Teh Nici

TEHNICI ŞI OPERAŢIUNI
BANCARE
C1. Introducere în
SISTEMUL BANCAR
C1 FUNDAMENTAREA CONCEPTELOR SPECIFICE
SISTEMULUI BANCAR
1. Care este diferenţa dintre tehnicile şi operaţiunile bancare?
TEHNICA BANCARĂ
Ø  modul de desfăşurare a operaţiunilor bancare în concordanţă cu strategia vizată
Ø  ansamblu de proceduri, metode, mijloace, metodologii folosite în ac>vitatea bancară
OPERAŢIUNEA
BANCARĂ
Ø  secvenţialitate operaţională a ac>vităţii bancare
Ø  contracte bancare/ reglementări privind plăţ̧ile prin OP, cec, acredi>v documentar etc.
ACTIVITATEA BANCARĂ
Ø  ansamblu de operaţiuni (omogene, coerente şi consistente) care vizează conceperea, realizarea
şi u>lizarea produselor şi serviciilor bancare

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 2

C1 Tipul de AcKvitate
TIPURI DE OPERAŢIUNI BANCARE
q  operaţiuni de atragere a excedentelor monetare din economie (depozite)

q  operaţiuni de distribuire a excedentelor monetare din economie (credite)
q  operaţiuni de ges>onare a mijloacelor de plată
q  operaţiuni de furnizare de servicii financiare diverse
q  operaţiuni de consultanţă financiar-‐bancară
q  operaţiuni de gesKune a trezoreriei pe pieţele monetare
q  operaţiuni de natură comercială (schimb valutar, vânzare-‐cumpărare de metale
preţioase, bunuri mobile şi imobile în contextul recuperării creanţelor etc.)
q  operaţiuni bilanţiere

ü operaţiuni acKve (prin care se generează mijloace aducătoare de profit): operaţiuni de creditare a

Înregistrări contabile
firmelor/ persoanelor fizice, operaţiuni de plasament

ü operaţiuni pasive (de cons>tuire a resurselor): cons>tuirea depozitelor, reescontul şi lombardarea,
formarea capitalului propriu, a rezervelor şi provizioanelor
q  operaţiuni extrabilanţiere
ü operaţiuni comerciale
ü operaţiuni de comision (remiteri, acredi>ve, incasso etc.)
ü operaţiuni de mandat (administrarea de >tluri de valoare, administrarea de patrimonii, executări
testamentare etc.)
q  operaţiuni de exploatare
ü operaţiuni vizând cheltuielile băncii
ü operaţiuni vizând veniturile băncii

C1 TIPURI DE OPERAŢIUNI BANCARE
Monedă
q  operaţiuni în monedă naţională
q  operaţiuni în valută (devize)
Scadenţă
q  operaţiuni la termen
q  operaţiuni la vedere
Natura AcKvului
q  operaţiuni cu monedă
q  operaţiuni cu ac>ve financiare
Obiectul bancar sau financiar uKlizat

q  operaţiuni vizând produse
q  operaţiuni vizând servicii
q  operaţiuni vizând produse asociate cu servicii
Natura Clientelei
q  operaţiuni cu persoane fizice şi operaţiuni cu persoane juridice
q  corporate banking (wholesale banking) şi retail banking (consumer banking)
q  operaţiuni cu corporaţii, operaţiuni cu IMM-‐uri şi operaţiuni cu populaţia

C1 FUNDAMENTAREA CONCEPTELOR SPECIFICE
SISTEMULUI BANCAR
2. Care este diferenţa dintre produse şi servicii?
PRODUSUL
Ø  obiect palpabil care poate fi oferit pe piaţă pentru sa>sfacerea unei dorinţe sau necesităţi
Ø  însuşiri concrete: conţinut, ambalaj, design – contribuie la crearea unei imagini a produsului
PRODUSULUI BANCAR este un instrument ce presupune efectuarea unui anasamblu de
operaţiuni bancare şi nebancare
SERVICIUL

Ø  ac>vitate prestată sau un beneficiu intangibil oferit consumatorului
SERVICIUL BANCAR reprezintă o componentă însoţitoare a produsului

PRODUSELE BANCARE ÎNGLOBEAZĂ UN ANSAMBLU DE SERVICII BANCARE

C1 TIPURI DE PRODUSE SI SERVICII BANCARE
de Economisire de Plăţi
q  depozite q  transferuri de sume u>lizând numerar
q  conturi curente q  prin virament
q  conturi de economii etc. q  prin cec
q  card bancar
q  debit direct etc.
de Creditare de Afaceri
q  credite pentru persoane fizice q  leasing

ü ipotecare q  factoring
ü de consum q  forfetare
ü nevoi personale etc. q  emiterea scrisorilor de garanţie bancară etc.
q  credite pentru persoane juridice
ü credite pentru inves>ţii
ü credite pentru finanţarea capitalului circulant

C1 SISTEMUL BANCAR
Ø  Sistemul bancar reprezintă totalitatea ins>tuţiilor de credit dintr-‐o economie
Ø  InsKtuţia de credit este o en>tate, a cărei ac>vitate constă în atragerea de depozite/ alte
fonduri rambursabile de la public şi acordarea de credite în cont propriu1.
Ø  Ins>tuţiile de credit pot desfăsura, în limita autorizaţiei acordate, şi alte >puri de ac>vităţi:
ü leasing financiar
ü servicii de plată, inclusiv emitere de monedă electronică
ü emiterea şi administrarea altor mijloace de plată, cum ar fi cecuri, cambii şi bilete la ordin
ü emitere de garanţii şi asumare de angajamente
ü tranzacţionare în cont propriu şi/sau pe contul clienţilor, în condiţiile legii, cu instrumente
financiare transferabile
ü par>cipare la emisiunea de valori mobiliare şi alte instrumente financiare
ü servicii de consultanţă
ü administrare de portofolii
ü custodie şi administrare de instrumente financiare
ü intermediere pe piaţa interbancară
ü prestare de servicii privind furnizarea de date şi referinţe în domeniul creditării
ü închiriere de casete de siguranţă
ü operaţiuni cu metale şi pietre preţioase şi obiecte confecţionate din acestea
ü dobândirea de par>cipaţii la capitalul altor en>tăţi
ü orice alte ac>vităţi sau servicii, în măsura în care acestea se circumscriu domeniului financiar
1OUG nr. 99/ 2006 privind ins>tuţiile de credit şi adecvarea capitalului Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 7
C1 SISTEMUL BANCAR
ECONOMIA
ECONOMIA ECONOMIA
SISTEMUL SISTEMUL SISTEMUL

FINANCIAR FINANCIAR
SISTEMUL SISTEMUL SISTEMUL

BANCAR BANCAR
INTERNAŢIONAL BANCAR INTERNAŢIONAL

INTERNAŢIONAL INTERNAŢIONAL
FINANCIAR
GLOBALĂ NAŢIONALĂ GLOBALĂ

C1 STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR
După importanţa în cadrul sistemului

q  primul nivel – banca centrală (autoritate monetară şi bancară supremă)
q  al doilea nivel – celelalte insKtuţii financiar bancare (bănci, organizaţii coopera>ste de credit,
bănci de economisire şi creditare în domeniul loca>v, bănci de credit ipotecar)
După forma de proprietate

q  bănci private
q  bănci publice
q  bănci mixte
După provenienţa capitalurilor

q  bănci cu capital autohton
q  bănci cu capital străin
q  bănci cu capital mixt
După gradul de specializare a acKvităţii bancare
q  bănci universale

q  bănci specializate

După Kpul de operaţiuni efectuate

q  bănci comerciale
q  bănci de afaceri (de inves>ţii)
q  bănci de depozit
q  bănci de ramură (industriale, agricole, de comerţ exterior, miniere etc.)
q  bănci ipotecare
q  bănci de economii (economisire)
q  bănci de economisire-‐creditare în domeniul loca>v
q  bănci specializate în acordarea de credite auto
q  bănci de factoring
După caracterul naţional/ internaţional al sediilor operaţiunilor

q  bănci cu caracter naţional (autohtone)
q  bănci cu caracter internaţional
ü bănci internaţionale private
ü bănci interguvernamentale
ü bănci internaţionale regionale
ü bănci « off-‐shore »
ü bănci de corespondent
ü bănci de accept

După forma juridică de organizare şi de consKtuire a capitalurilor
q  bănci cons>tuite ca societăţi pe acţiuni (S.A.)

q  bănci private
q  bănci mutuale sau coopera>ste (bănci populare, bănci mutuale, coopera>ve de credit, bănci coopera>ste,
uniuni de credit)
După caracterul material/ virtual al sediilor bancare

q  bănci tradiţionale
q  bănci virtuale
După dimensiunea insKtuţiilor bancare
q  bănci de tallie mare (cotă de piaţă, reţea bancară, capital)
q  bănci de talie mijlocie
q  bănci de talie mică

C1 SISTEMUL FINANCIAR BANCAR
Ø  Pe lângă bănci, sistemul finaciar conţine şi insKtuţii financiare nebancare2:
ü societăţi de credite de consum
ü societăţi de credit ipotecar
ü societăţi de leasing
ü societăţi de factoring

ü case de amanet etc.

Ø  IFN-‐urile oferă produse şi servicii financiare cu specific bancar:
ü credite (de consum, ipotecare, imobiliare, operaţiuni de factoring, scontare, forfetare etc.)
ü leasing
ü emitere de garanţii şi asumare de angajamente de garantare şi finantare
ü acordare de credite cu primire de bunuri în gaj, respec>v amanetare prin case de amanet
ü acordare de credite către asociaţii lor (case de ajutor reciproc)
ü emitere şi administrare carduri de credit

Ø  IFN-‐urile nu au dreptul de a atrage depozite sau alte fonduri rambursabile de la public.

privind privind ins>tuţiile financiare nebancare

2Legea nr. 93/ 2009 Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 12
C1 ROLUL BĂNCILOR IN ECONOMIE
Ø  par>cipă la dezvoltarea economică
Ø  contribuie la alocarea eficientă şi raţională a resurselor în economie
Ø  furnizează lichidităţi
Ø  coordonează plăţile şi încasările la nivel naţional şi internaţional
Ø  contribuie la reducerea riscurilor
Ø  contribuie la reducerea asimetriei informaţiei (selecție adversă, hazard moral)


C1 ISTORIA FORMĂRII SISTEMULUI BANCAR
Ø Termenul bancă < it. (« banca » < din limbile germanice) = scaun lung
Ø Termenul faliment – din eng. (« bankrupt » <« banca roda ») = scoaterea din ac>vitate a unor
persoane ce desfăşurau operaţiuni financiare prin distrugerea fizică a meselor la care lucrau
Ø Primele evocări – 2000 î.Hr., Mesopotamia
Ø Templele – primele locuri unde se putea depune « moneda – marfă »
Ø Primele reglementări (Babylon): codul lui Hammourabi stabilea nivelul dobânzilor, preţul
metalelor preţioase, cons>tuirea de garanţii
Ø Odată cu apariţia banilor (sec. VII î.HR., Asia Mică), s-‐a dezvoltat foarte mult ac>vitatea
bancară
Ø Grecia AnKcă
ü bănci private (schimb de monede, depuneri, împrumuturi etc.)
ü bănci publice (operaţiuni de încasare a impozitelor şi plata cheltuielilor cu caracter public)
ü multe falimente bancare, în special din cauza sistemului rezervelor fracţionare
AnKc
Ø Egiptul
ü dezvoltarea ac>vităţii bancare după cucerirea lui Alexandru cel Mare (sec. IV î.Hr.)
ü banca din Alexandria – bancă centrală (conturi deschise pentru fiecare bancă de cereale)
C1 ISTORIA FORMĂRII SISTEMULUI BANCAR
Ø  Roma AnKcă

ü primii bancheri – veniţi din Grecia şi coloniile feniciene
ü cursul oficial de schimb al monedelor era fixat de către bancheri pentru toate provinciile
ü mai multe seturi de reglementari bancare; Legea celor XII Table (450 î. Hr.)
ü următoarele seturi de reglementări vizau interesele şi protec>a debitorilor
Ø  Evul Mediu şi Renaşterea

ü perioada >mpurie (sec. VII – XI) – marcată de nesiguranţă şi restricţii de ordin religios

ü sfârşitul epocii (sec. IX – XV) – dezvoltarea ac>vităţii bancare ca urmare a creşterii

ac>vităţii comerciale

ü familii ves>te de bancheri din această perioadă: Medici, Bardi, Peruzzi
ü oraşele bogate din nordul Italiei (Florenţa, Veneţia, Genova) – ac>vitare bancară puternică
ü « Monte di Pietà » – ins>tuţii de credit de >p filantropic
ü 1472 – Monte dei Paschi di Siena – cea mai veche bancă din lume aflată încă în ac>vitate
Ø  Secolele XVII – XIX

ü ac>vitatea bancară se dezvoltă şi în Nordul Europei (Ţările de Jos, Germania, Anglia, Suedia)
ü revoluţia industrială (sec. XIX) – dezvoltarea relaţiilor bancare, cristalizarea primelor sisteme
bancare în sensul modern al cuvântului

BANCARE
C2. CONFORMITATE ŞI
GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ
C2 SUPRAVEGHERE BANCARĂ
Supravegherea bancară se realizează de către

1)  BĂNCI
2)  AUTORITĂŢILE DE SUPRAVEGHERE

1)  Supravegherea bancară realizată de BĂNCI:
ü  Control Permanent – Control de Conformitate şi Supraveghere Permanentă
ü  Control Periodic: Audit intern şi Audit extern
Ø  Din punct de vedere ierarhic, banca este organizată din:
ü  Adunarea Generală a Acţionarilor – organ de conducere care îi reprezintă pe acţionarii băncii şi care
hotărăşte problemele generale ale acBvităţii băncii
ü  Consiliul de Administrație – realizează conducerea şi administrarea societăţii bancare

ü  Comitetul de direcţie sau de conducere – realizează conducerea operaBvă a băncii

ü  Şefii de divizii, departamente şi direcţii funcţionale – răspund de acBvitatea structurilor pe care le
conduc, în conformitate cu reglementările bancare în vigoare şi cu regulamentele interne

C2 CONFORMITATE
Conformitate – respectarea regulilor şi normelor profesionale specifice fiecărei acBvităţi cu scopul
de a preveni apariţia riscurilor de conformitate (sancţiuni, pierderi financiare, aBngerea reputaţiei),
generate de nerespectarea prevederilor legale sau a normelor şi procedurilor interne
Ø  Responsabilităţile fundamentale ale personalului de la Conformitate sunt:

ü  consilierea conducerii băncii
ü  controlul conformităţii
Ø  Controlul de conformitate reprezintă o axă centrală a Controlului Permanent şi face parte din
acţiunile specifice de supraveghere bancară
Ø  Competenţele specifice ale personalului de Conformitate:

ü  avizarea conducerii băncii asupra obligaţiilor de asigurare a conformităţii
ü  asistarea conducerii băncii în dezvoltarea programului de conformitate
ü  efectuarea instruirii personalului băncii
ü  monitorizarea conformităţii
CONFO
ü  raportarea neconformităţii RMITAT
ü  prevenirea spălării banilor/ finaţării actelor de terorism E
ü  acordarea de consultanţă personalului băncii
ü  reprezentarea băncii în relaţiile cu autorităţile
ü  asigurarea aplicării programului de cunoaştere a clientelei

C2 CONFORMITATE
Ø  Riscurile de conformitate cuprind:
ü Riscuri de piaţă: delicte, lipsa secreBzării, comunicarea de informaţii privilegiate,

nerespectarea regulilor de funcţionarea a pieţei
ü Riscuri privind clienţii: propunerea de produse/ servicii improprii, tratament

discriminatoriu, furnizarea de informaţii incomplete/ incorecte, marje excesive etc.
ü Riscuri privind legiuitorii: nerespectarea legilor şi regulamentelor aplicabile
ü Riscuri reputaţionale: finanţarea clienţilor cu afaceri dubioase, finanţarea acBvităţilor

“sensibile” (ex. armament), gesBonarea defectuoasă a reclamaţiilor clienţilor
Ø  Conformitatea începe cu conducerea băncii, dar priveşte tot personalul din bancă şi ar trebui
să fie văzută ca parte integrantă a acBvităţilor bancare.
Ø  Imposibilitatea de a lua în considerare impactul acţiunilor băncii asupra acţionarilor/ clienţilor/
angajaţiilor/ pieţelor pe care acBvează poate avea ca rezultat daune reputaţionale pentru bancă,
inclusiv în cazul în care nicio lege nu a fost încalcată.

C2 CONFORMITATE
Principii de Conformitate:

1.  CA-‐ul este responsabil pentru supravegherea ges[onării riscului de conformitate al băncii (validarea
poliBcii de conformitate, evaluarea anuală a modului în care banca gesBonează riscul de confomitate)
2.  Conducerea băncii este responsabilă de ges[unea eficientă a riscului de conformitate
3.  Conducerea băncii este responsabilă pentru stabilirea şi comunicarea poli[cii de conformitate (se
asigură că aceasta este cunoscută şi raportează către CA modul de gesBonare a riscului de conformitate)
4.  Conducerea băncii este responsabilă pentru implementarea unei funcţii de conformitate permanentă şi
eficientă în cadrul băncii, ca parte a policiBi de conformitate a băncii
5.  Funcţia de Conformitate a băncii trebuie să fie independentă (subordonată direct conducerii băncii)
6.  Funcţia de Conformitate are o serie de responsabilităţi clare de a sprijini conducerea băncii în
gesBonarea eficientă a riscurilor de conformitate cu care se confruntă banca
7.  Funcția de Conformitate trebuie să dispună de resursele necesare pentru desfăşurarea efecBvă a
responsabilităţilor stabilite
8.  AcBvităţile specifice funcţiei de Conformitate trebuie să facă obiectul verificării periodice de către
funcţia de audit intern
9.  Banca trebuie să respecte legile şi regulamentele aplicabile (prin modul de organizare, structura şi
responsabilităţile funcţiei de Conformitate) în toate jurisdicţiile în care îşi desfășoară acBvitatea
C2 GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ
GUVERNANŢĂ
CORPORATIVĂ
Definiţie
ü reprezintă cadrul de lucru prin care se stabilesc obiec[vele, metodele de monitorizare şi
mijloacele de realizare a acestor obiecBve
ü se referă la un set de relaţii corecte între conducerea execu[vă, consiliul de administraţie,
acţionari şi alte categorii interesate în bunul mers al unei societăţi bancare
Origine
ü sec. al XIX-‐lea, după apariţia societăţilor pe acţiuni
ü scop: protejarea intereselor acţionarilor şi asigurarea acestora că operaţiunile curente sunt
desfăşurate în beneficiul lor
Ø  Guvernanţa corpora[vă este importantă pentru insBtuţiile de credit:
ü formularea prudentă a strategiei bancare

ü dezvoltarea unor instrumente precise de administrare a riscurilor

GUVERNANŢĂ
CORPORATIVĂ
Ø Acţionarii băncii deleagă autoritatea decizională consiliului de administraţie, alături de

conducerea execuBvă =>
ü  acţionarii au un control diminuat asupra propriei invesBţii
ü  uniformizarea intereselor CA-‐ului şi ale conducerii execuBve în vederea asigurării viabilităţii pe termen
lung a acBvităţii bancare (asigurând un randament rezonabil al capitalui inves[t de acţionari şi
respectând regulile prudenţiale aplicate de autorităţile de supraveghere)
Ø Guvernanţa corpora[vă contribuie la formarea reputaţiei insBtuţiei financiare, care contribuie
la rândul ei la stabilitatea financiară
Ø Standardele impuse la nivel legislaBv sau ca bune pracBci nu garantează un comportament

corporaBv adecvat, nici nu asigură o acBvitate bancară fără erori, dar creează condiţiile ca
personalul execuBv să îşi orienteze eforturile spre viabilitatea pe termen lung a băncii
Ø În urma crizei financiare din 2007, asociaţiile bancare, autorităţile de supraveghere şi Banca
Reglementelor Internaţionale au regândit premisele şi principiile unei bune guvernanţe
corporaBve în bănci

Banca Reglementelor Internaţionale face referire la 8 principii de guvernanţă corporaBvă:
1.  CA-‐ul trebuie să înțeleagă rolul său în cadrul organismului de conducere, să deţină competenţele specifice
responsabilităţilor asumate, pe care să le manifeste cu prudenţă şi integritate în fundamentarea deciziilor
2.  CA-‐ul trebuie să stabilească liniile directoare ale ac[vităţii şi să vegheze la îndeplinirea obiec[velor
strategice şi respectarea valorilor corpora[ve
3.  CA-‐ul trebuie să stabilească arii clare de responsabilitate şi să le aplice prin intermediul unei structuri
organizaţionale adecvate
4.  CA-‐ul trebuie să se asigure că procesul de supraveghere a ac[vităţilor curente realizat de către conducerea
execuBvă este în concordanţă cu poli[cile comerciale şi de administrare a riscului aprobate
5.  CA-‐ul trebuie să valorifice concluziile auditorilor, interni sau externi, inclusiv pe cele ale autorităţii de
supraveghere
6.  CA-‐ul trebuie să se asigure că poliBcile şi pracBcile specifice s[mulării eficacităţii ac[vităţii derulate de
personalul execuBv sunt în concordanţă cu obiec[vele pe termen lung ale băncii
7.  Banca trebuie administrată într-‐o manieră transparentă
8.  Conducerea băncii trebuie să dovedească o bună cunoaştere a tuturor structurilor operaţionale sau a
pieţelor în care este implicată, inclusiv acolo unde există dificultăţi de urmărire a riscurilor relevante

C2 2) SUPRAVEGHEREA REALIZATĂ DE
AUTORITĂŢILE PUBLICE
Pentru a menţine stabilitatea financiară, autorităţile publice:
Ø stabilesc scheme de siguranţă care să asigure încrederea în insBtuţiile bancare:
ü  scheme de garantare a depozitelor
ü  funcBa de împrumutător de ul[mă instanţă a băncii centrale
ü  intervenţia asupra băncilor care se confruntă cu probleme prin:
§ supraveghere specială – o comisie de supraveghere din partea autorităţii de supraveghere
asistă şi sprijină banca aflată în dificultate în vederea reluării acBvităţii
§ administrare specială – echipa managerială a băncii aflate în dificultate este suspendată şi
înlocuită cu un colecBv de specialişB numit de autoritatea de supraveghere care administrează
banca temporar cu scopul de a redresa acBvitatea acesteia
§ declararea falimentului şi lichidarea băncii, dacă aceasta nu poate fi redresată şi devine un
pericol pentru sistemul bancar
Ø reglementează acBvitatea financiar bancară prin stabilirea unor reguli, monitorizează

aplicarea acestora (supraveghează) şi raportează rezultatele monitorizării:
§ reglementare şi supraveghere prudenţială a ins[tuţiilor în mod individual
§ reglementare şi supraveghere sistemică (sistemul financiar în ansamblu)
§ protecţia consumatorilor de produse şi servicii financiar-‐bancare împotriva pracBcilor
necinsBte şi a lipsei de informare completă şi corectă
§ asigurarea unei compe[ţii corecte, fără pracBci anBconcurenţiale în sistem

Ø  Procesul de supraveghere bancară presupune două etape:
ü autorizarea ins[tuţiilor bancare – eliberarea autorizaţiei de consBtuire şi funcBonare
ü supravegherea propriu-‐zisă – monitorizarea acBvităţii băncii care vizează evoluţia băncii în
economie şi îndeplinirea criteriilor de prudenţialitate şi performanţă bancară – urmărirea
unor indicatori de prudenţă bancară, cum ar fi:
§  nivelul minim al capitalului social

§  consBtuirea rezervelor minime obligatorii şi a rezervelor legale

§  îndeplinirea unui nivel minim de solvabilitate şi lichiditate bancară

§  clasificarea sistemaBcă a portofoliului de credite

§  crearea de provizioane bancare

§  respectarea nivelurilor maxime de expunere etc.

