nu erau luate
fost l a î n ă l ţ i m e a t e x t u l u i de semnificaţia unui luminos act de De subiect nu mai vorbesc. Mi-ar
e x c e l e n t ă c a l i t a t e ai c o m e ­ tregei suflări româneşti, într'o din diverse jurnale germane, sgo-
cultură. Românie deapururi fericită. fi plăcut însă, ca în alegerea in­
diei. terpreţilor, regisorul să caute motul făcut de skiurile cari a-
Iată pentru ce aşteptăm acum
D_l Al. Giugaru r o m â n e a- cu nerăbdare sporită, deschiderea pentru rolurile antipatice, nişte lunecau pe „zăpadă moale" era
celaşi m a r e comic — p o a t e stagiunii Teatrului Naţional, tri­ „ŢĂRANII",
actori cari să ne înfăţişeze nişte a unor „beţe" ce evoluiază pe
unic în privinţa naturaleţii miţând poetului Teodor Scarlat,
bolşevici, cu un fizic ceva mai „zăpadă îngheţată".
sale, ( c a r e c u m s c r i a c i n e v a , secretarul literar al viitorului e titlul piesei cu care se va inau­
a fost l u a t ă m u l t ă v r e m e program, urarea noastră de iz­ gura viitoarea stagiune a Stu­ fioros...
bândă. ADRIANA NICOARĂ
d r e p t „ t a l e n t " , în t i m p ce n u dioului. Camila Horn este, fără discu­
era decât „geniu comic"). Premiera acestei piese, va con­ ţie, o actriţă ale cărei posibilităţi
T o a t e r o l u r i l e i n t e r p r e t a t e de DOMNUL Dar un lucru se impune, ca o sacra — ni se spune — un au­
sfântă datorie: nimic nu putem se vădesc a fi extrem de va­
d-sa d e v i n m a r i b i r u i n ţ e p e r ­ GRI GORE MĂRCULESCU tentic autor dramatic.
începe, nimic nu putem porni să riate. Sperăm s'o revedem cât
sonale. Pe d-l Andrei Corteanu.
artistul pe care de atâtea ori înfăptuim, fără a ne purta gân­ de curând. Alături de ea contri­
l-am aplaudat, ca interpret al dul la bravii cari-şi varsă sân­ buie la succesul filmului Theodor
marelui repertoriu, pe scena tea­ gele şi-şi sacrifică tot ce omul 40 DE ANI DE TEATRU,
Loos, Werner Hinz, Fritz Kam­

Dragoste şi Moarte
trului Naţional, e de câtăva vre­ are mai de preţ, pentru cea. mai
me interpretul simţimântului sfântă dintre cauze. pers.
se deapănă, cu toate luminile şi
care înfrăţeşte azi în eroism şi Cinste lor, cinste Neamului umbrele lor, în cartea de amintiri Aplauzele spectatorilor la „sce­
în jertfă întreaga suflare româ­ care a dat asemenea viteji. a regretatului Petre I. Sturdza. nă deschisă" vorbesc dela sine
nească. Chiar dacă noi actorii, ne vom Dar spovedania acestui artist de acestui film ideologic de actua­
(Urmare din pag. l-a) strădui să vă purtăm acum în­
Domnia-sa cutreeră ţara, în obârşie domnească, este pildui­ в-t-nabt».
tr'o lume mai senină, sau ne litate. -
fruntea unei echipe strălucite, toare, mai cu seamă, prin cre­
Poezia nu e cuvinte, ritm, me­ aceea a cărnii căreea se sa­ purtând din triumf în triumf, co­ vom trudi să înflorim zâmbetul dinţa sa în nobila misiune a
lodie — ci umblătură chinuită crifică.. media reputatului autor german pe feţele Dvs. Xnţgrijate; să se teatrului, care l'a învrednicit
prin intermedii pure; poezia Să se plimbe cineva din zori Franz Schönthan, cunoscută la ştie că toţi de aci, public şi in­ să-şi cucerească într'o lume plină
este prometeizarea facultăţilor până dimineaţa pe străzile noi sub titlul „Ginerele d-lui terpreţi, înlănţuiţi în aceiaşi co­ de prejudecăţi, lângă blazonul
Capitalei, să nu înfrunte ni­ Prefect" şi jucată de nenumăra­ munitate de simţiri, nu vom uita
nebuloase ale unui singur om.
Toate aparţin artistului,
semizeu — care nu poate fi
acest mic, să nu determine nimic, să
lase totul să decurgă aşa cum
te ori pe scenele româneşti, în
localizarea atât de reuşită a ma­
estrului Paul Gusty.
o clipă er aii cari duc răsboiul
sfânt pentru desrobire şi civili­
familiei din care obârşea, un
blazon propriu.
Tinerii noştri actori, câţi se
Cronica muzicală
identic cu tine. e scris — şi se va convinge că zaţie. „li-jj!,, ""«'•'"" '•«'»• ' HffiMHH 1

nu există carte mai dinamică, îmbulzesc azi pe treptele gloriei,


Dar şi tu poţi fi artistul pro­ Şi la fiecare popas, d-1 Măr- De aci, pe aripile gândului, au datoria să citească atenţi car­
priei tale existenţe, dacă îi mai fecundă, mai pasionantă culescu, rosteşte înainte de spec­ care-i însoţeşte pretutindeni, le de ROMEO ALEXANDRESCU
— decât cartea străzii, cartea tea lui Petre Sturdza.
speculezi extravaganţele şi a- tacol, cuvântarea pe care o re­ trimetem îndemnul nostru de
попгаііііе. Adesea, viaţa omu­ existenţelor întâmplătoare. producem aci, ca pe un docur- îmbărbătare pentru toate încer­ S. D. dei, căci inimic nu va însemna o
ORGANIZAREA MUZICALĂ
lui oarecare e mai diversă şi Oare cu ce se deosebeşte e- A R O M Â N I E I , O NECESITATE mal strălucită valoare în preţui­
mult mai complicată. Pentrucă roul din cărţi de oricare ano­ rea lumii înconjurătoare decât
nim ce-şi ucide amanta sau NAŢIONALĂ
lor, deşi le lipseşte geniul sau această acţiune de organizare a
harul, le revine în schimb des­
tinul илог
Chiar banalitatea,
vieţi cumplite.
pe care o
copiii? care este limita
odisseia antică şi
oricărui soldat german
dintre
experienţa
împins
PREISTORICE muzicii in România. Urmând
Statistica este /câteodată mai exemplele Italiei şi Germaniei,
elocventă decât ©ele mai meşte­ se pot crea prin intermediul şi
ignorăm şi o urâm, e foarte dela Narwick în Creta? Peste sub oblăduirea acestui centru de
şugite argumentări.
tot, în nadirul zilei şi în peş­
dramatică.
tera miezului de noapte, ne Câteva cifre, câteva concluzii organizare, o serie de asociaţii
In schimb, ceeace ne vine urmăreşte strigoiul propriei directe şi orice replică este ex­ muzicale regionale, grupate în
greu să ştim, oamenii banali noastre cărni, sublimul şi ab­ clusă. zeci de oraşe, astăzi complet a-
au mai mult darul de a-şi inbi jectul acestei singure certitu­ Ca de pildă, în privinţa vieţii morfe pe tărîm muzical, mâine
trupurile. Şi asta este extra­ dini! Căci iubirea corporală muzicale a aproape întregei noa­ putând fi mici focare de activi­
ordinar de mult. („Daţi-mi a- sublimează toate pasiunile (de stre provincii, dacă lăsăm să tate muzicală vii şi înfloritoare.
cum sufletul unui sclav din artă, poezie, aventură). In cli­ vorbească... borderourile drep­ Abia atunci, schimbul de ar­
suita împărătească a lui Ram- pa aceea de potentă vibrantă, turilor de autor din arhiva so­ tişti, acela căruia îi revine mi­
ses al doilea sau împrumuta­ se uită toate amintirile, nostal­ cietăţii, compozitorilor români. siunea de a stabili atât de adânci
ţi-mi inconştienţa geografică a giile, toate iluziile. Există acest Alegem un oraş, altul, multe şi preţioase legături între noi şi
unui marinar depe corabia lui prezent concret, demn de ori­ altele: Tecuci, Râmnicul Sărat, marile popoare ale Axei, mijloa­
Columb — şi vă creez o nouă ce altă revelaţie. Bârlad, Botoşani, Călăraşi, Sla­ ce de apropiere sufletească din
civilizaţie egipteană sau vă Atunci dacă s'ar putea muri tina, şi aproape oricare altul, acelea pe care numai arta le
descopăr o nouă Americă"). definitiv, în momentul acelei afară de un infim număr de poate desvăiui, va putea fi des­
Sunt oameni cu trupul prea sfâşieri moleculare şi a anu­ oraşe mari relativ privilegiate. făşurat în toată amploarea şi cu
indicat spre orizontalitate, de­ lării spiritului. Atunci moartea Deschidem scriptele respective, toate binefacerile lui.
aceea fericirile lor sunt umile ar fi cu adevărat un triumj. serii de pomelnice de execuţii
Dar şi aşa moartea le cuprinde Astăzi, resursele ne sunt cu to­
dar frecvente. Căci ei exclud muzicale care comportă vărsă- tul limitate. Schimbul artistic nu
orice iubire laterală, afară de pe toate şi le desfiinţează.
m i n t e de drepturi de autor, în­ poate înflori. Şi cum ar putea
Iubirea şi Moartea sunt prea casate, precum o dreaptă lege oare să fie altfel, atâta vreme
eterne, ca să ne mai înspăi­ hotărăşte, de agenţii societăţii, şi cât, orice oaspete străin, după ce
mânte. Istoria, civilizaţia, vii­ citim, invariabili: cinematograf, a trecut prin Bucureşti, Timi­
torul nostru decadent — toate restaurant, „petrecere", serată, şoara, Arad, Iaşi, Braşov şi Si­
provin sau vor proveni din în­ bal şi iarăşi cinematograf, şi ia­ biu, a epuizat România muzicală?
cleştarea şi paralelizarea tru­ răşi serată şi bal, şi alt nimic.
purilor. Chiar Artichrist va fi însăşi artiştii noştri nu pot
Iată viaţa muzicală a provin­
o stârpitură a iubirii, iar noi avea continuitate în carieră. Nu
nişte bieţi strigoi ai morţii! ciei. Iată viaţa ei artistică. Iată
au unde da concerte. Pierd obiş­
un aspect categoric al orziontu-
nuinţa estradei. Vegetează şi
LAURENŢIU FULGA rilor ei culturale şi spirituale.
Restaurant/ serată, bal ! sunt expuşi declinului şi pieirei.
Cuvintele concert, concert sim­ Muzica românească este în joc.
fonic, operă, operetă, balet, sunt Şi, cu ea, un mare blun naţional,

Teatrul Naţional din condamnate să nu facă parte din care


vocabularul deprimant al acestor înăbuşe.
riscă să se irosească, să se

Iaşi la lucru triste borderouri.


Este o stare de lucruri care
Se impune de aceea o organi­
zare muzicală a României, pen­
nu se poate îndrepta singură. O tru ridicarea Spiritualităţii ar­
Actorii Teatrului Naţional Cruciatti, s'a repetat „Fiica acţiune energică, luminată, per­ tistice româneşti, pentru promo­
din Iaşi, sub direcţia de sce­ Iui Iorio", cu T. Călin. severentă şi sistematică trebue varea valorilor noastre din arta
nă harnică şi pricepută a ta­ pornită in cel mai scurt timp. muzicii, pentru înzestrarea ţării
Repetiţiile vor începe efec­ Neamul românesc, care a germi­ noastre bogate cu o cultură fără
lentatului director de scenă tiv pe ziua de 18 August. Din nat atâtea talente, care e apt să lacune, demnă de virtuţile ce-ftu
N. Massim au pregătit încă repertoriul românesc se vor asimileze din plin roadele celor fost hărăzite neamului româ­
din primăvară repertoriul vii­ relua „Vlaicu Vodă", „Crucia­ mai alese ogoare ale culturel, nesc şi de rolul pe care este che­
toarei stagiuni. da copiilor" de Lucian Blaga tineretul setos de a înţelege şi mat a-1 deţine î n Europa a că­
şi „Acolo, departe"... de Mir­ simţi bucuriile celor mai fru­ ror zori de regenerare se înalţă,
S'a repetat „Femeia îndă­ moase făuriri ale cugetului ome­
cea Ştefănescu. sub ochii noştri.
rătnică*' d e 'Shakespeare c u nesc, merită un mediu superior,
Repertoriul clasic va fi pre­
Margareta Baciu şi Ştefan un mediu prielnic des voi tării lui
zent prin „Wilhelm Tell" de spirituale, înălţării lui printre
Ciubotăraşu, „ S f â n t a Ioana"
Schiller, „Mincinosul", de marile popoare de cultură şi
de Bernard Schaw cu Elena Goldoni, etc. înaintat nivel de viaţă intelec­
Petrăchesou, „A v a r <u 1" de tuală şi artistică.
Se va relua marele succes
Molière e u C. R a m a d a n , toa- din stagiunea trecută : „Meş­ Un centru de muzicalizare a
te î n regia d-lui Massim. terul Manole" de Lucian BĂTRÂNA : Nu mai ştiu ce să mai inventeze oa menii din ziua de ţării, trebue creat. Locul lui pare
I n regia d-lui Fernando de Blaga. azi; uite-1 pe ăsta : merge In două picioare! să fie la Ministerul Propagan­
9 August 1941 UNIVERSUL LITERAR

năvicioasă cu mâini lungi şi albe, mai multe şi interesante note

N o t e germane •«^ЫсвЛ
Fantastic deşirându-şi lung umbra din perete,
Se înălţa din perne şi boală Don Quichotte.
ca făcând parte din însăşi mu­
zica executată, încordate şi ner­
voase, acum calme parcă mân­
gâind sunetele, puternice uneori.
Heine îi spunea „la morte vi-
privitoare la viaţa şi activitatea
sa artistică. Căci Italienii nu văd
în Paganini numai o figură tre­
cută în legendă, ci un geniu de
intensă umanitate, iar în călă­
„COMUNISMUL" fipt în realităţi, şi urmează ca­ TRADIŢIE ARTISTICA vente". toria triumfală prin capitalele
Ardeau ca jarul ochii bătrânului netot, Europei ei recunosc una dintre
lea omenilor cumpăniţi şi sănă­ Dur se-arouia profilul său aprig de erete. Călătoria în Europa a durat
se numeşte o valoroasă lucrare toşi". In Germania, găsim numeroase şase ani ; aplauzele şi entuzias­ cele mai impozante afirmări a
de d- Franz Schuttack. Prin ea, Pentru ilustrarea acestei afir­ familii de artişti. O puternică tra­ mul publicului l-au costat mult. artei şi geniului italian.
autorul realizează o acerbă şi maţii, exemplificăm cu „Her­ In cuşca îmbâcsită în care, cot la cot
diţie leagă de multe ori generaţii Cu Sa'ncho, cu mojicii, sfârşea pe îndelete, Căci executând, Paganini nu ră­
perfect susţinută critică la adre­ mann şi Dorothea", una din cele mânea pasiv ci trăia în intensi­
sa U.R-S.S.-olui. Documentat, mai profunde şi închegate opere întregi din aceeaşi ramură de o El — ce slăvită luptă cu morile o dete — „NUOVA RACCOLTA DI CLAS-
artă oarecare. Familia Bach ofe­ Spre-amurgul din fereastră se întinsese tot. tate fiecare acord, se sfâşia. Cele
dăruit cu un stil plăcut, d. Franz ale lui Goethe. O caracterizare SICI ITALIANI ANNOTAIT'
Schuttack împlineşte un mare mai nimerită decât aceea a lui aproape o sută de concerte l-au
ră un exemplu strălucit în acea­
gol în demascarea celei mai si­ Père Didon pentru omul german, Căci dorul său din urmă îi arăta prim zare, extenuat spiritual şi fizic ; obo­
stă privinţă. Unul din fiii mare­ sit, Paganini mai trăeşte încă
nistre ideologii din istoria ome­ întruchipat în Hermann, flăcăul Strălucitor de tânăr în zale suntăoare e o colecţie de noui ediţii ale cla­
nirii: comunismul. cântat de Goethe, nici că s'ar pu­ lui Johann Sebastian Bach a fost şase ani. Compune Concerte, va- sicilor italieni, editate de Casa
un muzician desăvârşit — numai Alt Don Quichotte, mai mândru, de acelaş vis atras,
tea afla. riaţiuni, Capricii. Einandi, din care au apărut până
„CÂNTECUL CERTEI INTRE că un temperament nenorocit a Ce părăsind pământul şi răii toţi şi bunii, în prezent două volume : „Ri­
VIAŢA ŞI MOARTE", „FAUST", făcut ca viaţa lui să se termine Schimbându şi Rosinanta pe'naripat Pegas, mele" lui Dante şi „Citta del
fără ca el să-şi poată arăta mă­ Cu lancia poeziei lovea în scutul lumii. Sole" a lui Campanella.
opera unui poet necunoscut din opera într'adevăr nemuritoare a
secolul al XVI-lea, merită să fie marelui poet dela Weimar, is­ sura talentului. E interesant că ION PILLAT Nu s'a făcut aceasta pentrucă
cunoscut şi în traducere româ­ sora pianistului filosof Schopen­ ar fi lipsit o colecţie a clasicilor
piteşte tot mai mulţi scriitori ro­
nească: mâni. După traducerile lui Nă­ hauer a fost o delicată poetă- Nă­ italieni, ci, pentrucă editorul —
„Aşa vorbeşte viaţa: Lumea-i scută la Hamburg în anul 1797. Giullio Einandi — nemulţumin-
dejde, Ion Gorun, Soricu, iată
a mea, pe mine mă preţuiesc flo­ a murit în anul 1849. A frecven­ duse numai cu notele explica­
rile şi sburătoarele, eu sunt tive date textelor, note care în­
ziua şi lumina soarelui. Aşa vor­ tat cu asiduitate cercul literar al
lui Goethe, căruia i-a şi dedicat trec de muie ori însăşi opera în
beşte viaţa: Lumea-i a mea.
o poezie de adâncă veneraţie. ceea ce priveşte volumul lor, a
Aşa vorbeşte moartea: Lumea-i
a mea, strălucirea ta e numai o t;ott să ofere publicului univer­

ote italiene
splendoare vanitoasă, stea şi lu­ sitar — pentru care se îngrijeşte
TEATRUL CONTEMPORAN
nă se cufundă 'n veşnică noapte. în deosebi editorul — altceva.
Aşa vorbeşte moartea: Lumea-i din Germania înregistrează mari Transcriem, fără a încerca să
a mea. succese — mă refer şi la suc­ mai comentăm, câteva rânduri
Aşa vorbeşte viaţa : Lumea-i cesul de artă, nu numai la cel de dintr'o mărturisire a lui Guilio
a mea, şi — cu toate că faci si­ public, care e incontestabil. Re­ Einandi; „Era necesară o înca­
crie de marmoră — totuşi nu gretăm că teatrele noastre par. drare a fiecărei opere în timpul
poţi închide într'un sicriu dra­ ti cui are reprezintă piese evreo- NICCOLO PAGANINI Metternich. Se opreşte aici câte­ şi activitatea autorului său, pre­
gostea. Aşa vorbeşte viaţa : Lu­ maghiare în loc să apeleze ht va luni unde se desparte de cân­
mea-i a mea. Dela moartea acestui vrăjitor cedată de o substanţială intro­
dramaturgia germană contempo­ tăreaţa Antonia Bianchi, soţia Niccolo Paganini
de strune, au trecut 100 de ani ; ducere; pe de altă parte o notă
Aşa vorbeşte moartea: Lumea-i rană. O piesă de Johst sau de lui, rămânând numai cu micul
Jaray ar avea cel puţin tot atâta s'a stins în 1840 după o viaţă Incarnarea spiritului romantic finală asupra condiţiei textului
a mea, eu am făcut o mare său fiu Achille. Durerea sau de­
groapă, am născocit ciuma şt succes cât un— Vaszary. Dar unii tumultoasă, căreia soarta i-a dat monul triumfului îl îndeamnă să în arta executării la vioară, Pa­ şi asupra ediţiilor înaintaşe tre­
războitul. Aşa vorbeşte moartea: directori de teatru se crampo­ din belşug o glorie şi o popu­ colinde toată Europa : Berlin, ganini posedă ceva din Berlioz, bue să uşureze orientarea celui
Lumea-i a mea. nează de ideea că publicul româ­ laritate necunoscută până atunci Monaco, Praga, Varşovia, Paris, fiind în acelaş timp coresponden­ care se aprofundează în exame­
Aşa vorbeşte viaţa: Lumea-i a nesc e incapabil să înţeleagă o în câmpul artei. Cucerind rând Londra, Bruxelles, marchează tot tul a ceeace a fost Liszt pentru nul filologic al operii.
mea, şi fiecare mormânt trebue piesă bună. Numai că publicul se pe rând oraşele importante ale atâtea victorii. Sălile de concer­ piano.
să fie o brazdă de ogor, sămânţa va răsbuna într'o buhă zi şi nu Italiei, — Roma şi Napoli au în­ Ca o călăuză credincioasă pen­
te erau neîncăpătoare, publicul Un eveniment de importanţa
mea eternă cade în ea. Aşa vor­ se va mai duce la teatrele unor semnat pentru evoluţia senti­ tru încercările critice anterioare,
entuziasmat nu mai păstra nicio celui de anul trecut, n'a putut
beşte viaţa: Lumea-i a mea- Goethe astfel de directori. mentală a lui Paganini experien­ convenienţă, de şi critica oficială fiecare volum cuprinde o biblio­
trece neobservat în Italia, ţara grafie esenţială ; în timp ce pen­
O poezie simplă, profundă, pe ţe hotărîtoare — în urma nume­ îi e ostilă. muzicii. Paganini a fost come­
care-ar fi putut s'o semneze una nouă — republicare perfect PARAFRAZA LA UN VERS lui său care trecuse de mult din­ tru a facilita consultarea volu­
Paganini e atotputernic, e a- morat cu mare fast în Genova,
şi-un Rainer Maria Rilke. pusă la punct — de d-na Laura DE RILKE colo de Italia, maestrul păşeşte mului însuşi se prevăd diferite
semeni unui zeu care însufleţeşte oraşul său de naştere (1782). S'au
Dragomirescu, apărută în colec. şi el frontierele patriei. Primul coardele viorii. Figura îi era şi ridicat în acelaş timp nenumă­ indice, totdeauna potrivit cu ti­
PÈRE DIDÓN. 1
ţia ,,Convorbirilor literare '. Ne „Ich glaubte dich viel weiter*', concert îl dă la Viena în 1828, raţi cercetători, doritori de a ex­ pul operei şi a comentariului".
ea stranie, neobişnuită ; înalt şi
— scrie Rainer Maria Rilke, dis­ patronat de autoritatea prinţului
un scriitor elveţian, citat în zia­ gândim dacă înzestrata autoare foarte slab, de o paliditate bol- trage din documentele vremii cât SORACTES
perat de reversul idealurilor rea­
rul „Ţara" al poetului Gr. Popa, a acestei versiuni româneşti n'ar lizate.
scrie următoarele despre omul realiza un mare act de cultură
german : „Germanul e pierdut în traducând şi trilogia walleustein-
azurul insului său şi totuşi, în a- iană a lui Schiller, pe care „Tea­ CÂNTECE NOUI
celaş timp, se sbate foarte îngri­
jorat pentru interesele sale, pe
care le rânăueşte cu multă înţe­
trul Naţional" ar trebui s'o re­
prezinte neapărat în una din vii­ Snzi am
lepciune. In gândurile sale ou- toarele stagiuni.
Câteva nedumeriri
LITERATURA GERMANĂ treizeci de ani Nu ne putem da s e a m a ea singură — nu a fost şi nu
găseşte un viu ecou în revistele
româneşti. „R. F. R.'', de pildă, îi Lingă leat şi bolovani prea b i n e dece tinerii poeţi va fi niciodată esenţa poe­
consacră o bună parte din croni­ Azi am treizeci de ani. se sbat într'un univers atât siei !
cele sale. Tot ea a publicat des­ Destinu-i pasăre'n vint de restrâns, nu ne p u t e m da
tule traduceri din lirica germa­ Glasul meu e de pămînt.
seama, deoarece probabil că
nă, datorate d-lui Philippide- In Vin din lut (nu prea departe) s u n t e m încă prea aproape Intre cele câteva grave a-
numărul pe Iunie al „Revistei Braţ la braţ cu sora moarte de ei. S i m ţ i m însă foarte corduri bărbăteşti care au
Fundaţiilor Regale", d. V. Beneş Şi m'aud plîngînd în om deseori c ă micul lor univers răsunat în cadrul acesta,
publică un instructiv şi foarte Bînă'n cel mai sterp atom. poate că lectorii noştri vor
frumos scris esseu, întitulat: este într'adevăr mic, c ă for­
m e l e lor te sufocă, melodiile fi auzit şi câteva muzicuţe.
„Măştile de sub „Schrecken- Mieii visului meu drag E vorba de puţinele poetese
stein", pe care-1 prefaţează cu Sar la mine peste prag. lor suint m a i m u l t de greere, pe care l e - a m publicat, dând
sugestivul „Krumme Linie — Sieg Din cenuşă şi sudalmă c â n d de m u l t ă vreme poe­ loc unor melodii care au mai
der freien Natur über die Regel" ]Le dau stelele în palmă. tul ar fi trebuit să înceteze
al lui Novalis. Intenţia apologeti­ mult sunetul şi savoarea u-
de-a imita pe acest simpatic nor poesii de album, decât a
că a d-lui V. Beneş faţă de ro­ Seara mi-i întorc sătui
mantismul german se conturează Prin tristeţea nimănui cântăreţ. S u n t e m prea să­ liricei adevărate. Fără a n e
nu numai printr'o reală forţă Rainer Maria Rilke Şi-i adă.p din somnul mas raci şi 'n afară de cei câţiva teme de o exagerare, putem
dialectică, bine sttrânsă în cop­ La fântâna fără glas. cari îşi fac loc î n aceste co­ afirma că aceste poetese
cile unui rigorism aproape ştiin­ Oare, dacă azururile cerului ar loane, n u m a i v e d e m alte s u n t n u m a i î n flirt c u ver­
ţific, ci şi prin afinităţile pe cari fi mai aproape de noi, am mai Numai lacrima-mi tăcuta, personalităţi. Poeţii şi-au a-
Fr. Schiller autorul şi le manifestează în reuşi să avem momente de dra­ îmi tot adânceşte cuta. sul şi nici n u cunosc rostul
Numai vremea, numai apa, sastaat posibilităţile, r e z u - unei adevărate şi fierbinţi
prinzătoare şi înamurgite, în clar creaţiile originale. goste, de bunătate, de nostalgie? mându-se doar la câteva
îmi tot adânceşte groapa. poesii femeeşti — nu f e m e .
obscurul visărilor sale, el ideali­ In acelaş număr, d. Wolf von Elanul eternităţii rămâne vala­ „teme", care a u început s ă
zează totul, cu o îndrăzneală şi Aiicheburg semnează un studiu bil numai în parantezele unui ION SOFIA MANOLESCU n i n e ! Tonul spre care merg
s e m e n e cu acele terenuri vi­ ele e u n t o n minor, i n t e n ţ i a
o putere fără margini, pe când documentat asupra lui Franz timp limitat. rane, pline d e praf şi de n i ­
în rosturile mărunte ale vieţii Grillparzer, unul din cei mai im­ însemnării de f a ţ ă n u este
mic.
de toate zilele, rămâne adânc în- portanţi dramaturgi germani. MIRCEA STREINUL
Mai Dece oare ? Dece, când în
juru-ne viaţa e a t â t de di­
namică, dece, când inima
alta decât de a arăta c ă p â ­
n ă î n clipa în care scriem a-
ceste rânduri, n u ne-a fost
dat să ne î n t â l n i m cu o poe­
Suspine dulci din muguri scoate Maiul ţării bate cu totul altfei de tă care să atace cuvintele şi
Ca depe buze crude de copil.
înţelesurile cu gravitatea n e ­

Delimitări logice: Misticismul Dă fuga, măi ştrengarule, April,


Că a'nceput să-ţi cânte singur naiul!

Mânzul de vânt, în crâng scăpat din hamuri.


cât debilul lor cord? S ă n u
ne s u i m ou toţii pe baricade,
însă s ă deschidem
mari, sinceri, pentru a ve­
ochii,
cesară unui a s e m e n e a
Nu numai puţinul dat la lu­
mină, dar şi corespondenţa
act.

(Urmare din pag. I-a} dea mii şi mii de lucruri din sertar, e s t ă mărturie
n
Nechează, fără frâu şi fără şea.
noui, d© care v a trebui s ă n e că poeta nu este creatoare, ci
Astfel, toate confuziile logice, Ca exerciţiu soteric, este cre­ mului care se încăpăţânează să Ce uriaş motan se va juca
Cu motăcem atârnată de ramuri? apropiem cu o altă înţelege­ mai mult pisicuţă peltică şi
toate deficienţele dialectice şi dinţa în contopirea individului creadă într'o utaealtă verificat ne­ alintată. Intre scriitoarele
toate neajunsurile intelectuale ale cu Totul Absolut, prin extazul putincioasă dela anumite limite re poetică, dându-le tuturor,
unuia sau altuia dintre autorii conştiinţei. Răspântii largi clipesc din gene cu n u m e , dela Elena Farago
înainte. Realist este gânditorul marele şi noul suflu liric pe
trecuţi prin purgatoriul critic al Ca fond temperamental, misti­ care delimitează treburile raţiuni Şi se gătesc frumos cu flori de măr; la Madeleine Andronescu, au
r a ţ i o n a l i s m u l u i integral, sunt eti­
care îl merită. fost câteva condee care s'au
cismul este totalitatea înclinări­ de cele ale credinţei, când e vorba Ţi s'a oprit o briză mică'n păr Tineri poeţi, oare vă daţi
chetate drept „misiticism". lor psihice înspre cunoaşterea de investigaţie, cerând fiecăreia Şi-a adormit pe fruntea ta, de lene- realizat. Sunt versuri pe ca­
Pentru a respecta spaţiul supra.raţională ori înspre mân­ ce poate da, şi neamestecându-le voi s e a m a că omenirea aş­ re nu numai că le preferăm,
strâmt pe care ni-1 permite pagi­ tuirea individuală prin pierderea planurile. teaptă de astă-dată şi altce­ dar le s i m ţ i m vibrând în
natorul, şi pentru a nu lărgi inu­ Pe podul mic te simt de tot aproape
în „divin". Cine abordează atitudini false, va dela noi ? Cheia magică carne, noui, ca u n torent de
til discuţia, renunţăm la enume­ Şi lunecăm pe pârtii de ispită.
Nici odată însă misticismul n'a crezând pur şi simplu, când poate Cerul ne-aruncă-o cracă înflorită de care este nevoie, o ţine s â n g e şi de durere. Dar in
rări şi exemple, identificând toate fost, nici n'a fost luat drept un verifica experimental şi induce fiecare dintre noi, dar prea
Ca să ieşim, căci am căzut în ape. rest, poate fi oare vorba de
cele de mai sus în categoria 'imbaj, un mod de expresie. Gân­ logic, este tot atât de culpabil ca puţini s u n t aceia cari ştiu ce
„sub-logicului". p o e t e ? Nu, n u poate fi vor­
ditori de structură mistică au uti­ şi cel ce raţionează, acolo unde VASILE CULICÄ au de făcut cu ea. Poesia
Detractorii misticismului nu­ lizat cu deosebită abilitate dia­ ba, de cât de gingaşe flaşne­
n'are ţărmuri de experienţă.
mesc aşa dar astfel, ceeace nu lectică deplină a raţiunii. timpului nostru va trebui te, care încă nu au ajuns la
Şi unul şi altul sunt deficienţi.
ajunge până la formularea lo­ Raţiunea este un mijloc de in­ Primul, „misticul" 'in limbajul să-şi schimbe faţa. Ermetici, înţelesurile cele m a i adânci
g i c ă Procedând astfel, dacă o
fac din rea credinţă, atacurile
lor nu sunt valabile, din lipsă de
vestigaţie şi comunicare a rezul­
tatelor ei. Poţi stăpâni perfect
mijloacele raţiunii, punându-le
demascat la început, este incapa­
bil de utilizare a naţiunii. Cel de
al douilea este incapabil să-şi dea
J"inat elegiaci, oricum aţi fi, n u
uitaţi nici o clipă c ă l u m e a
ale lucrurilor, cu toate
iscălesc î n revistele zilei, cu
toate că au scris maldăre î n ­