Ø  Supravegherea bancară se realizează printr-‐o serie de instrumente cum ar fi modelele de

raBng, sistemele de averBzare Bmpurie etc.
Ø  În România este uBlizat sistemul de averBzare Bmpurie CAAMPL:
ü  evaluează băncile cu scopul de a le idenBfica, într-‐o fază incipientă, pe cele ineficiente (dpvd financiar,
operaţional etc.)
ü  se bazează pe evaluarea a 6 componente ce reflectă performanţele băncii, în conformitate cu legislaţia
şi reglementările bancare în vigoare:
§  adecvarea capitalului (C)
§  calitatea acţionariatului (A)
§  calitatea ac[velor (A)
§  management (M)
§  profitabilitate (P)
§  lichiditate (L)
Ø  Stress testul – ansamblu de tehnici staBsBce care evaluează vulnerabilităţile ce rezultă din
legăturile macrofinanciare de la nivelul economiei şi apreciază capacitatea sistemului bancar de
a absorbi şocuri în condiţiile unor evenimente excepţionale, dar plauzibile
ü  studiază rezistenţa sistemului financiar la şocuri extreme
ü  cuanBfică riscul sistemic
ü  idenBfică băncile vulnerabile
ü  nu are funcţie predic[vă!

C2 BANCA CENTRALĂ
Ø  Funcţiile Băncii Centrale:
1)  funcţia de emisiune – reprezintă funcţia tradiţională a băncii centrale: banca centrală
este unica insBtuţie autorizată să emită însemne monetare sub formă de bancnote şi
monede metalice
2)  funcţia de bancă a băncilor

ü autorizează insBtuţiile de credit
ü emite reglementări bancare (regulamente, circulare, norme, ordine etc.) pe care
insBtuţiile de credit trebuie să le aplice
ü supraveghează îndeplinirea reglementărilor de către insBtuţiile de credit, fiind
aplicate contravenţii dacă sunt constatate nereguli
3)  funcţia de bancă a statului
ü banca centrală ţine în evidenţele bilanţului său contul curent al Trezoreriei statului
ü în anumite state, banca centrală poate acorda credit direct statului; în România şi
ţările membre UE, banca centrală poate doar să cumpere [tluri de stat de la
insBtuţiile de credit, acordându-‐le acestora credite prin operaţiuni repo şi prin
facilităţi de credit
ü banca centrală este consilier al emisiunilor de [tluri de stat

C2 BANCA CENTRALA
4)  funcţia de elaborare şi implementare a poli[cii monetare
ü stabileşte rata dobânzii de poli[că monetară

ü stabileşte instrumentele de implementare a poli[cii monetare şi le pune în
aplicare
ü ges[onează lichiditatea din sistemul bancar
ü acordă credite în mod extraordinar (rar, în situaţii speciale, cum sunt crizele
financiare) unor insBtuţii nebancare din economie, dar care au impact sistemic
ü reglementează şi supraveghează piaţa monetară interbancară
6)  funcţia de elaborare şi implementare a poli[cii valutare
ü reglementează şi supraveghează piaţa valutară interbancară

ü supraveghează evoluţia cursului de schimb
ü intervine pe piaţa valutară interbancară prin vânzări şi cumpărări de valute
ü administrează rezerva internaţională a ţării (aur şi valute)
ü monitorizează datoria externă a ţării
ü elaborează balanţa de plăţi a ţării şi analizează evoluţia acesteia

C2 BANCA CENTRALA
6)  funcţia de reglementare şi supraveghere a sistemului de plăţi – reglementează sistemul
electronic de plăţi al sistemului bancar şi urmărește buna funcţionare a acestuia
7)  funcţia de asigurare a stabilităţii financiare – banca centrală asigură, prin îndeplinirea
celorlalte şase funcţii, stabilitatea financiară în economie prin stabilitatea financiară a
sistemului bancar
Ø Pentru a realiza aceste funcţii într-‐un mod eficient, banca centrală trebuie să fie o ins[tuţie
independentă faţă de alte insBtuţii ale statului
Ø Potrivit Legii statutare a Băncii Naţionale a României, aceasta are un grad ridicat de
independenţă
Ø Banca Centrală nu trebuie să urmărească maximizarea profitului, ea fiind în esenţă un

organism non-‐profit (insBtuţiile de credit urmăresc maximizarea profitului)


C2 POLITICA MONETARĂ
Ø  OBIECTIVUL fundamental al Sistemului European al Băncilor Centrale: menţinerea stabilităţii
preţurior* (ceea ce implică evitarea atât a inflaţiei prelungite, cât şi a deflaţiei). Avantaje:
ü  sBmulează creşterea economică şi ocuparea forţei de muncă
ü  alocă resursele eficient pe piaţa de capital, ceea ce susţine creşterea economică
ü  menţine stabilitatea şi coeziunea socială (ratele ridicate ale inflaţiei sau deflaţiei pot crea
instabilitate poliBcă şi socială)
Inflaţie – creşterea generalizată a preţurilor într-‐o anumită perioadă

– scăderea inflaţiei (preţurile conBnuă să crească, dar într-‐un ritm mai scăzut)
Dezinflaţie
Deflaţia – scăderea generalizată a preţurilor
Ø  STRATEGIA de poli[că monetară: ţin[rea inflaţiei
Ø  INSTRUMENTELE de implementare a poli[cii monetare
1)  operaţiunile de piaţă monetară (open market)

2)  facilităţile permanente
3)  rezervele minime obligatorii (RMO)
*potrivit Tratatului de insBtuire a Comunităţii Europene Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 15
C2 OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ MONETARĂ
Ø  Se realizează la iniţiaBva BC. Scadenţa acestora este, în general, pe termen scurt (maxim 1 an).
SCOP: INJECTAREA DE LICHIDITATE SCOP: ABSORBŢIA DE LICHIDITATE
(BC cumpără/ acorda credite) (BC vinde/ atrage depozite)
OPERAŢIUNI REPO – tranzacţii reversibile, prin care OPERAŢIUNI REVERSE REPO – tranzacţii reversibile prin
BC cumpără de la bănci acBve eligibile pentru care BC vinde băncilor acBve eligibile pentru
tranzacţionare, cu angajamentul acestora de a tranzacţionare, angajându-‐se să răscumpere acBvele
răscumpara acBvele respecBve la o dată ulterioară respecBve la o dată ulterioară şi la un preţ stabilit la
şi la un preţ stabilit la data tranzacţiei data tranzacţiei

ACORDAREA DE CREDITE COLATERALIZATE CU ATRAGERE DE DEPOZITE – tranzacţii cu scadenţă
ACTIVE ELIGIBILE PENTRU GARANTARE – tranzacţii prestabilită, prin care BC atrage depozite de la bănci
reversibile prin care BC acordă credite băncilor,
acestea păstrând proprietatea asupra acBvelor EMITERE CERTIFICATE DE DEPOZIT – BC vinde băncilor
eligibile aduse în garanţie cerBficate de depozit
CUMPĂRĂRI/ VÂNZĂRI DEFINITIVE DE ACTIVE ELIGIBILE PENTRU TRANZACŢIONARE – BC cumpără/ vinde

acBve eligibile pentru tranzacţionare, transferul proprietăţii asupra acestora de la vânzător la cumpărător fiind
realizat la momentul plăţii

SWAP VALUTAR – două tranzacţii simultane încheiate cu aceeaşi contraparBdă, prin care BC:
-‐ cumpără la vedere valută converBbilă contra monedă naţională (lei) şi vinde la o dată ulterioară aceeaşi
sumă în valută converBbilă contra lei
-‐  vinde la vedere valută converBbilă conta monedă naţională (lei) şi cumpără la o dată ulterioară aceeaşi sumă
în valută converBbilă contra monedă naţională (lei)
C2 OPERAŢIUNI DE PIAŢĂ MONETARĂ
ACTIVELE ELIGIBILE PENTRU GARANTARE (COLATERAL) ŞI TRANZACŢIONARE
Ø AcBvele eligibile pentru garantare sunt [tlurile de stat, cer[ficatele de depozit emise de banca
centrală, precum şi alte categorii de acBve eligibile negociabile, stabilite în baza unei hotărâri a
Consiliului de Administraţie al băncii centrale
Ø Aceste acBve eligibile pentru tranzacţionare şi pentru garantare sunt evaluate zilnic de banca
centrală la valoarea ajustată, determinată prin deducerea unor marje (haircut-‐uri) din valoarea
de piaţă stabilită de banca centrală pentru toate categoriile de acBve eligibile
Ø Valoarea de piaţă, precum şi marjele aferente acBvelor eligibile pentru tranzacţionare şi pentru
garantare sunt puse la dispoziţia par[cipanţilor de către banca centrală prin mijloace de
comunicare specifice sistemului de plăţi aferent Btlurilor (SaFIR)

C2 FACILITĂŢI PERMANENTE
Ø Facilităţile permanente sunt oferite de banca centrală insBtuţiilor de credit cu scopul ca

acestea să-‐şi gesBoneze lichidităţile pe termen foarte scurt (o zi):
ü facilitate de creditare – permite insBtuţiilor de credit obţinerea unui credit cu scadenţa de
o zi (overnight) de la banca centrală, contra colateral, la o rată de dobândă predeterminată
(ce reprezintă, de regulă, plafonul maxim al ratelor dobânzilor pieţei monetare)
ü facilitate de depozit – permite plasarea unui depozit cu scadenţă de o zi (overnight) la

banca centrală la o rată de dobândă predeterminată (ce reprezintă, de regulă, pragul minim
al ratelor dobânzilor pieţei monetare)

Ø Valorile ratelor dobânzilor aferente facilităţilor permanente acordate de către BNR se înscriu
într-‐un coridor simetric faţă de rata dobânzii de poliBcă monetară (coridor care, începând cu 8
noiembrie 2017, este ±1 punct procentual (pp) :
ü rata dobânzii facilităţii de credit = rata dobânzii de poliBcă monetară + 1 pp
ü rata dobânzii facilităţii de depozit = rata dobânzii de poliBcă monetară – 1 pp

C2 REZERVELE MINIME OBLIGATORII
Ø Reprezintă disponibilităţile bănes[ ale insBtuţiilor de credit în monedă naţională şi în valută,
păstrate în conturi deschise de către acestea la banca centrală

Ø Funcţiile principale ale RMO:
ü reduc expansiunea creditului privat
ü stabilizează ratele dobânzilor de pe piaţa monetară interbancară
ü conduc la creşterea ratei dobânzii la credite atunci când nivelul lor este ridicat
ü control monetar (gesBonare a lichidităţii de către BNR)
ü asigură un minim de lichiditate în sistemul bancar, putând fi folosite de bănci în cazul unor
probleme sistemice de lichiditate
Ø Caracteris[ci:
ü baza de calcul a RMO este nivelul mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor
elementelor de pasiv în lei şi în valută din bilanţurile băncilor (cu excepţia pasivelor
interbancare, a obligaţiilor către BC şi a capitalurilor proprii ale băncilor)
ü valoarea RMO = baza de calcul RMO x rata RMO
ü perioada de observare = o lună
ü deficit de rezerve => dobândă penalizatoare (abaterile repetate se sancţionează prin
averBsment, amenzi sau limitarea operaţiunilor insBtuţiilor de credit)
ü excedentul de rezervă nu se remunerează de către banca centrală (se primeşte dobândă de
la BC doar pentru nivelul efecBv egal cu nivelul prevăzut)

C2 INDICATORI DE APRECIERE BANCARĂ
Ø  Gradul de DEZVOLTARE a sistemului bancar
ü  Gradul de intermediere bancară = total acBv agregat al băncilor (total credite acordate)/
PIB
Cu cât este mai mare acest indicator, cu atât sistemul bancar este mai dezvoltat

ü  Gradul de bancarizare = nr. de conturi bancare, carduri bancare, ATM-‐uri, POS-‐uri, ghişee
bancare din sistem, angajaB etc.
Ø  STRUCTURA sistemului bancar
ü  Gradul de concentrare bancară sau cota de piaţă = exprimă ponderea acBvului agregat
sau a creditelor sau a depozitelor primelor 3 sau 5 bănci din sistem în total acBv, respecBv
credite, respecBv depozite.
Cu cât este mai mare acest indicator, cu atât sistemul bancar este mai concentrat
şi compe77a mai slabă

ü  Indicele Herfindahl – Hirschman = suma pătratelor cotelor de piaţă (procentuale) ale
tuturor băncilor din sistem
Cu cât este mai mare acest indicator, cu atât sistemul bancar este mai concentrat
şi compe7ţia mai slabă

Ø  STRUCTURA sistemului bancar

ü  Dimensiunea depozitelor sau a creditelor pe cap de locuitor = raport între volumul
depozitelor (sau creditelor) totale din sistemul bancar dintr-‐o ţară şi numărul locuitorilor din
ţara respecBvă

ü  Alţi indicatori de structură – numărul băncilor străine, numărul băncilor de stat, numărul
băncilor comerciale, de invesBţii etc.

Ø  PERFORMANŢA sistemului bancar
ü  Rentabilitatea financiară (ROE – Return on Equity) = raportul dintre profitul net şi
capitalul propriu
În prac7ca internaţională nivelul standard este de 15–20%

ü Rentabilitatea economică (ROA – Return on Assets) = raportul dintre profitul net şi acBvul
agregat al băncilor
În prac7ca internaţională nivelul standard este de 1–2%

Ø  PERFORMANŢA sistemului bancar

ü Ponderea creditelor neperformante în total credite acordate
Cu cât este mai mic acest indicator, cu atât sistemul bancar este mai eficient în alocarea resurselor

Ø  PRUDENŢIALITATE
ü Nivelul capitalului social – dimensiunea acestuia este stabilită prin reglementările bancare
la un nivel minim obligatariu pentru toate insBtuţiile bancare
ü Nivelul fondurilor proprii – reprezintă capitalul social + rezervele băncii
ü Efectul de pârghie – raportul dintre fondurile proprii şi valoarea medie a acBvelor
ü Raportul de solvabilitate – fondurile proprii ca proporţie din totalul acBvelor şi
elementelor din afara bilantului nete de provizioane ajustate în funcţie de gradul de risc
Valoarea minimă a acestui indicator conform Basel I este 8%. Cu cât este mai mare acest
indicator, cu atât vorbim de o solvabilitate mai mare a băncii
ü Raportul dintre credite şi depozite – indică măsura în care depozitele bancare acoperă
creditele bancare acordate
Indicator < 100 – depozitele bancare acoperă creditele acordate (băncile fruc7fică depozitele
atrase în diverse 7puri de plasamente)
Indicator ~ 100 – acoperire echilibrată a creditelor prin depozite bancare
Indicator > 100 – băncile folosesc şi alte 7puri de resurse pentru acordarea creditelor (ex.
resurse de la băncile mamă)
Ø  PRUDENTIALITATE
ü  Rata riscului de credit – expunerea neajustată aferentă creditelor de Bp îndoielnic şi

pierdere din total credite
Cu cât este mai mare acest indicator, cu atât vorbim de un risc de credit mai
ridicat

ü  Rata generală de risc – măsoară gradul de expunere a băncilor la risc
Cu cât este mai mare acest indicator, cu atât banca este mai expusă riscurilor
∑ (acBve bilanţiere şi extrabilanţiere x coeficient de risc)
∑ (acBve bilanţiere şi extrabilanţiere la valoarea contabilă)
ü  Rata efec[vă de acoperire a riscului creditelor aferentă creditelor neperformante =

rapotul dintre provizioane şi creditele neperformante
Indicator >= 1 – creditele neperformante sunt acoperite prin provizioane bancare, iar
situaţia financiară a sistemului bancar este solidă
Indicator < 1 – risc de credit neacoperit

C2 INSTITUŢII ADIACENTE CU CARE INTERACŢIONEAZĂ
SISTEMUL BANCAR
Ø  ASOCIAŢIILE BANCARE PROFESIONALE
ü  Asociaţia Română a Băncilor – asociaţie profesională înfiinţată în 1991 care urmăreşte
reprezentarea şi promovarea intereselor profesionale ale sistemului bancar românesc
§ are 36 de membri (insBtuţii de credit)
§ promovează propunerile de modificare a legilor atunci când impactul preconizat urmează să
producă efecte negaBve pentru sistemul bancar şi, implicit, pentru economie (lobby)
ü  Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) – a fost înfiintat în 2014 ca organizaţie
patronală a sectorului bancar din România. Scop:
§ creşterea încrederii în sistemul bancar românesc şi dezvoltarea economică a ţării printr-‐un

dialog permanent între Guvern -‐ Patronat -‐ Sindicate şi prin protecţia consumatorilor
§ împărtăşirea cunoşBnţelor şi a resurselor pentru a crea condiţii de muncă mai bune şi a

sBmula creşterea prin inovare


SISTEMUL BANCAR
Ø  Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) – înfiinţată în 1992,
supraveghează respectarea legislaţiei din domeniul protecţiei consumatorilor de către
operatorii economici, inclusiv insBtuţiile de credit. Responsabilităţi:
ü transpune legislaţia europeană şi creează un cadru legislaBv naţional în domeniul protecţiei
consumatorilor
ü supraveghează piaţa produselor şi serviciilor desBnate consumatorilor (contracte de credit
pentru consumatori, servicii de plată, monedă electronică, pracBci comerciale incorecte,
clauze abuzive în contracte etc.)
ü soluţionează reclamaţiile consumatorilor
ü informează şi contribuie la educarea consumatorilor
ü acordă consultanţă operatorilor economici
Ø  Centrul de Soluţionare Alterna[vă a Li[giilor din domeniul Bancar (CSALB) – înfiinţat în 2015
cu scopul de a organiza, administra şi monitoriza soluţionarea liBgiilor dintre consumatori şi
comercianţii a căror acBvitate este reglementată şi supravegheată de BNR. AcBvitatea CSALB
este coordonată de 5 membri:
ü un membru ANPC
ü un membru ARB
ü un membru BNR
ü un membru din asociaţiile de consumatori care îndeplinesc reglementările în vigoare
ü un membru independent ales de către cei 4 membri desemnaţi

SISTEMUL BANCAR
Ø  Biroul de Credit – înfiinţat în 2003, sprijină parBcipanţii la sistem prin furnizarea de informaţii
actualizate (date negaBve şi poziBve, date referitoare la fraudulenţi şi inadvertenţe)
ü parBcipanţi: bănci, societăţi de credit de consum, societăţi de leasing, societăţi de asigurări
ü începând cu 2009, Biroul de Credit a pus la dispoziţia parBcipanţilor un scor (FICO), construit
pe baza unui model staBsBc internaţional care calculează probabilitatea ca o persoană fizică să-‐
şi plătească în viitor ratele la Bmp
Ø  Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP)
– înfiinţată în 2007, apără drepturile şi libertăţile fundamentale ale indivizilor legate de
prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestora, inclusiv cele supuse
prelucrării în cadrul sistemelor de evidenţă de [pul birourilor de credit:
ü datele cu caracter personal ale solicitanţilor de credit se transmit către Biroul de Credit numai
cu acordul scris al persoanei vizate obţinut la data solicitării creditului
ü datele negaBve/ inadvertenţele/ fraudulenţii se transmit către Biroul de Credit numai după
înşBiţarea în scris a persoanei vizate

SISTEMUL BANCAR
Ø  Centrala Incidentelor de Plăţi (CIP) – înfiinţată în 1997 în cadrul BNR, gesBonează informaţia
specifică instrumentelor de plată (cecuri, cambii, bilete la ordin), atât din punct de vedere
bancar (tragerea în descoperit de cont), cât şi din punct de vedere social (pierdere/ furt/
distrugere)
Ø  Centrala Riscului de Credit (CRC) – înfiinţată în 2000 în cadrul BNR, gesBonează informaţiile
privind expunerea fiecărui declarant (bancă, IFN, insBtuție de plată) faţă de acei debitori
(persoane fizice şi juridice) care au beneficiat de credite cu valoarea mai mare de 20.000 lei sau
care înregistrează întârzieri în rambursarea ratelor, precum şi a informaţiilor referitoare la
fraudele cu carduri produse de către posesori
Ø  Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) –
înfiinţat în 2001 pentru a sBmula întreprinzătorii privaţi să se implice în dezvoltarea
întreprinderilor mici şi mijlocii. Programe guvernamentale pentru persoane fizice sprijinite de
FNGCIMM:
ü Acordă garanții de până la 80% la creditele acordate de bănci IMM-‐urilor
ü Programul „Prima casă” constă în facilitarea accesului populaţiei la credite ipotecare,
statul garantând 50% din soldul creditului
ü Programul „Prima maşină” urmăreşte sBmularea cumpărării de autoturisme noi, statul
garantând 50% din soldul creditului

SISTEMUL BANCAR
Ø  Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB) – înfiinţat în 1996, are ca
scop:
ü garantarea rambursării depozitelor consBtuite la insBtuţiile de credit de către persoanele
fizice şi juridice, în cazul insolvenței insBtuției de credit (suma maximă garantată = 100.000 de
euro, echivalent în lei, per deponent, per bancă, atât pentru persoane fizice cât şi pentru
persoane juridice)*
ü aplicarea măsurilor de restructurare bancară la solicitarea BNR (masură ce face parte,

începând cu 2011, din preocupările de asigrare a stabilităţii financiare a sistemului bancar
românesc şi din acordul României cu Fondul Monetar Internaţional) ca administrator special,
administrator temporar, lichidator unic sau acţionar al insBtuţiilor de credit, potrivit legislaţiei
privind redresarea şi rezoluţia insBtuţiior de credit

Ø  Agenţiile de ra[ng – societăţi prestatoare de sevicii financiare cu înaltă valoare adaugată
(Moody’s, Standard and Poor’s, FitchIBCA):
ü supraveghează interesele financiare externe ale organizaţiilor naţionale şi ale statelor,

punând la dispoziţie, prin procesul de notare, informaţii perBnente şi cu valoare de înţelegere
internaţională
ü reprezintă o alternaBvă la serviciile clasice de evaluare financiară şi analiză oferite de bănci
*Plafonul are aceeaşi valoare în toate ţările membre ale Uniunii Europene Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 28
SISTEMUL BANCAR
Ø  Companiile de recuperare a creanţelor
ü oferă servicii de Bpul:

§ externalizare a creanţelor (se lucrează după un contract de mandat contra unui comision de
succes)
§ achiziţie a creanţelor (preţul portofoliului depinde de vechimea şi valoarea creanţelor,
precum şi de alte caracterisBci ale produselor din portofoliu)
ü creanţele provin de la bănci, firme de telecomunicaţii, furnizori de uBlităţi, firme de asigurări,
companiile de leasing etc.
ü debitorii pot fi atât persoane fizice, cât şi persoane juridice
ü cele mai mari companii de recuperare a creanţelor fac parte din Asociaţia de Management al
Creanţelor Comerciale (AMCC), înfiinţată în anul 2007 care:
§ promovează conceptul de acBvitate a serviciilor de credit management
§ susţine companiile de recuperare la nivelul legislaţiei naţionale
§ promovează o serie de principii profesionale de urmat de către companiile de colectare în
relaţia cu debitorii
Ø  Ins[tutul Bancar Român – înfiinţat în 1991 de către BNR şi ARB, oferă o gamă
largă de programe de pregăBre în domeniul financiar-‐bancar. CerBficatele emise
de IBR au recunoaştere naţională şi internaţională.

BANCARE
C3. DOBÂNDA ŞI RATA
DOBÂNZII
C3 ISTORIA DOBÂNZII
Ø  Când a apărut dobânda?
Evoluţia dobânzii de-‐a lungul a 5000 de ani de istorie
Ratele Ratele
dobânzii pe TS dobânzii pe TL
î.Hr.
Sursa: Business Insider h0p://www.businessinsider.com/chart-‐5000-‐years-‐of-‐interest-‐rates-‐2015-‐9

C3 DOBÂNDA ŞI RATA DOBÂNZII
Ø  DEFINIŢIE
Dobânda – preţul capitalului uElizat/ «chiria» plăEtă de debitor pentru dreptul de a folosi capitalul
împrumutat
Rata dobânzii – nivelul procentual aplicat capitalului împrumutat pe durata derulării împrumutului

Ø  ABORDĂRI CONCEPTUALE
Conceptul
clasic (David Ricardo, Alfred Marshall)
Dobânda – profitul ce se poate obţine prin folosirea capitalului
– preţ ce trebuie plăYt pentru folosirea capitalului
Preţul se stabileşte ca echilibru între cererea de capital şi oferta de capital de pe piaţă

Rata dobânzii
Cererea de capital Oferta de capital
Punctul de echilibru
CanYtatea de bani

Ø  ABORDĂRI CONCEPTUALE

Conceptul neoclasic (Irving Fischer)
Dobânda – preţul banilor de azi exprimat în banii de mâine
Conceptul Keynesist
Dobânda – recompensă pentru renunţarea la lichidităţi pentru o anumită perioadă de Emp
Ø  FORME ALE DOBÂNZII

1)  Din punctul de vedere al băncii
1.1. Dobânda bonificată 1.2. Dobânda percepută
dobânda pe care banca o plăteşte clienţilor dobânda pe care banca o încasează de la clienţi
pentru a le remunera depozitele pentru creditele acordate

Factorii care influenţează nivelul acestei dobânzi: Factorii care influenţează nivelul acestei dobânzi:
ü  rata inflaţiei ü  nivelul cheltuielilor cu operaţiunile bancare
ü  rata de refinanţare (taxa oficială a scontului) ü  gradul de risc
ü  ratele dobânzilor pracEcate de celelalte bănci ü  profitul bancar
comerciale ü  rezerva minimă obligatorie

2) Din punctul de vedere al nivelului la care se pracYcă dobânda
2.1. Taxa oficială a scontului (tos)

Dobânda la care banca centrală scontează cambiile prezentate de băncile comerciale şi acordă
împrumuturi celorlalte bănci (dobânda de refinanţare).

Prin manevrarea tos, banca centrală poate:

ü  influenţa dobânzile bancare şi, prin urmare, volumul creditelor din economie

ü  sEmula acEvitatea producEvă
ü  contribui la atragerea invesEţiilor
ü  acţiona asupra balanţei de plăE externe
2.2. Taxa privată a scontului (tps)

Dobânda la care băncile comerciale scontează cambiile prezentate de întreprinzători şi la care le
acordă credite acestora.
În general, tos este mai mică decât tps.
2.3. Dobânda pracYcată între întreprinzători

Dobânda pracEcată la vânzarea mărfurilor pe datorie (creditul comercial)

2) Din punctul de vedere al nivelului la care se pracYcă dobânda
2.4. Alte forme ale dobânzii în funcţie nivelul la care se pracYcă

ü  Dobânda la creditul de licitaţie – se determină în cadrul şedinţelor de licitaţie ca urmare a cererii şi ofertei
de capital (nivelul minim de pornire al licitaţiei este stabilit de banca centrală)
ü  Dobânda la creditul lombard – este dobânda creditelor acordate de banca centrală băncilor comerciale sub
formă de refinanţare (stabilită de banca centrală)
ü  Dobânda la rezervele minime obligatorii – reprezintă dobânda bonificată pentru nivelul corect consEtuit al
RMO, respecEv dobânda penalizatoare pentru neîndeplinirea acestui nivel
3) Din punctul de vedere al infuenţei inflaţiei
3.1. Dobânda nominală 3.2. Dobânda reală

Prin ajustarea ratei nominale a dobânzii cu rata Exprimă creşterea puterii de cumpărare actuale.
inflaţiei se obţine rata reală a dobânzii
Factorii care influenţează nivelul acestei dobânzi:
*
ü  presiunea fiscală din economie
Efectul Fischer: 1+rn ü  deficitul bugetar
(1+rr) = ü  cursul de schimb
1+rinfl
ü  balanţa comercială
rr = rata reală a dobânzii ü  balanţa de plăţi
rn = rata nominală a dobânzii
rinfl = rata inflaţiei Reflectă costul real al împrumutului!
*Dacă aproximăm rr x rinfl cu 0, atunci relaţia lui Fischer devine rr = rn – rinfl Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 6
Ø  Rata reală a dobânzii este un indicator foarte important pentru promovarea poliEcii monetare
Evoluția dobânzii nominale, dobânzii reale şi a inflaţiei anYcipate în SUA
(2007 – 2013)
dobânda nominală
dobânda reală
rata infaţiei aşteptate
Sursa: h0ps://uneasymoney.com/2013/07/03/who-‐sets-‐the-‐real-‐rate-‐of-‐interest/
Ø  DisEncţia între rata reală şi rata nominală a dobânzii:

ü  arată eficienţa operaţiunilor de împrumut
ü  reflectă modificările produse pe piaţa creditului (vizibile atât pentru cetăţeni, cât şi pentru invesEtori)

4) Din punctul de vedere al perioadei pe care se acordă şi al capitalizării dobânzii
4.1. Dobânda simplă 4.2. Dobânda compusă

Se calculează pentru perioade de Emp mai mici Se calculează pentru perioade mai mari de un an,
de un an si fără capitalizare cu dobânda capitalizată (reinvesEtă la fiecare
* scadenţă)
C x rd x nz
D =
360 D = Cf – Ci = Ci (1+rd)n – Ci

D = dobânda (valoare absolută) D = dobânda (valoare absolută)
C = capitalul împrumutat/ valoarea depozitului Cf = capitalul final (frucEficat)
nz = nr. de zile pe care se consEtuie depozitul/ creditul Ci = capitalul iniţial
rd = rata nominală a dobânzii (exprimată procentual) (1 + rd)n= coeficient de frucEficare

5) După natura fluctuantă a dobânzii
5.1. Dobânda fixă 5.2. Dobânda variabilă/ modificabilă/ indexabilă

Se stabileşte în contractul de credit şi este Se modifică periodic în funcţie de presiunile
valabilă pe întreaga durată a creditului. inflaţioniste şi de evoluţia nivelului dobânzii pe
piaţă.

*În contractul de credit/ depozit se menţionează atât formula de calcul pentru dobândă, cât şi numărul de zile care se iau în considerare pentru un an:
ü  360 zile – în general pentru dobânda fixă;
ü  365 zile (sau 366 zile în cazul anului bisect) – în general pentru dobânda variabilă
5.2. Dobânda variabilă/ modificabilă/ indexabilă

Rata anuală a dobânzii din contractul de credit/ depozit este calculată în funcţie de o rată de dobândă
interbancară pracEcată la creditele/ depozitele reciproce pe care şi le consEtuie băncile între ele –
indice sau cotaţie interbancară ce are denumiri diferite de la ţară la ţară.

Credite Depozite

ü ROBOR (Romanian Interbank Offered Rate) – nivelul ü ROBID (Romanian Interbank Bid Rate) – nivelul mediu
mediu de referinţă al ratelor dobânzilor pentru depozitele de referinţă al ratelor dobânzilor pentru depozitele în lei
în lei cu diferite maturităţi plasate de bănci pe piaţa cu diferite maturităţi atrase de bănci pe piaţa monetară
monetară interbancară din România. interbancară din România.
ü EURIBOR (Euro Interbank Offered Rate) – nivelul mediu ü EUROBID (Euro Interbank Bid Rate) – nivelul mediu
de referinţă al ratelor dobânzilor pentru depozitele în de referinţă al ratelor dobânzilor pentru depozitele în
moneda euro cu diferite maturităţi plasate de bănci pe moneda euro cu diferite maturităţi atrase de bănci pe
piaţa monetară interbancară din zona euro. piaţa monetară interbancară din zona euro.
ü LIBOR (London Interbank Offered Rate) – nivelul mediu ü LIBID (London Interbank Bid Rate) – nivelul mediu de
de referinţă al ratelor dobânzilor pentru depozitele în referinţă al ratelor dobânzilor pentru depozitele în
valutele importante cu diferite maturităţi plasate de bănci valutele importante cu diferite maturităţi atrase de
pe piaţa monetară interbancară de la Londra. bănci pe piaţa monetară interbancară de la Londra.
În contractul de credit, la această dobândă se adaugă o În contractul de depozit, dobânda oferită de bancă este
marjă fixă de risc de credit (marjă de dobândă). mai mică decât ROBID/ EUROBID/ LIBID.

3) După natura fluctuantă a dobânzii
5.3. Dobânda mixtă

Ø îmbină ambele Epuri de dobânzi (fixă şi variabilă)
Ø rata anuală a dobânzii din contractul de credit/ depozit este fixă pe o anumită perioadă de Emp (de
obicei la început – ofertă promoţională) şi variabilă după această perioadă
Ø reprezintă o soluţie avantajoasă pentru cei care împrumută sume mari de bani pe o perioadă relaEv
scurtă de Emp – la începutul perioadei de creditare dobânzile lunare (în valoare absolută) sunt mai mari
având în vedere că se calculează ca procent din sold și evoluează conform reprezentării simplificate din
imaginea de mai jos:
AmorYzarea capitalului pe parcursul derulării creditului

Prima rată
A doua rată
A treia rată Capital
Dobândă
UlYma rată
Valoarea ratei lunare

Dobânda anuală efecYvă – reprezintă costul total al creditului, exprimat ca procent anual din
valoarea totală a creditului acordat.
Acest cost total conţine o componentă a ratei dobânzii şi o componentă a celorlalte costuri aferente
creditului acordat, cum ar fi costuri de administrare, de pregăEre a documentelor de credit, de
asigurare a creditului etc.

m m'

∑
Ck(1+X)-‐tk =
k =1
Dl(1+X)-‐Sl ∑
l =1
Ecuaţia exprimă echivalenţa dintre trageri versus rambursări şi costuri*
X = DAE
m = numărul ulEmei trageri
k = numărul unei trageri, asjel 1 <= k <= m
Ck = valoarea tragerii k
tk = intervalul, exprimat în ani și fracțiuni de an, dintre data primei trageri și data fiecărei trageri ulterioare,
asjel t1 = 0
m' = numărul ulEmei rambursări sau al costurilor suportate
l = numărul unei rambursări sau al costurilor suportate
Dl = valoarea unei rambursări sau a costurilor suportate
Sl = intervalul, exprimat în ani și fracțiuni de an, dintre data primei trageri și data fiecărei rambursări sau
costuri suportate
*Prevăzută în OUG 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 11
C3 DOBÂNDA NEGATIVĂ
Ø Băncile centrale pot decide introducerea unei dobânzi negaEve la depozitele overnight pentru
a evita deflaţia, măsuri ce ar trebui să conducă la creşterea creditelor acordate companiilor şi
gospodăriilor.
Consecinţe negaYve ale deflaţiei:

§  salariile scad
§  şomajul creşte
§  pot apărea falimente în cazul companiilor

Ø Anumite bănci centrale (BCE, Suedia, Danemarca, Elveţia, Japonia) pracEcă/ au pracEcat
dobânzi negaEve fie la facilitatea de depozit, fie la rata principală de poliEcă monetară.
Ø Indivizii cu excedent de resurse financiare nu vor să fie penalizaţi pentru depunerea banilor la
bancă, prin urmare, tendința este de a apela la operaţiuni care să le sporească valoarea (invesEţii
în pământuri, construcţii).
Ø Dobânzile negaEve încurajează speculatorii pe termen scurt şi descurajează invesEtorii pe

termen lung.

C3 DOBÂNDA LEGALĂ
Ø Conform OUG 13/ 24.11.2011, părţile sunt libere să stabilească, în convenţii, rata dobânzii atât
pentru resEtuirea unui împrumut, cât şi pentru întârzierea la plata unei obligaţii băneşE:
ü dobândă remuneratorie = dobânda datorată de debitor pentru obligaţia de a da o sumă de bani la un

anumit termen, calculată pentru perioada anterioară împlinirii termenului scadenţei obligaţiei
ü dobândă penalizatoare = dobânda datorată de debitorul obligaţiei băneşE pentru neîndeplinirea
obligaţiei respecEve la scadenţă
Dacă nu se precizează aljel, termenul dobândă din această ordonanţă priveşte atât dobânda remuneratorie, cât
şi dobânda penalizatoare.
Ø Rata dobânzii legale remuneratorii se stabileşte la nivelul ratei dobânzii de referinţă a BNR,
care este rata dobânzii de poliYcă monetară stabilită prin hotărârea Consiliului de Administraţie
al BNR
Ø Rata dobânzii de referință a BNR se calculează lunar, fiind anunţată public în prima zi lucrătoare
a fiecărei luni
Ø Nivelul dobânzii de referință a BNR, în funcție de care se stabilește dobânda legală, este:
ü  cel din prima zi lucrătoare a anului, pentru dobânda legală cuvenită pe semestrul I al anului în curs
ü  cel din prima zi lucrătoare a lunii iulie, pentru dobânda legală cuvenită pe semestrul al II-‐lea al anului în curs

C3 DOBÂNDA LEGALĂ
Evoluția dobânzii de referință* a BNR (2012 – 2016)

7%
6%
2012
5%
2013
4%
2014
3% 2015
2% 2016
1% 2017
0%
Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
An Jan Feb Mar Apr May Jun Jul Aug Sep Oct Nov Dec
2012 5,75% 5,50% 5,50% 5,25% 5,25% 5,25% 5,25% 5,25% 5,25% 5,25% 5,25% 5,25%
2013 5,75% 5,50% 5,25% 5,25% 5,25% 5,25% 5,00% 4,50% 4,50% 4,25% 4,00% 4,00%
2014 3,75% 3,50% 3,50% 3,50% 3,50% 3,50% 3,50% 3,50% 3,25% 3,00% 3,00% 2,75%
2015 2,75% 2,50% 2,25% 2,25% 2,00% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75%
2016 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75% 1,75%
2017 1.75% 1.75%
Sursa: www.bnro.ro
* Începand cu 1 septembrie 2011, rata dobânzii de referinţă a devenit egală cu rata dobânzii de politică monetară Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 14
BANCARE
C4. PRODUSE BANCARE DE
ECONOMISIRE
C4 OPERAŢIUNI BANCARE PRIVIND ATRAGEREA DE DEPOZITE
Ø  Produsele bancare de economisire – definiţie
ü  fonduri băneş. atrase de bănci de la clienţi (persoane fizice şi persoane juridice)
ü  se reflectă în pasivul bilanţier al băncilor ca obligaţii băneş. ce pot fi ulizate pentru a efectua
plasamente pe partea de ac.v bilanţier
ü  de regulă, banii economisiţi prin produsele bancare de economisire sunt garantaţi de FGDB
(Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare)*

Ø  Principalele forme de economisire
1.  Depozitul
2.  Contul de economii
3.  Contul escrow
4.  CerPficatul de depozit

*În România, precum şi în ţările membre UE, plafonul de garantare este 100.000 de euro Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 2
C4 Contul curent CONT
CURENT
Ø  Contul curent este, în general, un produs necesar pentru ca un client (persoană fizică sau juridică)
să aibă o relaţie de afaceri cu o bancă
Ø  Elementul de iden.ficare principal al contului curent este codul IBAN (Interna.onal Bank Account
Number) – combinație de cifre și litere care iden.fică în mod unic la nivel internaţional contul bancar
al unui client
Ø  Structura codului IBAN – 24 caractere alfanumerice – litere majuscule ale alfabetului la.n (A – Z) şi
cifre arabe (0 – 9):
RO XX YYYY ZZZZZZZZZZZZZZZZ

16 caractere alfanumerice care iden.fică în mod unic
unitatea teritorială a ins.tuţiei de credit şi contul
clientului deschis la respec.va unitate teritorială a băncii
4 caractere alfabe.ce care reprezintă codul BIC (Bank Iden.fier

Code) de iden.ficare a ins.tuţiei de credit. Ex: BRD are “BRDE”,
BCR are “RNCB” etc.
2 caractere numerice de verificare a codului IBAN (cifre de la 0 la 9)
2 caractere alfabe.ce care reprezintă codul de ţară – pentru România este “RO”

CURENT
Ø  Documente necesare pentru deschiderea unui cont curent
PERSOANE FIZICE PERSOANE JURIDICE
ü Cerere de deschidere cont ü Cerere de deschidere cont
ü F ormular de iden.ficare şi ü Fişa specimenelor de semnături

actualizare date
ü Ordinul ministrului privind cons.tuirea Consiliului de Administraţie
ü D ocumente de iden.tate: CI
(rezidenţi)/ paşaport şi legi.maţie ü Hotărârea Consiliului de Administraţie pentru numirea reprezentanţilor
c a r e d o v e d e ş t e s t a b i l i r e a legali şi pentru nominalizarea persoanelor împuternicite să dispună de
domiciliului în ţara respec.vă operaţiuni în cont
(nerezidenţi)
ü Actul de înfiinţare a societăţii din care să rezulte sediul social
ü D eclaraţie privind iden.tatea
beneficiarului real ü Statutul de funcţionare
ü P rocură şi copie CI dacă se ü Cer.ficatul de înregistrare la Registrul Comerţului
acţionează prin intermediul unui
împuternicit ü Copii ale actelor de iden.tate pentru reprezentanţii legali
ü Etc. ü Împuternicire semnată de reprezentanţii legali etc.

CURENT
Ø  Exemple de persoane juridice care pot avea un cont curent:
ü  companii naţionale, regii autonome şi societăţi cu capital integral sau majoritar de stat
ü  societăţi comerciale cu capital privat
ü  societăţi agricole
ü  reprezentanţe ale societăţilor comerciale străine înregistrate în România
ü  societăţi comerciale străine (persoane juridice nerezidente) neînregistrate în România
ü  organizaţii nonprofit, asociaţii, fundaţii, federaţii, culte religioase
ü  reprezentanţe oficiale (ambasade, consulate etc.)
ü  organizaţii şi organisme (inclusiv BERD, Banca Mondială)
ü  persoane juridice autorizate (inclusiv asociaţii familiale) care desfăşoară ac.vităţi economice cu caracter
independent
ü  cabinete individuale ale persoanelor care exercită profesii liberale (ac.vităţi independente) etc.