obiect. Dacă o fac din deficienţe să slujească unei convingeri mis­ n u este n u m a i a c e e a pe care
ale funcţiei teoretice, cad ei înşişi seama de inadecuarea mijloacelor P e pluşuri m o i de ape şi de volburi tregi de vechi noutăţi. Iată
tice. Misticismul nu este anti.ra- sale. Sunt oare ,.mistici"? Româ. vreţi s'o vedeţi în jurul vos­
în categoria de ei numitului „mis. Ne-om odihni odată albe tâmple, dece a ş t e p t ă m o revelaţie.
ţionalist, ci supra-raţionalist, în nul zice că sunt sărăntoci cu du­ tru. Ea este c u mult m a i Aici sau aiurea, indiferent
ticism". Dacă în fine n'au proce­ sensul că el nu exclulde raţiunea, C u m lenevesc a m u r g u r i l e ' n colburi
dat, din cine ştie ce pricină, deşi hul. Dând logicei ce este al logicei mare, ea este cu totul alta. unde, dar p â n d i m apariţia
ci dimpotrivă, utilizează, însă şi misticei ce este al misticei, im. La'ncrucişarea d r u m u r i l o r simple.
ar fi avut posibilitatea, Ia defini­ 0 Şi aduceţi-vâ a m i n t e că b ă ­ femeii care s ă ştie că înain­
rea conceptului, suntem dispuşi fără să-i acorde roluri pe care plinim un postulat al raţiunii: trânul poet german, Eichen­
nu le poate deţine. suium cuique. Neintervenţionismul M ă t ă s u r i n e g r e mângâia-vor, blând, tea ei au scris şi altele, tra­
să o facem noi, pentru a evita dorff, a spus : gic, profund, învâlvorat. A-
Misticismul nu e ignoranţă, trebuie înţeles, nu ca o neputinţă Uscata carne'ntinsă peste oase;
confuziile de aici încolo. (Nu e acolo unde este posibilă cunoaşte­ a logicei şi misticei de se ajuta I n ochi vor creşte i e r b u r i somnoroase pariţia ei va trebui s ă fie
într'adevăr, plăcut să vezi ames­
a
„Doarme un cântec în toate
rea. Dar este afirmare ignoran­
a
reciproc, dar ca o interdicţie a Şi păsări m a r i de ceramici p r i n gând. lucrurile flacără şi n u va m a i trebui
tecaţi în aceeaşi căciulă pe Sfân­ ţei raţionale în sfera de domira- fiecăreia de a încălca domeniu] să ne ducă cu gândul la p a n ­
tul Augustin şi pe Gâgă Iones­ celeilaiteia, când e vorba de cu­ „Care visează mereu,
ţie a resemnatului „ignorabimus". Un alt parfum n e v a înconjura tofii ei de casă cu m o ţ de
cu). Termenul ,.misticism" poate Şi mai este încercare de aprofun­ noaştere. „Şi lumea prinde să cânte,
Mai straniu, m a i puternic şi m a i fin, puf, nici la cutia ei de pu­
desemna o metodă de cunoaştere, dare a misterelor recunoscute ca Când e vorba de expresie, pu­ „De-ai să afli cuvântul magic".
înscriindu-se deci în ordine epis­ I n inelar sclipi-va u n rubin, dră sau la graţiile din cafe­
mistere. Un soiu de încorporare tem reda aforistic silogismele ra­
temologică, — poate apoi însemna a necunoscutului, pentru a putea B r ă ţ ă r i de-argint pe m â n a ta... Aflaţi cuvântul magic, fa­ nea. Dar unde va isbucni
ţiunii, fără să fim pentru asta
un sistem soteric şi poate însemna opera cu el. mistici, după cum putem trans­ ceţi să cânte toate lucrurile, oare gheizerul acesta ?
un fond temperamental. Mistic nu este cel ce nu ajunge pune silogistic convingerile ira­ Şinmi vor p ă r e a p u ţ i n s a u deprisos fiţi poeţi, fiţi m a i poeţi de
Ca metodă epistemologică, mis. până la raţiune, ci cel care nu se ţionaliste ale misticismului nos­ Aceste flori de n e g u r a t e c l u x ; c â t au fost toţi marii voştri
ticismul este — uzual — cunos­ mulţumeşte cu ea, constatându-i tru, fără să fim mai puţin mis­ Oceane m a r i scădea^vor în reflux,
cut drept afirmarea putinţei sur- tici totuşi. Iar noi ne-om pierde'mbrăţişaţi, m a i jos... înaintaşi, pentrucă altfel vă Şi restul nedumeririlor fă­
bancruta universală, în încercă­
prinderei supra-raţionale a esen­ rile care-i depăşesc forţele. Rea­ veţi î n n e c a în propria voas­ ră de răspuns, pe altădată !
ţei ultime a realităţii. lismul slăvit nu este al raţionalis­ ION FRUNZETTI ŞTEFAN AUG. DOINAŞ tră bogăţie verbală, care — ŞTEFAN BACIU
UNIVERSUL LITERAR 9 August 1941

tam cu privirile figurile


scriitorilor din perete.
Ş e z ă t o a r e a a s t r â n s l u m e şi

°VL f l o t t u l Om d i n a l t e j u d e ţ e . A fost o mi­


n u n a t ă şi n e u i t a t ă s ă r b ă t o a ­
re. Localnicii î m i spuneau
c ă v a c o n s t i t u i a c e a s t a o a-
m i n t i r e d i n t r e cele m a i trai­
nice.
L a b a n c h e t , l i s t a d e buca­
t e î n t o c m i t ă a fost : Ţ u i c ă
d i n p i v n i ţ e l e l u i N. D u n ă ­
reanu — Intrări ca pentru
O a m e n i în t o a t ă firea —
In primul rând, — Sufletul scriitorului şi destinele neamului — Amintiri despre Soroca — Debutul literar Peşte p r i n s cu sbilţul —Frip­
t u r ă de m i e l t ă i a t l a p o a r t a
d i n u r m ă — F r i p t u r ă de
— Scriitorul favorit—Cartea cea mai dragă—Proiecte—Cea mai frumoasă amintire — O datorie de împlinit c u r c a n r ă m a s ă delà moartea
f r a t e l u i m e u — T o r t u r i din
'cănească. Cum se putea să Vissarion, Ion Minulescu, m N. I. H e r e s c u , I. L i r i c a l a t i n ă — C r e m ă pe
nit r&cwnosc în moş Pintilie G e o r g e G r e g o r i a n , C. A r d e - strajă la h o t a r e , cu dealu- „Cărţile Poştale" au avut A u Bvaesns iatr a b e s c u , I. M i n u l e ­ foi d e C ă r ţ i p o ş t a l e — Vin
A.
un om de-al scrisului d-lui leanu, Ion Marin Sadovea- rile podgorite î n s p a t e , c u u n d e o s e b i t e c o u î n cei 30 scu, E u g e n B o u r e a n u l , G. d i n p o d g o r i i d e a r a m ă .
Convorbirea cu poetul D. Iov? — lucru pe care mi l-a n u şi a l ţ i i , v o r b i n d d e s p r e stânci maestoase stăpâne pe d e a n i d e c â n d le t o t p u b l i c , G r e g o r i a n , N. D u n ă r e a n u ,
zdăurri e, ac uT rlivezi I n s e a r a aceia a m propus
IOV a însemnat din capul confirmat mai târziu auto­ Basarabia. La Suceava, când i f ă u ţ ublougi a tşie , ccuu cphăi -­ Mihail Sorbuljlon B u z d u ­ ridicarea u n u i b u s t lui Emi­
locului — o intrare în vis!... rul însuşi. lia s ă p a t ă în pieptul de pia­ SCRIITORUL FAVORIT
a m s p u s : „Azi s e î m p l i n e s c gan. I n g a r a Fior eşti i-am nescu pe m a l u l Nistrului.
In răstimpul de câteva ore ' Nici n'am băgat de sea­ 23 d e a n i d e c â n d B a s a r a b i a t r ă , m a i s u s de p o d u l Be- M i h a i l S a d o v e a n u . T o t ce primit cu muzica militară, Toţi s'au asociat.
am trăit neasemuit de lumi­ mă cum a coborît amurgul, s'a u n i t cu P a t r i a - m a m ă " — kirului. scrie acest o m m ă f a r m e c ă , şi autorităţile toate. P r i m a - I u b i t e p r i e t e n H e r e s c u : A-
noase amintirile ce ne-au ca în poezie — violet, peste întreaga asistenţă, formată Ca fost de d o u ă ori pre- Scrisul lui p e n t r u m i n e este n i l , M i h a i l ' G e a n g u , a o f e r i t v e m a s t ă z i d a t o r i a s ă n e ţi­
îmbătat inimile la fel de Soroca, rai dintr'un nuc al d i n B u c o v i n e n i c a r e î n 1917- fect, m i - a m l e g a t sufletul u n reconfortant. Când sunt preşedintelui Herescu p â n e n e m de cuvânt!...
tare, amândurora. Ceasul căsuţei cu cerdac, cântecul 1918 a c t i v a s e r ă a c o l o , a u î n ­ d e a c e s t j u d e ţ d e m a z â l i şi a m ă r î t , iau o carte de Sado- щ sare. A u r m a t o „gustare
nu mai era al regretelor, privighetorilor a pus stăpâ­ ceput să plângă. La T u r d a , de r ă z e ş i . v e a n u şi-o c i t e s c . C â n d s u n t basarabeană" compusă din
nire pe bitme. Şi iarăşi totul CARTEA CEA MAI DRAGA
căci drumurile de atunci la Alba-Iulia, la Sibiu, la S t a m într'o casă pe deal, bolnav, m ă vindec citind zeci d e f e l u r i d e b u c a t e ,
s'aw întors mai albe iar noi e bătut de lună şi de tăce­ Deva, la Pietroşani, la Pia­ î n t r e vii, l a i n t r a r e a î n o r a ş . „ H a n u l A n c u ţ e i " . D i n cele т d r u m la G u r a C a m e n -
re. Numai din când în când
п
G r e u d e p r e c i z a t ! . . . Mede­
ne-am regăsit pe marginea t r a Neamţ, Bacău, Fălticeni, A v e a m u n c e r d a c d e 32 d e 6000 v o l u m e r ă m a s e l a S o - c a , a u e ş i t ţ ă r a n i i , şcolile, lenii l u i I o n e l T e o d o r e a n u şi
înflorită a celui dintâi, feri­ undueşte pe o aripă de vânt C ă l ă r a ş i şi I a ş i p r e t u t i n d e n i p a ş i l u n g i m e . I n c e r d a c u l a- roca, n u m a i volumele lui
mai taricel — presimţire a preoţii, corul C ă m i n u l u i Uliţa copilăriei ş i m a i ales
ciţi... Aveam pasul în ca­ a m înţeles c â t de iubit este cesta a stat Octavian Goga, Sadoveanu le-am luat, cu C u l t u r a l . Aşa de f r u m o s a
Nistrului apropiat — svon
denţă şi un obiectiv unic :
mobcom, binecuvântat de
străvechiul p ă m â n t basa- Mihail Sadoveanu, Cincinat câteva luni înainte, când bă- cântat săteanca P r o f i r i t a Adela d e I b r ă i l e a n u . Apoi
Basarabia ! r a b . A u l ă c r i m a t c u m i n e o- P a v e l e s c u , N. D u n ă r e a n u , nuisem ocupaţia comunistă. M a n o l a c h e *că I. A. B a s s a r a - poeziile l u i A n g h e l d i n vo­
ţarină românească, îmbelşu­
Intru slava aceleiaşi mult gată. Exact ca în scrierile d a t ă , î n t i m p ce r o s t e a m S t e f a n C i o b a n u , M a r e ş a l A- b e s c u şi I. M i n u l e s c u p l â n ­ l u m u l In grădină.
adorate Basarabii, poetul d-lui D. Iov, fiindcă arta sa CEA MAI F R U M O A S A geau cu hohote.
Iov şi-a închinat clipele şi "şi găseşte în felul acesta o AMINTIRE Ce a fost la Soroca PROIECTE
entuziasmul celor mai fru­ 'expresie din cele mai calde, m i - a r plăcea să-şi a m i n t e a ­
moşi ani. Meleagurile pro­ mai esenţiale, având totoda­ Toate amintirile s u n t fru­ scă c â n d v a alţii. D a r eu a m I n E d i t u r a N a ţ i o n a l a Gh.
vinciei îl cunosc toate ca pe tă o încredere fără margini m o a s e . Ale m e l e cele mai fost cel m a i fericit p o a t e c ă M e c u a a p ă r u t zilele a c e s t e a
un statornic prieten bun. în resursele ei. m u l t e se leagă de B a s a r a b i a . a m p u t u t ospăta în căsuţa v o l u m u l Privelişti basarabe-
Zarea cerului moldovean, Ceea ce dovedeşte dealt­ Călătoria cu vaporul pe ne, î n c a r e a m p u s t o t ce a m
m e a cu cerdac prieteni aşa
boltită dinspre cerdacul că­ fel şi destăinuirile d-sale, Nistru, delà T i g h i n a la So­ v ă z u t şi s i m ţ i t î n B a s a r a b i a .
de distinşi. I n c a m e r a m e a
suţei din Sor oca, până în aici de faţă. r o c a şi î n a p o i , î n v a r a l u i P r i e t e n u l m e u T o r o u ţ i u de
de l u c r u , u n d e e r a si biblio-
sppe Hotin şi dincolo spre 1918, c u u n g r u p de s c r i t o r i , a n i de zile m ă î n d e a m n ă să-i
GEORGE DORUL DUMITRESCU d a u spre publicare „Cărţile
mare, a pogorît, iluminân- şi a r t i ş t i , c â n d ţ i n e a m ş e z ă - t e c a
' u n
P s r e t e e
P r a l m c u

ă/a-l, de]asupra gândului şi t o r i şi î n f i i n ţ a m b i b l i o t e c i portretele t u t u r o r scritori- poştale".


lor.
caetului său de versuri ade­ SUFLETUL SCRIITORU­ prin satele moldoveneşti. P o a t e m a i t â r z i u u n vo­
seori, mângâinău-i fiecare U n a d i n cele m a i s c u m p e — T a t ă Iov, s p u n e M i n u ­ l u m d e p o e z i i s ă se î n c h e g e
LUI ŞI DESTINELE lescu, noi la B u c u r e ş t i n e s u b t i t l u l Covor
vis de artă. Şi arta poetului a m i n t i r i este a d u c e r e a scrii­ basarabean.
n'a cunoscut aVte îndem­ NEAMULUI torilor r o m â n i la Soroca, î n c ă e r ă m si n e b â r f i m — si S u n t g a t a : P ă ţ a n i a l u i Ni-
nuri. Delà răscolitoarele B ă l t i si C h i ş i n ă u . D a r m a i t u a i c i n e ţii î n s a m ă . . . culai Arventiev, Bărbieria
E u socotesc că fiecare
nostalgii ale C o v o r u l u i B a ­ scriitor trebue s ă m e a r g ă pe ales la m i n e l a Soroca, A I n t r ' a d e v ă r , m a r e p l ă c e r e din Hârlău, r o m a n u l Vulpea
s a r a b e a n şi până la paginile aceiaş linie c u n ă z u i n ţ e l e fost a s t a î n 13 A p r i l i e 1940. a v e a m c â n d d i m i n e a ţ a s ă r u ­ din baltă.
recentului volu'm de proză n e a m u l u i s ă u . M a i a l e s î n a-
•УЧ:--.л^ 4-.-

P r i v e l i ş t i d i n B a s a r a b i a , în 4umite vremuri, c u m sunt Cetatea Soroca


•care neîncetată dragostea aceste sfinte p e n t r u n o i toţi.