CURENT
Ø Din punct de vedere contabil, contul curent al unei persoane juridice este bifuncţional:
ü  soldul creditor evidenţiază disponibilităţile din cont
ü  soldul debitor reflectă plăţile realizate de client pe credit
Ø Contul curent permite realizarea unor operaţiuni mul.ple:

ü  depuneri şi retrageri de numerar (inclusiv aportul capitalului social pentru persoanele juridice)
ü  transferuri (viramente) între conturi
ü  operaţiuni de schimb valutar
ü  plata şi încasarea facturilor
Ø Se caracterizează printr-‐o mare flexibilitate a u.lizării sumelor din contul curent
Ø Sumele din contul curent sunt remunerate cu dobândă (în general variabilă)
Ø Conturile curente presupun o serie de costuri: comisioane de deschidere, ges.une, comisioane la

retragerea de numerar etc.
Ø Vizualizarea informaţiilor legate de contul curent (sold, tranzacţii etc.) se realizează prin diverse
mijloace:
ü  Internet Banking
ü  Mobile Banking
ü  extras de cont primit în format electronic sau pe suport de hâr.e

C4 DEPOZITUL
Ø Reprezintă un produs de economisire tradiţional care oferă posibilitatea de a plasa o
sumă de bani pentru o perioadă de .mp

Ø Există mai multe criterii de clasificare a depozitelor:
În funcţie de monedă

q  depozite în lei
q  depozite în valută (EUR, USD etc.)
În funcţie de termen

q  depozite la termen:
ü  fix (1 zi*, o săptămână, 1 lună, 3 luni, 6 luni, 9 luni, 12 luni etc. de la data cons.tuirii
depozitului)
ü  stabilit în funcţie de opţiunea clientului sau la o dată anume (aniversarea băncii,
depozite de Crăciun etc.), indiferent de momentul cons.tuirii
q  depozite la vedere – se caracterizează printr-‐o flexibilitate ridicată a disponibilităţilor băneş.
(retragere/ depunere în orice moment), cu o rată a dobânzii mai mică decât în cazul depozitelor
la termen; la unele bănci, depozitele la vedere sunt reprezentate de conturile de economii
*Depozitele pe o zi (overnight) se realizează pentru clienţii (de regulă, persoane

juridice) care derulează prin conturi operaţiuni de valori mari şi cu frecvenţă ridicată Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 7
C4 DEPOZITUL
În funcţie de opţiunea de reînnoire a depozitului

q  depozite cu prelungire automată – la sfârşitul maturităţii iniţiale a depozitului, acesta se
prelungeşte automat pe un termen egal cu maturitatea iniţială a depozitului
q  depozite fără prelungire automată – maturitatea este unică, dată de scadenţa iniţială
În funcţie de modalitatea de plată a dobânzii
q  depozite cu capitalizare a dobânzii (se prelungesc automat la un anumit termen, suma noului
depozit fiind egală cu suma depusă iniţial la care se adaugă dobânda calculată până la data
prelungirii)
q  depozite fără capitalizare a dobânzii – dobânda acumulată (lunar sau la scadenţă) se virează
într-‐un cont separat
În funcţie de variabilitatea ratei dobânzii

q  depozite cu rată de dobândă fixă pe maturitatea depozitului; în cazul depozitelor cu prelungire
automată, de cele mai multe ori, rata dobânzii este cea în vigoare la data reînnoirii (dobânda se
modifică la expirarea fiecărei maturităţi)
q  depozite cu rată de dobândă variabilă – rata dobânzii se modifică pe parcursul maturităţii
depozitului, în funcţie de evoluţia ratelor dobânzilor pieţei interbancare

C4 DEPOZITUL
În funcţie de alte opţiuni stabilite de bancă

q  depozite cu rată progresivă a dobânzii – procentul de dobândă creşte în funcţie de numărul de
prelungiri ale depozitului sau în funcţie de suma depusă
q  depozite cu dobândă plăPtă în avans – clientul primeşte dobânda calculată pentru termenul
ales în momentul deschiderii depozitului
q  pachete de produse ce includ o componentă de economisire şi o componentă de creditare* –
presupun o perioadă minimă de economisire (în care pe lângă dobânda bonificată de bancă,
statul poate plă. anumite prime) urmată de acordarea unui credit
q  etc.
Depozite consPtuite în alte scopuri decât cel de economisire
q  depozite colaterale – cons.tuite de către persoanele fizice/ juridice pentru garantarea unor
angajamente (prestări servicii, rambursare credit etc.); ex: depozitul cons.tuit în cazul
programului “Prima Casă”
q  depozite pentru consPtuirea de garanţii (pentru persoane juridice – administratori, conducerea
execu.vă, ges.onari etc.) – sume de bani ce nu pot fi retrase decât în condiţii speciale (ex. prin
prezentarea unei adeverinţe prin care en.tatea în favoarea căreia a fost cons.tuit depozitul îşi
exprimă acordul)
*Produse specifice, în general, băncilor de locuinţe

C4 DEPOZITUL
CaracterisPcile depozitelor:
Ø  Cons.tuirea unui depozit se face, de regulă, în baza unui contract de depozit, încheiat între
bancă (depozitar) şi client (deponent) ce conţine datele de iden.ficare ale părţilor, .pul
depozitului, moneda, termenul, rata dobânzii, modul de calcul al dobânzii, opţiunea de
capitalizare a dobânzii, opţiunea de prelungire etc.
Ø  Pot necesita existenţa unui cont curent ataşat
Ø  Pot presupune perceperea unor comisioane legate de achiziţionarea şi lichidarea produsului
de economisire sau a contului ataşat
Ø  Pot fi condiţionate de existenţa unui sold minim obligatoriu
Ø  Pot permite sau nu depuneri/ retrageri suplimentare înainte de termen, caz în care dobânda
percepută poate să difere faţă de cea stabilită iniţial
Ø  Pot permite stabilirea unor împuterniciţi desemnaţi de .tular pentru a efectua operaţiuni
Ø  În alegerea monedei de economisire, ar trebui să se ţină cont de:
ü  ritmul de aprecire/ deprecire a monedei alese pentru economisire compara.v cu o valută de
referinţă
ü  ritmul de scădere/ creştere a cursului de schimb valutar dintre moneda de economisire şi moneda
de referinţă
ü  rata dobânzii şi randamentul sumelor de bani economisite, precum şi rata inflaţiei
ü  des.naţia banilor economisiţi (ex.: se recomandă ca banii să fie economisiţi în moneda în care vor
fi cheltuiţi, în special dacă sunt u.lizaţi în mai puţin de un an de la data cons.tuirii depozitului)

C4 CONTUL DE ECONOMII
Ø Este un produs flexibil ce îmbină caracteris.cile unui cont curent cu cele ale unui depozit la termen
Ø Funcţionează după următorul principiu: clientul poate depune bani oricând, respectând anumite
niveluri minime (la depunerea iniţială, la depunerile ulterioare) sau frecvenţe de depunere şi poate
retrage bani oricând (dacă soldul scade sub nivelul minim, există diverse prac.ci: desfiinţarea
contului de economii cu transferul sumelor în contul curent, bonificarea unei dobânzi mai mici – la
vedere)
Ø Nu are scadenţă (se cons.tuie pe o perioadă nedeterminată)
Ø Contul de economii are capitalizare de dobândă; rata dobânzii este, de regulă, mai mare decât cea
aferentă contului curent, dar mai mică decât cea aferentă depozitului, existând mai multe variante de
calcul:
ü  la suma din cont se poate aplica aceeaşi rată a dobânzii, indiferent de valoarea soldului
ü  odată ce creşte soldul contului se poate calcula o dobândă progresivă
Ø Există conturi de economii cu o des.naţie precisă; în completarea sumei economisite, la scadenţă,
clientul poate beneficia de un credit în condiţii avantajoase pentru aceeaşi des.naţie (cumpărarea
unei maşini/ locuinţe etc.)
Ø Permite toate operaţiunile bancare specifice unui cont curent sau doar o parte dintre acestea (ex.
efectuare plăţi), restul putând fi efectuate din contul curent, după ce banii au fost transferaţi din
contul de economii
C4 CONTUL ESCROW
Ø  Este deschis la cererea unui client plăPtor (persoană fizică sau juridică) ce vrea să pună la dispoziţia
unui terţ beneficiar (persoană fizică sau juridică) o anumită sumă de bani în anumite condiţii.
Aceste condiţii s.pulează transferul banilor de la bancă la terţul beneficiar şi se regăsesc în convenţia
încheiată între bancă, plă.tor şi beneficiar.
BENEFICIAR PLĂTITOR
BANCĂ
BENEFICIAR PLĂTITOR
BANCĂ

C4 CONTUL ESCROW
Ø  Caracteris.ci ale contului ESCROW:

ü titularul plă.tor are garanţia păstrării depozitului până în momentul în care beneficiarul depune
documentaţia prevazută în convenţie, banca o validează şi dispune efectuarea plăţii către beneficiar
ü dacă termenul de depunere a documentaţiei a expirat/ beneficiarul intră în faliment, .tularul plă.tor are
dreptul de a-‐şi recupera suma din contul escrow
ü beneficiarul primeşte suma de bani în cazul îndeplinirii condiţiilor s.pulate în convenţia încheiată
ü dobânda contului escrow poate fi bonificată .tularului sau beneficiarului (în funcţie de contract)
Exemplu: persoane fizice Exemplu: persoane juridice
Un client interesat de achiziţionarea unei maşini Un comerciant (A) doreşte să achiziţioneze un spaţiu de
solicită deschiderea unui cont escrow din surse birouri de la o persoană juridică (B) ce construieşte imobile cu
proprii, pentru maximum 30 zile. Banii depuşi în această des.naţie. Cumpărătorul (A) solicită deschiderea
contul escrow reprezintă contravaloarea unui cont escrow cu o sumă ce reprezintă contravaloarea
t r a n z a c ţ i e i d e v â n z a r e -‐ c u m p ă r a r e a spaţiului de birouri pe care vrea să-‐l achiziţioneze, pe o
automobilului, fiind blocaţi de bancă până în perioadă de 15 zile. Suma este blocată de bancă până în
momentul îndeplinirii condiţiilor din contractul de momentul îndeplinirii condiţiilor din contract. Tranzacţia de
vânzare-‐cumpărare. Dacă tranzacţia nu se vânzare-‐cumpărare a spaţiului de birouri se realizează în
realizează în perioada de valabilitate a perioada de valabilitate a contractului de escrow, prin
contractului de cont escrow, banii din contul urmare, suma de bani este transferată către persoana juridică
escrow plus dobânda aferentă rămân la dispoziţia (B), în .mp ce dobânda îi rămâne comerciantului (A), aşa cum
clientului care a dorit cumpărarea maşinii. a fost s.pulat în convenţie.
C4 CERTIFICATUL DE DEPOZIT
Ø  Reprezintă un .tlu de valoare emis de bancă, ce atestă depunerea unei sume de bani
Ø  Poate fi:

ü  nomina.v (netransmisibil)
ü  nenomina.v (la purtător)
Ø  Prezintă risc minim şi lichiditate ridicată şi poate fi u.lizat de către deţinător în diverse scopuri:
ü  scontare
ü  gaj
ü  garanţii pentru credite/ scrisorile de garanţie bancară/ instrumentele financiare derivate oferite de bănci
Ø  Scadenţa (1 lună, 3/ 6/ 9/ 12/ 24/ 36 luni etc.), valoarea nominală a cer.ficatului de depozit şi rata
dobânzii (în general, fixă pe toată maturitatea) sunt stabilite de bancă
Ø  Poate fi răscumpărat (vândut băncii de către client) înainte de scadenţă, dobânda fiind calculată, de
regulă, de la data achiziţionării cer.ficatului de depozit până la data răscumpărării acestuia
Ø  În funcţie de modalitatea de bonificare, există două .puri de cer.ficate de depozit:
ü cerPficate de depozit cu discount – clientul achiziţionează cer.ficatul la un preţ de achiziţie (PA) mai mic
decât valoarea nominală (VN) a cer.ficatului care este încasată la scadenţă şi include dobânda (D), numită
discount
ü cerPficate de depozit cu dobândă (cupoane) – la momentul achiziţionării clientul plăteşte valoarea
nominală a cer.ficatului, iar la scadenţă încasează de la bancă valoarea nominală plus dobânda

C4 Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare (FGDB)
Ø FGDB garantează rambursarea depozitelor cons.tuite la ins.tuţiile de credit de către persoanele

fizice/ juridice, în cazul falimentului ins.tuției de credit
Ø FGDB desfăşoară acPvităţi bancare ca administrator interimar/ lichidator al ins.tuţiei de credit ce

necesită redresare, în cazul în care a fost desemnat în această calitate
Ø Deponenţii beneficiază prin lege de informaţii referitoare la schema de garantare a FGDB (.pologia
depozitelor garantate/ excluse, plafonul de garantare, modul de calcul al compensaţiilor, intervalul de
.mp în care vor fi plă.te, precum şi alte formalităţi necesare de îndeplinit)
Ø Sumele garantate sunt cele provenite din orice .p de cont bancar cu sold creditor (cont curent,
cont de economii, depozit, cer.ficat de depozit), inclusiv dobânda aferentă acestor sume (în limita
plafonului de garantare) din care se scad creditele sau alte datorii pe care deponentul le are la
ins.tuţia de credit care a intrat în faliment
Ø Nu sunt garantate: depozitele administratorilor/ conducătorilor/ cenzorilor auditorilor financiari,

acţionarilor semnifica.vi ai ins.tuţiei de credit sau ale familiilor persoanelor de mai sus; depozitele
acelor .tulari care au obţinut concesii financiare ce au contribuit la agravarea ins.tuţiei de credit,
depozitele rezultate din spălare de bani pentru care există hotărâre judecătorească etc.
Ø  Principalele resurse băneşP ale FGDB provin din: contribuţiile ins.tuţiilor de credit, veniturile din
inves.rea resurselor financiare şi recuperările de creanţe de la ins.tuţiile de credit în faliment

C4 FGDB – Evoluţia plafonului de garantare/ deponent

Anul Plafon de garantare (LEI)
1997 – sem.I 1,000
1997 – sem.II 2,012
1998 – sem.I 2,515
1998 – sem.II 3,121
1999 – sem.I 3,536 120,000
1999 – sem.II 4,625
2000 – sem.I 5,476 100,000 100,000
2000 – sem.II 6,517
2001 – sem.I 7,710 80,000
2001 – sem.II 8,851
2002 – sem.I 10,045 60,000 50,000
2002 – sem.II 10,980
2003 – sem.I 11,847 40,000
2003 – sem.II 12,522 20,000
15,000
2004 – sem.I 13,524 20,000 10,000
6,000
-‐
1997 – 1998 – 1999 – 2000 – 2001 – 2002 – 2003 – 2004 – 2004 – 2005 2006 2007 Oct. 2008 Dec. 2010
sem.I sem.I sem.I sem.I sem.I sem.I sem.I sem.I sem.II
16,000
13,524
12,522 14,000
11,847
10,980 12,000
10,045
10,000
8,851 Anul Plafon de garantare (EURO)
7,710 8,000 2004 – sem.II 6,000
6,517
5,476 2005 10,000
4,625 6,000
2006 15,000
3,536
3,121
2,515
4,000 2007 20,000
2,012 2008 50,000*
2,000
2010 100,000
1,000
-‐
*Între octombrie 2008 şi iunie 2009 plafonul gatantat pentru persoane juridice (PJ) era 20.000 euro, iar plafonul
pentru persoane fizice (PF) era 50.000 euro. Începând cu iunie 2009, plafoanele pentru PJ şi PF au fost egalate.
BANCARE
C5. PRODUSE BANCARE DE
CREDITARE
C5 OPERAŢIUNI BANCARE PRIVIND ACORDAREA DE CREDITE
Ø  Produsele bancare de creditare – definiţie
ü  fonduri băneş. acordate de o ins.tuţie de credit (împrumutător/ creditor) unei persoane fizice/
juridice (împrumutat/ debitor) pe o anumită perioadă de .mp (maturitate), cu un anumit scop,
contra unui cost al creditului (dobândă + comisioane)
ü  un consum/ o inves.ţie prezent(ă) pe datorie, urmat(ă) de o plată în viitor
Ø  Creditul bancar contribuie la dezvoltarea economică prin:
ü  facilitarea schimburilor comerciale
ü  s.mularea producţiei
ü  s.mularea inves.ţiei
ü  s.mularea consumului etc.


Ø Acum câteva decenii, decizia de acordare a unui credit era luată de „bancher” (consilierul de credit
cu această autoritate) pe baza cunoş.nţelor personale (cât de bine cunoştea clientul, ce nivel de
încredere îi acorda acestuia etc.).
Ø Credit scoring – modelarea deciziei de acordare a creditului (metodă ş.inţifică de evaluare a

credibilităţii unei persoane pentru a determina probabilitatea ca împrumutul să fie res.tuit conform
angajamentului).
Ø Pentru client, procesul de obţinere a unui credit apare ca o „cuOe neagră”: el cunoaşte doar
„inputul” (informaţiile şi documentele personale care i s-‐au solicitat de către bancă), respec.v
„outputul” (răspunsul primit).
Ø „Conţinutul” cu.ei negre reprezintă ceea ce a stat la baza deciziei de creditare. Scorul de credit se
referă tocmai la acest conţinut.


Ø  Modelul de scor
ü  Se bazează pe verificarea sta.s.că a unei can.tăţi mari de date, de unde rezultă nivelul ridicat de
obiec.vitate al procesului
ü  Se bazează pe asociaţii şi corelaţii, nu este un model cauzal
ü  Pe baza scorului, .pare complexe de comportament pot fi reduse la nivelul unei singure variabile,
ce corelează direct cu o anumită dimensiune din comportamentul consumatorului (ex.
capacitatea de plată)
ü  Implementarea unui model de scor presupune mai multe etape:
§  culegerea datelor – cel mai important moment şi aspectul esenţial al creării unui scor de credit
§  transformarea datelor – analizează datele şi le converteşte într-‐o formă care poate fi folosită în procesul
de modelare
§  selectarea caracterisOcilor – din mulţimea de caracteris.ci care ar putea fi folosite sunt selectate acele
caracteris.ci care explică cel mai bine comportamentul dorit (predic.ve, logice, stabile, disponibile, legate
de client şi necorelate)
§  segmentarea – determină clasele de clienţi cu diferite categorii de risc (ridicat/ mediu/ scăzut)
§  respingerea ipotezei – se asigură că rezultatele obţinute nu sunt datorate întâmplării
§  calibrarea – se asigură că rezultatele scorului au acelaşi înţeles pentru toate valorile
§  validarea şi livrarea – testatarea stabilităţii modelului şi livrarea acestuia în ac.vitate
§  dezvoltarea şi gesOonarea situaţiior – planificarea şi adaptarea scorului

Ø Contractul de credit este actul încheiat între ins.tuția de credit şi împrumutat prin
care se materializează acordul de voinţă dintre cele două părţi şi care reglementează
drepturile şi obligaţiile acestora:
ü  creditorul se obligă să pună la dispoziţia debitorului o anumită sumă de bani contra unei dobânzi şi a altor
costuri asociate (comisioane)
ü  debitorul se obligă să u.lizeze creditul în scopul pentru care a fost contractat, să-‐l ramburseze conform
graficului de rambursare, să plătească dobânda şi celelalte costuri aferente (comisioane), precum şi eventualele
penalităţi în caz de nerespectare a clauzelor contractuale
ü  în contractul de credit sunt prevăzute: drepturile şi obligaţiile părţilor, consecinţele nerespectării clauzelor
contractuale, eventualele garanţii etc.
Ø Orice modificare ulterioară a clauzelor unui contract de credit se face numai în baza unui act
adiţional la contractul de credit
Ø Contractul de credit încetează de drept la expirarea duratei pentru care a fost încheiat, dacă
împrumutatul a achitat toate obligaţiile sale faţă de bancă, în caz contrar, rămâne în vigoare până la
recuperarea integrală a creanţelor băncii.

Garanţiile colaterale – angajamente accesorii contractelor de credit puse la dispoziţie băncii pentru a
asigura îndeplinirea de către debitor a obligaţiilor sale contractuale.

După natura lor, garanţiile pot fi reale şi personale.
Ø 

GARANŢIILE
REALE – mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin afectarea specială a unui bun (mobil sau
imobil)
aflat în proprietatea debitorului asupra căruia se ins.tuie un drept real accesoriu de garanţie, în vederea
asigurării executării obligaţiei de rambursare a creditului.

Bunul cons)tuit garanţie este protejat de la urmărirea celorlalţi creditori chirografari – a căror creanţă nu este
însoţită de garanţii reale sau personale sau garanţia are un grad de prioritate inferior celui al băncii – fiind des)nat
urmăririi şi sa)sfacerii cu prioritate a creanţei garantate.

Garanţiile
reale conferă creditorului garantat:
ü  dreptul de preferinţă – în cadrul executării silite, din valoarea bunului se asigură mai întâi sa.sfacerea
integrală a creditorului garantat, apoi, ceea ce prisoseşte serveşte sa.sfacerii pretenţiilor celorlalţi creditori
ü  dreptul de urmărire – creditorul poate urmări bunul în mâinile oricui s-‐ar afla, în măsura necesară sa.sfacerii

creanţei garantate

Garanţiile reale sunt:
ü  Garanţii reale mobiliare cu sau fără deposedarea debitorului de bunul adus în garanţie – se înscriu la Arhiva
Electronică de Garanţii Reale Mobiliare (AEGRM)
ü  Garanţii reale imobiliare – se înscriu în Cartea Funciară

GARANŢIILE PERSONALE – mijloace juridice de garantare a obligaţiilor prin angajamentul pe care şi-‐l
asumă o persoană fizică sau juridică, alta decât împrumutatul, de a executa obligaţia debitorului de a
rambursa creditul, în cazul în care acesta nu şi-‐o îndeplineşte.

Formele de garanţii personale:

ü  Fidejusiunea (cauţiunea) – contract prin care o persoană (fidejusor) se angajează în faţa
creditorului să execute obligaţia debitorului, în cazul în care acesta nu o îndeplineşte la termen
ü  Scrisorile de garanţie (emise de bănci, ins.tuţii financiare şi de asigurări, ministere, companii
naţionale/ internaţionale care au această competenţă) – document scris prin care o bancă
denumită garantă se angajează ca, în cazul în care debitorul nu plăteşte la termen suma
datorată, să plătească această sumă beneficiarului
ü  Alte garanţii personale reglementate de lege

C5 CREDITUL
Ø  Criterii de clasificare a creditelor:
În funcţie de desOnatari

q  credit privat (acordat persoanelor par.culare fizice/ juridice)
q  credit public (acordat statului/ societăţilor de drept public pe bază de .tluri de stat)
În funcţie de perioada de acordare (maturitate)

q  credite pe termen scurt (TS): perioadă maximă de rambursare de 1 an
q  credite pe termen mediu (TM): perioadă de rambursare cuprinsă între 1 an şi 5 ani
q  credite pe termen lung (TL): perioadă de rambursare mai mare de 5 ani
În funcţie de modul de rambursare

q  credite neamor.zabile – rambursarea se face integral la scadenţă (de obicei, credite pe TS)
q  credite amor.zabile – rambursarea se face eşalonat (de obicei, credite pe TM şi TL)

În funcţie de dobândă
q  credite cu dobândă fixă
q  credite cu dobândă variabilă
q  credite mixte: combinaţie între dobânda fixă (de obicei la început) şi cea variabilă

C5 CREDITUL
Ø  Criterii de clasificare a creditelor:
În funcţie de garanţii În funcţie de monedă

q  credite cu garanţii reale q  credite în lei
q  credite cu garanţii personale q  credite în valută
q  credite negarantate
În funcţie de desOnaţie
Persoane fizice (PF) Persoane juridice (PJ)

ü credit de consum – sa.sfacerea nevoilor ü credite pentru acOvitatea de exploatare –
personale sau achiziţionarea de bunuri, altele finanţarea acOvităţii curente prin credite pe
decât cele imobiliare termen scurt
ü credit imobiliar/ ipotecar – dobândirea/ ü credite pentru acOvitatea de invesOţii –

menţinerea drepturilor de proprietate asupra finanţarea prin credite pe termen mediu şi
unui teren/ construcţie realizată/ care urmează lung a ac.vităţii de invesOţii (achiziţionarea
să se realizeze, precum şi reabilitarea, de ac.ve fixe, dezvoltarea capacităţilor de
modernizarea, ex.nderea unei construcţii sau producţie etc.)
viabilizarea unui teren

C5 CREDITUL
Ø  Documente necesare:
PERSOANE FIZICE PERSOANE JURIDICE
ü cerere de credit ü cerere de credit semnată de persoanele autorizate să reprezinte legal
societatea
ü d ocumente de iden.tate (CI)
pentru solicitant, soţ/ soţie, ü documente care atestă situaţia economico-‐financiară a societăţii
coplă.tor, girant (bilanţul, contul de profit şi pierdere, balanţele de verificare)
ü documente care atestă venitul ü fluxul de lichidităţi (cash flow), bugetul de venituri şi cheltuieli aferent
(adeverinţă de salariu, contract perioadei pentru care se solicită creditul, planul de afaceri
indivdual de muncă, documente
n e c e s a r e p e n t r u j u s . fi c a r e a ü lista garanţiilor propuse
veniturilor realizate din alte surse,
talon de pensie/ decizie de ü acordul de consultare a Centralei Riscului de Credit
pensionare)*
ü cer.ficatul de atestare fiscală, hotărârea organului competent potrivit
ü acord de consultare şi prelucrare a actelor cons.tu.ve şi legii cu privire la contractarea şi garantarea
datelor la Biroul de Credit creditului etc.
ü alte documete solicitate de bancă ü orice alte documente necesare solicitate de bancă
* Începând cu anul 2015, cele mai multe ins.tuţii de credit din România au încheiat parteneriate cu Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală (ANAF) pentru a verifica veniturile raportate ale clienţilor care solicită credite. Ascel, documentele
care atestă venitul au fost înlocuite cu un acord de consultare şi prelucrare a informaţiilor din bazele de date ANAF.
C5 CREDITE PENTRU PERSOANE FIZICE (PF)
PF
Ø C redite imobiliare – au ca des.naţie Ø Credite ipotecare – se acordă în baza unei

achiziţionarea, construirea, reabilitarea unui ipoteci cons.tuite exclusiv asupra imobilului
imobil, având drept garanţie ipoteca asupra care face obiectul creditului* (drept real care
imobilului achiziţionat din credit sau asupra grevează bunul respec.v pentru a garanta
unui alt imobil aflat în proprietatea debitorului / rambursarea creditului de către debitor)
unei terţe persoane/ girant etc.

ü acordarea creditului imobiliar/ ipotecar este condiţionată, de regulă, de plata unui avans din valoarea
inves.ţiei, reprezentând contribuţia clientului din surse proprii
ü se acordă în general pe termen lung (până la 35 ani, în funcţie de bancă)

Ø Credite pentru cumpărarea de bunuri de folosinţă îndelungată – au ca des.naţie achizi.onarea de
produse electro-‐IT, mobilă etc.
Ø Credite pentru cumpărarea de autoturisme (credite auto) – sunt, de regulă, garantate prin gaj
asupra autoturismului
Ø Credite pentru nevoi personale – se acordă pentru cheltuieli nenominalizate (des.naţia creditului
nu trebuie precizată)
* Băncile solicită, de regulă, încheierea unei poliţe de asigurare a imobilului,

precum şi a unei asigurări de viaţă şi cesionarea acestor poliţe în favoarea băncii Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 11
C5 CREDITE PENTRU PERSOANE FIZICE (PF)
PF
Ø Credite pentru studii – au ca des.naţie achitarea taxelor şcolare şi a altor costuri asociate pentru
anumite forme de învăţământ
Ø Credite pentru plata unor tratamente medicale – acordate pentru acoperirea cheltuielilor legate
de anumite tratamente medicale* (ex. lucrări stomatologice)
Ø Credite pentru vacanţe şi călătorii – au ca des.naţie achitarea costurilor de transport, cazare, masă
(eventual, direct în contul agenţiei de turism), precum şi a altor cheltuieli curente ocazionate de
vacanţă
Ø Overdrah (descoperit de cont) – credit asociat unui card de debit sau unui cont curent prin care se
acordă o limită de creditare, peste disponibilul din cont (de exemplu 1-‐3 salarii)
Ø Credite pentru cumpărarea de acţiuni – au ca des.naţie cumpărarea de acţiuni cotate la bursă sau
subscrierea unor noi acţiuni în cazul majorărilor de capital
Ø Credite de refinanţare – au ca des.naţie rambursarea an.cipată a unui alt credit (sau a mai multor
credite) de la aceeaşi bancă/ de la o altă bancă/ de la mai multe bănci cu scopul de a obţine noi
condiţii de creditare mai potrivite situaţiei curente a debitorului (o dobândă mai avantajoasă, o
perioadă de creditare mai mare etc.)
* Există, de regulă, convenţii încheiate în acest scop între bănci şi cabinetele medicale
C5 CREDITE PENTRU PERSOANE JURIDICE (PJ)
PJ
Finanţarea acOvităţii curente (termen scurt)
Ø Credite globale de exploatare – funcţionează după sistemul revolving (pe măsură ce banii sunt
rambursaţi, pot fi reu.lizaţi) şi se acordă în limita unui nivel global de credit, care acoperă anasamblul
nevoilor de exploatare ale clienţilor (aprovizionări cu materii prime şi materiale, mărfuri, piese de
schimb, energie, cheltuieli cu salarii, taxe, impozite etc.)
Ø Linia de credit – deschideri de credit permanente ce funcţionează după sistemul revolving
Ø Credite pentru facilităţi de cont – credite pe perioade scurte şi foarte scurte (până la 30 zile)
acordate în situaţia în care agentul economic nu face faţă temporar plăţilor. Scopul acestui credit este
de a acoperi decalajul intervenit în fluxul de lichidităţi (cash flow) ca urmare a apariţiei unor situaţii
neprevăzute (întârzieri în încasarea mărfurilor livrate/ lucrărilor executate/ serviciilor prestate) faţă
de planificarea fluxurilor financiare
Ø Credite pentru descoperit de cont (overdrah) – se acordă pentru achitarea unor obligaţii
stringente (aprovizionarea cu materii prime, materiale, energie, taxe, impozite şi alte obligaţii
curente) pentru a preveni lipsa temporară de disponiblităţi în cont
Ø Credite pe documente de plată aflate în curs de încasare – decontarea instrumentelor de plată

(cecuri, ordine de plată) aflate în circuit bancar

PJ
Ø Credite pentru finanţarea cheltuielilor şi stocurilor temporare sau sezoniere – au ca des.naţie
plata stocurilor care au fost aprovizionate în perioada anterioară fără a fi achitate, a celor care
urmează a fi aprovizionate, precum şi a cheltuielilor temporare/ sezoniere aferente acestor stocuri

Ø Credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricaţie – finanţarea execuţiei produselor
cu ciclu lung de fabricaţie (mai mare de 12 luni) pe bază de comenzi care necesită finanţare şi
urmărire dis.nctă (nave mari.me, aeronave, linii automate de prelucrare, maşini-‐unelte etc.)
Ø Credite pentru prefinanţarea exporturilor – au ca des.naţie sa.sfacerea necesităţilor curente sau
excepţionale ale clienţilor ocazionate de fabricarea produselor des.nate exportului
Ø Credite pentru exportul de produse garantate cu creanţe asupra străinătăţii – se acordă

exportatorilor pentru desfăşurarea corespunzătoare a ac.vităţii curente pe perioada de la livrarea
produselor şi până la încasarea contravalorii lor de la partenerii externi, fără a depăşi 12 luni de la
acordarea creditului
Ø Credite pentru achitarea obligaţiilor bugetare – au ca des.naţie plăţile restante la bugetul

consolidat (bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale, fonduri speciale)
Ø Credite agricole pentru acOvitatea curentă – au ca des.naţie ges.onarea culturilor agricole,

aprovizionarea hranei şi asigurarea medicamentelor pentru animale, asigurarea culturilor şi
animalelor împotriva efectelor dăunatoare ale factorilor de risc natural
PJ
Ø Credite de scont – se acordă agenţilor economici posesori legali ai unor efecte de comerţ (cambii,
bilete la ordin) ce doresc încasarea înainte de scadenţă a sumei înscrise pe acestea.
Scontare – operaţiune prin care, în schimbul unui efect de comerţ (cambie sau bilet la ordin), banca
pune la dispoziţia posesorului creanţei valoarea efectului, mai puţin agio (dobânda de scont şi
comisioanele aferente), înainte de scadenţa efectului respec.v.
Cambia – .tlu de credit ce pune în legătură trei Biletul la ordin – .tlu de credit ce pune în
persoane (fizice/ juridice): legatură două persoane:
ü  trăgătorul – persoana care emite cambia

ü  trăgătorul (aceeaşi persoană cu trasul) – persoana
ü  trasul – persoana indicată/ obligată de trăgător să care emite biletul la ordin
achite cambia
ü  beneficiarul – persoana în favoarea căreia se emite
ü  beneficiarul – persoana în favoarea căreia se emite biletul la ordin
cambia
Girul – actul prin care posesorul unui .tlu de credit (girant) transferă unei alte persoane (giratar)
printr-‐o declaraţie scrisă pe .tlu toate drepturile aferente acestuia.

PJ
Ø  Credite de scont
ü  Dacă există dubii cu privire la cer.tudinea încasării sumei la scadenţă, banca are dreptul şi
obligaţia de a nu accepta operaţiunea de scontare.
ü  În caz de neplată la scadenţă, banca (în calitate de giratar) se poate îndrepta pe cale de
regres contra oricăruia dintre obligaţi şi giranţi (către cel mai solvabil dintre aceş.a), conform
prevederilor.
ü  Tipuri de operaţiuni de scontare:

§ scontare cu regres – banca îşi rezervă dreptul de a se îndrepta, pe cale de regres,
împotriva beneficiarului, precum şi a celorlalţi debitori de regres
§ scontare cu regres parţial – banca îşi rezervă dreptul de a se îndrepta, pe cale de regres,
împotriva beneficiarului şi a celorlalţi debitori de regres doar în anumite situaţii
prevăzute în contractul de scont
§ scontare fără regres – banca renunţă la dreptul de regres împotriva beneficiarului

PJ
Ø Factoring – presupune un ansamblu de servicii oferite de către bancă (factor) clientului – furnizor
de mărfuri sau prestator de servicii (aderent), pe lângă finanţare: urmărirea creanţelor, colectarea
acestora şi protecţia împotriva riscului de neplată, prin cedarea aderentului către factor (cu .tlu de
vânzare/ gaj) a creanţelor născute din vânzarea de bunuri sau prestarea de servicii pentru terţi
ü  Serviciul de finanţare – presupune finanţarea imediată în proporţie de cel mult 80% din contravaloarea
fiecărei facturi, urmând ca restul de 20% să se elibereze în momentul încasării
ü  Serviciul de administrare a creanţelor – evidenţierea dis.nctă în contabilitate şi ges.onarea creanţelor

preluate în regim de factoring
ü  Serviciul de colectare – urmărirea încasării la scadenţă a facturilor şi somarea debitorilor ce nu respectă
scadenţele
ü  Serviciul de acoperire a riscului de neplată a debitorilor – în cazul riscului de neplată, factorul acoperă
contravaloarea creanţelor neîncasate (20%) în termen de 120 zile de la scadenţa creanţei
Ø Forfetare – formă de finanţare pe termen scurt sau mediu (30 zile – 3 ani) ce presupune
cumpărarea de către bancă (forfetar) a creanţelor în valută pe care un exportator le are faţă de un
beneficiar, înainte ca acestea să ajungă la scadenţă, contra unei taxe de forfetare, fără drept de regres
împotriva vânzătorului (cu excepţia cauzelor de fraudă)

PJ
Finanţarea acOvităţii de invesOţii (termen mediu şi lung)
Ø Credite pentru invesOţii (echipament) – finanţarea ac.vităţii de inves.ţii, în completarea surselor
proprii ale clienţilor pe total ac.vitate de inves.ţii sau pe obiecte (proiecte) de inves.ţii: realizarea de
noi capacităţi de producţie, dezvoltarea capacităţilor de producţie existente
Ø Credite pentru invesOţii financiare – cumpărarea de acţiuni nomina.ve emise în formă

materializată şi/ sau dematerializată sau părţi sociale emise de societăţile comerciale cons.tuite în
baza legii române
Ø Credite pentru promotori imobiliari – se acordă persoanelor juridice specializate şi autorizate în

construcţia şi vânzarea de locuinţe ce poartă denumirea de promotori imobiliari, în scopul facilitării
construirii de locuinţe

Ø Credite ipotecare – se acordă persoanelor juridice pentru construirea, reabilitarea sau ex.nderea
imobilelor cu des.naţie loca.vă, industrială sau comercială, precum şi finanţarea altor cheltuieli
legate de inves.ţiile imobiliare (proiecte, avize, cheltuieli notariale etc.), rambursarea creditelor
ipotecare sau pentru inves.ţii imobiliare contractate anterior
Ø Credite pentru accesarea fondurilor europene – prefinanţarea par.ală sau integrală a fondurilor
nerambursabile (grant) până la încasarea lor

PJ
Finanţarea acOvităţii de invesOţii (termen mediu şi lung)
Ø Credite pentru acOvitatea de leasing – închirierea bunurilor mobile sau imobile de către agenţii
economici care nu dispun de suficiente fonduri pentru achiziţionarea acestor bunuri sau care, din
diverse mo.ve, nu doresc achiziţionarea lor
Locatorul/ finanţatorul (în calitate de proprietar) transmite locatarului/ uOlizatorului (persoana
care ia cu chirie bunul), pentru o perioadă determinată, dreptul de posesie sau de folosinţă a
unui bun (mobiliar, imobiliar, acOv necorporal) des.nat desfăşurării ac.vităţii de exploatare a
locatarului, contra unei chirii (rată de leasing).
ü Leasing financiar – la finalul contractului de leasing financiar, în urma achitării valorii reziduale,
clientul devine proprietarul bunului.
ü Leasing operaţional – la finalul contractului de leasing operaţional, clientul nu poate

achiziţiona bunul de la finanţator şi trebuie să-‐l returneze.
ü Operaţiuni de sale şi lease-‐back – persoana juridică vinde ac.vele fixe, iar apoi le închiriază la
loc de la cumpărător (des.nate companiilor care au nevoie de finanţare, dar nu doresc să
apeleze la un credit bancar şi nici să renunţe la ac.vele deţinute).

BANCARE
C6. SITUAŢII SPECIALE ÎN
ACTIVITATEA DE CREDITARE
C6 GESTIUNEA RISCULUI DE CREDIT
Ø  Riscul de credit – reprezintă riscul ca băncile să înregistreze pierderi financiare ca urmare a
neîndeplinirii totale sau parţiale a obligaţiilor de plată a creditului care îi revin debitorului.
Ø  Cum poate fi redus riscul de credit:
1. Analiza creditelor
ü  presupune determinarea capacităţii debitorului de a-‐şi onora obligaţiile de plată asumate prin
contractul de credit
ü  se bazează pe evaluarea canMtaMvă şi calitaMvă a diferiţilor factori de risc ce pot afecta
capacitatea de rambursare a creditului:
§  Caracterul debitorului – a=tudinea faţă de rambursarea creditelor (vizibilă în rapoartele existente la
Biroul de Credit, Centrala Riscului de Credit)
§  Capitalul – valorea resurselor financiare deţinute de debitor (structura capitalului, evoluţia acţiunilor,
evidenţa vânzărilor, profiturilor, dividendelor, viteza de rotaţie a stocurilor, clienţilor, creditorilor etc.)
§  Capacitatea de plată – resursele curente ce pot fi folosite pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale
§  Colateralul (garanţia) – ac=vele care pot fi u=lizate pentru sa=sfacerea obligaţiilor contractuale, în cazul
în care nu se realizează plata (proprietatea asupra ac=velor, vechimea ac=velor, vulnerabilitatea la uzura
morală, gajuri, ipoteci, poziţia societăţii bancare faţă de ceilalţi creditori etc.)
§  Condiţiile de mediu economic (în care îşi desfăşoară ac=vitatea atât debitorul cât şi creditorul) pot
afecta capacitatea debitorului de rambursare a creditului, precum şi înclinaţia creditorului de a oferi
diverse facilităţi (ex=nderea creditării, posibilitatea de refinanţare etc.)
§  Controlul – conformitatea cu legislaţia în vigoare (întocmirea corespunzătoare a documentaţiei de
credit, reglementări bancare privind calitatea creditelor acceptabile etc.)
1. Analiza creditelor
ü  Se realizează periodic:
§  Înainte de acordare
§  După acordare: monitorizarea creditului – revizuirea con=nuă a creditului acordat cu scopul de a
iden=fica din =mp eventualele deteriorări ale acestuia şi a permite remedierea în =mp u=l
2. PoliMca de creditare

ü  Element strategic ce urmăreşte opMmizarea operaţiunii de creditare
ü  Poli=ca de creditare trebuie să fie flexibilă pentru a se adapta în permanenţă modificărilor ce
apar în mediul economic, poli=c, concurenţial, legisla=v.
ü  Poate fi structurată în 3 păr=:
§  Cadrul general şi obiecMvele poliMcii de creditare: obiec=ve, strategii, structura şi mărimea portofoliului
de credite, =puri de credite
§  Principii şi proceduri pe care se bazează procesul de creditare: norme şi reglementări legale, e=ca
profesională, conflictul de interese
§  Normele de creditare (parametrii specifici fiecărui credit): descrierea =pului de credit, des=naţia
creditului, scadenţa, tarifarea, garanţiile solicitate

3. Garantarea creditelor
ü  Solicitarea unor angajamente accesorii contractului de credit care au scopul de a asigura ins=tuţia
de credit de realizarea certă a drepturilor garantate (recuperarea sumelor împrumutate în cazul
nerambursării acestora de către debitor).
4. Respectarea reglementărilor prudenţiale insMtuite de autoritatea bancară

Pentru a limita riscul de credit, ins=tuţiile bancare trebuie să-‐şi clasifice creditele acordate şi să-‐şi
consituie provizioane specifice de risc.