CA
s'aprinde întreagă dar cu D a r t r e b u e să fac o tristă „Au înflorit c a s t a n i i la So­ v e r e s c u , E u g e n G o g a , G. M .
încântătoare discreţie, ceea mărturisire: în anii din ur­ r o c a " . L a L u g o j s a l a a fost V l ă d e s c u , D . C i u r e z u , Mi­
ce face să ne pătrundă mai m ă scriitorii, n u toţi, bineîn­ a ş a de m i ş c a t ă că eu î n s u m i hail M u n t e a n u , Nieulescu-
mişcător; totul imprimă im­ ţeles, a u a b s e n t a t delà d a t o ­ m i - a m p i e r d u t şirul. L a T u r - Basu şi-atâţi actori, şi-atâţi
presia certă că singura, dis­ r i a p e c a r e le-o i m p u n e a n.î-Severin, în b a n c a întâia, pictori, că greu n u m ă r să-i
ciplină din viaţa sa este pre­ ţara. u n g e n e r a l p l â n g e a . A m a- j
cuprindă. De aici, t i m p de 2
l

dilecţia (exclusivă) pentru f l a t că-l c h e a m ă M i t r ă n e s c u zile, a a s c u l t a t I o n P e t r o v i c i Intr'unul din interesantele sunt multe drumurile care Era convins omul nostru
acest pământ. Intr'un cu­ BASARABIA NOASTRĂ şi c ă s ' a p u r t a t c u a d e v ă r a t sale etsseuri, D M I T R I M E ­ duc la D u m n e z e u ? !.. c ă „religia" lui — D I N CARE
privighetorile, în Mai, ui­
vânt, cântăreţul sufletului ostăşeşte, c â n d cu retrage­ REJKOWSKY, afirmă că s u n t D e s t u l s ă n e a m i n t i m de NU L I P S E A I I S U S H R I S T O S
t â n d că, m i n i s t r u fiind, are
basarabean în sensul cel S u n t legat de B a s a r a b i a rea din Bucovina. m u l t e d r u m u r i l e c a r e d u c la c u l t u l lui Dyonissos, cu î n s ­ — îl duce, în m o d a b s o l u t si­
un program de îndeplinit.
mai mare şi cel mai bum. prin toate fibrele inimii Pentru „Basarabia noas­ Dumnezeu, drumuri contra­ păimântătoarele lui orgii gur, la „ m â n t u i r e " . Şl l - a m
m e l e . N u m i - a fos n i m i c m a i t r ă " a m a v u t c i n s t e a s ă fiu I n casa a c e a s t a de pe deal
Pentru Basarabia poetul D. rii, pozitive, s a u c h i a r n e g a ­ (vezi : V. IVANOV : LA R E ­ î n t r e b a t p e a c e s t o m : „Bine,
d r a g d e c â t B a s a r a b i a . N ' a m î n s ă r c i n a t a vorbi la R a d i o , a m băut, într'o i a r n ă geroa­ tive. „ L u p t a lui I a c o b î m p o ­
Iov a ars, necumpănitor, lu­ LIGION DE DYONISSOS" — d a r î n v ă ţ ă t u r a lui Iisus, aşa
i u b i t m a i c u a p r i n s ă p a t i ­ l a 27 M a r t i e î m p l i n i n d u - s e s ă , c u M i h a i l S a d o v e a n u şi t r i v a lui D u m n e z e u , c â r t i r e a
minosul său holocaust... şi H. SANIELEVICI : „IN c u m reiese ea din E v a n g h e l i e ,
m ă a l t c e v a d e c â t p ă m â n t u l 23 d e a n i d e l à U n i r e . A m v o r ­ b u n u l r o m â n , fostul minis­ lui Iov . n e c r e d i n ţ a lui Torna, S L U J B A S A T A N E I ? " ) , cu a- e cu t o t u l deosebită de felul
a c e s t a d i n t r e P r u t ş i N i s ­ b i t , p r i n t r e a l t e l e , şi d e s p r e t r u Sergiu Niţă, multe da­ n u s u n t oare acestea adevă­
Nu sunt în stare să în­ c e a „ b ă l ă c i r e în p ă c a t " din d u m i t a l e de v i e ţ u i r e . Cum
semn aici nici urmă din lu­ t r u , cu t o t farmecul lui, cu migene de vin d e Cuhureşti. ratele drumuri către Dumne­
M o l d o v a p â n ă l a BÚjg. A m ritualurile sectelor ruseşti — î ţ i explici a c e a s t a ?" „ F i e c a ­
mina, transfigurarea, bucu- oamenii lui buni, primitori, Pun capăt amintirilor : zeu ? — se î n t r e a b ă Merej­
v o r b i t D u m i n e c ă şi J o i , L e ­ ca s ă n e d ă m s e a m a că a c e a ­ r e i n t e r p r e t e a z ă d u p ă c u m îl
M i s ' a u î m p ă i n j i n i t ochii... kowsky.
gaţia sovietică a protestat stă credinţă a prins rădăcini l u m i n e a z ă pe el HARUL — (a
A f i r m a ţ i a şi î n t r e b a r e a lui p u t e r n i c e c a r e n u pot fi uşor a p ă s a t pe acest c u v â n t ) pe
la Ministerul de Externe.
DEBUTUL LITERAR? D m i t r i Merejkowsky, m e r i t ă c a r e îl a r e . Noi a ş a c r e d e m ;
C u m c o n f e r i n ţ a fusese apro­ smulse.
o deosebită atenţie. c ă a c e s t a e „ d r u m u l " —, m i - a
b a t ă d e d. G e n e r a l A n t o n e s - Şi i n t e r e s a n t e f a p t u l că
Am început să scriu din A m fost şi s u n t e m t o ţ i o- r ă s p u n s el.
c u , L a v r e n t i e v a fost s f ă t u i t a c e a s t ă concepţie a aflării,
şcoală l a „Neamul Româ­ b i ş n u i ţ i s ă c r e d e m că p u t e m
s ă se a d r e s e z e C o n d u c ă t o ­ a j u n g e la D u m n e z e u pe calea a c u n o a ş t e r i i lui D u m n e z e u , Să fie o a r e o i n t e r p r e t a r e
n e s c " , a p o i l a „ U n i v e r s u l Li­
r u l u i S t a t u l u i . D e a l t f e l a- Binelui, a L u m i n i i , a Adevă­ n ' o g ă s i m n u m a i în „ b i n e c r e - cu t o t u l a p a r t e d a t ă c u v â n ­
t e r a r " , poezii de d r a g o s t e , t u l u i d i n A p o c a l i p s a lui l o a n .
cest Lavrentiev m a i protes­ r u l u i ( t o a t e a c e s t e a cu m a ­ d i n c i o a s a " Rusie, ci şi în v e -
c e i a c e - m i a d u c e a zeci d e „ D a r fiindcă eşti „căldicel
tase odată împotriva mea, j u s c u l ă ) , — şi i a t ă - n e a c u m qhile Religii a l e Asiei. I a t ă
s c r i s o r i s ă p t ă m â n a l d e l à ci­ n i c i rece, nici în clocot, a m
c â n d la B r e a z a , la o s e r b a r e , i n f a ţ a u n e i „ispite" — în de p i l d ă I n d i a . I n d o c t r i n a
cineva d e c l a m a s e versuri ale titoare, spre m a r e a bucurie s ă t e v ă r s d i n g u r a m e a " (A-
a lui Alexandrescu-Dorna, s e n s c r e ş t i n —, pe c a r e s ă n u YOGA, cele d o u ă e x t r e m e :
mele. ne grăbim să o socotim că poc. 3 : 16) ?
conducătorul „Universului a s c e t i s m u l şi e r o t i s m u l , s u n t
D a r s ă l a s s ă s e a ş e z e col­ vine delà S a t a n . T r e b u e î n s ă Acea p r e ţ u i r e a e x t r e m e l o r ,
Literar" de pe atunci. U n a căi de c u n o a ş t e r e , s u n t m i j ­ e un caracter comun multor
bul pe aceste amintiri, ca c a g â n d i r i i lui D. M. s ă n u i loace de d e s ă v â r ş i r e . Y o g h i -
c a r e - m i s c r i a d e s şi î n f l ă c ă ­ se d e a o i n t e r p r e t a r e g r e ş i t ă . doctrine.
mai frumoase să-mi pară n u l , cel ce t i n d e la p e r f e c ţ i u ­
r a t era chiar... servitoarea Căci l a c a p ă t u l acestor
d a c ă v a fi s ă le r ă s c o l e s c Da, Binele este u n a d i n că­ ne, a r e de a l e s î n t r e a b s t i ­
proprietarului, după cum „extreme" — stă Dumnezeu.
într'un târziu. ile c a r e d u c la D u m n e z e u . Bi­ n e n ţ ă , î n t r e a s c e t i s m — şi
a m a f l a t d u p ă vreo 2 ani!... I a r d r u m de m i j l o c n u există.
nele, a ş a c u m l_a p r o p o v ă d u i t î n t r e orgie, d a r a c e a s t ă or­
Cea d i n t â i b u c a t ă de pro­ S a u d a c ă exista — p e n t r u c ă
AMINTIRI DESPRE Iisus, r i d i c ă o m u l pe t r e p t e l e gie a r e u n s e n s cu t o t u l s u p e ­
ză a a p ă r u t la „ R a m u r i " , a s t ă z i cred că m e r g pe el 90
SOROCA s u p e r i o a r e ale D i v i n i t ă ţ i i . L u ­ r i o r ideiei pe c a r e n e - o f a c e m
trimisă de marele m e u prie­ la s u t ă d i n o a m e n i — el n u
Casă ţărănească în Basarabia mina, Adevărul, Iubirea, n o i . Cele d o u ă e x t r e m e coexi­
t e n ş i î n d r u m ă t o r G. T u t o - valorează.
D e u n d e s ă î n c e p ?... I n D r e p t a t e a s i m t şi ele t r e p t e , s t ă , ele n u se p o t î n l ă t u r a u -
cel m a i f e r m e c ă t o r o r ă ş e l a l vean'u : „ F ă r ă s t ă p â n " , şi-a d r u m u r i de a t i n g e r e a lui Nu se află p e „ d r u m u l m â n ­
ria fierbinte, lacrimile ce-i aşezaţi ş l chibzuiţi la vorbă. na pe alta, pentrucă a m â n ­ t u i r i i " d e c â t cel ce u r m e a z ă
Basarabiei a m t r ă i t 20 de apărut în volumul „In lun­ Dumnezeu. d o u ă s u n t căi de c u n o a ş t e r e
inundau ochii, vorbindu-mi; A m c o l i n d a t t i m p de 22 d e d r u m u l LUMINA, — s a u d r u ­
a n i . S c r i s u l m e u i-a d a t n u ­ ca T r o t u ş u l u i " e d i t a t de Acesta e u n lucru asupra şi deci de d e s ă v â r ş i r e , la fel
cuvântul „Basarabia" avea a n i s a t c u s a t , d e a c o l o de mul INTUNEREC.
m e l e d e Sinaia Basarabiei. C a s a Şcoa'lelor. căruia n u mai e nevoe să de p r e ţ i o a s e .
în glasul scriitorului şi în sus, delà P â r â u l Negru, care D a r n u m a i o s i n g u r ă cale.
acel ceas un accent aproape face g r a n i ţ ă , p â n ă la Vâl- Ce m i n u n a t o r ă ş e l p e m a ­ A m scris la toate revistele stăruim. Căci în concepţia Despre această polivalenţă
c o m u n ă , e d e s t u l s ă zici P r i n ­ Cel ce m e r g e ş e r p u i n d î n t r e
religios. A însemnat mai cov. A m c e r c e t a t t r e c u t u l l u l N i s t r u l u i , c u p o d i ş u l P o - d i n ţ a r ă şi m a i l a t o a t e z i a ­ în doctrinele indiene, erudi­ cele d o u ă d r u m u r i , n u p o a t e
mult decât o confesie. Ru doliei î n f a ţ ă , c u Cetatea rele.'Cred că pot a f i r m a : cipiul B i n e l u i — ca să ai i- tul nostru orientalist MIR­
B a s a r a b i e i şi l - a m î n f ă ţ i ş a t m e d i a t î n m i n t e ideia de atinge „mântuirea".
găciune. Rugăciune pentru p r i n m a i bine de d o u ă mii CEA ELIADE, a scris u n e x ­
D u m n e z e u . S a u invers, — P o a t e c â şi M e r e j k o w s k y s'a
sufetul Basarabiei reînviate. de articole publicate prin t r e m de i n t e r e s a n t c a p i t a l :
spui D u m n e z e u , şi îţi a p a r e g â n d i t la a c e a s t a c â n d s'a
t o a t e r e v i s t e l e şi ziarele L ' É R O T I U Q E M Y S T I Q U E , în
I-tim vizitat orăşelul de în g â n d i r e Binele. Şi p r o n u n ţ i î n t r e b a t : „ L u p t a lui I a c o b
noastre. Prin nenumărate a sa lucrare despre YOGO.
reşedinţă şi de poezie, ţn- cuvintele „rău", „întuneric", împotriva lui Dumnezeu,
conferinţe la R a d i o a m c â n ­ Şi î n alte filosofii s a u doc­ m u r m u r u l lui Iov, n e c r e d i n ţ a
tr'un amurg de August, a- „ m i n c i u n ă " , „ n e d r e p t a t e " ,,u-
tat frumuseţile acestui ţi­ t r i n e mistice, g ă s i m a c e a s t ă lui Torna, n u s u n t a c e s t e a a-
cum câţiva ani, când aceleaş r ă " — având în faţa t a ima­
n u t şi a m reliefat trecutul c o n c e p ţ i e a p l u r a l i t ă ţ i i căilor devăratele drumuri către
tentaţii şi încântări mă mâ- g i n e a lui S a t a n , a ş a c a m p o ţ i d e c u n o a ş t e r e şi de a j u n g e ­
цаи să ascult pe aceleaş lui de vitejie, de b a l a d ă , de s'o i n t u i e ş t i cu g â n d i r e a şi D u m n e z e u ?"
poezie, de r o m a n i t a t e . r e la D u m n e z e u —• astfel că
drumuri, un cântec la fel... imaginaţia ta. S ă a l e g e m a t u n c i calea I n -
afirmaţia lui Merejkowsliy
Scriitorul era plecat, dar I n a n u l t r e c u t , de r e f u g i u , D a r o a r e a c e a s t ă „clasi­ t u n e r e c u l u l p e n t r u c ă , — de
d i n c a r e a u p u r c e s n o t e l e de
îmi rămăseseră în schimb pe l â n g ă broşurile „Basa­ ficare", este e a definitivă, e m u l t e ori — e m a i p l ă c u t ă şi
faţa, — c a p ă t ă o temeinicie m a i u ş o a r ă ? R ă s p u n s u l la
dasa şi Soroca — amândouă r a b i a , p ă m â n t r o m â n e s c " şi v a l a b i l ă o r i c â n d şi o r i u n d e ?
d e s t u l de p r o n u n ţ a t ă . a c e a s t ă firească î n t r e b a r e ni-1
bunuri numai ale sale — Nu c u m v a se p o t a m e s t e c a i-
„Bucovina", a m plâns-o în F a p t u l că această doctrină d ă t o t M E R E J K O W S K Y , în
pentru mine... deiie î n ş i r a t e m a i sus ? Nu
versuri, s m u l g â n d fiecare c u m v a u n e l t e l e lui A h r i m a n a r e mulţi adepţi, trebue s â u l t i m e l e r â n d u r i ale esseul'ui
înainte de a intra în târg, strofă din inima m e a îndu­ p o t sluji p e n t r u a a j u n g e l a n e d e a de g â n d i t . A m s t a t de său :
pe drumeagul coborînd pan­ r e r a t ă . P r i n v o l u m u l de pro­ Ohrmuz? vorbă, întâmplător, cu un
„AVEC LE C H R I S T VERS
ta — priveliştea s\a desfăşu­ ză pe c a r e l-am botezat „Pă­ „ c r e d i n c i o s " din a c e ş t i a , — LA L I B E R T É , E T NON CON­
E t o c m a i p r o b l e m a pe c a r e
rat într'un luminos pastel ţania lui Neculai Arven­ şi din cuvintele pe c a r e le T R E LE C H R I S T !
o atinge în treacăt Merej­
de verde, negru şi alb: pomi, tiev", a m c ă u t a t s ă a r ă t ce kowsky î n al s ă u „MuIfle^Roi" s p u n e a , v e d e a m b i n e c â t de LE C H R I S T — E T SEUL
case, acoperişuri. Culorile, a m pierdut noi prin furtul c u m n e . a m explica altfel e - convins e el c ă m e r g e pe LE CHRIST — LIBÉRERA
cele dintâi, ale autenticului ce n i s'a f ă c u t . xistenţa a t â t o r secte religi­ „ d r u m u l cel b u n " , cu t o a t e că LE MONDE.
sat românesc. Până şi moş Când cenzura oprea tipă­ oase c a r e î m p â n z e s c î n t r e a ­ era cunoscut ca făcând parte AVEC L E C H R I S T CON­
Pintilie, cel care m'a însoţit r i r e a poeziilor m e l e despre ga l u m e civilizată, cu p r e c ă ­ d i n t r ' u n a d i n cele m a i f a n a ­ T R E L'ESCLAVAGE", (p. 92).
•spre locuinţa poetului, avea Basarabia, a m colindat toa­ dere „pravoslavnica Rusie", tice secte — s e c t ă al c ă r e i r i ­
...Şi C R I S T O S , e LUMINA !
iţari albi şi plete de plăeşi tă ţara, împreună c u Al. — d e c â t p r i n c r e d i n ţ a CÁPA- t u a l e cu t o t u l d e s g u s t ă t o r şi
sub o căciulă zdravăn mo- C a z a b a n , G h . B r ă e s c u , I. C. Popas basarabean TATA i a r n u m o ş t e n i t ă , că î n g r o z i t o r în acelaşi t i m p . TRAIAN PALOŞANU
9 August 1941 UNIVERSUL UTERAR 5