4.1 Clasificarea creditelor se realizează după 3 criterii: serviciul datoriei, performanţa financiară şi
iniţierea procedurilor judiciare.
ü  Serviciul datoriei reprezintă numărul de zile de întârziere de plată de la scadenţă:
§  0 – 15 zile

§  16 – 30 zile
§  31 – 60 zile
§  61 – 90 zile
§  Minimum 91 zile

ü  Performanţa financiară

§  reprezintă potenţialul economic şi soliditatea financiară a unei en=tăţi economice obţinută
în urma analizei unor factori:
ü  canMtaMvi (indicatori economico-‐financiari*: lichiditate, solvabilitate, profitabilitate, risc,
inclusiv risc valutar)
ü  calitaMvi (aspecte legate de modul de administrare a entităţii economice, calitatea
acţionariatului, garanţiile primite, condiţiile de piaţă în care en=tatea îşi desfăşoară ac=vitatea)

§  se notează de la A la E în ordinea descrescătoare a calităţii:
ü  Categoria “A” – clienţi cu performanţe economice şi financiare foarte bune care permit
achitarea la scadenţă a datoriei şi care îşi vor menţine aceste performanţe, conform analizei
efectuate
ü  Categoria “B” – performanţe financiare bune sau foarte bune, dar pentru care nu există
cer=tudinea menţinerii acestui nivel în perspec=vă îndelungată
ü  Categoria “C” – performanţe financiare sa=sfăcătoare, cu tendinţe de înrăutăţire
ü  Categoria “D” – performanţe financiare scăzute cu o evidentă ciclicitate la intervale scurte de
=mp
ü  Categoria “E” – performanţele financiare arată pierderi, incapacitatea rambursării fiind
iminentă
*Calculaţi pe baza datelor cuprinse în situaţiile financiare ale en=tăţii economice, întocmite conform
reglementărilor emise de Ministerul Finanţelor Publice sau de autorităţi ce au competenţe similare din alte ţări Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 5
ü  Iniţierea procedurilor judiciare

§  Există hotărâri date de instanţă privind deschiderea procedurii falimentului sau procedura de executare
silită a fost declanşată
§  Dacă banca deţine informaţii că un debitor este subiectul unei proceduri judiciare de recuperare a
daunelor, creditele acestui debitor vor fi încadrate automat în categoria de pierdere, indiferent de
serviciul datoriei sau performanţa financiară (dacă debitorul nu-‐şi achită datoriile faţă de alţi creditori,
probabilitatea de a intra în stare de neplată şi la banca în cauză este foarte mare)
4.2 Determinarea necesarului de provizioane specifice de risc de credit
ü  ConsMtuirea provizioanelor – crearea provizioanelor prin includerea pe cheltuieli a sumei
reprezentând nivelul necesarului de provizioane specifice de risc de credit
ü  Regularizarea provizioanelor – modificarea nivelului existent al acestora prin includerea pe
cheltuieli sau reluarea pe venituri a sumei reprezentând diferenţa dintre nivelul existent în sold al
provizioanelor şi nivelul necesarului de provizoane
ü  UMlizarea provizioanelor – anularea provizioanelor prin reluarea pe venituri a sumei
reprezentând nivelul existent în sold al provizioanelor pentru care este îndeplinită una din
următoarele condiţii:
§  Au fost epuizate posibilităţile legale de recuperare sau s-‐a împlinit termenul de prescripţie
§  Au fost transferate drepturile contractuale aferente respec=vului credit

C6 CONSTITUIREA PROVIZIOANELOR
ü  Cum
Ø  poate fi redus riscul de credit:
Determinarea bazei de calcul pentru provizioanele specifice de risc de credit: expunerea băncii
faţă de debitor (valoarea debitului rămas de rambursat)*
ü  Solicitarea
ü  Aplicarea cuoeficientului
nor angajamente accesorii contractului
de provizionare de
aupra bazei credit
de care
calcul au scopul
conform de a adsigura
tabelului e mai jios:
ns=tu=a
de credit de realizarea certa a drepturilor garantate (recuperarea sumelor imbrumutate in cazul
nerambursarii acestora de cpatre
Coeficienţi debitor).
rovizionare
aferenţi categoriilor de clasificare
Coeficienţi de Coeficienţi de provizionare pentru

Categorii de clasificare a
provizionare pentru creditele în valută sau indexate la
creditelor
creditele în lei cursul unei valute
Standard 0 0,07
În observaţie 0,05 0,08
Substandard 0,2 0,23
Îndoielnic 0,5 0,53
Piedere 1 1
Sursa: Regulamentul BNR nr.5/2002 actualizat
*din care se deduc garanţiile acceptate a fi luate în considerare conform normelor BNR pentru acele credite pentru care
nu s-‐au iniţiat proceduri judiciare şi pentru care sumele restante înregistrează un serviciu al datoriei de cel mult 90 zile
C6 CONSTITUIREA PROVIZIOANELOR
Criterii de încadrare pe categorii de clasificare pentru creditele acordate clienţilor din afara
sectorului insMtuţiilor de credit
Performanţa financiară
A B C D E
Serviciul datoriei
0 – 15
ZILE
16 – 30
ZILE
31 – 60
ZILE
61 – 90
ZILE
MIN.
91 ZILE
Sursa: Regulamentul BNR nr.5/2002 actualizat
Nu s-‐au iniţiat proceduri judiciare
S-‐au iniţiat proceduri judiciare
C6 RECUPERAREA DATORIIOR
Ø  Proceduri de colectare şi recuperare – măsuri luate de bancă pentru a-‐i convinge pe debitorii care
înregistrează întârzieri la plata ratelor să-‐şi onoreze obligaţiile contractuale cu scopul de a diminua
provizioanele şi a scădea costul de risc.
Ø  Măsuri specifice acMvităţii de colectare şi recuperare a datoriilor:

ü  Banca no=fică debitorul cu privire la restanţele înregistrate (prin diferite canale de
comunicare) şi negociază cu acesta achitarea restanţelor înregistrate
ü  Stabilirea unei soluţii op=me pe termen lung, soluţie ce poate include, în funcţie de dificultăţile
financiare1 ale debitorului şi diverse variante de restructurare a creditului:
§  Rescadenţare – modificarea scadenţei şi/ sau a sumei de plată a uneia sau mai multor rate de rambursat
la creditul existent fără a depăşi maturitatea iniţială prevazută în contractul de credit
§  Reeşalonare – modificarea scadenţei şi/ sau a sumei de plată a uneia sau mai multor rate de rambursat
la creditul existent cu depăşirea duratei iniţiale din contract, dar fără a depăşi durata maximă de
creditare pentru produsul în cauză.
§  Refinanţare – acordarea unui nou credit (pentru rambursarea creditului/ creditelor existente) cu o serie
condiţii financiare mai bine adaptate noilor posibilităţi financiare ale debitorului
ü  Recuperarea restanţelor pe cale judiciară: executarea silită2 ce se poate desfăşura simultan
sau succesiv prin mai multe forme (poprire pe venit, valorificarea bunurilor mobile şi imobile)
ü  Cesiunea creanţelor3 – creditorul (cedent) transferă creanţa pe care o are asupra unui debitor
(debitor cedat) către o altă en=tate (cesionar) cu =tlu gratuit sau oneros.
1Regulamentul BNR nr 17/2012 privind unele condiţii de creditare face referire la restructurarea debitorilor din condiţii de
dificultăţi financiare în scopul adaptării condiţiilor de rambursare la noile posibilităţi financiare ale debitorului
2prevăzută în Codul de Procedură Civilă
3prevăzută în Codul Civil
C6 INSOLVENŢA DEBITORILOR
Ø  Creşterea volumului de credite* şi tendinţele internaţionale arată necesitatea existenţei unui cadru
juridic de reglementare a insolvenţei debitorilor.
Ø  Insolvenţa debitorilor presupune, în general, următoarele etape:
ü  Stabilirea unui plan de rambursare eşalonată a datoriei

ü  Procedura juridică (în special dacă planul amiabil de rambursare a datoriei nu este
respectat):
§  procentul minim din credit ce trebuie rambursat creditorului
§  procedura lichidării ac=velor vizate de legislaţie
§  un cuantum al cheltuielilor permise debitorului pentru asigurarea unui nivel de trai rezonabil
§  numărul de ani pe care se poate în=nde falimentul, perioada de =mp în care clientul nu va mai putea
beneficia în viitor procedura de insolvenţă, respec=v nu va mai putea contracta un credit etc.
§  ştergerea datoriei reziduale în anumite condiţii prevăzute de legislaţia fiecărei ţări
Ø  Clientul trebuie să fie de bună credinţă, majoritatea legislaţiilor prevăzând penalizări pentru
comportamentul fraudulent.
Insolvenţa persoanelor juridice în România – Insolvenţa persoanelor fizice în România –

Legea 85/2014 actualizată privind procedurile de Legea 151/2015 publicată în Monitorul Oficial și
prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă aplicabilă de la 01 ianuarie 2018
* Cu cât se oferă mai uşor credite, cu atât creşte probabilitatea
ca debitorii să întâmpine dificultăţi în achitarea ratelor. Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 10
BANCARE
C7. SISTEMUL DE PLĂŢI
INSTRUMENTE DE PLATĂ
C7 TRANSFERUL DE FONDURI ŞI SISTEMELE DE PLĂŢI
Ø Definiţii
Transferul de fonduri – în sens larg, se referă la orice mişcare a banilor, fără a avea drept scop
s5ngerea unei obligaţii (alimentări de card, transferul de sume dintr-‐un cont într-‐altul al aceluiaşi
5tular, donaţii, transferuri în familie sau între prieteni etc.)
Transferuri interbancare – transferuri de fonduri realizate între bănci diferite (o ieşire din bilanţul
unei bănci şi o intrare în bilanţul altei bănci, adică o modificare patrimonială)
Transferuri intrabancare – transferuri de fonduri realizate între unităţile aceleiaşi bănci (nu
modifică situaţia patrimonială a băncii)
Plată – transfer de fonduri ce are drept scop sKngerea unei obligaţii financiare dintre părţile
par5cipante la o tranzacţie
Sistemul de plăţi – set de aranjamente privind descărcarea obligaţiilor asumate de către agenţii
economici (inclusiv persoane fizice) în urma tranzacţiilor economice cu bunuri sau servicii

C7 SISTEMUL DE PLĂŢI
Ø Din perspec5vă sistemică, sistemul de plăţi reprezintă ansamblul ins5tuţiilor, reglementărilor,

metodelor, mijloacelor, formelor de creanţe, canalelor de comunicaţie u5lizate în transferurile de
fonduri dintre diverşi par5cipanţi.
Ø Sistemul de plăţi poate fi reprezentat sinte5c sub forma de piramidă inversată pe 5 niveluri:
Persoanele fizice şi juridice – generează obligaţiile

de plată

Băncile şi alţi agenţi nebancari (poşta, companii de plăţi)
– efectuează operaţiuni de transferuri

Casele de compensaţie – stabilesc raporturile finale dintre
bănci (plă5toare sau beneficiare)

Agenţii de decontare (bănci de prim rang sau chiar banca centrală)
– prin intermediul cărora se derulează decontarea propriu-‐zisă
Banca centrală – supraveghează, reglementează şi garantează plăţile,

asigură lichiditatea (creditor de ul5mă instanţă)

Ø Sistemul de plăţi are 2 funcţii complementare:

ü  intermedierea operaţiunilor de plăţi – realizată prin intermediul
băncilor comerciale şi al celorlalţi agenţi non-‐bancari care
desfasoară ac5vităţi publice (servicii de transfer de fonduri şi
s5ngerea obligaţiilor de plată), fiind supuse autorizării,
supravegherii prudenţiale şi a altor forme de control din partea
băncii centrale
ü  garantarea plăţilor – asigurată de banca centrală (ges5onarea
conturilor deschise de bănci la banca centrală, ges5onarea
lichidităţii prin funcţia de creditor de ul5mă instanţă)
Ø Decontarea – efectuarea de încasări şi plăţi prin viramente din şi în conturile deschise la bănci
pentru s5ngerea obligaţiilor de plată dintre diverşi parteneri (persoane fizice/ juridice). După forma
în care se realizează, avem:
ü  decontări pe bază brută – se realizează operaţiune cu operaţiune, specifice transferurilor de valori mari
ü  decontări pe bază netă – sunt specifice transferurilor de fonduri de valori mici, supuse compensării
Ø Compensarea – stabileşte poziţia debitoare sau creditoare a unei bănci faţă de cealaltă, soldează
operaţiunile înregistrate pentru fiecare bancă şi s5nge datoriile reciproce dintre bănci
ü  compensări bilaterale – presupun relaţii existente între două en5tăţi şi au loc atunci când există un
volum consistent de operaţiuni între acestea cu caracter permanent
ü  compensări mulKlaterale – implică fluxuri numeroase ce angrenează întreg sistemul bancar

Ø În România funcţionează:
ü  un sistem pentru plăţi de mare valoare în lei (ReGIS)
ü  un sistem pentru plăţi de valoare mică şi volum mare în lei (SENT)
ü  un sistem de plăţi de mare valoare în euro (Target 2)
ü  un sistem de depozitare şi decontare a instrumentelor financiare, administrat de banca centrală (SaFIR)
ü  două sisteme de compensare şi decontare a valorilor mobiliare (pentru instrumente financiare
tranzacţionate la Bursa de Valori Bucureş5 – RoClear şi Sibex)
Ø TRANSFOND, în calitate de operator al Sistemului Electronic de Plăţi în România (SEP), are în

responsabilitatea sa compensarea şi decontarea tuturor transferurilor interbancare în monedă
naţională.
Ø SEPA (Single Euro Payment Area)* – proiect ce presupune uniformizarea plăţilor fără numerar la
nivel european asPel încât par5cipanţii să poată efectua plăţi interne şi externe în aceleaşi condiţii, pe
baza unui set de instrumente standardizate (ţările implicate în proiectul SEPA sunt statele membre ale
UE din zona euro şi non-‐euro, precum şi Islanda, Norvegia, Liechtenstein şi Elveţia).
Obiec5vele SEPA:
ü  unificarea pieţei europene a plăţilor
ü  s5mularea concurenţei şi dezvoltării unui sector european compe55v şi inovator al serviciilor de
plată, de calitate superioară şi foarte eficiente din punctul de vedere al preţului

*Scopul înfiinţării SEPA se regăseşte printre obiec5vele agendei Lisabona (susţinerea creşterii compe55vităţii şi
transparenţei economiei şi integrării europene, prin asigurarea unei pieţe compe55ve de plăţi de mică valoarea în euro).
Ø SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial TelecommunicaKon) – sistem de transfer

interbancar care angrenează toate băncile. Mesajul de plată conţine aceleaşi informaţii ca
instrumentul de plată pe care l-‐a înlocuit:
ü  Ordonatorul
ü  Beneficiarul
ü  Banca emitentă (nume, adresă, cod)
ü  Banca des5natară (nume, adresă, cod)
ü  Suma tranzacţiei informaţii cifrate după un
anumit algoritm, cunoscut de
ü  Valuta
ü  Data la care se face plata ambele bănci, care asigură
securitatea transferului
ü  Obiectul plăţii
ü  Instrucţiuni de acoperire a plăţii (disponibilităţi ale băncii emitente
la banca des5natară, linie de credit, acredi5v import, alte surse)
Ø Eurogiro – sistem global de plăţi electronice între en5tăţi poştale, bănci, ins5tuţii financiare şi alte
organisme ce realizează plăţi
Ø Western Union – sistem ce realizează operaţiuni de transferuri de bani în peste 200 ţări şi teritorii
din întreaga lume (cu o experienţă de peste 150 ani)
Ø MoneyGram – oferă servicii de transferuri de bani în 192 ţări din întreaga lume, suma tranzacţiilor
fiind limitată pentru a preveni spălarea banilor prin aceste canale alterna5ve de plată.

C7 ROLUL BĂNCII CENTRALE ÎN CADRUL SISTEMELOR DE PLĂŢI
Ø Banca centrală joacă un rol fundamental în monitorizarea tuturor sistemelor de plăţi
Ø Obiec5vele BNR în domeniul monitorizării sistemelor:

ü  menţinerea stabilităţii financiare
ü  asigurarea eficienţei sistemelor de plăţi
ü  respectarea cadrului legal de către operatorii sistemelor de plăţi
ü  menţinerea încrederii publicului în sistemele de plăţi, în instrumentele de plată şi în moneda
naţională
Ø Riscuri reprezenta5ve ale sistemelor de plăţi:
ü  riscul sistemic – în cazul neîndeplinirii obligaţiilor ce revin par5cipanţior la sistem
ü  riscul juridic – riscul înregistrării unor pierderi ca urmare a neaplicării (aplicării defectuoase)
prevederilor legale în domeniul sistemelor de plăţi
ü  riscul operaţional – riscul manifestat ca urmare a erorii umane sau a funcţionarii defectuoase a
infrastructurii sistemelor de plăţi
ü  riscul de decontare (risc financiar) – riscul manifestat ca urmare a faptului că decontarea în cadrul unui
sistem nu se desfăşoară aşa cum s-‐a an5cipat (cuprinde riscul de credit şi riscul de lichiditate)
ü  riscul de lichiditate – urmare a intrării în incapacitate de plată (pe moment) a unui par5cipant
ü  riscul de credit – urmare a intrării în incapacitate de plată (pe termen nedeterminat) a unui par5cipant
ü  riscul de principal – urmare a pierderii integrale a valorii unei tranzacţii cu ac5ve ce prezintă diferenţe
de 5mp între finalizarea decontării fondurilor şi finalizarea decontării ac5vului tranzacţionat (risc
Hersta`)
ü  riscul reputaţional – prejudicii morale aduse sistemului

C7 INSTRUMENTELE DE PLATĂ
Ø Definiţii
Instrumentele de plată – mijloacele prin care se derulează plăţile în economie, ce pot fi sub formă
de numerar sau subs5tute ale acestuia, inclusiv documente bancare operaţionale pe suport de
hâr5e sau electronic.
Ø Criterii de clasificare a instrumentelor de plată
După Kpul de monedă

q  instrumente de plată cu numerar
q  instrumente de plată cu monedă scripturală (fără numerar)
După moneda de denominare a instrumentului de plată

q  instrumente de plată în monendă naţională
q  instrumente de plată în valută
După suportul instrumentului

q  instrumente de plată pe suport de hâr5e
q  instrumente de plată pe suport electronic

C7 INSTRUMENTELE DE PLATĂ
În funcţie de obligaţiile juridice create

q  instrumente de credit
q  instrumente de debit
În funcţie de natura juridică a iniţiatorului

q  instrumente de plată pentru persoane fizice
q  instrumente de plată pentru persoane juridice
Dupa dimensiunea plăţii

q  instrumente de plată de valori mari
q  instrumente de plată de valori mici
În funcţie de modalitatea de a intra în contact cu banca

q  plăţi la ghişeul băncii
q  plăţi la distanţă (internet banking, phone banking etc.)
În funcţie de momentul emiterii instrucţiunii în raport cu scadenţa obligaţiei
q  instrumente de plată an5cipată
q  instrumente de plată în 5mp real
q  instrumente de plată întârziată
C7 INSTRUMENTELE DE PLATĂ – ORDINUL DE PLATĂ
Ø Instrumentele de plată tradiţionale cu monedă scripturală sunt: ordinul de plată, cecul, cambia şi
biletul la ordin
Ø In relaţiile comerciale internaţionale se u5lizează: acredi5vul documentar şi incasso-‐ul documentar
Ordinul de plată – dispoziţie necondiţionată, dată de către un 5tular de cont băncii sale, de a pune la
dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani. Emiterea OP-‐ului presupune existenţa unor
disponibilităţi în cont cel puţin egale cu suma transferată. Par5cipanţii la circuitul OP-‐ului sunt:
ü  Emitentul – persoana care emite OP-‐ul pe cont propriu, în baza unui cont deschis la o bancă
ü  Beneficiarul – persoana desemnată prin OP să primească o sumă de bani
ü  Banca iniţiatoare – cea căreia i se adresează ordinul de plată al emitentului şi la care acesta are deschis contul
ü  Banca desKnatară – recep5onează şi acceptă OP-‐ul, în nume propriu sau pentru un client al său (beneficiar)
CIRCUITUL ORDINULUI DE PLATĂ
Livrare/ prestare (1)

Emitent Beneficiar
SKngere creanţă (5)
Emitere OP (2) Transfer sume în contul
beneficiarului (4)
Banca Banca
iniţiatoarea Transfer bancar (3) desKnatară

C7 ORDINUL DE PLATĂ
Model de ordin de plată emis de CEC Bank

C7 CECUL
Cecul – instrument de plată prin care 5tularul unui cont dă o instrucţiune băncii sale de a pune la
dispoziţie o anumită sumă de bani unei alte en5tăţi, persoană fizică sau juridică.
Ø Cecul este un instrument de plată la vedere, ceea ce nu implică din partea băncii plă5toare acceptarea lui, ci doar
efectuarea serviciului de decontare
Ø Atunci când emite un cec, 5tularul trebuie să deţină disponibilităţi suficiente în cont, în caz contrar, cecul nu are
acoperire (sancţiuni civile şi penale)
ParKcipanţii la circuitul cecului sunt:
ü  Trăgătorul – emite cecul în baza unor disponibilităţi în contul deschis la banca sa (dispoziţie de plată
necondiţionată)
ü  Trasul – banca ce primeşte ordinul necondiţionat de la trăgător de a plă5 la prezentare cecul
ü  Beneficiarul – en5tatea care încasează suma înscrisă pe cec
CIRCUITUL CECULUI
Livrare/ prestare (1)

Trăgător Beneficiar
Remitere cec (2)
Eliberare carnet Depunere cec SKngere creanţei
de cecuri (1’) spre încasare (3) prin plata cecului (6)
Banca Transfer bancar (5) Banca
plăKtoare (tras) beneficiarului
Remitere cec la plată (4)

C7 TIPURI DE CECURI
Ø În funcţie de modul în care este s5pulat beneficiarul, există:
ü  cec nomina5v – are înscris numele beneficiarului
ü  cec la ordin – poate fi transmis altei persoane prin gir
ü  cec la purtător – nu are înscris numele beneficiarului la emitere
Ø Cecul barat – cec care are două linii paralele ver5cale sau oblice:
ü  cec cu barare generală – poate circula prin gir, neavând înscrisă între bare denumirea băncii, aceasta
fiind menţionată de ul5mul giratar
ü  cec cu barare specială – are înscrisă denumirea băncii între cele două bare
Ø Cecul de călătorie – are înscrisă o anumită sumă standard a priori prin intermediul căreia se poate
ridica numerar de la bancă/ alte ins5tuţii specializate în 5mpul călătoriilor în ţară şi în străinătate, fără
a implica existenţa unui cont bancar.
Model de CEC emis de

Banca Transilvania

C7 CAMBIA
Cambia – înscris prin care trăgătorul dă o dispoziţie necondiţionată trasului de a plă5

beneficiarului, la vedere sau la termen, o anumită sumă de bani (din ce în ce mai puţin
u5lizată în prezent).
ParKcipanţii la circuitul cambiei sunt:
ü  Trăgătorul – persoana care emite cambia (creditorul)
ü  Trasul – cel care trebuie să plătească beneficiarului suma înscrisă pe cambie (debitorul)
ü  Beneficiarul – persoana care va primi banii
CIRCUITUL CAMBIEI
Acceptarea cambiei (2)

Trăgător Tras
Emiterea cambiei (1)
Prezentarea
cambiei Plata la scadenţa
la plată (4) cambiei (5)
Remiterea cambiei (3)
Beneficiar

C7 CAMBIA ŞI BILETUL LA ORDIN
Tipuri de cambii:

ü  Cambia standard – cambia simplă, cel mai des întâlnită
ü  Cambia în alb – o parte din menţiunile de pe cambie sunt completate înaintea prezentării la
plată, nu la emitere
ü  Contracambia – este emisă când o cambie nu este plă5tă la scadenţă de către beneficiar asupra
unuia dintre giranţi
ü  Cambia financiară (de bronz) – este emisă de către ins5tuţii financiare şi are la bază tranzacţii de
natură financiar-‐bancară
ü  Cambia de complezenţă – este emisă de către o firmă aflată în incapacitate temporară de plată,
fără a avea la bază tranzacţii comerciale, în scopul s5ngerii unei obligaţii scadente
Biletul la ordin – este o formă mai simplă a cambiei care reflectă doar relaţiile dintre beneficiar şi
plă5tor.
Plă5torul emite un bilet la ordin prin care se angajează ferm să platească la scadenţă o sumă de bani
înscrisă pe document.

C7 CAMBIA
BILETUL
LA ORDIN
Sursa: www.transfond.ro Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 16

C7 ACREDITIVUL DOCUMENTAR
AcrediKvul documentar – angajamentul unei bănci de a plă5 vânzătorului de bunuri/ prestatorului de
servicii o anumită sumă de bani condiţionată de prezentarea unor documente specificate în acredi5v
care să dovedească livrarea mărfii/ prestarea serviciilor (instrument de plată frecvent u5lizat în
comerţul internaţional).
ParKcipanţii la circuitul acredi5vului sunt:
ü  Ordonatorul – iniţiatorul tranzacţiei, cel care solicită deschiderea acredi5vului (importatorul/ cumpărătorul)
ü  Banca emitentă – banca ordonatorului căreia i se dă ordin de deschidere a acredi5vului
ü  Banca noKficatoare/ avizatoare – primeşte detaliile despre acredi5v de la banca emitentă şi avizează
beneficiarul despre primirea acredi5vului şi remite documentele primite de la beneficiar băncii emitente după
livrarea mărfii/ prestarea serviciilor
ü  Beneficiarul – cel în favoarea căruia se emite acredi5vul (exportatorul/ vânzătorul)
CIRCUITUL ACREDITIVULUI DOCUMENTAR
Exportator Livrarea (4) Importator

(beneficiar) (ordonator)
Avizarea (3) Depunerea documentelor (5) Ordin de Remiterea
exportatorului documentelor
Plata (6) deschidere AD (1) contra plăţii (8)
Banca exportatorului Deschiderea acrediKvului (2) Banca importatorului
(noKficatoare) Transmitere documente (7) (emitentă)

faţă verso
Sursa: Monitorul Oficial

Ø Criterii de clasificare a acrediKvului documentar
După fermitatea angajamentului bancar
q acrediKv revocabil – poate fi modificat/ anulat de banca emitentă, fără avizarea prealabilă a
beneficiarului
q acrediKv irevocabil – implică angajamentul ferm al băncii emitente de a efectua plata în favoarea
beneficiarului dacă documentele prezentate de acesta sunt conforme cu termenii specificaţi în AD
ü  acrediKv irevocabil neconfirmat – banca emitentă îşi asumă întreaga responsabilitate cu
privire la plată
ü  acrediKv irevocabil confirmat – angajamentului ferm al băncii emitente i se adaugă un
angajament de plată independent şi ferm al unei terţe bănci (banca terţă confirmatoare)
După modul de plată

q acrediKv la vedere – permite efectuarea plăţii imediat ce documentele au fost prezentate
q acrediKvul cu plată amânată (la termen) – plata documentelor se face la o dată ulterioară faţă de
momentul prezentării acestora la bancă de către beneficiar (aşa cum se menţionează în AD)
q acrediKv prin acceptare – setul de documente cuprinde una sau mai multe cambii trase asupra
importatorului/ asupra băncii importatorului, iar plata contravalorii mărfii se face la scadenţa
cambiei
q acrediKv cu negociere – beneficiarul poate obţine valoarea documentelor de la banca
nominalizată cu posibilitatea de a negocia
C7 ACREDITIVUL DOCUMENTAR (AD)
Din punctul de vedere al domicilierii
q  acredi5v domiciliat în ţara exportatorului

q  acredi5v domiciliat în ţara importatorului
q  acredi5v domiciliat într-‐o ţară terţă
După clauzele speciale pe care le conţine
q AD transferabil – beneficiarul are dreptul să solicite băncii însărcinate cu plata să îl facă u5lizabil
(în totalitate sau parţial) pentru unul sau mai mulţi beneficiari terţi
q AD reînnoibil (revolving) – deschis pentru o anumită valoare, urmând ca banca să-‐l reîntregească
automat pentru fiecare nouă livrare (totalul sumelor reînnoite trebuie să se încadreze în valoarea
globală a AD)
q AD cu clauza roşie (red clause) – permite ca încasarea banilor să se facă înaintea prezentării
documentelor ce atestă expedierea mărfii
q AD stand-‐by – emis de o bancă în numele unui client şi în favoarea unei terţe părţi din străinătate,
acţionând ca o garanţie pentru banca emitentă (în favoarea beneficiarului din străinătate)
q AD de compensaţie (reciproce) – u5lizate în cazul operaţiunilor de contrapar5dă din comerţul
internaţional (barter, compensaţii, reexport). Ambii parteneri au dubla calitate de importator şi
exportator, convenind să facă un schimb de mărfuri echivalente valoric, într-‐un anumit interval de
5mp, deschizându-‐şi reciproc câte un AD

C7 ACREDITIVUL DOCUMENTAR/ INCASSO
Din punctul de vedere al folosirii combinate
q acrediKv subsidiar (back-‐to-‐back) – presupune două acredi5ve dis5ncte, unul de import al unei
mărfi, altul de export al aceleiaşi mărfi, ambele domiciliate la aceeaşi bancă, banca intermediarului
operaţiunii. Folosind drept garanţie primul AD deschis în favoarea firmei intermediare, banca
deschide al doilea AD în favoarea unui terţ exportator. AsPel, intermediarii derulează tranzacţii fără
să avanseze propriile fonduri pentru deschiderea celui de al doilea AD.
q acrediKvul documentar cesionabil – implică posibilitatea de cedare a AD în favoarea unui terţ

(beneficiar), transferând toate drepturile ce reveneau beneficiarului iniţial (exportatorului) noului
beneficiar (cesionarul), precum şi riscurile aferente
Incasso-‐ul – instrument de plată u5lizat pentru plăţile internaţionale, negarantat bancar, ce

presupune obligaţia de plată a cumpărătorului asumată prin contractul comercial internaţional.
Băncile implicate în circuit nu sunt obligate la niciun angajament de plată, singura lor responsabilitate
constând în manipularea setului de documente.

Incasso-‐ul documentar îi asigură vânzătorului o protecţie superioară celei date de o simplă factură
(garantează exportul/ prestarea serviciilor), dar inferioară celei date de un acredi5v documentar (nu
garantează plata), fiind u5lizat atunci când între vânzător şi cumpărător există încredere reciprocă.

C7 INCASSO DOCUMENTAR
Ø Criterii de clasificare a incasso-‐ului
În funcţie de documentele vehiculate
q incasso simplu – presupune vehicularea doar de documente financiare

q incasso documentar – presupune vehicularea de documente comerciale însoţite sau nu de
documente financiare
ParKcipanţii la circuitul incasso-‐ului documentar sunt:
ü  Ordonatorul (exportatorul) – cel care iniţiază operaţiunea de incasso

ü  Banca remitentă (exportatorului) – cea căreia îi este încredinţată operaţiunea de incasso de către
ordonator
ü  Banca prezentatoare (importatorului) – banca însărcinată cu prezentarea documentelor
importatorului
ü  Trasul (importatorul) – des5natarul documentelor vehiculate prin incasso
Avalizarea efectelor de comerţ

Avalul – garanţia personală dată de către bancă, în calitate de avalist, pe un efect de comerţ pentru
garantarea obligaţiei avalizatului (trasul acceptant/ emitentul).

BANCARE
C8. GESTIONAREA
RISCURILOR BANCARE
C8 RISCUL BANCAR
Ø  Definiţie
Riscul bancar reprezintă posibilitatea apariţiei unor evenimente pe parcursul derulării operaţiunilor
bancare ce pot provoca efecte nega9ve asupra ac9vităţii băncii

Ø  Tipuri de riscuri specifice ac>vităţii bancare:
ü  riscul de creditare – riscul ca debitorii să nu dorească/ poată rambursa creditele contractate
ü  riscul de ţară – risc adiţional riscului de credit, asociat condiţiilor economice, sociale, poli9ce
ale ţării de origine a debitorului (întâlnit în cazul băncilor mul9naţionale)
ü  riscul de transfer – componentă a riscului de ţară, apare atunci când obligaţia debitorului nu
este exprimată în moneda locală a acestuia
ü  risc de lichiditate – riscul ca banca să nu poată onora în orice moment obligaţiile de plată pe
termen scurt
ü  riscul de capital – riscul ca fondurile proprii ale băncii să fie insuficiente pentru acoperirea
pierderilor din ac9vitatea curentă
ü  riscul operaţional – riscul generat de u9lizarea inadecvată a unor procese, sisteme, resurse
umane etc.
ü  riscul legal – riscul primirii unor amenzi, penalităţi, sancţiuni ca urmare a neaplicării/ aplicării
defectuoase a dispoziţiilor legale/ contractuale (riscul legal poate fi privit ca făcând parte din
riscul operaţional)

C8 RISCUL BANCAR
Ø  Tipuri de riscuri specifice ac>vităţii bancare (con>nuare):

ü  riscul de piaţă este riscul ca schimbarea condiţiilor de piaţă să modifice valoarea ac9velor şi
cuprinde:
§  riscul ratei dobânzii – variaţia ratelor de dobândă
§  riscul valutar – variaţia cursului valutar
§  riscul de preţ – fluctuaţia preţului 9tlurilor financiare/ instrumentelor financiare derivate/ ac9velor
imobilizate
ü  riscul reputaţional – riscul înregistrării unor pierderi/ nerealizării profiturilor es9mate ca
urmare a lipsei de încredere a publicului în integritatea băncilor (deteriorarea imaginii băncii)
ü  riscul concurenţial – apărut ca urmare a modificării condiţiilor de piaţă, generând schimbarea
raportului de forţe dintre bănci
ü  riscul de produs – riscul ca produsele şi serviciile băncii să devină necompe99ve
ü  riscul strategic – riscul pe care îl prezintă o decizie strategică (sau punerea în aplicare a
acesteia) care poate fi inadecvată şi poate produce pierderi financiare
Riscurile bancare sunt interdependente, au cauze comune şi se pot provoca

unele pe altele (efect de domino).
Riscul sistemic este riscul ca neîndeplinirea obligaţiilor unui par9cipant la sistem
(piaţa financiar-‐bancară) să conducă la neîndeplinirea obligaţiilor de către alţi
par9cipanţi, ceea ce periclitează stabilitatea sistemului în ansamblul său.

C8 RISCUL DE ŢARĂ
Ø  Definiţie:
Riscul de ţară – se manifestă în cazul operaţiunilor financiar-‐bancare desfăşurate cu operatorii din
afara graniţelor ţării şi se manifestă prin probabilitatea nerecuperării creanţelor de către banca
creditoare (întâlnit în cazul băncilor mul9naţionale)
Ø  Poate fi determinat de mai mulţi factori, precum:

ü  Riscul de ţară asociat riscului de credit – spre deosebire de riscul de credit, în acest caz,
incapacitatea de rambursare a creditului se datorează unor evenimente deosebite precum
războaie, tulburări sociale, catastrofe naturale – cutremure, inundaţii etc.
ü  Riscul de ţară asociat riscului poli>c (suveran) – instabilitatea poli9că a unui stat poate afecta
ac9vitatea creditorilor prin renegocierea contractelor, limitarea sau interzicerea inves9ţiilor,
refuzul de a plă9 datoria publică etc.
ü  Riscul de ţară asociat riscului economic – se referă la incapacitatea ţărilor debitoare de a
asigura plata la 9mp a datoriilor, ca urmare a deficienţelor înregistrate în situaţia economică şi
monetară a ţărilor respec9ve
Ø  Riscul de ţară trebuie abordat global, deoarece factorii care îl determină se intercondiţionează şi
se potenţează reciproc.

C8 RISCUL DE ŢARĂ
Ø  Metode de analiză a riscului de ţară

ü  Există numeroase cercetări care analizează riscul de ţară şi care sunt efectuate de:
§  organisme internaţionale specializate împreună cu FMI, BIRD, BRI
§  societăţi specializate (Moody’s, Standard and Poor’s, FitchIBCA)
§  bănci
§  universităţi (în special cele americane) etc.
ü  Exemple de metode uzuale de analiză a riscului de ţară:
§  Metoda indicatorilor de risc (are la bază metoda Delphi) constă în:
1.  stabilirea unei liste de criterii poli9ce, economice şi financiare reprezenta9ve pentru situaţia
unei ţări
2.  consultarea experţilor pentru evaluarea criteriilor şi acordarea de note
3.  alocarea unei ponderi fiecărui criteriu în funcţie de importanţa acestuia, ce cons9tuie baza
pentru calcularea unui scor care caracterizează riscul global al ţării
BERI (Business Environment Risk Indexe – Indexul de risc de afaceri aferent mediului) –
indicator de risc de ţară revizuit periodic. Este stabilit în funcţie de 15 criterii de apreciere notate
de la 0 la 4 (în ordinea descrescătoare a riscului), ponderate în funcţie de importanţă.
§  Teoria valorii firmei – u9lizează metoda de evaluare a firmelor realizată pe baza analizei financiare:
1.  evaluarea valorii economice a ţării pe baza capitalizării fluxurilor de venituri (excedentul
balanţei comerciale)
2.  raportarea valorii economiei (garanţie pentru creditori) la datoria externă a ţării pentru
determinarea indicatorului de risc al ţării
Există o serie de agenţii de evaluare care acordă note (ra9ng) atât 9tlurilor de valoare, cât şi
en9tăţilor acestora (ins9tuţii, bănci): Moody’s, Standard and Poor’s, FitchIBCA.
C8 RISCUL DE PIAŢĂ
Riscul de piaţă – se referă la modificarea valorii instrumentelor sau contractelor băncii din cauza
fluctuaţiei preţurilor ac9velor tranzacţionate, a fluctuaţiilor ratelor de dobândă, cursului de schimb
sau a altor indicatori de pe piaţă
Ø  Ins>tuţiile de supraveghere bancară

ü  Au stabilit o serie de standarde pentru evaluarea riscurilor cu scopul de a:
§  întări stabilitatea sistemului bancar internaţional
§  menţine compe9ţia loială dintre bănci
ü  Au compus un set de cerinţe pentru stabilirea nivelului minim de capital reglementat pentru
toate 9purile de ac9ve tranzacţionate conform cărora băncile trebuie să îşi aloce ac9vele în:
§  ac9ve bancare (banking book – credite)
§  ac9ve pentru tranzacţionare (trading book – instrumente financiare deţinute fie
cu intenţia de a le tranzacţiona, fie pentru hedging-‐ul* altor ac9ve deţinute
pentru tranzacţionare) – la care se referă riscul de piaţă
Comitetul de Supraveghere Bancară de la Basel reglementează rolul şi organizarea funcţiei de
management al riscului prin iden9ficarea, evaluarea, monitorizarea şi controlul riscurilor.
*Tehnicile de hedging reprezintă realizarea unor operaţiuni specifice cu
scopul de a limita riscurile datorate fluctuaţiilor de curs valutar

C8 RISCUL DE RATĂ A DOBÂNZII
Riscul de rată a dobânzii – apare ca urmare a fluctuaţiilor înregistrate în nivelul ratei dobânzii atât la
ac9vele, cât şi la pasivele din portofoliul băncii
Ø  Riscul de rată a dobânzii îşi manifestă impactul sub două forme:
ü  înregistrarea unor pierderi ca urmare a variaţiei ratei dobânzii (diminuarea venitului înregistrat din dobânzi)
– efectul de exploatare
ü  deteriorarea situaţiei patrimoniale a băncii ca urmare a variaţiei ratei dobânzii (diminuarea capitalului
propriu) – efectul de bilanţ
Comitetul pentru managementul ac9velor şi al datoriilor (ALCO) abordează atât protec9a veniturilor, cât şi a
capitalului faţă de riscul ratei dobânzii.
Ø  Riscul de rată a dobânzii apare atât în cazul deţinerii de ac9ve şi pasive cu dobândă fixă care diferă
ca scadenţă şi preţ, cât şi în cazul deţinerii de ac9ve şi pasive cu dobândă variabilă care se adaptează
diferit la fluctuaţiile înregistrate în rata dobânzii
Ø  Ges9unea riscului ratei dobânzii constă, pe de o parte în realizarea unei egalităţi între duratele de
recuperare a ac9velor şi pasivelor, iar pe de altă parte în acoperirea riscului prin instrumente derivate
sau prin ajustări ale discrepanţelor înregistrate între ac9vele şi pasivele cu dobândă variabilă
Ø  Fluctuaţia preţului ac9velor şi pasivelor din cauza modificării ratei dobânzii într-‐o perioadă de 9mp
poate transforma diverse riscuri (riscul de creditare) într-‐o ameninţare majoră la adresa băncii.

C8 RISCUL DE SCHIMB VALUTAR
Riscul de schimb valutar – apare pentru băncile care deţin ac9ve şi pasive în devize, ca urmare a
variaţiei cursului de schimb valutar
Ø  Riscul de schimb valutar se întrepătrunde cu riscul dobânzii, deoarece cumpărarea sau vânzarea la
termen a valutei dă naştere riscului de schimb, iar plasarea capitalului asael obţinut dă naştere
riscului de dobândă
Ø  Riscul valutar este generat de lipsa echivalenţei dintre ac9vele angajate şi pasivele atrase pentru o
anumită deviză
Ø  Riscul valutar cuprinde atât operaţiunile desfăşurate de bancă pentru clienţii săi, cât şi propriile
operaţiuni şi este cu atât mai important cu cât ponderea ac9velor şi pasivelor externe în bilanţ este
mai mare
Ø  Protejarea/ limitarea/ acoperirea riscului de schimb constă în:
ü  Diversificarea portofoliului de ac9ve şi pasive în valută – bazându-‐se pe necorelarea evoluţiilor cursurilor
diverselor valute
ü  U9lizarea unor tehnici de reducere a riscului – instrumente de hedging

C8 RISCUL DE LICHIDITATE
Riscul de lichiditate – probabilitatea ca banca să nu-‐şi poată onora plăţile faţă de clienţi, ca urmare a
devierii proporţiei dintre creditele pe termen lung şi creditele pe termen scurt, necorelate cu
structura pasivelor băncii.
Ø  În general, plasamentele pe termen lung sunt mai mari decât resursele pe termen lung ale băncilor,
prin urmare, banca riscă:
ü  Să nu-‐şi poată onora angajamentele pe termen scurt – risc de lichiditate imediată (retrageri
masive şi neaşteptate ale creditorilor ei).
§  În această situaţie, banca poate fi forţată fie să împrumute fonduri de urgenţă la costuri
excesive pentru acoperirea obligaţiilor imediate, fie să atragă deponenţii prin dobânzi mai
mari decât cele prac9cate pe piaţă
§  Menţinerea unui permanent echilibru între onorarea retragerilor şi a solicitărilor de credite
înseamnă o ges9onare eficientă a lichidităţilor (specifică managementului bancar)
§  Autorităţile de supraveghere încearcă să ţină sub control acest risc impunând băncilor
păstrarea unei lichidităţi suficiente prin respectarea unui raport de lichiditate
ü  Să aibă resurse cu scadenţă mică şi plasamente cu scadenţă mare – risc de transformare
§  Depozitele la vedere sunt în general mai stabile decât cele la termen
§  Depozitele interbancare sunt mai vola9le decât depozitele clienţilor
§  Creditele pe termen scurt sunt mai degrabă nerespectate decât creditele pe termen lung

C8 RISCUL DE LICHIDITATE
Ø  Măsuri de diminuare/ eliminare a riscului de lichiditate
ü  Diversificarea resurselor pasive ale băncii şi minimizarea gradului de concentrare pe o anumită categorie de
clienţi (pentru ca solicitările simultane de retragere să fie uşor de ges9onat)
ü  Minimizarea dependenţei de fondurile obţinute de pe piaţa interbancară şi creşterea depozitelor atrase de
la populaţie şi companii
ü  Menţinerea rezervei minime obligatorii la nivelul cerut
ü  Corelarea scadenţelor ac9velor şi pasivelor bancare
ü  Deţinerea unor depozite stabile care, deşi aduc mai puţin profit băncii, diminuează riscul de lichiditate
(produse bancare de economisire pe termen mediu şi lung)
ü  Deţinerea unor 9tluri de stat care să permită obţinerea unor lichidităţi de urgenţă de la banca centrală
ü  Majorarea fondurilor proprii pentru realizarea de inves9ţii şi creşterea lichidităţii
ü  Previzionarea fluctuaţiei de lichiditate viitoare pe baza fluxurilor de numerar aşteptate în condiţii normale de
ac9vitate, dar şi în condiţii de criză
ü  Monitorizarea permanentă a lichidităţii bancare prin proceduri şi norme interne bine puse la punct

C8 RISCUL OPERAŢIONAL
Riscul operaţional – probabilitatea ca banca să înregistreze pierderi cauzate de u9lizarea unor

procese, sisteme, resurse umane inadecvate sau care nu şi-‐au îndeplinit funcţia în mod
corespunzător şi/ sau evenimente şi acţiuni externe.
Ø  Exemple:
ü  Carduri bancare copiate
ü  Fraude realizate de personalul intern
ü  Abateri de la proceduri
ü  Erori umane în realizarea operaţiunilor bancare
ü  Disfuncţionalităţi ale sistemului informa9c
ü  Incendii sau alte calamităţi naturale etc.
Ø  Riscul operaţional este reglementat la nivel legisla9v, urmărindu-‐se cerinţele minime de capital
pentru riscul operaţional ale ins9tuţiilor de credit (având la baza reglementările cu privire la riscul
operaţional realizate de Banca Reglementelor Internaţionale de la Basel)
ü  Ins9tuţiile de credit trebuie să dispună în permanenţă de fonduri proprii pentru acoperirea
riscului operaţional la care sunt expuse