î Cronica l i t e r a r ă
A N A L U C A : 0 cronică bizară din Evul Mediu
Dupa Guiseppe Lipporini
Cioplituri, versuri Dacă aţi cunoaşte mănăstirea
Montefalcone, mare şi frumoa-
lecţie a editurii „Carabba" din râtul Frederich II. Fragmentul Dar n'a fost în stare, — adaogă
Lanciano: Scriitorii italieni' şi acesta, precum atâtea altele, cu cronicarul, — fiindcă in acea ca­
Noul volum de versuri, al la clipele vii sau al desprin- Să mă duc la biserica din uli- să, la poalele dealurilor din Reg- străini (colecţie în care s'a ti- anumite ciudăţenii, îl înrudesc dere şi-a rupt un picior",
gio, în mijlocul unui amfiteatru părit şi „Neamul Şoimăneştilor" pe Salimbene, la distanţă de Povestitorul acesta care se
d-nei ANA LUCA, apărut derii din rădăcina lor : [cioară, cu turnuri şi castele, în faţa în- al lui Mihai Sadoveanu, în tra- veacuri, cu Benvenuto Cellini desfăta scriind, la bătrâneţe, în
recent, constitue O hotărîtă . „. Printre cei bătrâni, tinsei câmpii a Ghiardoului, care ducere italienească). (gravor, sculptor şi turnător în frumoasa Iui sihăstrie, trăise în-
Za. ••• " л. ci ~ mMă sfărâm şi iarăşi ma adun, Cu ,jciuboţica cucului in se desfăşoară eu verdeaţa sa, Cartea se chiamă Bizara cro- bronz al vestitului Perseu, aflat tr'un secol tulburător şi aventu-
printre două râuri spumegă nde! nică a Fratelui Salimbene. şi astăzi la Florenţa; autorul ros, crud şi sublim. vulgar şi
surpriza, meat îl recenzam P o a t e m ă ^ p o a t e ^ r â z [ b u n > [ m ă n i > _ Se zăresc în jos, ca într'una din Salimbene este un povestitor Vieţei scrisă de sine însuşi, bo- mistic în acelaş timp, plin de
CU teama de a nu fi prevăzut Vreau - distrug pe cineva în Suav mănuchi, —
sa acele vederi panoramice prefe­ ciudat plin de gust, şiret... Cro- ™ aventuri, amintiri colo- mari figuri : dela San Francesco
această evoluţie a autoarei, _ [efigie, Cu trec
Să păr blond ca un caer,
în genuchi, rate de pictorii şi cartografii de nica lui e plină de figuri" şi fi- r a t e 1
9 impresii dm Renaşterea şi San Domenico, până la Fede­
odinioară: Reggio, Modena, Par gurine, plăcute, dar şi bizare, italiană), precum îl înrudesc rico Seconde, împăratul Siciliei,
în prima culegere, Candelă, (pag. 18) Pe sub masa „Sfântului Aier". ma, cu turnurile şi clopotniţele viguros, când oarecum şi cu galantul Casa- dela Fratele Elia, la Sfântul
despre care am scris cronica .... . , . , „, (pag. 19) lor ascuţite. In spate se ridică
R e a l i s m u l > с а ш а

ingenuu, ne face adeseori să nova. Când este preocupat de Torna d'Aquino, la sfântul rege
noastră, anul trecut Fireşte, JSTJ™ + Viziunea autoarei exceiea- creştetul înălţimilor, până Ia zâmbim şi ne satisface. Astfel faptele şi de oamenii din epoca Ludovic, şi până la Alberioo Ro-
stânca solitară pe care se cuibă- volumul lui Bernini este cu ade- sa, ne dă portrete amănunţite şi n o , tiran fioros şi crud Pagi-
este o eroare pentru critica щ Q p r a | 0 t a c ă m a g i c á j împo- ruinele Canossei, printre vărat preţios, cu introducerea stufoase asupra fratelui Elia, ц despre cruzimea acestuia şi
m a

r
sa aşeze un raport necesar ^ ѵ а ѵ і е щ . Pentrucă'cel ca- ză în această pendulatie, am *?*? J de castani şi de stejari. sa limpede şi bine informată, şi Frederich II (regele Siciliei) sau îndeosebi rândurile în care vor-
п е

între calitatea a doua cărţi r e œ r i s i p e ş t e j f u g i n d d i n z i c e de negru şi alb, sau de Й Е Й е Г л Е З Г а Г E ^ T l e cu versiunea căreia a ştiut să-i Segalello; ne povesteşte pe deo- beşte despre femeile silite să ia
consecutive, ale aceluiaş au- propria-i făptură, lăsând în stabilitate şi lunecare, neu- Montechiangeio şi turnurile sale, dea un oarecare colorit arhaic, parte scene pioase, religioase, pe parte la cazna iubiţilor lor. fiind
într'o cumpănită măsură. I-a fo- de alta istorii ale tiraniei şi cru- trimise apoi despuiete, ca să ră-
а р а г е
tor. Pentrucă este posibili şi i zădărnicia, îsi ucide prin tralizând fórtele ce desbină
o c ^ п с л
întinsă şi albăstrie losit la traducere faptul că şi el zimii; şi deşi uneori este atât de tăcească pe câmp, dealungul
drumul contrar, dela o operă g â n d u i acestei zadarnicii, î n . sufletul .atunci când se de- pţtrar^, " „ ^ p a l u r i i e ^ ' a e ^ este din Parma, cum a fost şi migălos, spunându-ne că în cu- râului, sunt fără seamăn.
Salimbene. Căci latina bunului tare an a dat moartea în pisici, Lumea religioasă, nu mai pu-
reuşita, la una nereuşită, tors asuprâ-şi, chipul real, cide să se supue smerită unei seivapiana. r>e cealaltă parte, frate este, cum se spune, gro- — gatti inifirmabantur.. et ţin decât cea mireană, era tur-
n a m

Fără a fi spus, la apariţie ascuns ca sub o efigie. soarte depăsitoare sau îm- dincolo d e
ooUneie albe ca za- solană; un amestec de latină şi moriebantur, — sau că în alt an burată de preziceri şi erezii :
că volumul „Candelă", nu simţirea continuă deci să blânzind Necunoscutul cu 1 ? ™ ^ " ^ ^ ' a e r i e Ä de dialect; un dialect şlefuit de mureau atâtea găini, încât o sin- ioachimiţii predicau sfârşitul lu-
artist într'un chip original. Dar gură femeie din Cremona a pier- mii şi apropiata venire a lui An-
este isbutit, după cum nici se manifeste, în chip
acum nu afirmăm acest lu- tiv, şi lucrează în numita, c â n d s t i e ^ privească în f anega- reveria. Iată ce vede poeta Аіыпеа, către Scandiano cei dacă în multe cazuri poate fi dut, în puţină vreme, patruzeci tichrist. Salimbene însuşi încli-
cru, constatăm în schimb, chiar când credem că nu a- ^ a сгющ ' bogat in cântece. înţeles şi de cei cari nu ştiu la- . ş i ^jată iarna a fost
o p t c ă ^ ioachimism, dar pe n a T e

;
Aici s'a retras, în tăcerea din tina (astfel, despre Bernardo di
neşovăitor că autoarea rea- 7 e m
nici un sentiment viu, ' urmă, prin anul 1281, un smerit • • - u a i .i i ,wm, H W , » ^ — atât de rece încât' lupii m ă a intra-
evitat secta aceasta u r

Uzează surprinzător, expre- 1 1 1 n


°i> pentrucă nu ne dam M'am uitat în ochii lui deschişi şiУЖЬДиГ
aventuroasă iff". **
cunoscuse - i ü
oameni" ^ Qumtavalle ne face cunoscut că ^
b a n t e v i U l icând ad văzut
e că Antiehristul a-
n Q c t e ( i n t r a u

sia unei sensibilităţi de seama, cum coborîm treptat, De lăcomii şi de uimiri, şi ţări, trăise multă vreme în fuit intimus meus arnicus sau, noaptea în oraş): totuşi povesti- nunţat întârzie să apară. Se
Franţa şi avusese prilejul, dese­ despre un altul care-şi păzea rea lui devine cu adevărat operă iveau nenumăraţi apostoli min-
largi dimensiuni Dacă bu- Pecetluiţi sub efigia tăgadei L avioriul tâmplelor de ma- ori, să se apropie de puternicii pielea, ne informează că pelli de artă când vorbeşte despre cinoşi, urmaţi de credincioşii lor.
năoară am caracteriza unul d e n o i « f 1 n e * alunecam [jolică, pământului. suae timebat), el devine greu de ІДЗЦЯІ punându-se în pri- Altfel»
а і л е Gherardino Segalello,
s r e n e a La petalele obrajilor de tran­ înţeles chiar şi pentru învăţaţi, ajungând el însuşi dascălul lui Fra Dolcino, cu felul
din aspeotele acestei simţiri, P nt. dafiri,
La şaizeci de ani, recunoscător când desfăşoară vigurosul fond •
m u l

evenimentelor.
p l a n

Atunci îşi uraniu de a dovedi castita-


cu eticheta de „fior al mor- J=>ar d-na Ana Luca fuge Şi odaia'n care ne aflam cu- care-i Domnului Dumnezeului său, e r o u
tea, este întâmpinat de Sali m
îngăduise atâtea să vadă dialectal, prin care în loc ^de ^ ь tezistă
i v e a l ă f i r e a M fan
b e n e c u

i ă , şi pornirea"" către lăudoro^enie, • străjnicie ce se poto-


Ш 1 m e r i t ă л f i e s o
ţii", trebuie să Щ Л ^ ^ . ^ ^ ^ ^ [prinşi şi sa săvârşească, el a început sa ^ l e t e

neapărat acest fior ca o re- l o c a e ö l e s t e m . I a c a n л


sa A început să se scufunde, scrie amintirile propriei sale in limba cea vorbita.
p r o z a t < > r î n l i m b a v u
foarte pitorească, prin care se *
s a r
& devine dragoste şi ad-
răsară, din acelaş suflet tor- Adânc, adânc, cu pereţii 'grei vieţi; şi ne-a lăsat astfel una din Cronica lui Salimbene, totuşi, apropie .„
de Cellini.
. . „, „
miraţie faţă de smeritul cismar
Asidente, pe care însă Dante in-
f S Í ^ifrrSf^Hf t u r a t
> l i m
P e ^ e a priveliştei CuZechZTliv^e scunde, cărţile cele mai plăcute şi mai Se făcuse frate (calugăr fran-
preţioase ale literaturii italiene, nu este o operă istorică. Nu pu­ ciscan) minorit, împotriva vom l r a n s i s e n t c u m b a

aeopomva, ехсіаташ ae d e primăvară, ou. puteri de Cu mobilă, cu cărţi, cu covoare, în limba aproape vulgară ). Este tea să fie, date fiind obiceiurile ţei tatălui său. Negreşit că, ase­ în bolgia ghicitorilor. Era tim­
1

spaima, un fel de geamăt expansiune suficiente ca să . . . . . • . . . Cronica de care mulţi vorbesc, şi ideile timpului. Dar în ceeace menea fiecărui moment autobio- pul când, la semnalul predice)
inefabil, dar şi cuvinte de corecteze tristeţea cât de Şi noi erajn bătrâni, dar prea puţini au citit-o, şi priveşte arta, ea îşi are impor- m/ß* el accentuiază asupra unui inspirat din aceştia, mulţi­
tanţa ei, întrucât este o carte de mile obosite de războae se ridi­
încredere şi de chemare a mare . Bătrâni de zeci de mii de ani, care poartă pe frontispiciu nu­ amintiri personale. Seria pove­ faptului acesta şi-1 dramatizează, cau cu ardoare mistică şi sărbă­
puterilor vieţii. Iată un ast- ,.. mele autorului ei: Fratele Salim­ spre a se arăta mai apropiat de
bene din Parma. stitorilor italieni, de amintiri per­ toreau, după ce depuneau arme­
fel de apel, pronunţat de a Ninge asupră-mi, înflorit me încremeniţi afund, afund sonale, de autobiografie, cu Sa­ fiul lui Pietro Bernardone, de le, — zilele de linişte şi de pace,
Ca s'o citeşti, de altfel, nu e Sfântul Francise din Assisi, în
celaş glas care se înfioară [rişor, Al veacurilor viitoare prund... uşor. Originalul se află mimai limbene începe. Si începe cu fiul al cărui ordin călugăresc intrase. de bucurie şi de desfătare, de
Vânt uşor, lui Guido degli Adami, ţinut în veselie şi de exultantă, mergând
şi care afirmă bucuria de a Aripă (pag. 94) in publicaţiile erudite, pe care braţe la botez, în Octombrie 1221, Faţă de superiori este uneori în procesiune, cu crengi de co­
albă, trebue eă le scotoceşti în fundul de către Messer Baliano din Si- îndrasneţ şi obraznic, făcanuu- paci şi cu candele aprinse...
trăi : Să mai fie Paşti, ca odinioară, Consemnăm prin urmare bibliotecilor, şi cam greu este să don, mare baron francez, care ne însă a crede că după ani şi
găseşti versiunea pe care a fă- venise de peste mare la împă- ani, scriindu-şl amintirile in La Parma, în fruntea tutu-or,
Floare de mătrăgună sau de volumul de versuri „Ciopii- cut-o Cantarelli, după un ori- singurătatea oela Montefalcone, trompeta se afla fratele Benedetto, cu
turi", Ca pe O importantă gmal, pe la 1832. A fost acum el ne-a povestit că a spus ceea­ slujea la chemarea lui răsunătoare ce-i
[cucută
De vânturile pustiei bătută, surpriză ,atât în Cariera au- câţiva ani tradusă şi în germa- ce în faţa mai marilor săi abia gerea credincioşilor. şiMai la strân­
târziu,
Sau blestemată floare de ur- toarei cât şi pentru îndrep ^ А Х Г А а і А va fi îngăduit ; lucru care şi as- u venit zilele Flagelanţilor. Dar a

[zică, tarile ШТСеі de azi. Oare a m Parma, Ferdinand» Bernini, tăzi este ш Urea multora dintre cuvioşia aceasta exagerată (de­
Iubitule, frăţioare, nu mă lăsa Simţirea nu este iSVOrUl Cel a publicat o culegere populară, not De cateori izbuteşte să ne . ^ y o ţ c a r i a u i i e b i t u ţ l c u

[singurică, s pună ui iaţa propria-i fiinţă, se ^^sviM cu no-


bun ? Cât pentru expresie, într'un volum din cunoscuta co- simte in ei mulţumirea omului ^
m
^avicino,
n u e l e

n u
t —

a p l a c l l t l u i
(pag. 28) încetul cu încetul, va găsi caruia îi place sa minuneze pe seniorul Cremonei. Atunci, pen­
măsura Sa, inversă celei CO- ») in Evul Mediu începuse să ascultător sau cititor. trucă patima aceasta sa nu trea­
Remarcabil în multe pri­ mune. se facă trecerea dela limba la­ O veselă lăudăroşenie mani­ că şi in principatul său, „puse
vinţe, este mânuirea, ca un tină, — în scris, — la cea vul- festă odată, — oeşi era călugăr, sâ se înalţe spânzurători pe ma­
instrument generator, a CONSTANTIN FANTANERU gară. la limba vorbită... — când ne povesteşte despre lul Fadului, astfel că dacă va
frumoasa fiica a cardinalului trece vreunul um llagelanţi, să
câtorva termeni, pe care îi Octavian Ubaldini şi despre moară în furci".
putem socoti centre,concre­ drăgăstoasa prietenie ce aceasta Este realismul care alternează
te ale gândirii poetice. Un Autorul, oare a trăit o bună îi arătase. Dealtfel frumuseţea cu misticismul. Şl în atmosfera

Note r o m â n e ş t i
femenină nu-1 înspăimântă,
bucată din acest timp în Cer­ nu-1 îndreaptă totuşi spre pă­ aceasta .uluitoare de pasiuni şi de dar
astfel de cuvânt încărcat cu
năuţi, cunoaşte ca puţini alţii cat. Despre o femee germana, aprinsă dragoste, josnică prin
putere de concretizare este pulsaţiile acestui centru din pro­ care era iubita lui Giuliano da gusturile ei, dar euDiimă prin
adverbul acum. pe care au­ năzuinţele către infinit, se pre­
vincia românească dela Nord şi Sezzo spune că frumuseţea ei gătea începutul artei noui şi a
toarea îl lasociază cu „aca­ lucrearea sa va fi, sperăm, o era aşa de mare, „că prea s'ar nouei literaturi. Când Fra Salim­
să", ceeace însemnează con­ icoană adevărată a muncii con­ socoti sever cine n'ar admira-o". bene murea, dupa 1287, Dante
D. LUCIAN COSTIN, lumina tainică a unei lămpi, în­ delele grijuliu lăsate de condu­ structive româneşti desfăşurată Şi despre doamna Fior u unva, începuse să cânte, pe malurile
cretizarea simţirii după ce­ tre o lecţie de algebră şi alta cătorii bolşevici, răsbăteau în­ sub cele mai bune semne în ţara — domina Flos Olivae, — soaţa Arnuiui, nouiie rime de dra­
le două coordonate a tim- cercetător al foicio- de latineşte, neurmărind altceva totdeauna semne ciudate, anu­ fagilor.
n e o b o s i t u l
lui Nazarío Ghiradini, scrie că goste.
pului Şi spaţiului, prin în- r u l u i românesc de dincolo de decât ecoul propriei sale însin­ mite mici sunete desarticulate a fost pulchra domina, pinguis Printre memoriile 'lui Salim­
tâlnirea lor. Este drept Că Carpaţi — din Banat în special gurări, îşi arată calităţile şi de­ ce se încredinţau, nude, imagi­ E CUNOSCUTA et carnosa, et mihi familiáris et bene se află o pagină celebră,
nu de multe ori elementele — a scos de curând cel de-al fectele sale: sinceritate şi avânt naţiei. devota. Nu mai este nevoie să cu care am voit să ne luăm ră­
mas bun dela el. într'o zi, pe
lui acum se întâlnesc CU e- treilea caiet din ciclul „Studii a- puse în slujba prea plinului su. Şi d. I. Manu a ştiut să prin­ priza pe care au avut.o mai traducem. Şi aşa cum îl atrăgeau femeile, când se afla în Pisa, stând de
lementele lui aici, astfel în- P s u
folclorului bănăţean", în­ fletesc ce se cere golit fără tea­
r a dă aceste svonuri şi să le con­ totdeauna la cititori romanele tot astfel îi plăceau bucatele cele vorbă cu un tovarăş, cerşea pâi-
titulat Ghicitorile bănăţene. ma de-a se frânge sau de-a po­ tureze în scrisul său personal,
cât din formula vie, acum d-lui Damian Stănoiu. JVouile bune şi vinurile spumoase, de nea (se ruşinează de asta, dar o
După cum declară autorul, ticni sub pecetea vreunui ver­ dându-ne o imagine — pe cât a difii din „Camere mobilité'' şi care nu se lipsea. După treizeci mărturiseşte totuşi : aşa porun-
sunt aici, să ţâşnească stră- munca depusă în strângerea ma­ dict. fost posibil — cât mai apropiată
de realismul tragic astăzi în „Alegere de stariţă" pe care edi- de ani dela cele întâmplate, îşi eise doar Sfântul Francise, ca
vezimea diamantului fără terialului s'a concentrat în deo­ Debut al unei minţi fragede, parte cunoscut lumii civilizate. amintea bine lista bucatelor dela tr&ţii să nu aibă nimic, fără de
twro „Cartea Românească" le-a un ospăţ, oferit fraţilor francis­ ceeace ar căpăta dela cei avuţi).
spaţiu şi timp. sebi asupra Banatului românesc dar bine orientată spre ce e sim­ Interesantă prin documentul ve­
în Franţa, de către regele Au ajuns astfel, tot cerând de
Această localizare este cu şi celui jugoslav şi numai com- ţire suavă, cartea lui Dinu Cons­ rificat, această carte se impune scos de curând, chiar în aceste cani, Ludovic cel Sfânt, când acesta pomană, la o curte cu porţile
tantinescu, păstrează mireasma atenţiei tuturor celor ce vor să vremuri când atenţia cititorilor deschise, şi au intrat amândoi
putinţă totuşi ,atunci Când parativ a făcut ^apel jşiJs. cele- se prinde mai uşor de un comu­ se pregătea să plece în Cru­ înăuntru.
florilor de câmp nepretenţioase
viaţa, care este pretutindeni lalte provincii. Niciodată nu se dar cu atât mai frumoase în sin­ cunoască aspectul Rusiei sub un nicat oifdal de pe front decât de ciată : „Erau acolo leoparzi şi alte
regim care, după douăzeci de
dar rareori aici, se întâl­ va putea spune că un atât de
bogat şi interesant filon — cum gurătatea şi modestia lor. Ea ne ani de svârcoliri, este azi in plină m l u i l
ti căr e
,,Mi s'a dat întâi pâine albă, şi
aş zată cuminte vin şi s'a adus... din belşug, şi fiare de peste mare, pe care
neşte cu moartea, despre este folcorul — se va epuisa, de­ mai indică şi legitimatele posi­ prăbuşire. bucuroşi le-au privit multă vre­
într'o vitrină, dovedesc, semn din cel bun... Pe urmă ni s'au me, căci, cu mulţumire te uiţi la
care multă vreme credem că oarece retorta în care se fră­ bilităţi de viitor în literatură ale îmbucvjrător, că — repetăm, — mai adus peşti, raci şi tipuri ceeace e neobişnuit şi frumos.
va fi cândva şi niciodată mântă şi ia naştere creaţia э - acestui tânăr dotat, dacă nu ar D. GEORGE IONAŞCU, în ciuda vitregiei vremurilor se must (pastillos anguillarum), orez cu Mai erau acolo fete şi flăcăi, la
acum. Când deci necunoscu- ceasta, sufletul poporului, nu va fi fost întrerupte prin moarte la de rodii, turte şi prăjituri vârsta cea mândră fiind, ale că­
găsesc încă destui amatori de (turtas), şi fructe câte ne-a pof­ ror
tul ÎSi anunţă apropierea, sta niciun moment inactivă. Ca­ şasesprezece ani. cunoscut publicului cititor prin nestemate frumoase şi a că­
se adună ca Să se apere, pu- <-acteristicile_ ce individualizează volumele sale de versuri de o cărţi bune şi confirmă încrede­ tit inima. ror drăgălăşenie a obrazului fă­
I. MANIU : DIN LUMEA aleasă sensibilitate, lucrează la rea pe care oamenii de litere Discută apoi despre vinurile ceau să crească frumuseţea şi
terile care refuză disparité, ? h c f n l e b a n a t f n e s e т в &™ с - SOVIETICĂ un roman de largi proporţii, în trebue s'o acorde pe viitor unor albe şi roşii din Auxerre, ca un plăcerea. Şi aveau în mâini, a-
care va fi prezentată viaţa plină cwitingente din ce in ce mai nu­ bun cunoscător. Ne face portré- t e i , cât şi băeţii, lăute şi
1
*w* ' in forme uşor de recunoscut, m t a t l e e

şi înviind într'un aprig aici, mai toate colţurile ţării. De-aci, Notele de călătorie pe care d. de sbucium creator a Bucovinei, meroase şi mai credincioase sori­ na, tul fratelui Giovanni da Kaven- citere şi alte instrumente muzi­
Se Concentrează în prezen- dovada unei forţe de pătrunde- I. Manu le-a publicat într'un şi a centrului său, Cernăuţii, în j j gros, mare la trup şi tuciu­ cale, din care scoteau dulci su­
г е
s u u riu, adăogând că nu mai văzuse nete, prin mişcări dibace. Niciun
tul unei afirmaţii SUprafi- И circulaţie a ghicitorilor pe mic volum apărut în editura primii douăzeci de ani dela vreodată un om care „să mă­ alt sgomot
^ . întregul cuprins al ţării. nânce cu atâta uşurinţă ca el". ; nimeni nu vorbea :
r e s „Universul", constituesc un pre­ Unire. c. POSTELNICU toţi ascultau în tăcere. Iar cân­
Strădania d-lui Lucian Costin ţios ghid de descifrarea unui Portretele vin unul după altul, tecul era atât de nou şi de fru­
Din toată veşnicia, acum, în- va fi folositoare, în egală măsu­ stat-enigmă căruia astăzi i se făcute cu trăsături originale şi mos, fie din pricina cuvintelor,
[tăiadată, ră, specialiştilor cât şi marelui sfâşie vălul de mister sub care „BREVET DE Р П І О Т " „LUPUL DIN ŢARA curioase. Iată, avem în faţă pe fie prin felurimea glasurilor şi a
public, dornic să cunoască mani­ s'a complăcut din 1919 încoace. HUŢULILOR" Filippo Fontana, arhiepiscop din chipului cum cântau aceia, că
Şi dwpă ceasul ăsta, niciodată! cartea d-lui Ion Vediciu, recent Ravenna, care rătăcea prin vila mima se umplea de bucurie.
festările de artă, atât de bogate Desigur, o călătorie în ţara a-
Din ceasul ăsta de dor, şi în celelalte domenii, ale bănâ- ceasta a necunoscutului de până apărută în vitrina librăriilor, cu­ sa din Argenta, „cântând din­
De curând a apărut un nou ro­ tr'un colţ într'altul, spre lauda N'au grăit nimica, şi nici noi nu
Ascultă strigătul clipitei dată ţenilor. noaşte o bună primire în^public, le-am spus ceva : n'a încetat gla­
ieri punea o seamă de probleme care îi asigură un succes meri­ man de d. Mircea Streinul. Lu­ glorioasei Fecioare ; iar tot me­ sul sau muzica instrumentelor,
[mie, crarea se numeşte „Lupul din reu bea când era vară, şi în fic-
înalţ spre tine, ţipătul fiin DINU CONSTANTIN: BUNĂ în legătură cu spiritul de obser­ tat. Ţara Huţulilor". Acţiunea se care ungher ial palatului avea ţ i ^ t multă vreme şi nu ne \ e
cât timp am rămas noi acolo ; a
[ţei mele, vaţie a celui ce încerca să va­ Carte în care aviaţia română
DIMEVEAŢA dă şi dincolo de paravanele măe- e prezentată publicului pentru desfăşoară în cadrul pitoresc al un urcior cu vin bun şi rar, ţi- desllpim din loc",
Sunt, sunt, sunt, nuit la apă rece ca ghiaţa". Viaţa frumoasă şi liberă poa-
n e a s a n e

Sunt, aici, pe pământ ! Strigăt de bucurie cu care un strit aranjate, dincolo de care prima dată într'o povestire lite- munţilor bucovineni^ în lumea
Pare că auzim pe meşterul te, eliberată mai ales de auste-
Slavă Ţie copil îşi întâmpină sufletul ce însă mintea cu greu ar fi bănuit rară şi vie şd adevărată, „BRE- aspră şi sălbatică a Huţulilor. Morando da Pădova, cântând ritatea şi de stricteţea absurdă a
prinde aripi şi &e 'nalţă mirat realiattea dureroasă. Peste per- VET DE PILOT" înlesneşte ce­ Oameni dârji, pasionaţi, oameni vesel laudele vinului : moralei excesive triumfa încă
(pag. 10) titorului să cunoască, la el aca- cari luptă cu fiarele codrilor şi
spre miragiile unui răsărit de Vinurn forte, vinum purum. de pe atunci, cu nobilele ei gin-
CU astfel de Versuri des- s o a r e
> ' eliberare, puţin stângace să, pe bravii noştri zburători, cu vitregiile unei naturi pline de Reddit Rominem securum... Să ne gândim că ne des-
poate, dar avântată către piscuri care în actuala campanie s'au ri­ neguri şi orcane, însufleţesc pa­ « , » , _. » Î j part două veacuri de viitoarea
chidem volumul d-nei Ana dicat prin faptele lor de arme, ginile acestui roman care încear­ Şi îndrăgostit de muzică şi de
Í T Í

...
Luca. Rând pe rând, autoa­ de poezie şi gândire, — iată ce R c n a ş t e T e

la culmi de eroism. cântece cu ce delicateţă ne ta- ^ пе Ş i t e f r a | t e l e 8 а Ш п Ь е


înseamnă bucăţile •strânse ' în- că să descrie o fărâmă din su­ faţişează chipul fratelui Vita da ^ £ ^ i.
rea populează şi devastează scoarţele cărţii acesteia apărută Pentru oamenii în vârstă, deo­ fletul Bucovinei străbătut de
Pisa: suav cântăreţ, cu glas gin- . ^ £м mai degrabă
m m w l ţ P a r a i t t l l l I u

cosmosui, pe care sensibili­ de curând. potrivă oa şi pentru tineretul că­ d a j п щ g e

ruia i-a fost închinată, ,.BREVET atâta sbucium. „Lupul din Ţara atat gaş Şi subţire, care ,odată, cântă
de plăcut, incat o călugări-
„ д а щ i sfârşitul unei zile — a

tatea sa înfiorată l-a creat, Jurnalul unui tânăr, aproape DE PILOT" constituie o lectură Huţulilor" a apărut în editura ţă care-i asculta, epre a-1 ur-
r w a r n o r n n ? rti

după acest ritm al aderenţei copii, de 14—15 ani, migălit sub decameron :
plăcută şi folositoare. „Imprimeria Bucureşti". mări, se aruncă pe fereastră. C. N. NEGOIŢA
UNIVERSUL LITERAR 9 August 1941

(S Doua schiţe de Sărmanul Klopştock


— „Da din ce s'a hiat Vruse eu Pintilie U n ţignal tras din rărunchi în răscru­ tre, o fabrică d e sifoane în „Trestieni" — Nu m a i m e r g e ! M'am codit e u cât broboanele d e sudoare, d u n g â n d u - i faţa cu
de i-a furat fata o m u l u i ? cea de lângă pluta lui Buzavercă, aduse — „Da cununie Ia biserică a făcut? m ' a m codit, d a r v ă d că n ' a m încotro — d â r e roşii d e mânie.
— „Dintr'o cojoacă! pe Veronica în porumb. Carul aştepta goii, — „In legi! Prostovaniul ajuns, s'a cu­ trag ulucii şi pace ! Ţiganii m i - a u dijmuit — Da b a r e m fac ceva s ă se ducă po­
— „Dintr'o cojoacă, dintr'o cojoacă, da înclinat într'un răzor de levănţică. Pinti­ nunat în mondir nemţesc! toţi bobocii- E u n u m ă î n d u r să trântesc mina !
cojoaca a fost cu tâlc! lie înşfacă fugara de pestelci, îi prinse unu pă varză şi hoţomanii mi-i înghe­ — Să s e ducă, n e n e Chirane, că n u de­
— „Da cu cojoaca cum a rămas?! A mai suie în şatră. Dacă v i u cu j a n d a r i i şi îi
— „Şi cum vine asta! buzele arse de grozăvia stratagemei în geaba îţi iei bucăţica dă la gură !
dat să-i facă pieptar după ce şi-a făcut prinz. tâlharii, ori schilodesc lighioanele
— „Vne aşa că, într'o bună zi, Vruse s'.a muşcătura dinţilor cari îi clănţănea în Isprava picherului C h i r a n nu e r a a t â t
mondir nemţesc? ca să r u semene cu ale mele adecă ou de grozavă, p e c â t era de gălăgioasă l a r ­
pomenit eu Pintilie că opreşte boii în bă­ gingii cu ţăcănituri de înfrigurare, roti ho­
tătura cârciumii. Vruse avea spânzurate — „A rămas că Vruse a întors ginere- alea furate, ori le bagă în oala cu fier­ ma cheltueQilor cu ulucile. Omul îşi luase
ţeşte privirea pe toată revărsarea răco­ 'ui preţu pieilor cu vârf şi îndesat. t u r i ca să li se piarză de u r m ă . D'aia nădejdea d e l à orice î m b u n ă t ă ţ i r e î n ă u -
în cui afară, în pridvor, două blăni de
roasă a porumbului şi ginerde îşi urcă — „Dar cu răzbunarea cum a rămas? nici nu m a i m e r g cu ei la „post", c ă dacă trul gospodăriei. Tot prisosul agonisirilor
miel.
mireasa în car. întrebă din nou întrerupătorul cel curios. s'a dus pasărea, ce să m a i fac a n c h e t ă şi îl e r u n c a a c u m î n uluci. Victoriţa, n e v â s -
— „Cam cât să-ţi dau pe ele, negustor ce să m a i îmi ţie mie d ă cald procesul lor
Boii urni încărcătura din loc şi „nunta" — „După furtişagul fetii, Pintilie s'a lă­ tă-sa cu c u n u n i e , — r e n u n ţ a s e şi ea la
Vruse? verbal! Lipsă!
sp cufundă î n noapte. sat cam greu! Vărzarul pretindea, mai în „balul suptofiţerilor r e a n g a j a ţ i " n u m a i
— „Pe blăni? — Aşa e când ai căta ! să apuce s ă v a d ă şi ea cu ochii uluca r i ­
— „Păi pe miei? Miei s'a mâncat! Aci povestitorul îşi îndopă luleaua, râ­ urmă, zestrea întreagă că, dacă nu, îi lasă
zând cu gura închisă. — Trag ulucă şi pace — c u r m zavistia, dicată dinspre ţigani — i s e potopeau fe­
— „Păi la urma urmei pieile tot după pe Veronica în prag, mimai aşa ca s'o facă r ă m â i cu gâştele î n t r e g i şi nici cu l u m e a meii orătăniile c u chiuita. N u e vorbă, a
mici sunt luate! — „Şi Vruse? întrebă un curios. de râs ! nu m ă mai p u i r ă u ! trimes ceva p e n t r u tombolă — o pupăză
— „Or fi fost da s*a isprăvit! — „Vruse încotro avea să apuce? le-a — „Şi Vruse cum a cârmit-o? — Atunci fă aşa C h i r a n e , — t r a g e lucrată î n inişor, au igllţa — şt s'a scu­
— Să-mi dai 15 poli. sărutat cununiile! După asta, socru a mai — „A întărit foaia şi i-a dat »zestrea ulucă. zat la sediul p a t r o n a j u l u i că e ocupată
— „Bai mai bine să-iţi dau pe éle 100 de dat din colţ în colţ şi la urma urmei i-a întreagă"! — E ca şi trasă : uite l e m n ă r i a în r ă ­ cu... menajeria ! P a r a l e l e d u p ă toaleta b a ­
vsrze că tot e varza acum în sezon. făcut vărzarukii foaie de zest.-e în regulă, — „Şi pieile ! zoare — 1400 franci cubu, bez p a r m a l â - lului le-a băgat şi ea ca şi Chiran, tot în
— „Blăni pe verze, aşa ceva negoţ nu prin Tribunal. — Păi dacă omu dobândise haină nem­ cii, bez catranu, bez cuile, bez p l a t a d u l ­ uluci. Şi aşa s'a t r a s temelia. M â r ţ â n ă
ţească, ce era să mai facă cu cojoaca? gherului care le înalţă ! Da b a r e m p u i dulgherul d i n Flămânzeni, a întins sfoar.4
fac ! — „Vorba e că a pus rumânu mâna pe
hotar odată zaverei, — zău aşa ! pe hotar p e n t r u ca s c â n d u r a să cază dea-
— „Atunci să-ţi dau pă ele preţ ca la bani şi pă fată ? A spânzurat Ia loc toate irele pieile, în d r e p t u l în linie. Megieşii s'au apropiat
P i c h e r u l C h i r a n trecu mâneca cămăşii
10 poli- — „A pus că a pus ! Pintilie s'a lăsat cuiul cârciumii de unde le cumpărase ! pe fruntea întinsă. Nevoile e r a u p r e a gânditori de sfoară, p r e t i n z â n d ca p a r m a -
— „Din 15 poli nici o lăţcae mai jos! de vărzărie, a vândut boii şi a deschis cu — „Şi Vruse ? m a r i p e n t r u p u t e r i l e lui. Căldura şi grija lâcii să cadă tot pe linia veche- P l u t o n i e ­
— „Aşi da şi 15, la urma urmelor, d-ir banii luaţi pă ei şi cu firimitură din zes­ — „Vruse le-a vândut a doua oară'! închelberitului ulucilor îi î n g r ă m ă d e a rul Balotă invitat ca „Arbitru" dă la jan­
mă gândesc cu ce m'aleg din ele? d a r m e r i e îşi d ă cu ideia că lemnăria poa­
— „Cu un cojoc. tă călca o m u c h e d e cuţit în b ă t ă t u r a ţi­
„Cam greu cu un cojoc — nu s'ajung ganilor, căci p a g u b a n ' o fi ea a t â t de
mânecile !
— „Atunci cu un pieptar.
— „Cam Ie asta m'am gândit şi eu, cu
un pieptar, da vezi că î n pieptaru ăla, ca
să-1 vezi gata, mai intră şi cusutu şi unde
„Am fugit de Dumnezeu..." m a r e , m a i cu seamă că toată cheltuiala
cădea î n spinarea lui Chiran. L u c r a r e a
e n o u ă şi profită t u t u r o r împricinaţilor.
P a r a c l i s e r u l Oană, r ă m a s d e l à feştanie,
era d e p ă r e r e ca sfoara să cază d r e p t pe
m i m a butucilor. D a r b r o b o a n e l e de mâ­
mai pui că aşa gros cum sunt, miramaşi „Сітіе ar îndrăzni să G a n e a , c o n t i n g e n t u l 1929 e r a îţi dă înţelepciunea târzie a mărginaşei noastre gospo­ n i e năjpădea Éruntea p i c h e r u l u i Chiran,
că m'aşi alege şi cu pieptaru! spute că soarele e fals?" mobilizat... c u n o a ş t e t o t c e e s t e şi î n ­ dării. Era în viaţa de-atunci î n c r u n t a t ă şi aprinsă d e p a r c ă ar fi fost
— ,,Ia şi pe bălane ! (Virgiliu). L - a m p r i m i t c u frică şi s e m n e a z ă ea: sacrificiu. o tihnă turburată doar de b ă t u t ă cu urzici. Dacă bulamacii cădeau
Bălana era o a treia piele care se usca l^am c i t i t cu t e a m a î n c o l ţ i t ă Ifosele d e o m c u c i u d a t e mendrele unui om mereu în curtea picherului, faţa nouă şi curata
In soarele auriu de Septembrie în cuiul îndârjit de neînduirarea în i n i m a fiecărui o m stăpâ­ a m b i ţ i i şi d e ş e r t ă c i u n i s u n t n e m u l ţ u m i t * d e viaţă... a ulucilor avea să s e a r a t e în ograda duş­
cârciumii lui Vruse din Gulia. L u i , a m fugit d e El ca u n p ă ­ nit de necunoscut. A m văzut dureros compătimite, atunci M ă g â n d e s c : s ă a m florile manilor. Dacă l a ţ u r i l e cu p a r i cu tot, se
— S'o ieu dar vezi, mă gândesc cât să g â n şi s i l i t s ă - m i a s t â m p ă r î n s ă cu m u l ţ u m i r e c u m d o u ă c â n d îi î n ţ e l e g i a d â n c a - de c â m p p e m a s ă ; s ă a m — înfigeau însă î n ograda ţiganilor, atunci
mă mai coste şi ea? g r i j i l e d u p ă p ă m â n t e ş t i l e o- l i t e r e m i c i , c o n v e n ţ i o n a l e , t. t o a t ă , frumuseţea scândurilor albe şi lus­
c e a s t ă a d e v ă r a t ă m e n i r e a ei. aşa c u m se p u t e a găsi î n t r ' o
— încă cinci poli pă d'asup;v?a — cu to­ şi r. a d ă o g a t e i m e d i a t l â n g ă truite şi-ar fi î n d r e p t a t lumina în g r ă ­
rânduiri, am renunţat să-I Mai avem puţin drum casă m o d e s t ă — o m â n c a r e
tul douăzeci de poli una peste alta. g r a d u l d e solidat, s e p a r a c a dina lui Chiran. D a r atunci lăeţii a v e a u
mai dărui credinţă... p â n ă la p u n c t u l u n d e m i s i u ­ pe masă, să a m lângă m i n e să sară cu târnăcoapele pretinzând că li
— Scump, dar nu face! P o a t e că a ş a m ' a vrut: nicăeri întâlnit până atunci, n e v a s t ă d r ă g ă s t o a s ă şi g r i ­
n e a n o a s t r ă se t ă l m ă c e ş t e se schimonoseşte p ă m â n t u l şi ei n'a-
— • „Cum nu face? tu oa mare negustor t r u d n i c şi n e v o i a ş d i n o r f a n a omul ou m a i m u l t ă ştiinţă de j u l i e la f i e c a r e d o r i n ţ ă a veau zor de u l u c ă — î n t ă r e a plutonierul
technic: recunoaştere.
ce te găseşti, de schimbi boii după modă. m e a c o p i l ă r i e şi p â n ă la v â r ­ c a r t e , de cel c u m a i p u ţ i n ă . m e a şi t o t u ş i s ă m ă î n c r u n t Balotă cu p a l m a r ă ş c h i r a ţ i pe dragonul
Iată, s u n t e m descoperiţi
să nu poţi să dai paralele lastes? sta d e s c u t a ţ ă r i i , ca s ă - m i P â n ă a t u n c i , în f u n c ţ i a de de inamic. şi s ă m ă î n c u m e t a m ă r ă s - săbiei. Nici u n a nici alta ! Să înceapă lu­
— „Da ce socoteală să aibă boii mei cu drămuiască părinteşte as- „ t e l a l ' , nici m ă c a r a c e a s t ă vrăti contra lui Dumnezeu, crarea şi m a i la u r m ă se va vedea cum or
Z a d a r n i c ai î n c a p , o r â n ­
blănurile d-tale ? p r a - m i r ă b d a r e , r u p t ă d i n a- notă de meritată distincţie a n e m u l ţ u m i t că a m p r e a p u ­ eşi t r e b u r i l e s e rătoi paracliserul Oanţă
d u i t e şi p ă s t r a t e oa î n t r ' u n jumuîindu-TŞi ciocul d e fante cu cangea
— „Aşa numai ea să ne tocmim ! d â n c u l g r e u al m u n c i i d e fie­ m u n c i i i s t o v i t o a r e d i n sălile ţin, iată desvăluirea cârdă-
ce zi... raft, t o a t e d o c t r i n i l e m a r i l o r unghiilor r u m e n i t e d e t u t u n . Şi lucrarea
— „Atunci mai zi odată, cât? d e oursuiri şi bibláioteci, n ' a m şeniei d e t o t d e a u n a care
î n ţ e l e p ţ i , că n u p o ţ i l i m p e z i se .înfiripă KM n e d u m e r i r e , p e placul omu­
— Aşa cum am zis — una peste alta, La vârsta de c r u d ă chibzu- î n t â l n i t . E r a m şi c o n t a m d o a r trăeşte ascuns între diavol
s i t u a ţ i a m a i folositor ca u n lui bisericii. O sticlă cu drojdie îşi iriza
douăzeci de poli! ire, viaţa m e a desprinsă — a t â t : N i c o l a e G a n e a , telal şi o m .
clasa I I I - a ; c a şi Ş t e f a n P o - m o r m a n d e b ă l ă r i i . Şi c u c â t lumina a l b ă a otrăvii î n u n d e l e domoale
„Tfirgu s'a oprit aici. parcă — din mucenicia unei t e ştii f u r i ş a t m a i b i n e , c u A m fost o m , c u fire şi a- ale dimineţii. L u m e a ciocni cu h o t ă r â r e
Boii oftau p e nările late, iar pieile lui vieţi d e sfânt, mi^a d e s l u ş i t pescu, r e p e t e n t al u n e i şcoli
atât ^pătrunzi minunea bine­ p u c ă t u r i d e o m şi n i m i c m a i p a h a r e pline. Ţiganii pitiţi în p o r u m b ,
Vruse tânjeau în lumina aprinsă a «sfin­ g r e u calea s p r e l a c u r i u n d e de contabili.
făcătoare a unui asemenea mult. p â n d e a u cu a r ţ a g închegarea uJuelor.
ţitului. rrmnica o v o i a m folos d e î n ­ In această funcţie simbriată adăpost. M â r ţ â n ă trase tesla d i n chimir, scuipă
A c u m s u n t u n o m p r i n s în
ţ e l e p c i u n e şi u n d e lumea cu 2.800 lei, î n c a s a ţ i l u n a r cu
n o u ă de o r a ş î n c a r e a m p ă ­ s e m n ă t u r ă de primire, în r e ­ T r a g e m r ă z b u n ă t o r şi t o ­ vârtejul acestei 'namiezi de

K truns, văduvită de sentimen­ gulă, a m păzit credincios opi­ tuşi din p a r t e a cealaltă n i s e Cuptor a anului de veşnică
te omeneşti, mi-a a r ă t a t delà se şi d o s a r e c u m i g ă l o a s e s o ­ r ă s p u n d e serios. Ţăcănitul p o m e n i r e , 1941, d e taina
început neînduplecarea în coteli d e j i t a r şi u n d e c ă s - r e g u l a t şi p u t e r n i c al a r m e i măreaţă a unei înţelegeri
toate tinereştile mole încer­ n i m d u - m ă s ă u ş u r e z p e cât noastre înlesneşte furişarea desfătătoare pe pogoanele
cări. p u t e a m cerinţele existenţei, câtorva în adâncime. c u spicele î n a u r , f r ă m â n ­
m ' a m f ă c u t j u d e c ă t o r u l lui tate de lupte p e n t r u izbânda
ч :. P e u r m ă a fost m a i greu... Al patrulea, după Voicu
Dumnezeu... nădejdiilor noastre...
D i n c e î n ce m a i g r e u , de T ă n a s e , s u n t eu...
parcă viaţa-mi era furată, iar P o r n e s c la d r w n eu a c e a ­ O clipă, d o u ă , t r e i , p a t r u , A m regăsit p e Dumnezeu...
blestemul acestui păcat m ă stă r e m u ş c a r e î n suflet... cinci, şase... L e n u m ă r c a p e Şi d i n a c e a s t ă c l i p ă , m i - a m
u r m ă r e a cu z ă b a v ă î n d e f i n i ­ E p a r c ă o r e g ă s i r e a t o t ce filele d e c a l e n d a r , d o r n i c d e î n t e m e i a t o n o u ă şi c u r a t ă
tiva lui împlinire. înlăturasem. Sau o încer­ sărbătoare. Nu prea mi-am credinţă...
O t r u d ă ce p ă r e a z a d a r n i c ă , care d e tainică mustrare stimulat niciodată sentimen­ C â n d m ' a m r i d i c a t s ă fac
Pintilie veni domol spre marfa spânzu­ — în ciuda anilor anevoios oportun ooborîtă să-mi înlă­ tul acesta de d ă r u i r e a sufle­ noui salturi, am întâlnit pri­ zgomotos în p a l m ă şi începu alinierea.
rată în soare, o întoarse şi pă faţă şi pă t u l u i şi t o t u ş i a c u m m ă s i m t m u l doliu în familia m a r e a Deocamdată ilucrurile .rămaseră tot aşa
scurşi, — îmi apăsa tot a v â n ­ t u r e frica !...
dos, suflă prin ţuguiul buzelor în părul p ă t r u n s de u n î n d e m n v i j e ­ armatei: Voicu Tănase era — butucii t r e b u i a u să cadă, p e n t r u u n
tul născut îndrăzneţ, odată Ca civil, m ă f e r e s c cu
ţeapăn al miedului, plimbă nedumerit pal­ mort. Adormise u n suflet moment în curtea d u ş m a n ă după ideia p i ­
cu t e r m i n a r e a târziilor ani t e a m ă la o r i c e s g o m o t s u s ­ lios al s â n g e l u i .
ma scorojită deailungul şirei spinărei mor­ b u n d e c a m a r a d voinic, p e cherului C h i r a n . Şi vrăjmaşii de alături
tăciunilor, o privi o vreme în gol, oftă din universitari, încât tot elanul pect, î m b r ă c a t s o l d a t , m ă a- G a t a !...
oblăduita câmpie, pentru se t ă v ă l e a u d e r â s în burueni. Scândurile
adâncul chimirului şi intră îndoit în pră­ şi p l a n virile s'au g h e m u i t î n ­ propii de înţelesul datoriei. Părăsesc cuibul armei, lă­
c a r e nici t i m p d e c r e ş t i n e a s ­ fulgerau u n a câte u n a albe, în palmele
vălie. frânte, într'o cameră modestă C u cât a j u n g s ă - m i c o m p l e ­ s â n d î n u r m ă ţ ă c ă n i t u l a- d u l g h e r u l u i o r â n d u i n d u - s e în dunga fu­
cu d u l a p u r i m a r i , s c ă r i î n a l t e că î n c h i n ă c i u n e n u - ţ i l a s ă
Inserarea îmbucă pieile în întuneric. tez e c h i p a m e n t u l , cu a t â t m ă cela d e c a r e t e ştiai o c r o t i t m u r i e a sforii. Tesla împlânta cuiele l u ­
ş i d o s a r e miuite, u n d e a j u n ­ s ă - i faci, ţ i u i t u r i l e d u ş m a r e .
In geamul cârciumei fulgeră pripit o simt m a i în siguranţă. şi m ă p o m e n e s c l u n g i t î n ­ cioase î n i n i m a l e m n u l u i proaspăt,
lampă. s e s e m să î n d e p l i n e s c f u n c ţ i a t r ' u n ş a n ţ la c â ţ i v a p a ş i î n Dosesc d o a r p e s u b g e n e c u r m â n d dihonia d i n t r e oameni. D u p ă
de t e M . S u n t într'o echipă de m i -
înăuntru tocmeala conteni. traliori. In a r m a aceasta u r m a l u i V o i c u T ă n a s e şi la o lacrimă pentru camaradul cea dintâi duzină d e ciocane de drojdie,
într'o vreme toate trele pieile trecură A ş a d a r , d i n t o t ce m i n ­ m a i m u l ţ i d e ceilalţi doi. Voicu Tănase şi-mi d u c n ă ­ uluca picherului C h i r a n luci fcămfoitoare
simt siguranţa unei clipe
t e a - m i p r e g ă t i s e t e m e i n i c in dejdea, poate, a unei apro­ în florile albe d e salcâmi. Tesla lui M â r ­
pe mormanul verzelor din car şi jugul înălţătoare, mai mult decât S t r ă b ă t â n d viaţa de pace,
zilele şi n o p ţ i l e a n i l o r în şir, piate împerecheri de suflete ţână îşi înălţă l u m i n i l e oţalului în soare
schinci în ceafa boilor. Vnuse piti paralele o viaţă întreagă de obositoa­ p a r i n e n o r o c i t la o r i c e p r e ­ şi de ,acoo apoi îşi t r i m e t e a ap-ig trăsne­
în flanelă şi caru lui Pintilie se afundă în a v a r i în p e t r e c e r i , f a p t ă de re contemplare... supusă piedică. Aici simt spre înaltul cerului.
modest îndrumător, iată cum tele în capsele fierbinţi ale cuielor-
holdele Omeştilor. Pornim tăcuţi, simţind cum gloanţele îmi şueră î n t â m p i n u n foc v i u de Grilajul sporea dar şi c u m e t r i a ţiganilor
u n e l e fălise r e g u l i , t o c m a i î n n ă s d r ă v a n e p e la u r e c h i , i a r clănţănit metalic. De-abia
doar ghesul amintirilor an­ nu se lăsa m a i prejos în ascunzătoarea
zilele d e p r o m o v a r e a t i n e ­ schijele, s c o b i n d , î m i a r u n ­ pot roti pe sub marginile
De când cu afacerea cu pieile, vărzarul c o r a t e t e m e i n i c în suflet, la boziilor. P i c h e r u l C h i r a n n u se desmeti-
retului, m'au împins spre că p ă m â n t u l î n faţă, d e l à căşcii ochii, ca s ă - m i u r m e z cia cu nici u n chip d e bucuria înăbuşită
Pintilie prinse pică pe Vmise. Ba chiar se p i v n i ţ a c u t i p i c u r i şi c a n o a ­ f i e c a r e l a n de g r â u s a u la
fiecare fântână întâlnită. c â t e v a p a l m e d e locul m i r u ­ camarazii din faţă şi s ă - i a duşmanilor. O a l t ă d u z i n ă d e r a c h i u r i
socotea c u m s'ar putea despăgubi — prea ne biuroorateşti.
era mare păcăleala eu blănile ! S p i c e l e „colilie" l e g ă n a t e d e l u i şi n i m i c n u m ă î n s p ă i ­ o r i e n t e z p e cei d i n urma se fitui şi uluca s e hotărnici din cap în
E r a destul... mântă. mea. Stau ghemuit după o cap, d e a l u n g u l liniei gâicevite. Bucuria
Printre poşidicul de copii, cârciumarul vânt în lumina de argint a
Era destul pentru un su­ brazdă de răzor şi pândesc oamenilor de dincolo, împuia lumea. P i ­
Vruse se grozăvea cu cea mai mare dintre soarelui, tămăduieşte fră­ In această apropiere de
flet d ă r u i t t a i n e i unea s f i n t e m o m e n t u l . U n u l , d o u ă , trei... cherul C h i r a n pleznea d e n e d u m e r i r e . Dar
fete, Veronica, fruntea frumuseţii din Gu­ mântarea noastră lăuntrică h o t a r al v i e ţ i i , o f l o a r e î m i î n t r ' o v r e m e Chiţoran, n o t a r u l Flămânze-
ba, — o mândreţe ! şi n e s d r u n c i n a t e c r e d i n ţ e , ca p r i n d o m o a l a lor f â ş i e r e ca sar...
zâmbeşte desmierdător, ca nilor, care cinstise la a m â n d o u ă gospodă­
s ă - m i v ă d şi s ă - m i simit î n ­ o chemare a pământului Şi t o t a ş a , cu v ă p a i a d e
Fata mai avea pe deasupra şi educaţie. să-mi trezească amintiri de riile, se ivi deodată în pârleazul p i c h e ­
f r â n g e r e a t o t a l ă a u n e i vieţi p e n t r u d e s r o b i r e a şi paza
Urmase la Pompilian un timp, dar Vruse acasă... foc î n f a ţ ă r ă m â n n e d u m e r i t rului.
d e s b u c i u m şi obidă, d e o î n ­
şi-a luat repede seama — prea multă carte lui... Acolo, acasă, p e m a s a d i n că n u s u n t a t i n s d e c â t p r i n — D a r ce-i cumetria aia acolo la voi în
d e l e t n i c i r e , — c ă r e i a i se o-
ar fi înstrăinat-o de dragostea de casă ! P e a c e a s t ă cale de n e g r ă i ­ micuţa noastră sufragerie, câteva c u t e ale vestonului. burueni, măi nene Chiţorane ?
Si a adus-o în prăvălia din Gulia, la tij- punea orice simţ d e onesti­
tate. t e v o r b e , î n v e ţ i că v i a ţ a în V. p u n e a zilnic, î n t r ' o b a r - Păgânia-mi făptură înlă­ — Iaca ce să fie, m ă i v e r e picher ? Se
ghea, să dirijeze afacerile. tură aceste ciubucuri de m e ­ sbat ţiganii d e b u c u r i e d e n u - i m a i încape
Şi p e d e a s u p r a a t â t o r l i p ­ h o t a r e l e ei a r v u n i t e c e r u l u i , d a c ă , flori c u l e s e d i n c u r t e a
Pintilie, flăcăul plin, harnic şi cu ceva tal ucigătoare de suflete ? albia p ă m â n t u l u i ! Zice c ă aşa cum a i în­
agonisit, 'a pus ochii pe ea. s u r i şi f r ă m â n t ă r i î n d u r a t e Sau... tors tu p a r i i c u faţa s p r e ei, ar veni odată
înainte de Porry>ilian tinerii se întâni- p â n ă d i n c o l o de ce p o a t e o - şi odată c ă u l u c a a r fi ridicată de ei, adi­
A m înţeles...
seră în porumb, lângă pluta lui Buzaver- m u l răbda, umilinţa isgonirii că că u l u c a t a ridicată cu sudoarea şi
şi celei d i n <urmă î n g ă d u i n ţ i După câtva timp delà re­
că aşteptând blagoslovenia părintească. munculiţă ta, a r deveni într'o v r e m e e d e -
în s u f l e t u l o m u l u i : Speranţa, zultatul misiunii noastre, sa­ cul lor, făcut c u p a r a u a lor — o... „servi­
Dar Vruse s'a împotrivit dârz — prea t u l S... p u r t a s e m e ţ p e m u ­
mi-a înfrânt dureros puterea t u t e de vedere" a m e s t e c a t ă cu o cotropire,
era mocofan Pintilie pentru o fată cu car­ c h e a u n u i zid d e c e t a t e , s i m ­
credinţii moştenită din j e r t ­ după c u m a m auzit şi e u ca p r o s t u l pe
te, ou toată faima lui în set- bolul naţiunii...
fele m o ş i l o r şi s t r ă m o ş i l o r Domnul P i m a r ! De, Domnul P r i m a r , ca
Fata s'a incuiminţit, dar Pintilie tot i-a Şi î n s u f l e t u l m e u a c o ­ să zic, bea m a i adineauri cu toţii la un
n o ş t r i , şi a m fugit d e El...
pregătit un cui lui Vruse, aşteptând doar borât o l i n i ş t i t ă î n c r e d e r e şi loc. în iarbă — p r i m a r u l ţigan tot d'ai lor.
prilejul. Veronica tânjea cai şi prilejul. A m fuSit d e D u m n e z e u ,
siguranţă... El îi î n v a ţ ă la toate — o fi ştiind el ceva
Veni întâmplarea e u pieile de miel. n e p u t i n c i o s şi l a ş , t r u f a ş şi p r i m a r u l , n e n e C h i r a n e ! D u m i r e ş t e - t e bi­
gol, ca o r i c e o m d e s m e t k . . . D e - a c u m , D o a m n e , ce a l t ­
Colac peste pupăză, vărzarul Pintilie, c e v a p o a t e fi m a i m ă r e ţ , d e ­ ne zău aşa, că p r e a s e topeau ţiganii de
peste refuzul cârciumarului de a-i da pe P â n ă când... râs c â n d a u văzut uluca gata !
c â t c e e a c e s i m t şi v ă d ? . . .
Veronica în căsătorie, se mai crezu pe dea­ P â n ă c â n d cu t r e i l o v i t u r i — Aşa e socoteala ?
Nimic.
supra şi jefuit cu blănile. Preţui 1-E- înumă- p u t e r n i c e î n poairta s ă r ă c ă ­ — Pări... c a m aşa n e n e Chirane !
rat ce-i drept, până într'o para, dar numai cioasei m e l e l o c u i n ţ e , c u r i e ­ — M â r ţ a n e , d o b o a r ă la p ă m â n t uluca,
el ştie cum l'a înumărat — cu noduri ! r u l v e n i t m i - a d a t ordinul de că fac p r i m e j d i e d e m o a r t e şi ducă-se o-
chemare.
ION MINCU-LEHLIU rătăniile pe apa Sâmbetii cu bobocii lor
După târg, omul s'a gândit că momentul
era venit. Soldatul rezervist Nicolae I u l i e 1941. cu tot.

TIPOGRAFIA ZIARULUI „UNIVERSUL" BUCUREŞTI, STR. BREZOIANU 23 Taxa poştală plătită în numerar conform aprobării dir. G-le P. T. T. Nr. 24464-938.