C8 RISCUL OPERAŢIONAL
Ø  Măsuri de diminuare/ eliminare a riscului operaţional:
ü  Evitarea riscului operaţional prin neangajarea în ac9vităţi ce conduc la risc
ü  Previzionarea evenimentelor ce pot determina pierderi viitoare
ü  Îmbunătăţirea sistemelor informa9ce şi a proceselor interne (inclusiv diminuarea muncii

manuale)
ü  Monitorizarea operaţiunilor desfăşurate
ü  Realizarea şi verificarea rapoartelor de ac9vitate
ü  Personal bine pregă9t
ü  Realizarea controlului permanent şi periodic (audit)
ü  Construirea unor sisteme de rezervă (back-‐up)
ü  Transferul riscului către terţe părţi (externalizare şi asigurare)
ü  Cons9tuirea capitalului reglementat pentru riscul operaţional

BANCARE
C9. SERVICII BANCARE

C9 CARDUL
Istoria formelor de plată

Sec. al VII-‐lea î.Hr. Sec. al XIII-‐lea d.Hr. Sec. al XIX-‐lea 1958
apariţia apariţia Bpărirea apariţia

monedelor cecurilor bancnotelor de harBe cardurilor
1914 – primul card (în formă arhe5pală) emis de Western Union în SUA cu scopul de a încuraja
cumpărăturile şi a fideliza clienţii – putea fi folosit doar la această companie (card proprietar/ privat)
1950 – primul card de credit pentru plăţi în restaurant (Diner’s Club Card creat de americanii Frank
McNamara şi Ralph Schneider)
1958 – precursorul cardului de credit universal modern acceptat la plată de
orice comerciant înrolat în acest sistem de plată (BankAmericard, emis de
Bank of America ce avea să devină, împreună cu alte bănci, Visa Interna5onal
în 1976)
1995 – primul card de plată în lei din România (“Prima” – card proprietar emis de BRD)

C9 CARDUL
Ø  Criterii de clasificare a cardurilor
După natura suportului fizic pe care se înregistrează informaţiile
q card cu bandă magneBcă – informaţiile (despre posesorul şi emitentul cardului,

algoritmul unic de codare/ decodare a datelor de verificare a validităţii instrumentului de
plată) sunt înregistrate magne5c
q card cu cip – cu circuit electronic integrat sau microprocesor încorporat (card
inteligent) unde se păstrează informaţia: asigură atât o securitate mai bună, cât şi
colectarea şi furnizarea unor informaţii mai bogate privind alimentarea şi u5lizarea
fondurilor
q carduri hibride – au atât cip, cât şi bandă magne5că, funcţionând la ambele 5puri de
terminale (cu cip şi bandă magne5că)
După sursa de acoperire (natura contului de bancă asociat)
q card de debit – contul bancar asociat cardului este un cont de debit (u5lizare în limita sumelor
prezervate în cont)
q card de credit – contul bancar asociat cardului este un cont de credit (u5lizarea se face în limita
unui plafon de credit acordat clientului de către bancă)

C9 CARDUL
Ø  Criterii de clasificare a cardurilor
După emitent
q carduri emise de insBtuţii financiare – bancare şi nebancare
q carduri emise de insBtuţii nefinanciare – cluburi private, lanţuri hoteliere şi de magazine, linii
aeriene internaţionale: conferă deţinătorilor, pe lângă calitatea de membru, posibilitatea achitării
unor servicii cu acestea
După aria geografică de folosire a cardului

q carduri internaţionale – pot fi folosite în orice ţară în care se află bănci par5cipante la sistemul de
plăţi electronice prin card internaţional (Visa, Mastercard, American Express etc.)
q carduri regionale – pot fi folosite numai într-‐un anumit grup de ţări
q carduri naţionale/ domesBce – pot fi folosite într-‐o singură ţară, ţinând cont de specificul bancar
al acelei ţări
q carduri private – sunt emise şi folosite numai în cadrul unei singure companii (financiare sau nu,
naţionale sau internaţionale)
După mediul în care sunt folosite

q carduri desBnate mediului real/ fizic (ATM, POS-‐uri)
q carduri desBnate mediului virtual/ electronic (Internet)
q carduri uBlizabile în ambele medii
C9 CARDUL DE DEBIT
Ø  Cardul de debit – tranzacţiile se efectuează în limita disponibilului din contul asociat cardului
Ø  Poate fi emis în monedă naţională (lei) sau în valută (euro, dolar etc.)
Ø  Des5nat: persoanelor fizice/ juridice
Ø  Arie de u5lizare:
ü  România/ străinătate*
ü  în mediul electronic (terminale POS, ATM, Internet)
ü  oriune este afişată sigla ins5tuţiei sub care a fost emis (Visa, MasterCard/ Maestro etc.)
Ø  Cardul poate fi u5lizat pentru:
ü  plată produse/ servicii la comercianţii acceptanţi de carduri (POS)
ü  ridicare numerar de la ATM şi de la ghişeele băncilor
ü  plata facturilor de u5lităţi şi servicii prin ATM, în funcţie de convenţiile încheiate
ü  transferul de fonduri prin ATM (între conturi, plata ratelor la credite)
ü  accesarea serviciului Mobile Banking
ü  accesarea serviciului Internet Banking (home banking)
Ø  Cardul de debit poate avea şi func5e de credit în cazul descoperitului de cont (overdraW). În cazul
virării salariului în contul asociat cardului, banca poate acorda un credit în limita unui plafon cuprins,
de regulă, între 0,75 şi şase salarii nete, în baza unui protocol încheiat între bancă şi angajator/
angajat.
* Atunci când este folosit în străinătate, conversia valutară se face automat de către sistemul de autorizare dacă valuta
contului de card este diferită de cea plă5tă
C9 CARDUL DE DEBIT
Ø  Avantajele u5lizării cardului de debit:
ü  se alimentează uşor şi poate fi folosit în România şi în străinătate în orice valută
ü  acces non-‐stop la orice ATM din ţară şi din străinătate pentru obţinere numerar
ü  eliminarea riscurilor implicate de deţinerea numerarului
ü  virarea în contul de card a dobânzilor cuvenite pentru depozitele la termen/ la vedere
ü  posibilitatea de emitere a unor carduri sumplimentare pentru soţ/ soţie sau pentru copii (14-‐18 ani)
ü  garantarea disponibilităţilor din contul de card prin Fondul de Garantare a Depozitelor, în limita
plafonului prevăzut
ü  accesul la sume suplimentare prin descoperitul de cont
ü  accesul la informaţie prin accesarea Mobile Banking, Internet Banking, extras de cont, serviciul de
asistenţă etc.
ü  achitarea facturilor, abonamentelor, ratelor la credite etc.

C9 CARDUL DE CREDIT
Ø Cardul de credit – des5nat persoanelor fizice/ juridice care fac dovada că au capacitatea de a
rambursa atât sumele u5lizate din linia de credit, cât şi cheltuielile generate de u5lizarea cardului
(dobânzi, comisioane).
Ø Avantaje oferite de cardul de credit:

ü  achiziţionarea de bunuri şi servicii, fără a dispune de numerar, de la orice comerciant din ţară şi din
străinătate care afişează sigla ins5tuţiei sub care a fost emis
ü  perioada de graţie la plata dobânzii (care poate merge până la 50 zile) pentru tranzacţiile efectuate la
orice comerciant şi rambursate integral până la termenul convenit
ü  acces la servicii conexe care asigură confort şi economie de 5mp (plăţi facturi, abonamente etc.)
ü  perioadă mare de acordare a liniei de credit (5 ani), cu posibilitate de prelungire automată, dacă sunt
respectate condiţiile contractuale
ü  accesul non-‐stop la ATM-‐uri din ţară şi din străinătate
ü  suma minimă de plată ce poate fi formată doar din dobânzi şi comisioane sau care poate să cuprindă
şi parte de capital

C9 DIRECT DEBIT
Ø  Direct debit – modalitate de plată a unei sume de bani, cu caracter de repetabilitate, convenită
între plă5tor şi beneficiar pentru achitarea contravalorii unor servicii/ produse/ rate (facturi de
electricitate, gaze, apă, telefon etc.)
Ø  Documente necesare: contractul de mandat privind debitarea directă, încheiat de către plă5tor
pentru fiecare beneficiar în parte (prin semnarea acestuia, plă5torul mandatează banca să-‐i debiteze
contul în vederea plăţii facturilor emise către beneficiar şi, totodată, se obligă să-‐şi alimenteze contul
ashel încât la scadenţă să existe fonduri suficiente pentru acoperirea facturilor)
Ø  Avantaje:

ü  economie de 5mp (achitarea automată a plăţilor ce au caracter de regularitate)
ü  evitarea riscului neplăţii la 5mp a unor furnizori
ü  evitarea aglomeraţiei de la ghişee pentru plata diverselor facturi

C9 STANDING ORDER
Ø Standing order – modalitate de plată prin care banca plă5torului execută ordine de plată de valoare
şi la date agreate în prealabil prin contract cu plă5torul
Ø CaracterisBci:
ü  se adresează 5tularilor de cont curent/ depozit colateral persoane fizice şi juridice
ü  permite efectuarea automată a unor plăţi cu caracter regulat la date fixe şi pentru sume
prestabilite (rate de leasing, chirii)
ü  se încheie un contract pentru fiecare beneficiar în parte
ü  prin semnarea contractului, plă5torul mandatează banca să-‐i debiteze contul în vederea
efectuării plăţilor agreate şi, totodată, se obligă să-‐şi alimenteze contul ashel încât la
scadenţă să existe fonduri suficiente pentru acoperirea plăţilor prestabilite
Ø Avantaje:

ü  economie de 5mp (achitarea automată a plăţilor ce au caracter de regularitate)
ü  posibilitatea de a opta pentru acest serviciu în corelaţie cu fruc5ficarea economiilor prin
achiziţionarea contului de economii şi exprimarea opţiunii de plăţi prin Standing Order
ü  evitarea aglomeraţiei de la ghişee pentru plata diverselor obligaţii

C9 TRANSFERURI RAPIDE
Ø Reprezintă efectuarea unor transmiteri rapide de fonduri între agenţii unui sistem (precum
MoneyGram, Western Union, SMITH & SMITH etc.) fără u5lizarea conturilor bancare, ordinelor de
plată sau a altor instrumente de credit
Ø CaracterisBci:
ü  se adresează persoanelor fizice
ü  se poate dispune de suma transferată în termen scurt
ü  comisionarea se face pe tranşe valorice, în funcţie de suma transferată
ü  serviciul este disponibil atât în reţelele bancare, cât şi nebancare (poştă, sedii speciale)
ü  indiferent de valuta din ţara de origine, suma poate fi conver5tă automat la momentul
eliberării
Ø Avantaje:

ü  rapiditate, siguranţă şi confidenţialitate în operare
ü  comoditate (nu este necesară deschiderea unui cont bancar pentru a beneficia de acest
serviciu)
ü  alături de bani, se pot transmite şi mesaje de max. zece cuvinte
ü  reţea ex5nsă (număr mare de ţări par5cipante, număr mare de sedii răspândite în
România)

C9 CASETE DE VALORI
Ø  U5lizate pentru depozitarea unor bunuri de valoare în seifurile unei bănci
Ø  În casete pot fi păstrate:
ü  obiecte de artă
ü  bijuterii din metale şi pietre preţioase
ü  bilete de bancă şi valută cash
ü  colecţii (monede, obiecte istorice)
ü  documente de valoare
ü  obiecte fără valoare determinată, dar care nu fac parte din categoria substanţelor periculoase/
interzise şi care încap în casetă
ü  testamente
ü  5tluri, acţiuni, obligaţiuni, cer5ficate de depozit etc.
Ø  Pentru acest serviciu de depozitare şi păstrare a obiectelor în casete se achită un comision lunar +
TVA
Ø  Deschiderea/ închiderea casetelor se face u5lizând două chei simultan – o cheie unicat deţinută de
client şi o a doua cheie deţinută de bancă
Ø  Avantaje:

ü  siguranţa valorilor tezaurizate – casetele sunt amplasate în spaţii asigurate cu sistem de supraveghere
şi alarmă
ü  confidenţialitatea operaţiunilor
ü  eliminarea riscurilor de furt din locuinţa clientului

C9 BANCASSURANCE
Ø  Serviciile de 5p Bancassurance reprezintă vânzarea poliţelor de asigurare prin intermediul canalelor
de distribuţie ale băncilor
Ø  Cooperarea dintre ins5tuţiile bancare şi cele de asigurări se realizează prin:
ü  alianţă – contracte de vânzări ce permit încrucişarea canalelor de distribuţie
ü  joint-‐venture – se împart atât riscul, cât şi profitul
ü  achiziţie – preluarea unei ins5tuţii de către cealaltă
ü  crearea unei noi companii de asigurări de către o bancă sau invers
Ø  Conceptul de Bancassurance are la bază ideea de unificare a produselor bancare şi non-‐bancare
sub aceeaşi “umbrelă” şi de distribuire a lor prin intermediul canalelor de vânzare concatenate
Ø  Avantaje pentru bancă:

ü  diversificarea portofoliului de produse oferite – clienţii pot beneficia de preţuri mai reduse
pentru produsele de care au nevoie
ü  diversificarea profiturilor
Ø  Avantaje pentru compania de asigurări:

ü  lărgirea reţelei de distribuţie
ü  creşterea numărul de clienţi prin facilitarea accesului pe noi pieţe

C9 PRIVATE BANKING
Ø Private banking reprezintă oferirea unor produse şi servicii bancare personalizate persoanelor fizice
(categoria retail) care deţin ac5ve financiare consistente
Ø Deoarece profitul generat de un client este dependent de volumul operaţiunilor derulate prin
bancă, apare necesitatea segmentării clienţilor care dispun de resurse financiare cu mult peste medie
Ø Pentru a atrage ashel de clienţi, băncile pot oferi cotaţii speciale care implică o reducere a marjei
unitare de profit, compensată prin volum
Ø Serviciile de 5p Private Banking se caracterizează prin confidenţialitate şi standarde ridicate,

clientului putându-‐i-‐se dedica un bancher personal care oferă şi consultanţă
Ø Băncile creează programe speciale pentru acest 5p de clienţi, mergând până la formarea unor
en5tăţi dis5ncte în cadrul unui grup bancar
Ø Limitele valorice minime diferă de la ţară la ţară şi de la bancă la bancă, chiar în cadrul aceleiaşi
bănci putându-‐se remarca diferenţieri regionale ale limitelor minime de la care sunt acceptaţi ashel
de clienţi
Ø In România, aceste servicii au pătruns după anul 2000, pragul minim al ac5velor care califică un
client în categoria Private Banking variind între 100.000 şi 400.000 euro

Teh Nici

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teh Nici

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TEHNICI ŞI OPERAŢIUNI

1. Care este diferenţa dintre tehnicile şi operaţiunile bancare?

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 2

q operaţiuni de atragere a excedentelor monetare din economie (depozite)

q operaţiuni bilanţiere

ﬁrmelor/ persoanelor ﬁzice, operaţiuni de plasament

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 3

Obiectul bancar sau ﬁnanciar uKlizat

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 4

2. Care este diferenţa dintre produse şi servicii?

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 5

q credite pentru persoane ﬁzice q leasing

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 6

SISTEMUL SISTEMUL SISTEMUL

SISTEMUL SISTEMUL SISTEMUL

GLOBALĂ NAŢIONALĂ GLOBALĂ

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 8

După importanţa în cadrul sistemului

După forma de proprietate

După provenienţa capitalurilor

După gradul de specializare a acKvităţii bancare

q bănci universale

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 9

După Kpul de operaţiuni efectuate

După caracterul naţional/ internaţional al sediilor operaţiunilor

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 10

După forma juridică de organizare şi de consKtuire a capitalurilor

q bănci cons>tuite ca societăţi pe acţiuni (S.A.)

După caracterul material/ virtual al sediilor bancare

După dimensiunea insKtuţiilor bancare

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 11

privind privind ins>tuţiile ﬁnanciare nebancare

Ø par>cipă la dezvoltarea economică

Ø furnizează lichidităţi

Ø contribuie la reducerea riscurilor

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 13

Ø Primele evocări – 2000 î.Hr., Mesopotamia

Ø Templele – primele locuri unde se putea depune « moneda – marfă »

Ø Roma AnKcă

Ø Evul Mediu şi Renaşterea

Ø Secolele XVII – XIX

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 15

Supravegherea bancară se realizează de către

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 2

Ø Responsabilităţile fundamentale ale personalului de la Conformitate sunt:

Ø Competenţele speciﬁce ale personalului de Conformitate:

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 3

Ø Riscurile de conformitate cuprind:

ü Riscuri de piaţă: delicte, lipsa secreBzării, comunicarea de informaţii privilegiate,

ü Riscuri privind clienţii: propunerea de produse/ servicii improprii, tratament

ü Riscuri privind legiuitorii: nerespectarea legilor şi regulamentelor aplicabile

ü Riscuri reputaţionale: ﬁnanţarea clienţilor cu afaceri dubioase, ﬁnanţarea acBvităţilor

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 4

Principii de Conformitate:

Ø Guvernanţa corpora[vă este importantă pentru insBtuţiile de credit:

ü formularea prudentă a strategiei bancare

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 6

Ø Acţionarii băncii deleagă autoritatea decizională consiliului de administraţie, alături de

ü acţionarii au un control diminuat asupra propriei invesBţii

Ø Standardele impuse la nivel legislaBv sau ca bune pracBci nu garantează un comportament

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 7

7. Banca trebuie administrată într-­‐o manieră transparentă

Tehnici şi Operaţiuni Bancare | 8

Ø reglementează acBvitatea ﬁnanciar bancară prin stabilirea unor reguli, monitorizează

q  operaţiuni de atragere a excedentelor monetare din economie (depozite)

q  operaţiuni bilanţiere

q  credite pentru persoane ﬁzice q  leasing

q  bănci universale

q  bănci cons>tuite ca societăţi pe acţiuni (S.A.)

Ø  par>cipă la dezvoltarea economică

Ø  furnizează lichidităţi

Ø  contribuie la reducerea riscurilor

Ø Primele evocări – 2000 î.Hr., Mesopotamia

Ø Templele – primele locuri unde se putea depune « moneda – marfă »

Ø  Roma AnKcă

Ø  Evul Mediu şi Renaşterea

Ø  Secolele XVII – XIX

Ø  Responsabilităţile fundamentale ale personalului de la Conformitate sunt:

Ø  Competenţele speciﬁce ale personalului de Conformitate:

Ø  Riscurile de conformitate cuprind:

ü Riscuri de piaţă: delicte, lipsa secreBzării, comunicarea de informaţii privilegiate,

ü Riscuri privind clienţii: propunerea de produse/ servicii improprii, tratament

ü Riscuri privind legiuitorii: nerespectarea legilor şi regulamentelor aplicabile

ü Riscuri reputaţionale: ﬁnanţarea clienţilor cu afaceri dubioase, ﬁnanţarea acBvităţilor

Ø  Guvernanţa corpora[vă este importantă pentru insBtuţiile de credit:

ü formularea prudentă a strategiei bancare

Ø Acţionarii băncii deleagă autoritatea decizională consiliului de administraţie, alături de

ü  acţionarii au un control diminuat asupra propriei invesBţii

Ø Standardele impuse la nivel legislaBv sau ca bune pracBci nu garantează un comportament

7.  Banca trebuie administrată într-‐o manieră transparentă

Ø reglementează acBvitatea ﬁnanciar bancară prin stabilirea unor reguli, monitorizează

Ø  Procesul de supraveghere bancară presupune două etape:

ü autorizarea ins[tuţiilor bancare – eliberarea autorizaţiei de consBtuire şi funcBonare

§  nivelul minim al capitalului social

Ø  Supravegherea bancară se realizează printr-‐o serie de instrumente cum ar ﬁ modelele de

Ø  Funcţiile Băncii Centrale:

2)  funcţia de bancă a băncilor

3)  funcţia de bancă a statului

Ø  Funcţiile Băncii Centrale:

4)  funcţia de elaborare şi implementare a poli[cii monetare

ü stabileşte rata dobânzii de poli[că monetară

6)  funcţia de elaborare şi implementare a poli[cii valutare

ü reglementează şi supraveghează piaţa valutară interbancară

Ø  Funcţiile Băncii Centrale:

Ø Banca Centrală nu trebuie să urmărească maximizarea proﬁtului, ea ﬁind în esenţă un

Inﬂaţie – creşterea generalizată a preţurilor într-‐o anumită perioadă

Ø  STRATEGIA de poli[că monetară: ţin[rea inﬂaţiei

Ø  INSTRUMENTELE de implementare a poli[cii monetare

1)  operaţiunile de piaţă monetară (open market)

Ø Facilităţile permanente sunt oferite de banca centrală insBtuţiilor de credit cu scopul ca

ü facilitate de depozit – permite plasarea unui depozit cu scadenţă de o zi (overnight) la

Ø  Gradul de DEZVOLTARE a sistemului bancar

Ø  STRUCTURA sistemului bancar

Ø  STRUCTURA sistemului bancar

Ø  PERFORMANŢA sistemului bancar

Ø  PERFORMANŢA sistemului bancar

ü  Rata riscului de credit – expunerea neajustată aferentă creditelor de Bp îndoielnic şi

ü  Rata efec[vă de acoperire a riscului creditelor aferentă creditelor neperformante =

§ are 36 de membri (insBtuţii de credit)

§ creşterea încrederii în sistemul bancar românesc şi dezvoltarea economică a ţării printr-‐un

§ împărtăşirea cunoşBnţelor şi a resurselor pentru a crea condiţii de muncă mai bune şi a

ü aplicarea măsurilor de restructurare bancară la solicitarea BNR (masură ce face parte,

ü supraveghează interesele ﬁnanciare externe ale organizaţiilor naţionale şi ale statelor,

ü oferă servicii de Bpul:

Ø  Când a apărut dobânda?

Evoluţia dobânzii de-‐a lungul a 5000 de ani de istorie

Sursa: Business Insider h0p://www.businessinsider.com/chart-‐5000-‐years-‐of-‐interest-‐rates-‐2015-‐9

Ø  ABORDĂRI CONCEPTUALE

Ø  FORME ALE DOBÂNZII

Ø  DisEncţia între rata reală şi rata nominală a dobânzii: