Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
BANCARE
C1. Introducere în
SISTEMUL BANCAR
C1 FUNDAMENTAREA
CONCEPTELOR
SPECIFICE
SISTEMULUI
BANCAR
TEHNICA
BANCARĂ
Ø
modul
de
desfăşurare
a
operaţiunilor
bancare
în
concordanţă
cu
strategia
vizată
Ø
ansamblu
de
proceduri,
metode,
mijloace,
metodologii
folosite
în
ac>vitatea
bancară
OPERAŢIUNEA
BANCARĂ
Ø
secvenţialitate
operaţională
a
ac>vităţii
bancare
Ø
contracte
bancare/
reglementări
privind
plăţ̧ile
prin
OP,
cec,
acredi>v
documentar
etc.
ACTIVITATEA
BANCARĂ
Ø
ansamblu
de
operaţiuni
(omogene,
coerente
şi
consistente)
care
vizează
conceperea,
realizarea
şi
u>lizarea
produselor
şi
serviciilor
bancare
Monedă
q
operaţiuni
în
monedă
naţională
q
operaţiuni
în
valută
(devize)
Scadenţă
q
operaţiuni
la
termen
q
operaţiuni
la
vedere
Natura
AcKvului
q
operaţiuni
cu
monedă
q
operaţiuni
cu
ac>ve
financiare
Natura
Clientelei
q
operaţiuni
cu
persoane
fizice
şi
operaţiuni
cu
persoane
juridice
q
corporate
banking
(wholesale
banking)
şi
retail
banking
(consumer
banking)
q
operaţiuni
cu
corporaţii,
operaţiuni
cu
IMM-‐uri
şi
operaţiuni
cu
populaţia
PRODUSUL
Ø
obiect
palpabil
care
poate
fi
oferit
pe
piaţă
pentru
sa>sfacerea
unei
dorinţe
sau
necesităţi
Ø
însuşiri
concrete:
conţinut,
ambalaj,
design
–
contribuie
la
crearea
unei
imagini
a
produsului
PRODUSULUI
BANCAR
este
un
instrument
ce
presupune
efectuarea
unui
anasamblu
de
operaţiuni
bancare
şi
nebancare
SERVICIUL
Ø
ac>vitate
prestată
sau
un
beneficiu
intangibil
oferit
consumatorului
SERVICIUL
BANCAR
reprezintă
o
componentă
însoţitoare
a
produsului
PRODUSELE
BANCARE
ÎNGLOBEAZĂ
UN
ANSAMBLU
DE
SERVICII
BANCARE
de
Economisire
de
Plăţi
q
depozite
q
transferuri
de
sume
u>lizând
numerar
q
conturi
curente
q
prin
virament
q
conturi
de
economii
etc.
q
prin
cec
q
card
bancar
q
debit
direct
etc.
de Creditare de Afaceri
Ø Sistemul bancar reprezintă totalitatea ins>tuţiilor de credit dintr-‐o economie
Ø
InsKtuţia
de
credit
este
o
en>tate,
a
cărei
ac>vitate
constă
în
atragerea
de
depozite/
alte
fonduri
rambursabile
de
la
public
şi
acordarea
de
credite
în
cont
propriu1.
Ø Ins>tuţiile de credit pot desfăsura, în limita autorizaţiei acordate, şi alte >puri de ac>vităţi:
ü leasing
financiar
ü servicii
de
plată,
inclusiv
emitere
de
monedă
electronică
ü emiterea
şi
administrarea
altor
mijloace
de
plată,
cum
ar
fi
cecuri,
cambii
şi
bilete
la
ordin
ü emitere
de
garanţii
şi
asumare
de
angajamente
ü tranzacţionare
în
cont
propriu
şi/sau
pe
contul
clienţilor,
în
condiţiile
legii,
cu
instrumente
financiare
transferabile
ü par>cipare
la
emisiunea
de
valori
mobiliare
şi
alte
instrumente
financiare
ü servicii
de
consultanţă
ü administrare
de
portofolii
ü custodie
şi
administrare
de
instrumente
financiare
ü intermediere
pe
piaţa
interbancară
ü prestare
de
servicii
privind
furnizarea
de
date
şi
referinţe
în
domeniul
creditării
ü închiriere
de
casete
de
siguranţă
ü operaţiuni
cu
metale
şi
pietre
preţioase
şi
obiecte
confecţionate
din
acestea
ü dobândirea
de
par>cipaţii
la
capitalul
altor
en>tăţi
ü orice
alte
ac>vităţi
sau
servicii,
în
măsura
în
care
acestea
se
circumscriu
domeniului
financiar
1OUG
nr.
99/
2006
privind
ins>tuţiile
de
credit
şi
adecvarea
capitalului
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
7
C1 SISTEMUL
BANCAR
ECONOMIA
ECONOMIA
ECONOMIA
q
bănci
de
tallie
mare
(cotă
de
piaţă,
reţea
bancară,
capital)
q
bănci
de
talie
mijlocie
q
bănci
de
talie
mică
Ø
Pe
lângă
bănci,
sistemul
finaciar
conţine
şi
insKtuţii
financiare
nebancare2:
ü societăţi
de
credite
de
consum
ü societăţi
de
credit
ipotecar
ü societăţi
de
leasing
ü societăţi
de
factoring
ü case
de
amanet
etc.
Ø
IFN-‐urile
oferă
produse
şi
servicii
financiare
cu
specific
bancar:
ü credite
(de
consum,
ipotecare,
imobiliare,
operaţiuni
de
factoring,
scontare,
forfetare
etc.)
ü leasing
ü emitere
de
garanţii
şi
asumare
de
angajamente
de
garantare
şi
finantare
ü acordare
de
credite
cu
primire
de
bunuri
în
gaj,
respec>v
amanetare
prin
case
de
amanet
ü acordare
de
credite
către
asociaţii
lor
(case
de
ajutor
reciproc)
ü emitere
şi
administrare
carduri
de
credit
Ø
IFN-‐urile
nu
au
dreptul
de
a
atrage
depozite
sau
alte
fonduri
rambursabile
de
la
public.
Ø contribuie la alocarea eficientă şi raţională a resurselor în economie
Ø coordonează plăţile şi încasările la nivel naţional şi internaţional
Ø
contribuie
la
reducerea
asimetriei
informaţiei
(selecție
adversă,
hazard
moral)
Ø Termenul bancă < it. (« banca » < din limbile germanice) = scaun lung
Ø Termenul
faliment
–
din
eng.
(«
bankrupt
»
<«
banca
roda
»)
=
scoaterea
din
ac>vitate
a
unor
persoane
ce
desfăşurau
operaţiuni
financiare
prin
distrugerea
fizică
a
meselor
la
care
lucrau
Ø Primele
reglementări
(Babylon):
codul
lui
Hammourabi
stabilea
nivelul
dobânzilor,
preţul
metalelor
preţioase,
cons>tuirea
de
garanţii
Ø Odată
cu
apariţia
banilor
(sec.
VII
î.HR.,
Asia
Mică),
s-‐a
dezvoltat
foarte
mult
ac>vitatea
bancară
Ø Grecia
AnKcă
ü bănci
private
(schimb
de
monede,
depuneri,
împrumuturi
etc.)
ü bănci
publice
(operaţiuni
de
încasare
a
impozitelor
şi
plata
cheltuielilor
cu
caracter
public)
ü multe
falimente
bancare,
în
special
din
cauza
sistemului
rezervelor
fracţionare
AnKc
Ø Egiptul
ü dezvoltarea
ac>vităţii
bancare
după
cucerirea
lui
Alexandru
cel
Mare
(sec.
IV
î.Hr.)
ü banca
din
Alexandria
–
bancă
centrală
(conturi
deschise
pentru
fiecare
bancă
de
cereale)
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
14
C1 ISTORIA
FORMĂRII
SISTEMULUI
BANCAR
BANCARE
C2. CONFORMITATE ŞI
GUVERNANŢĂ CORPORATIVĂ
C2 SUPRAVEGHERE
BANCARĂ
Ø Din
punct
de
vedere
ierarhic,
banca
este
organizată
din:
ü
Adunarea
Generală
a
Acţionarilor
–
organ
de
conducere
care
îi
reprezintă
pe
acţionarii
băncii
şi
care
hotărăşte
problemele
generale
ale
acBvităţii
băncii
ü
Consiliul
de
Administrație
–
realizează
conducerea
şi
administrarea
societăţii
bancare
ü
Comitetul
de
direcţie
sau
de
conducere
–
realizează
conducerea
operaBvă
a
băncii
ü
Şefii
de
divizii,
departamente
şi
direcţii
funcţionale
–
răspund
de
acBvitatea
structurilor
pe
care
le
conduc,
în
conformitate
cu
reglementările
bancare
în
vigoare
şi
cu
regulamentele
interne
Conformitate
–
respectarea
regulilor
şi
normelor
profesionale
specifice
fiecărei
acBvităţi
cu
scopul
de
a
preveni
apariţia
riscurilor
de
conformitate
(sancţiuni,
pierderi
financiare,
aBngerea
reputaţiei),
generate
de
nerespectarea
prevederilor
legale
sau
a
normelor
şi
procedurilor
interne
Ø
Controlul
de
conformitate
reprezintă
o
axă
centrală
a
Controlului
Permanent
şi
face
parte
din
acţiunile
specifice
de
supraveghere
bancară
Ø
Conformitatea
începe
cu
conducerea
băncii,
dar
priveşte
tot
personalul
din
bancă
şi
ar
trebui
să
fie
văzută
ca
parte
integrantă
a
acBvităţilor
bancare.
Ø
Imposibilitatea
de
a
lua
în
considerare
impactul
acţiunilor
băncii
asupra
acţionarilor/
clienţilor/
angajaţiilor/
pieţelor
pe
care
acBvează
poate
avea
ca
rezultat
daune
reputaţionale
pentru
bancă,
inclusiv
în
cazul
în
care
nicio
lege
nu
a
fost
încalcată.
2. Conducerea băncii este responsabilă de ges[unea eficientă a riscului de conformitate
3. Conducerea
băncii
este
responsabilă
pentru
stabilirea
şi
comunicarea
poli[cii
de
conformitate
(se
asigură
că
aceasta
este
cunoscută
şi
raportează
către
CA
modul
de
gesBonare
a
riscului
de
conformitate)
4. Conducerea
băncii
este
responsabilă
pentru
implementarea
unei
funcţii
de
conformitate
permanentă
şi
eficientă
în
cadrul
băncii,
ca
parte
a
policiBi
de
conformitate
a
băncii
5. Funcţia de Conformitate a băncii trebuie să fie independentă (subordonată direct conducerii băncii)
6. Funcţia
de
Conformitate
are
o
serie
de
responsabilităţi
clare
de
a
sprijini
conducerea
băncii
în
gesBonarea
eficientă
a
riscurilor
de
conformitate
cu
care
se
confruntă
banca
7. Funcția
de
Conformitate
trebuie
să
dispună
de
resursele
necesare
pentru
desfăşurarea
efecBvă
a
responsabilităţilor
stabilite
8. AcBvităţile
specifice
funcţiei
de
Conformitate
trebuie
să
facă
obiectul
verificării
periodice
de
către
funcţia
de
audit
intern
9. Banca
trebuie
să
respecte
legile
şi
regulamentele
aplicabile
(prin
modul
de
organizare,
structura
şi
responsabilităţile
funcţiei
de
Conformitate)
în
toate
jurisdicţiile
în
care
îşi
desfășoară
acBvitatea
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
5
C2 GUVERNANŢĂ
CORPORATIVĂ
GUVERNANŢĂ
CORPORATIVĂ
Definiţie
ü reprezintă
cadrul
de
lucru
prin
care
se
stabilesc
obiec[vele,
metodele
de
monitorizare
şi
mijloacele
de
realizare
a
acestor
obiecBve
ü se
referă
la
un
set
de
relaţii
corecte
între
conducerea
execu[vă,
consiliul
de
administraţie,
acţionari
şi
alte
categorii
interesate
în
bunul
mers
al
unei
societăţi
bancare
Origine
ü sec.
al
XIX-‐lea,
după
apariţia
societăţilor
pe
acţiuni
ü scop:
protejarea
intereselor
acţionarilor
şi
asigurarea
acestora
că
operaţiunile
curente
sunt
desfăşurate
în
beneficiul
lor
ü
uniformizarea
intereselor
CA-‐ului
şi
ale
conducerii
execuBve
în
vederea
asigurării
viabilităţii
pe
termen
lung
a
acBvităţii
bancare
(asigurând
un
randament
rezonabil
al
capitalui
inves[t
de
acţionari
şi
respectând
regulile
prudenţiale
aplicate
de
autorităţile
de
supraveghere)
Ø Guvernanţa
corpora[vă
contribuie
la
formarea
reputaţiei
insBtuţiei
financiare,
care
contribuie
la
rândul
ei
la
stabilitatea
financiară
Ø În
urma
crizei
financiare
din
2007,
asociaţiile
bancare,
autorităţile
de
supraveghere
şi
Banca
Reglementelor
Internaţionale
au
regândit
premisele
şi
principiile
unei
bune
guvernanţe
corporaBve
în
bănci
Banca Reglementelor Internaţionale face referire la 8 principii de guvernanţă corporaBvă:
1. CA-‐ul
trebuie
să
înțeleagă
rolul
său
în
cadrul
organismului
de
conducere,
să
deţină
competenţele
specifice
responsabilităţilor
asumate,
pe
care
să
le
manifeste
cu
prudenţă
şi
integritate
în
fundamentarea
deciziilor
2. CA-‐ul
trebuie
să
stabilească
liniile
directoare
ale
ac[vităţii
şi
să
vegheze
la
îndeplinirea
obiec[velor
strategice
şi
respectarea
valorilor
corpora[ve
3. CA-‐ul
trebuie
să
stabilească
arii
clare
de
responsabilitate
şi
să
le
aplice
prin
intermediul
unei
structuri
organizaţionale
adecvate
4. CA-‐ul
trebuie
să
se
asigure
că
procesul
de
supraveghere
a
ac[vităţilor
curente
realizat
de
către
conducerea
execuBvă
este
în
concordanţă
cu
poli[cile
comerciale
şi
de
administrare
a
riscului
aprobate
5. CA-‐ul
trebuie
să
valorifice
concluziile
auditorilor,
interni
sau
externi,
inclusiv
pe
cele
ale
autorităţii
de
supraveghere
6. CA-‐ul
trebuie
să
se
asigure
că
poliBcile
şi
pracBcile
specifice
s[mulării
eficacităţii
ac[vităţii
derulate
de
personalul
execuBv
sunt
în
concordanţă
cu
obiec[vele
pe
termen
lung
ale
băncii
8. Conducerea
băncii
trebuie
să
dovedească
o
bună
cunoaştere
a
tuturor
structurilor
operaţionale
sau
a
pieţelor
în
care
este
implicată,
inclusiv
acolo
unde
există
dificultăţi
de
urmărire
a
riscurilor
relevante
Ø stabilesc
scheme
de
siguranţă
care
să
asigure
încrederea
în
insBtuţiile
bancare:
ü
scheme
de
garantare
a
depozitelor
ü
funcBa
de
împrumutător
de
ul[mă
instanţă
a
băncii
centrale
ü
intervenţia
asupra
băncilor
care
se
confruntă
cu
probleme
prin:
§ supraveghere
specială
–
o
comisie
de
supraveghere
din
partea
autorităţii
de
supraveghere
asistă
şi
sprijină
banca
aflată
în
dificultate
în
vederea
reluării
acBvităţii
§ administrare
specială
–
echipa
managerială
a
băncii
aflate
în
dificultate
este
suspendată
şi
înlocuită
cu
un
colecBv
de
specialişB
numit
de
autoritatea
de
supraveghere
care
administrează
banca
temporar
cu
scopul
de
a
redresa
acBvitatea
acesteia
§ declararea
falimentului
şi
lichidarea
băncii,
dacă
aceasta
nu
poate
fi
redresată
şi
devine
un
pericol
pentru
sistemul
bancar
ü supravegherea
propriu-‐zisă
–
monitorizarea
acBvităţii
băncii
care
vizează
evoluţia
băncii
în
economie
şi
îndeplinirea
criteriilor
de
prudenţialitate
şi
performanţă
bancară
–
urmărirea
unor
indicatori
de
prudenţă
bancară,
cum
ar
fi:
Ø
În
România
este
uBlizat
sistemul
de
averBzare
Bmpurie
CAAMPL:
ü
evaluează
băncile
cu
scopul
de
a
le
idenBfica,
într-‐o
fază
incipientă,
pe
cele
ineficiente
(dpvd
financiar,
operaţional
etc.)
ü
se
bazează
pe
evaluarea
a
6
componente
ce
reflectă
performanţele
băncii,
în
conformitate
cu
legislaţia
şi
reglementările
bancare
în
vigoare:
§
adecvarea
capitalului
(C)
§
calitatea
acţionariatului
(A)
§
calitatea
ac[velor
(A)
§
management
(M)
§
profitabilitate
(P)
§
lichiditate
(L)
Ø
Stress
testul
–
ansamblu
de
tehnici
staBsBce
care
evaluează
vulnerabilităţile
ce
rezultă
din
legăturile
macrofinanciare
de
la
nivelul
economiei
şi
apreciază
capacitatea
sistemului
bancar
de
a
absorbi
şocuri
în
condiţiile
unor
evenimente
excepţionale,
dar
plauzibile
ü
studiază
rezistenţa
sistemului
financiar
la
şocuri
extreme
ü
cuanBfică
riscul
sistemic
ü
idenBfică
băncile
vulnerabile
ü
nu
are
funcţie
predic[vă!
1) funcţia
de
emisiune
–
reprezintă
funcţia
tradiţională
a
băncii
centrale:
banca
centrală
este
unica
insBtuţie
autorizată
să
emită
însemne
monetare
sub
formă
de
bancnote
şi
monede
metalice
ü banca
centrală
ţine
în
evidenţele
bilanţului
său
contul
curent
al
Trezoreriei
statului
ü în
anumite
state,
banca
centrală
poate
acorda
credit
direct
statului;
în
România
şi
ţările
membre
UE,
banca
centrală
poate
doar
să
cumpere
[tluri
de
stat
de
la
insBtuţiile
de
credit,
acordându-‐le
acestora
credite
prin
operaţiuni
repo
şi
prin
facilităţi
de
credit
ü banca
centrală
este
consilier
al
emisiunilor
de
[tluri
de
stat
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
12
C2 BANCA
CENTRALA
6) funcţia
de
reglementare
şi
supraveghere
a
sistemului
de
plăţi
–
reglementează
sistemul
electronic
de
plăţi
al
sistemului
bancar
şi
urmărește
buna
funcţionare
a
acestuia
7) funcţia
de
asigurare
a
stabilităţii
financiare
–
banca
centrală
asigură,
prin
îndeplinirea
celorlalte
şase
funcţii,
stabilitatea
financiară
în
economie
prin
stabilitatea
financiară
a
sistemului
bancar
Ø Pentru
a
realiza
aceste
funcţii
într-‐un
mod
eficient,
banca
centrală
trebuie
să
fie
o
ins[tuţie
independentă
faţă
de
alte
insBtuţii
ale
statului
Ø Potrivit
Legii
statutare
a
Băncii
Naţionale
a
României,
aceasta
are
un
grad
ridicat
de
independenţă
Ø
OBIECTIVUL
fundamental
al
Sistemului
European
al
Băncilor
Centrale:
menţinerea
stabilităţii
preţurior*
(ceea
ce
implică
evitarea
atât
a
inflaţiei
prelungite,
cât
şi
a
deflaţiei).
Avantaje:
ü
sBmulează
creşterea
economică
şi
ocuparea
forţei
de
muncă
ü
alocă
resursele
eficient
pe
piaţa
de
capital,
ceea
ce
susţine
creşterea
economică
ü
menţine
stabilitatea
şi
coeziunea
socială
(ratele
ridicate
ale
inflaţiei
sau
deflaţiei
pot
crea
instabilitate
poliBcă
şi
socială)
*potrivit
Tratatului
de
insBtuire
a
Comunităţii
Europene
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
15
C2 OPERAŢIUNI
DE
PIAŢĂ
MONETARĂ
Ø
Se
realizează
la
iniţiaBva
BC.
Scadenţa
acestora
este,
în
general,
pe
termen
scurt
(maxim
1
an).
SCOP:
INJECTAREA
DE
LICHIDITATE
SCOP:
ABSORBŢIA
DE
LICHIDITATE
(BC
cumpără/
acorda
credite)
(BC
vinde/
atrage
depozite)
OPERAŢIUNI
REPO
–
tranzacţii
reversibile,
prin
care
OPERAŢIUNI
REVERSE
REPO
–
tranzacţii
reversibile
prin
BC
cumpără
de
la
bănci
acBve
eligibile
pentru
care
BC
vinde
băncilor
acBve
eligibile
pentru
tranzacţionare,
cu
angajamentul
acestora
de
a
tranzacţionare,
angajându-‐se
să
răscumpere
acBvele
răscumpara
acBvele
respecBve
la
o
dată
ulterioară
respecBve
la
o
dată
ulterioară
şi
la
un
preţ
stabilit
la
şi
la
un
preţ
stabilit
la
data
tranzacţiei
data
tranzacţiei
ACORDAREA
DE
CREDITE
COLATERALIZATE
CU
ATRAGERE
DE
DEPOZITE
–
tranzacţii
cu
scadenţă
ACTIVE
ELIGIBILE
PENTRU
GARANTARE
–
tranzacţii
prestabilită,
prin
care
BC
atrage
depozite
de
la
bănci
reversibile
prin
care
BC
acordă
credite
băncilor,
acestea
păstrând
proprietatea
asupra
acBvelor
EMITERE
CERTIFICATE
DE
DEPOZIT
–
BC
vinde
băncilor
eligibile
aduse
în
garanţie
cerBficate
de
depozit
Ø AcBvele
eligibile
pentru
garantare
sunt
[tlurile
de
stat,
cer[ficatele
de
depozit
emise
de
banca
centrală,
precum
şi
alte
categorii
de
acBve
eligibile
negociabile,
stabilite
în
baza
unei
hotărâri
a
Consiliului
de
Administraţie
al
băncii
centrale
Ø Aceste
acBve
eligibile
pentru
tranzacţionare
şi
pentru
garantare
sunt
evaluate
zilnic
de
banca
centrală
la
valoarea
ajustată,
determinată
prin
deducerea
unor
marje
(haircut-‐uri)
din
valoarea
de
piaţă
stabilită
de
banca
centrală
pentru
toate
categoriile
de
acBve
eligibile
Ø Valoarea
de
piaţă,
precum
şi
marjele
aferente
acBvelor
eligibile
pentru
tranzacţionare
şi
pentru
garantare
sunt
puse
la
dispoziţia
par[cipanţilor
de
către
banca
centrală
prin
mijloace
de
comunicare
specifice
sistemului
de
plăţi
aferent
Btlurilor
(SaFIR)
ü facilitate
de
creditare
–
permite
insBtuţiilor
de
credit
obţinerea
unui
credit
cu
scadenţa
de
o
zi
(overnight)
de
la
banca
centrală,
contra
colateral,
la
o
rată
de
dobândă
predeterminată
(ce
reprezintă,
de
regulă,
plafonul
maxim
al
ratelor
dobânzilor
pieţei
monetare)
ü rata
dobânzii
facilităţii
de
credit
=
rata
dobânzii
de
poliBcă
monetară
+
1
pp
ü rata
dobânzii
facilităţii
de
depozit
=
rata
dobânzii
de
poliBcă
monetară
–
1
pp
Ø Reprezintă
disponibilităţile
bănes[
ale
insBtuţiilor
de
credit
în
monedă
naţională
şi
în
valută,
păstrate
în
conturi
deschise
de
către
acestea
la
banca
centrală
Ø Funcţiile
principale
ale
RMO:
ü reduc
expansiunea
creditului
privat
ü stabilizează
ratele
dobânzilor
de
pe
piaţa
monetară
interbancară
ü conduc
la
creşterea
ratei
dobânzii
la
credite
atunci
când
nivelul
lor
este
ridicat
ü control
monetar
(gesBonare
a
lichidităţii
de
către
BNR)
ü asigură
un
minim
de
lichiditate
în
sistemul
bancar,
putând
fi
folosite
de
bănci
în
cazul
unor
probleme
sistemice
de
lichiditate
Ø Caracteris[ci:
ü baza
de
calcul
a
RMO
este
nivelul
mediu
zilnic
(pe
perioada
de
observare)
al
soldurilor
elementelor
de
pasiv
în
lei
şi
în
valută
din
bilanţurile
băncilor
(cu
excepţia
pasivelor
interbancare,
a
obligaţiilor
către
BC
şi
a
capitalurilor
proprii
ale
băncilor)
ü valoarea
RMO
=
baza
de
calcul
RMO
x
rata
RMO
ü perioada
de
observare
=
o
lună
ü deficit
de
rezerve
=>
dobândă
penalizatoare
(abaterile
repetate
se
sancţionează
prin
averBsment,
amenzi
sau
limitarea
operaţiunilor
insBtuţiilor
de
credit)
ü excedentul
de
rezervă
nu
se
remunerează
de
către
banca
centrală
(se
primeşte
dobândă
de
la
BC
doar
pentru
nivelul
efecBv
egal
cu
nivelul
prevăzut)
ü
Gradul
de
intermediere
bancară
=
total
acBv
agregat
al
băncilor
(total
credite
acordate)/
PIB
Cu
cât
este
mai
mare
acest
indicator,
cu
atât
sistemul
bancar
este
mai
dezvoltat
ü
Gradul
de
bancarizare
=
nr.
de
conturi
bancare,
carduri
bancare,
ATM-‐uri,
POS-‐uri,
ghişee
bancare
din
sistem,
angajaB
etc.
Cu
cât
este
mai
mare
acest
indicator,
cu
atât
sistemul
bancar
este
mai
dezvoltat
ü
Gradul
de
concentrare
bancară
sau
cota
de
piaţă
=
exprimă
ponderea
acBvului
agregat
sau
a
creditelor
sau
a
depozitelor
primelor
3
sau
5
bănci
din
sistem
în
total
acBv,
respecBv
credite,
respecBv
depozite.
Cu
cât
este
mai
mare
acest
indicator,
cu
atât
sistemul
bancar
este
mai
concentrat
şi
compe77a
mai
slabă
ü
Indicele
Herfindahl
–
Hirschman
=
suma
pătratelor
cotelor
de
piaţă
(procentuale)
ale
tuturor
băncilor
din
sistem
Cu
cât
este
mai
mare
acest
indicator,
cu
atât
sistemul
bancar
este
mai
concentrat
şi
compe7ţia
mai
slabă
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
20
C2 INDICATORI
DE
APRECIERE
BANCARĂ
ü
Rentabilitatea
financiară
(ROE
–
Return
on
Equity)
=
raportul
dintre
profitul
net
şi
capitalul
propriu
În
prac7ca
internaţională
nivelul
standard
este
de
15–20%
ü Rentabilitatea
economică
(ROA
–
Return
on
Assets)
=
raportul
dintre
profitul
net
şi
acBvul
agregat
al
băncilor
În
prac7ca
internaţională
nivelul
standard
este
de
1–2%
ü Raportul
dintre
credite
şi
depozite
–
indică
măsura
în
care
depozitele
bancare
acoperă
creditele
bancare
acordate
Indicator
<
100
–
depozitele
bancare
acoperă
creditele
acordate
(băncile
fruc7fică
depozitele
atrase
în
diverse
7puri
de
plasamente)
Indicator
~
100
–
acoperire
echilibrată
a
creditelor
prin
depozite
bancare
Indicator
>
100
–
băncile
folosesc
şi
alte
7puri
de
resurse
pentru
acordarea
creditelor
(ex.
resurse
de
la
băncile
mamă)
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
22
C2 INDICATORI
DE
APRECIERE
BANCARĂ
Ø PRUDENTIALITATE
Indicator
>=
1
–
creditele
neperformante
sunt
acoperite
prin
provizioane
bancare,
iar
situaţia
financiară
a
sistemului
bancar
este
solidă
Indicator
<
1
–
risc
de
credit
neacoperit
ü
Asociaţia
Română
a
Băncilor
–
asociaţie
profesională
înfiinţată
în
1991
care
urmăreşte
reprezentarea
şi
promovarea
intereselor
profesionale
ale
sistemului
bancar
românesc
§ promovează
propunerile
de
modificare
a
legilor
atunci
când
impactul
preconizat
urmează
să
producă
efecte
negaBve
pentru
sistemul
bancar
şi,
implicit,
pentru
economie
(lobby)
ü
Consiliul
Patronatelor
Bancare
din
România
(CPBR)
–
a
fost
înfiintat
în
2014
ca
organizaţie
patronală
a
sectorului
bancar
din
România.
Scop:
Ø Centrul
de
Soluţionare
Alterna[vă
a
Li[giilor
din
domeniul
Bancar
(CSALB)
–
înfiinţat
în
2015
cu
scopul
de
a
organiza,
administra
şi
monitoriza
soluţionarea
liBgiilor
dintre
consumatori
şi
comercianţii
a
căror
acBvitate
este
reglementată
şi
supravegheată
de
BNR.
AcBvitatea
CSALB
este
coordonată
de
5
membri:
ü un
membru
ANPC
ü un
membru
ARB
ü un
membru
BNR
ü un
membru
din
asociaţiile
de
consumatori
care
îndeplinesc
reglementările
în
vigoare
ü un
membru
independent
ales
de
către
cei
4
membri
desemnaţi
ü parBcipanţi: bănci, societăţi de credit de consum, societăţi de leasing, societăţi de asigurări
ü începând
cu
2009,
Biroul
de
Credit
a
pus
la
dispoziţia
parBcipanţilor
un
scor
(FICO),
construit
pe
baza
unui
model
staBsBc
internaţional
care
calculează
probabilitatea
ca
o
persoană
fizică
să-‐
şi
plătească
în
viitor
ratele
la
Bmp
Ø Autoritatea
Naţională
de
Supraveghere
a
Prelucrării
Datelor
cu
Caracter
Personal
(ANSPDCP)
–
înfiinţată
în
2007,
apără
drepturile
şi
libertăţile
fundamentale
ale
indivizilor
legate
de
prelucrarea
datelor
cu
caracter
personal
şi
libera
circulaţie
a
acestora,
inclusiv
cele
supuse
prelucrării
în
cadrul
sistemelor
de
evidenţă
de
[pul
birourilor
de
credit:
ü datele
cu
caracter
personal
ale
solicitanţilor
de
credit
se
transmit
către
Biroul
de
Credit
numai
cu
acordul
scris
al
persoanei
vizate
obţinut
la
data
solicitării
creditului
ü datele
negaBve/
inadvertenţele/
fraudulenţii
se
transmit
către
Biroul
de
Credit
numai
după
înşBiţarea
în
scris
a
persoanei
vizate
Ø Centrala
Riscului
de
Credit
(CRC)
–
înfiinţată
în
2000
în
cadrul
BNR,
gesBonează
informaţiile
privind
expunerea
fiecărui
declarant
(bancă,
IFN,
insBtuție
de
plată)
faţă
de
acei
debitori
(persoane
fizice
şi
juridice)
care
au
beneficiat
de
credite
cu
valoarea
mai
mare
de
20.000
lei
sau
care
înregistrează
întârzieri
în
rambursarea
ratelor,
precum
şi
a
informaţiilor
referitoare
la
fraudele
cu
carduri
produse
de
către
posesori
Ø Fondul
Naţional
de
Garantare
a
Creditelor
pentru
Întreprinderi
Mici
şi
Mijlocii
(FNGCIMM)
–
înfiinţat
în
2001
pentru
a
sBmula
întreprinzătorii
privaţi
să
se
implice
în
dezvoltarea
întreprinderilor
mici
şi
mijlocii.
Programe
guvernamentale
pentru
persoane
fizice
sprijinite
de
FNGCIMM:
ü Acordă
garanții
de
până
la
80%
la
creditele
acordate
de
bănci
IMM-‐urilor
ü Programul
„Prima
casă”
constă
în
facilitarea
accesului
populaţiei
la
credite
ipotecare,
statul
garantând
50%
din
soldul
creditului
ü Programul
„Prima
maşină”
urmăreşte
sBmularea
cumpărării
de
autoturisme
noi,
statul
garantând
50%
din
soldul
creditului
Ø Agenţiile
de
ra[ng
–
societăţi
prestatoare
de
sevicii
financiare
cu
înaltă
valoare
adaugată
(Moody’s,
Standard
and
Poor’s,
FitchIBCA):
ü reprezintă o alternaBvă la serviciile clasice de evaluare financiară şi analiză oferite de bănci
*Plafonul
are
aceeaşi
valoare
în
toate
ţările
membre
ale
Uniunii
Europene
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
28
C2 INSTITUŢII
ADIACENTE
CU
CARE
INTERACŢIONEAZĂ
SISTEMUL
BANCAR
Ø Companiile
de
recuperare
a
creanţelor
Ø Ins[tutul
Bancar
Român
–
înfiinţat
în
1991
de
către
BNR
şi
ARB,
oferă
o
gamă
largă
de
programe
de
pregăBre
în
domeniul
financiar-‐bancar.
CerBficatele
emise
de
IBR
au
recunoaştere
naţională
şi
internaţională.
BANCARE
C3. DOBÂNDA ŞI RATA
DOBÂNZII
C3 ISTORIA
DOBÂNZII
Ratele Ratele
dobânzii pe TS dobânzii pe TL
î.Hr.
Ø
DEFINIŢIE
Dobânda
–
preţul
capitalului
uElizat/
«chiria»
plăEtă
de
debitor
pentru
dreptul
de
a
folosi
capitalul
împrumutat
Rata
dobânzii
–
nivelul
procentual
aplicat
capitalului
împrumutat
pe
durata
derulării
împrumutului
Ø
ABORDĂRI
CONCEPTUALE
Conceptul
clasic
(David
Ricardo,
Alfred
Marshall)
Dobânda
–
profitul
ce
se
poate
obţine
prin
folosirea
capitalului
–
preţ
ce
trebuie
plăYt
pentru
folosirea
capitalului
Preţul
se
stabileşte
ca
echilibru
între
cererea
de
capital
şi
oferta
de
capital
de
pe
piaţă
Rata
dobânzii
Cererea
de
capital
Oferta
de
capital
Conceptul
Keynesist
Dobânda
–
recompensă
pentru
renunţarea
la
lichidităţi
pentru
o
anumită
perioadă
de
Emp
2) Din punctul de vedere al nivelului la care se pracYcă dobânda
2) Din punctul de vedere al nivelului la care se pracYcă dobânda
2.4.
Alte
forme
ale
dobânzii
în
funcţie
nivelul
la
care
se
pracYcă
ü
Dobânda
la
creditul
de
licitaţie
–
se
determină
în
cadrul
şedinţelor
de
licitaţie
ca
urmare
a
cererii
şi
ofertei
de
capital
(nivelul
minim
de
pornire
al
licitaţiei
este
stabilit
de
banca
centrală)
ü
Dobânda
la
creditul
lombard
–
este
dobânda
creditelor
acordate
de
banca
centrală
băncilor
comerciale
sub
formă
de
refinanţare
(stabilită
de
banca
centrală)
ü
Dobânda
la
rezervele
minime
obligatorii
–
reprezintă
dobânda
bonificată
pentru
nivelul
corect
consEtuit
al
RMO,
respecEv
dobânda
penalizatoare
pentru
neîndeplinirea
acestui
nivel
Ø Rata reală a dobânzii este un indicator foarte important pentru promovarea poliEcii monetare
Evoluția
dobânzii
nominale,
dobânzii
reale
şi
a
inflaţiei
anYcipate
în
SUA
(2007
–
2013)
dobânda
nominală
dobânda
reală
rata
infaţiei
aşteptate
Sursa: h0ps://uneasymoney.com/2013/07/03/who-‐sets-‐the-‐real-‐rate-‐of-‐interest/
4) Din punctul de vedere al perioadei pe care se acordă şi al capitalizării dobânzii
ü EURIBOR
(Euro
Interbank
Offered
Rate)
–
nivelul
mediu
ü EUROBID
(Euro
Interbank
Bid
Rate)
–
nivelul
mediu
de
referinţă
al
ratelor
dobânzilor
pentru
depozitele
în
de
referinţă
al
ratelor
dobânzilor
pentru
depozitele
în
moneda
euro
cu
diferite
maturităţi
plasate
de
bănci
pe
moneda
euro
cu
diferite
maturităţi
atrase
de
bănci
pe
piaţa
monetară
interbancară
din
zona
euro.
piaţa
monetară
interbancară
din
zona
euro.
ü LIBOR
(London
Interbank
Offered
Rate)
–
nivelul
mediu
ü LIBID
(London
Interbank
Bid
Rate)
–
nivelul
mediu
de
de
referinţă
al
ratelor
dobânzilor
pentru
depozitele
în
referinţă
al
ratelor
dobânzilor
pentru
depozitele
în
valutele
importante
cu
diferite
maturităţi
plasate
de
bănci
valutele
importante
cu
diferite
maturităţi
atrase
de
pe
piaţa
monetară
interbancară
de
la
Londra.
bănci
pe
piaţa
monetară
interbancară
de
la
Londra.
În
contractul
de
credit,
la
această
dobândă
se
adaugă
o
În
contractul
de
depozit,
dobânda
oferită
de
bancă
este
marjă
fixă
de
risc
de
credit
(marjă
de
dobândă).
mai
mică
decât
ROBID/
EUROBID/
LIBID.
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
9
C3 DOBÂNDA
ŞI
RATA
DOBÂNZII
Dobândă
UlYma rată
Dobânda
anuală
efecYvă
–
reprezintă
costul
total
al
creditului,
exprimat
ca
procent
anual
din
valoarea
totală
a
creditului
acordat.
Acest
cost
total
conţine
o
componentă
a
ratei
dobânzii
şi
o
componentă
a
celorlalte
costuri
aferente
creditului
acordat,
cum
ar
fi
costuri
de
administrare,
de
pregăEre
a
documentelor
de
credit,
de
asigurare
a
creditului
etc.
m m'
∑
Ck(1+X)-‐tk
=
k =1
Dl(1+X)-‐Sl
∑
l =1
Ecuaţia
exprimă
echivalenţa
dintre
trageri
versus
rambursări
şi
costuri*
X
=
DAE
m
=
numărul
ulEmei
trageri
k
=
numărul
unei
trageri,
asjel
1
<=
k
<=
m
Ck
=
valoarea
tragerii
k
tk
=
intervalul,
exprimat
în
ani
și
fracțiuni
de
an,
dintre
data
primei
trageri
și
data
fiecărei
trageri
ulterioare,
asjel
t1
=
0
m'
=
numărul
ulEmei
rambursări
sau
al
costurilor
suportate
l
=
numărul
unei
rambursări
sau
al
costurilor
suportate
Dl
=
valoarea
unei
rambursări
sau
a
costurilor
suportate
Sl
=
intervalul,
exprimat
în
ani
și
fracțiuni
de
an,
dintre
data
primei
trageri
și
data
fiecărei
rambursări
sau
costuri
suportate
*Prevăzută
în
OUG
50/2010
privind
contractele
de
credit
pentru
consumatori
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
11
C3 DOBÂNDA
NEGATIVĂ
Ø Băncile
centrale
pot
decide
introducerea
unei
dobânzi
negaEve
la
depozitele
overnight
pentru
a
evita
deflaţia,
măsuri
ce
ar
trebui
să
conducă
la
creşterea
creditelor
acordate
companiilor
şi
gospodăriilor.
Ø Anumite
bănci
centrale
(BCE,
Suedia,
Danemarca,
Elveţia,
Japonia)
pracEcă/
au
pracEcat
dobânzi
negaEve
fie
la
facilitatea
de
depozit,
fie
la
rata
principală
de
poliEcă
monetară.
Ø Indivizii
cu
excedent
de
resurse
financiare
nu
vor
să
fie
penalizaţi
pentru
depunerea
banilor
la
bancă,
prin
urmare,
tendința
este
de
a
apela
la
operaţiuni
care
să
le
sporească
valoarea
(invesEţii
în
pământuri,
construcţii).
Ø Conform
OUG
13/
24.11.2011,
părţile
sunt
libere
să
stabilească,
în
convenţii,
rata
dobânzii
atât
pentru
resEtuirea
unui
împrumut,
cât
şi
pentru
întârzierea
la
plata
unei
obligaţii
băneşE:
Dacă
nu
se
precizează
aljel,
termenul
dobândă
din
această
ordonanţă
priveşte
atât
dobânda
remuneratorie,
cât
şi
dobânda
penalizatoare.
Ø Rata
dobânzii
legale
remuneratorii
se
stabileşte
la
nivelul
ratei
dobânzii
de
referinţă
a
BNR,
care
este
rata
dobânzii
de
poliYcă
monetară
stabilită
prin
hotărârea
Consiliului
de
Administraţie
al
BNR
Ø Rata
dobânzii
de
referință
a
BNR
se
calculează
lunar,
fiind
anunţată
public
în
prima
zi
lucrătoare
a
fiecărei
luni
Ø Nivelul dobânzii de referință a BNR, în funcție de care se stabilește dobânda legală, este:
ü
cel
din
prima
zi
lucrătoare
a
anului,
pentru
dobânda
legală
cuvenită
pe
semestrul
I
al
anului
în
curs
ü
cel
din
prima
zi
lucrătoare
a
lunii
iulie,
pentru
dobânda
legală
cuvenită
pe
semestrul
al
II-‐lea
al
anului
în
curs
6%
2012
5%
2013
4%
2014
3%
2015
2%
2016
1% 2017
0%
Jan
Feb
Mar
Apr
May
Jun
Jul
Aug
Sep
Oct
Nov
Dec
An
Jan
Feb
Mar
Apr
May
Jun
Jul
Aug
Sep
Oct
Nov
Dec
2012
5,75%
5,50%
5,50%
5,25%
5,25%
5,25%
5,25%
5,25%
5,25%
5,25%
5,25%
5,25%
2013
5,75%
5,50%
5,25%
5,25%
5,25%
5,25%
5,00%
4,50%
4,50%
4,25%
4,00%
4,00%
2014
3,75%
3,50%
3,50%
3,50%
3,50%
3,50%
3,50%
3,50%
3,25%
3,00%
3,00%
2,75%
2015
2,75%
2,50%
2,25%
2,25%
2,00%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
2016
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
1,75%
2017
1.75%
1.75%
Sursa:
www.bnro.ro
* Începand cu 1 septembrie 2011, rata dobânzii de referinţă a devenit egală cu rata dobânzii de politică monetară
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
14
TEHNICI ŞI OPERAŢIUNI
BANCARE
C4. PRODUSE BANCARE DE
ECONOMISIRE
C4 OPERAŢIUNI
BANCARE
PRIVIND
ATRAGEREA
DE
DEPOZITE
ü fonduri băneş. atrase de bănci de la clienţi (persoane fizice şi persoane juridice)
ü se
reflectă
în
pasivul
bilanţier
al
băncilor
ca
obligaţii
băneş.
ce
pot
fi
ulizate
pentru
a
efectua
plasamente
pe
partea
de
ac.v
bilanţier
ü de
regulă,
banii
economisiţi
prin
produsele
bancare
de
economisire
sunt
garantaţi
de
FGDB
(Fondul
de
Garantare
a
Depozitelor
Bancare)*
1. Depozitul
Ø
Contul
curent
este,
în
general,
un
produs
necesar
pentru
ca
un
client
(persoană
fizică
sau
juridică)
să
aibă
o
relaţie
de
afaceri
cu
o
bancă
Ø
Elementul
de
iden.ficare
principal
al
contului
curent
este
codul
IBAN
(Interna.onal
Bank
Account
Number)
–
combinație
de
cifre
și
litere
care
iden.fică
în
mod
unic
la
nivel
internaţional
contul
bancar
al
unui
client
Ø
Structura
codului
IBAN
–
24
caractere
alfanumerice
–
litere
majuscule
ale
alfabetului
la.n
(A
–
Z)
şi
cifre
arabe
(0
–
9):
2 caractere numerice de verificare a codului IBAN (cifre de la 0 la 9)
2 caractere alfabe.ce care reprezintă codul de ţară – pentru România este “RO”
ü P rocură
şi
copie
CI
dacă
se
ü Cer.ficatul
de
înregistrare
la
Registrul
Comerţului
acţionează
prin
intermediul
unui
împuternicit
ü Copii
ale
actelor
de
iden.tate
pentru
reprezentanţii
legali
Ø Exemple de persoane juridice care pot avea un cont curent:
ü companii naţionale, regii autonome şi societăţi cu capital integral sau majoritar de stat
ü societăţi comerciale străine (persoane juridice nerezidente) neînregistrate în România
ü
persoane
juridice
autorizate
(inclusiv
asociaţii
familiale)
care
desfăşoară
ac.vităţi
economice
cu
caracter
independent
ü cabinete individuale ale persoanelor care exercită profesii liberale (ac.vităţi independente) etc.
Ø Din
punct
de
vedere
contabil,
contul
curent
al
unei
persoane
juridice
este
bifuncţional:
ü
soldul
creditor
evidenţiază
disponibilităţile
din
cont
ü
soldul
debitor
reflectă
plăţile
realizate
de
client
pe
credit
Ø Se caracterizează printr-‐o mare flexibilitate a u.lizării sumelor din contul curent
Ø Sumele din contul curent sunt remunerate cu dobândă (în general variabilă)
Ø Vizualizarea
informaţiilor
legate
de
contul
curent
(sold,
tranzacţii
etc.)
se
realizează
prin
diverse
mijloace:
ü
Internet
Banking
ü
Mobile
Banking
ü
extras
de
cont
primit
în
format
electronic
sau
pe
suport
de
hâr.e
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
6
C4 DEPOZITUL
Ø Reprezintă
un
produs
de
economisire
tradiţional
care
oferă
posibilitatea
de
a
plasa
o
sumă
de
bani
pentru
o
perioadă
de
.mp
Ø Există
mai
multe
criterii
de
clasificare
a
depozitelor:
q depozite
cu
capitalizare
a
dobânzii
(se
prelungesc
automat
la
un
anumit
termen,
suma
noului
depozit
fiind
egală
cu
suma
depusă
iniţial
la
care
se
adaugă
dobânda
calculată
până
la
data
prelungirii)
q depozite
fără
capitalizare
a
dobânzii
–
dobânda
acumulată
(lunar
sau
la
scadenţă)
se
virează
într-‐un
cont
separat
q depozite
colaterale
–
cons.tuite
de
către
persoanele
fizice/
juridice
pentru
garantarea
unor
angajamente
(prestări
servicii,
rambursare
credit
etc.);
ex:
depozitul
cons.tuit
în
cazul
programului
“Prima
Casă”
q depozite
pentru
consPtuirea
de
garanţii
(pentru
persoane
juridice
–
administratori,
conducerea
execu.vă,
ges.onari
etc.)
–
sume
de
bani
ce
nu
pot
fi
retrase
decât
în
condiţii
speciale
(ex.
prin
prezentarea
unei
adeverinţe
prin
care
en.tatea
în
favoarea
căreia
a
fost
cons.tuit
depozitul
îşi
exprimă
acordul)
CaracterisPcile depozitelor:
Ø Cons.tuirea
unui
depozit
se
face,
de
regulă,
în
baza
unui
contract
de
depozit,
încheiat
între
bancă
(depozitar)
şi
client
(deponent)
ce
conţine
datele
de
iden.ficare
ale
părţilor,
.pul
depozitului,
moneda,
termenul,
rata
dobânzii,
modul
de
calcul
al
dobânzii,
opţiunea
de
capitalizare
a
dobânzii,
opţiunea
de
prelungire
etc.
Ø Pot
necesita
existenţa
unui
cont
curent
ataşat
Ø Pot
presupune
perceperea
unor
comisioane
legate
de
achiziţionarea
şi
lichidarea
produsului
de
economisire
sau
a
contului
ataşat
Ø Pot
fi
condiţionate
de
existenţa
unui
sold
minim
obligatoriu
Ø Pot
permite
sau
nu
depuneri/
retrageri
suplimentare
înainte
de
termen,
caz
în
care
dobânda
percepută
poate
să
difere
faţă
de
cea
stabilită
iniţial
Ø Pot
permite
stabilirea
unor
împuterniciţi
desemnaţi
de
.tular
pentru
a
efectua
operaţiuni
Ø În
alegerea
monedei
de
economisire,
ar
trebui
să
se
ţină
cont
de:
ü ritmul
de
aprecire/
deprecire
a
monedei
alese
pentru
economisire
compara.v
cu
o
valută
de
referinţă
ü ritmul
de
scădere/
creştere
a
cursului
de
schimb
valutar
dintre
moneda
de
economisire
şi
moneda
de
referinţă
ü rata
dobânzii
şi
randamentul
sumelor
de
bani
economisite,
precum
şi
rata
inflaţiei
ü des.naţia
banilor
economisiţi
(ex.:
se
recomandă
ca
banii
să
fie
economisiţi
în
moneda
în
care
vor
fi
cheltuiţi,
în
special
dacă
sunt
u.lizaţi
în
mai
puţin
de
un
an
de
la
data
cons.tuirii
depozitului)
Ø Este un produs flexibil ce îmbină caracteris.cile unui cont curent cu cele ale unui depozit la termen
Ø Funcţionează
după
următorul
principiu:
clientul
poate
depune
bani
oricând,
respectând
anumite
niveluri
minime
(la
depunerea
iniţială,
la
depunerile
ulterioare)
sau
frecvenţe
de
depunere
şi
poate
retrage
bani
oricând
(dacă
soldul
scade
sub
nivelul
minim,
există
diverse
prac.ci:
desfiinţarea
contului
de
economii
cu
transferul
sumelor
în
contul
curent,
bonificarea
unei
dobânzi
mai
mici
–
la
vedere)
Ø Contul
de
economii
are
capitalizare
de
dobândă;
rata
dobânzii
este,
de
regulă,
mai
mare
decât
cea
aferentă
contului
curent,
dar
mai
mică
decât
cea
aferentă
depozitului,
existând
mai
multe
variante
de
calcul:
ü
la
suma
din
cont
se
poate
aplica
aceeaşi
rată
a
dobânzii,
indiferent
de
valoarea
soldului
ü
odată
ce
creşte
soldul
contului
se
poate
calcula
o
dobândă
progresivă
Ø Există
conturi
de
economii
cu
o
des.naţie
precisă;
în
completarea
sumei
economisite,
la
scadenţă,
clientul
poate
beneficia
de
un
credit
în
condiţii
avantajoase
pentru
aceeaşi
des.naţie
(cumpărarea
unei
maşini/
locuinţe
etc.)
Ø Permite
toate
operaţiunile
bancare
specifice
unui
cont
curent
sau
doar
o
parte
dintre
acestea
(ex.
efectuare
plăţi),
restul
putând
fi
efectuate
din
contul
curent,
după
ce
banii
au
fost
transferaţi
din
contul
de
economii
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
11
C4 CONTUL
ESCROW
Ø
Este
deschis
la
cererea
unui
client
plăPtor
(persoană
fizică
sau
juridică)
ce
vrea
să
pună
la
dispoziţia
unui
terţ
beneficiar
(persoană
fizică
sau
juridică)
o
anumită
sumă
de
bani
în
anumite
condiţii.
Aceste
condiţii
s.pulează
transferul
banilor
de
la
bancă
la
terţul
beneficiar
şi
se
regăsesc
în
convenţia
încheiată
între
bancă,
plă.tor
şi
beneficiar.
BENEFICIAR PLĂTITOR
BANCĂ
BENEFICIAR PLĂTITOR
BANCĂ
ü dacă
termenul
de
depunere
a
documentaţiei
a
expirat/
beneficiarul
intră
în
faliment,
.tularul
plă.tor
are
dreptul
de
a-‐şi
recupera
suma
din
contul
escrow
ü beneficiarul primeşte suma de bani în cazul îndeplinirii condiţiilor s.pulate în convenţia încheiată
ü dobânda contului escrow poate fi bonificată .tularului sau beneficiarului (în funcţie de contract)
Un
client
interesat
de
achiziţionarea
unei
maşini
Un
comerciant
(A)
doreşte
să
achiziţioneze
un
spaţiu
de
solicită
deschiderea
unui
cont
escrow
din
surse
birouri
de
la
o
persoană
juridică
(B)
ce
construieşte
imobile
cu
proprii,
pentru
maximum
30
zile.
Banii
depuşi
în
această
des.naţie.
Cumpărătorul
(A)
solicită
deschiderea
contul
escrow
reprezintă
contravaloarea
unui
cont
escrow
cu
o
sumă
ce
reprezintă
contravaloarea
t r a n z a c ţ i e i
d e
v â n z a r e -‐ c u m p ă r a r e
a
spaţiului
de
birouri
pe
care
vrea
să-‐l
achiziţioneze,
pe
o
automobilului,
fiind
blocaţi
de
bancă
până
în
perioadă
de
15
zile.
Suma
este
blocată
de
bancă
până
în
momentul
îndeplinirii
condiţiilor
din
contractul
de
momentul
îndeplinirii
condiţiilor
din
contract.
Tranzacţia
de
vânzare-‐cumpărare.
Dacă
tranzacţia
nu
se
vânzare-‐cumpărare
a
spaţiului
de
birouri
se
realizează
în
realizează
în
perioada
de
valabilitate
a
perioada
de
valabilitate
a
contractului
de
escrow,
prin
contractului
de
cont
escrow,
banii
din
contul
urmare,
suma
de
bani
este
transferată
către
persoana
juridică
escrow
plus
dobânda
aferentă
rămân
la
dispoziţia
(B),
în
.mp
ce
dobânda
îi
rămâne
comerciantului
(A),
aşa
cum
clientului
care
a
dorit
cumpărarea
maşinii.
a
fost
s.pulat
în
convenţie.
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
13
C4 CERTIFICATUL
DE
DEPOZIT
Ø Reprezintă un .tlu de valoare emis de bancă, ce atestă depunerea unei sume de bani
Ø
Scadenţa
(1
lună,
3/
6/
9/
12/
24/
36
luni
etc.),
valoarea
nominală
a
cer.ficatului
de
depozit
şi
rata
dobânzii
(în
general,
fixă
pe
toată
maturitatea)
sunt
stabilite
de
bancă
Ø
Poate
fi
răscumpărat
(vândut
băncii
de
către
client)
înainte
de
scadenţă,
dobânda
fiind
calculată,
de
regulă,
de
la
data
achiziţionării
cer.ficatului
de
depozit
până
la
data
răscumpărării
acestuia
Ø
În
funcţie
de
modalitatea
de
bonificare,
există
două
.puri
de
cer.ficate
de
depozit:
ü cerPficate
de
depozit
cu
discount
–
clientul
achiziţionează
cer.ficatul
la
un
preţ
de
achiziţie
(PA)
mai
mic
decât
valoarea
nominală
(VN)
a
cer.ficatului
care
este
încasată
la
scadenţă
şi
include
dobânda
(D),
numită
discount
ü cerPficate
de
depozit
cu
dobândă
(cupoane)
–
la
momentul
achiziţionării
clientul
plăteşte
valoarea
nominală
a
cer.ficatului,
iar
la
scadenţă
încasează
de
la
bancă
valoarea
nominală
plus
dobânda
Ø Deponenţii
beneficiază
prin
lege
de
informaţii
referitoare
la
schema
de
garantare
a
FGDB
(.pologia
depozitelor
garantate/
excluse,
plafonul
de
garantare,
modul
de
calcul
al
compensaţiilor,
intervalul
de
.mp
în
care
vor
fi
plă.te,
precum
şi
alte
formalităţi
necesare
de
îndeplinit)
Ø Sumele
garantate
sunt
cele
provenite
din
orice
.p
de
cont
bancar
cu
sold
creditor
(cont
curent,
cont
de
economii,
depozit,
cer.ficat
de
depozit),
inclusiv
dobânda
aferentă
acestor
sume
(în
limita
plafonului
de
garantare)
din
care
se
scad
creditele
sau
alte
datorii
pe
care
deponentul
le
are
la
ins.tuţia
de
credit
care
a
intrat
în
faliment
Ø
Principalele
resurse
băneşP
ale
FGDB
provin
din:
contribuţiile
ins.tuţiilor
de
credit,
veniturile
din
inves.rea
resurselor
financiare
şi
recuperările
de
creanţe
de
la
ins.tuţiile
de
credit
în
faliment
-‐
1997
–
1998
–
1999
–
2000
–
2001
–
2002
–
2003
–
2004
–
2004
–
2005
2006
2007
Oct.
2008
Dec.
2010
sem.I
sem.I
sem.I
sem.I
sem.I
sem.I
sem.I
sem.I
sem.II
16,000
13,524
12,522
14,000
11,847
10,980
12,000
10,045
10,000
8,851
Anul
Plafon
de
garantare
(EURO)
7,710
8,000
2004
–
sem.II
6,000
6,517
5,476
2005
10,000
4,625
6,000
2006
15,000
3,536
3,121
2,515
4,000
2007
20,000
2,012
2008
50,000*
2,000
2010
100,000
1,000
-‐
*Între
octombrie
2008
şi
iunie
2009
plafonul
gatantat
pentru
persoane
juridice
(PJ)
era
20.000
euro,
iar
plafonul
pentru
persoane
fizice
(PF)
era
50.000
euro.
Începând
cu
iunie
2009,
plafoanele
pentru
PJ
şi
PF
au
fost
egalate.
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
16
TEHNICI ŞI OPERAŢIUNI
BANCARE
C5. PRODUSE BANCARE DE
CREDITARE
C5 OPERAŢIUNI
BANCARE
PRIVIND
ACORDAREA
DE
CREDITE
ü fonduri
băneş.
acordate
de
o
ins.tuţie
de
credit
(împrumutător/
creditor)
unei
persoane
fizice/
juridice
(împrumutat/
debitor)
pe
o
anumită
perioadă
de
.mp
(maturitate),
cu
un
anumit
scop,
contra
unui
cost
al
creditului
(dobândă
+
comisioane)
ü un consum/ o inves.ţie prezent(ă) pe datorie, urmat(ă) de o plată în viitor
Ø Acum
câteva
decenii,
decizia
de
acordare
a
unui
credit
era
luată
de
„bancher”
(consilierul
de
credit
cu
această
autoritate)
pe
baza
cunoş.nţelor
personale
(cât
de
bine
cunoştea
clientul,
ce
nivel
de
încredere
îi
acorda
acestuia
etc.).
Ø Pentru
client,
procesul
de
obţinere
a
unui
credit
apare
ca
o
„cuOe
neagră”:
el
cunoaşte
doar
„inputul”
(informaţiile
şi
documentele
personale
care
i
s-‐au
solicitat
de
către
bancă),
respec.v
„outputul”
(răspunsul
primit).
Ø „Conţinutul”
cu.ei
negre
reprezintă
ceea
ce
a
stat
la
baza
deciziei
de
creditare.
Scorul
de
credit
se
referă
tocmai
la
acest
conţinut.
ü Se
bazează
pe
verificarea
sta.s.că
a
unei
can.tăţi
mari
de
date,
de
unde
rezultă
nivelul
ridicat
de
obiec.vitate
al
procesului
ü Se
bazează
pe
asociaţii
şi
corelaţii,
nu
este
un
model
cauzal
ü Pe
baza
scorului,
.pare
complexe
de
comportament
pot
fi
reduse
la
nivelul
unei
singure
variabile,
ce
corelează
direct
cu
o
anumită
dimensiune
din
comportamentul
consumatorului
(ex.
capacitatea
de
plată)
ü Implementarea
unui
model
de
scor
presupune
mai
multe
etape:
§
culegerea
datelor
–
cel
mai
important
moment
şi
aspectul
esenţial
al
creării
unui
scor
de
credit
§
transformarea
datelor
–
analizează
datele
şi
le
converteşte
într-‐o
formă
care
poate
fi
folosită
în
procesul
de
modelare
§
selectarea
caracterisOcilor
–
din
mulţimea
de
caracteris.ci
care
ar
putea
fi
folosite
sunt
selectate
acele
caracteris.ci
care
explică
cel
mai
bine
comportamentul
dorit
(predic.ve,
logice,
stabile,
disponibile,
legate
de
client
şi
necorelate)
§
segmentarea
–
determină
clasele
de
clienţi
cu
diferite
categorii
de
risc
(ridicat/
mediu/
scăzut)
§
respingerea
ipotezei
–
se
asigură
că
rezultatele
obţinute
nu
sunt
datorate
întâmplării
§
calibrarea
–
se
asigură
că
rezultatele
scorului
au
acelaşi
înţeles
pentru
toate
valorile
§
validarea
şi
livrarea
–
testatarea
stabilităţii
modelului
şi
livrarea
acestuia
în
ac.vitate
§
dezvoltarea
şi
gesOonarea
situaţiior
–
planificarea
şi
adaptarea
scorului
Ø Contractul
de
credit
este
actul
încheiat
între
ins.tuția
de
credit
şi
împrumutat
prin
care
se
materializează
acordul
de
voinţă
dintre
cele
două
părţi
şi
care
reglementează
drepturile
şi
obligaţiile
acestora:
ü creditorul
se
obligă
să
pună
la
dispoziţia
debitorului
o
anumită
sumă
de
bani
contra
unei
dobânzi
şi
a
altor
costuri
asociate
(comisioane)
ü debitorul
se
obligă
să
u.lizeze
creditul
în
scopul
pentru
care
a
fost
contractat,
să-‐l
ramburseze
conform
graficului
de
rambursare,
să
plătească
dobânda
şi
celelalte
costuri
aferente
(comisioane),
precum
şi
eventualele
penalităţi
în
caz
de
nerespectare
a
clauzelor
contractuale
ü în
contractul
de
credit
sunt
prevăzute:
drepturile
şi
obligaţiile
părţilor,
consecinţele
nerespectării
clauzelor
contractuale,
eventualele
garanţii
etc.
Ø Orice
modificare
ulterioară
a
clauzelor
unui
contract
de
credit
se
face
numai
în
baza
unui
act
adiţional
la
contractul
de
credit
Ø Contractul
de
credit
încetează
de
drept
la
expirarea
duratei
pentru
care
a
fost
încheiat,
dacă
împrumutatul
a
achitat
toate
obligaţiile
sale
faţă
de
bancă,
în
caz
contrar,
rămâne
în
vigoare
până
la
recuperarea
integrală
a
creanţelor
băncii.
Garanţiile
colaterale
–
angajamente
accesorii
contractelor
de
credit
puse
la
dispoziţie
băncii
pentru
a
asigura
îndeplinirea
de
către
debitor
a
obligaţiilor
sale
contractuale.
După
natura
lor,
garanţiile
pot
fi
reale
şi
personale.
Ø
GARANŢIILE
REALE
–
mijloace
juridice
de
garantare
a
obligaţiilor
prin
afectarea
specială
a
unui
bun
(mobil
sau
imobil)
aflat
în
proprietatea
debitorului
asupra
căruia
se
ins.tuie
un
drept
real
accesoriu
de
garanţie,
în
vederea
asigurării
executării
obligaţiei
de
rambursare
a
creditului.
Bunul
cons)tuit
garanţie
este
protejat
de
la
urmărirea
celorlalţi
creditori
chirografari
–
a
căror
creanţă
nu
este
însoţită
de
garanţii
reale
sau
personale
sau
garanţia
are
un
grad
de
prioritate
inferior
celui
al
băncii
–
fiind
des)nat
urmăririi
şi
sa)sfacerii
cu
prioritate
a
creanţei
garantate.
Garanţiile
reale
conferă
creditorului
garantat:
ü dreptul
de
preferinţă
–
în
cadrul
executării
silite,
din
valoarea
bunului
se
asigură
mai
întâi
sa.sfacerea
integrală
a
creditorului
garantat,
apoi,
ceea
ce
prisoseşte
serveşte
sa.sfacerii
pretenţiilor
celorlalţi
creditori
ü dreptul
de
urmărire
–
creditorul
poate
urmări
bunul
în
mâinile
oricui
s-‐ar
afla,
în
măsura
necesară
sa.sfacerii
creanţei
garantate
Garanţiile
reale
sunt:
ü Garanţii
reale
mobiliare
cu
sau
fără
deposedarea
debitorului
de
bunul
adus
în
garanţie
–
se
înscriu
la
Arhiva
Electronică
de
Garanţii
Reale
Mobiliare
(AEGRM)
ü Garanţii
reale
imobiliare
–
se
înscriu
în
Cartea
Funciară
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
6
C5 OPERAŢIUNI
BANCARE
PRIVIND
ACORDAREA
DE
CREDITE
GARANŢIILE
PERSONALE
–
mijloace
juridice
de
garantare
a
obligaţiilor
prin
angajamentul
pe
care
şi-‐l
asumă
o
persoană
fizică
sau
juridică,
alta
decât
împrumutatul,
de
a
executa
obligaţia
debitorului
de
a
rambursa
creditul,
în
cazul
în
care
acesta
nu
şi-‐o
îndeplineşte.
Formele
de
garanţii
personale:
ü Fidejusiunea
(cauţiunea)
–
contract
prin
care
o
persoană
(fidejusor)
se
angajează
în
faţa
creditorului
să
execute
obligaţia
debitorului,
în
cazul
în
care
acesta
nu
o
îndeplineşte
la
termen
ü Scrisorile
de
garanţie
(emise
de
bănci,
ins.tuţii
financiare
şi
de
asigurări,
ministere,
companii
naţionale/
internaţionale
care
au
această
competenţă)
–
document
scris
prin
care
o
bancă
denumită
garantă
se
angajează
ca,
în
cazul
în
care
debitorul
nu
plăteşte
la
termen
suma
datorată,
să
plătească
această
sumă
beneficiarului
ü cerere
de
credit
ü cerere
de
credit
semnată
de
persoanele
autorizate
să
reprezinte
legal
societatea
ü d ocumente
de
iden.tate
(CI)
pentru
solicitant,
soţ/
soţie,
ü documente
care
atestă
situaţia
economico-‐financiară
a
societăţii
coplă.tor,
girant
(bilanţul,
contul
de
profit
şi
pierdere,
balanţele
de
verificare)
ü documente
care
atestă
venitul
ü fluxul
de
lichidităţi
(cash
flow),
bugetul
de
venituri
şi
cheltuieli
aferent
(adeverinţă
de
salariu,
contract
perioadei
pentru
care
se
solicită
creditul,
planul
de
afaceri
indivdual
de
muncă,
documente
n e c e s a r e
p e n t r u
j u s . fi c a r e a
ü lista
garanţiilor
propuse
veniturilor
realizate
din
alte
surse,
talon
de
pensie/
decizie
de
ü acordul
de
consultare
a
Centralei
Riscului
de
Credit
pensionare)*
ü cer.ficatul
de
atestare
fiscală,
hotărârea
organului
competent
potrivit
ü acord
de
consultare
şi
prelucrare
a
actelor
cons.tu.ve
şi
legii
cu
privire
la
contractarea
şi
garantarea
datelor
la
Biroul
de
Credit
creditului
etc.
ü alte documete solicitate de bancă ü orice alte documente necesare solicitate de bancă
*
Începând
cu
anul
2015,
cele
mai
multe
ins.tuţii
de
credit
din
România
au
încheiat
parteneriate
cu
Agenţia
Naţională
de
Administrare
Fiscală
(ANAF)
pentru
a
verifica
veniturile
raportate
ale
clienţilor
care
solicită
credite.
Ascel,
documentele
care
atestă
venitul
au
fost
înlocuite
cu
un
acord
de
consultare
şi
prelucrare
a
informaţiilor
din
bazele
de
date
ANAF.
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
10
C5 CREDITE
PENTRU
PERSOANE
FIZICE
(PF)
PF
Ø Credite
pentru
cumpărarea
de
bunuri
de
folosinţă
îndelungată
–
au
ca
des.naţie
achizi.onarea
de
produse
electro-‐IT,
mobilă
etc.
Ø Credite
pentru
cumpărarea
de
autoturisme
(credite
auto)
–
sunt,
de
regulă,
garantate
prin
gaj
asupra
autoturismului
Ø Credite
pentru
nevoi
personale
–
se
acordă
pentru
cheltuieli
nenominalizate
(des.naţia
creditului
nu
trebuie
precizată)
Ø Credite
pentru
studii
–
au
ca
des.naţie
achitarea
taxelor
şcolare
şi
a
altor
costuri
asociate
pentru
anumite
forme
de
învăţământ
Ø Credite
pentru
plata
unor
tratamente
medicale
–
acordate
pentru
acoperirea
cheltuielilor
legate
de
anumite
tratamente
medicale*
(ex.
lucrări
stomatologice)
Ø Credite
pentru
vacanţe
şi
călătorii
–
au
ca
des.naţie
achitarea
costurilor
de
transport,
cazare,
masă
(eventual,
direct
în
contul
agenţiei
de
turism),
precum
şi
a
altor
cheltuieli
curente
ocazionate
de
vacanţă
Ø Overdrah
(descoperit
de
cont)
–
credit
asociat
unui
card
de
debit
sau
unui
cont
curent
prin
care
se
acordă
o
limită
de
creditare,
peste
disponibilul
din
cont
(de
exemplu
1-‐3
salarii)
Ø Credite
pentru
cumpărarea
de
acţiuni
–
au
ca
des.naţie
cumpărarea
de
acţiuni
cotate
la
bursă
sau
subscrierea
unor
noi
acţiuni
în
cazul
majorărilor
de
capital
Ø Credite
de
refinanţare
–
au
ca
des.naţie
rambursarea
an.cipată
a
unui
alt
credit
(sau
a
mai
multor
credite)
de
la
aceeaşi
bancă/
de
la
o
altă
bancă/
de
la
mai
multe
bănci
cu
scopul
de
a
obţine
noi
condiţii
de
creditare
mai
potrivite
situaţiei
curente
a
debitorului
(o
dobândă
mai
avantajoasă,
o
perioadă
de
creditare
mai
mare
etc.)
*
Există,
de
regulă,
convenţii
încheiate
în
acest
scop
între
bănci
şi
cabinetele
medicale
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
12
C5 CREDITE
PENTRU
PERSOANE
JURIDICE
(PJ)
PJ
Finanţarea
acOvităţii
curente
(termen
scurt)
Ø Credite
globale
de
exploatare
–
funcţionează
după
sistemul
revolving
(pe
măsură
ce
banii
sunt
rambursaţi,
pot
fi
reu.lizaţi)
şi
se
acordă
în
limita
unui
nivel
global
de
credit,
care
acoperă
anasamblul
nevoilor
de
exploatare
ale
clienţilor
(aprovizionări
cu
materii
prime
şi
materiale,
mărfuri,
piese
de
schimb,
energie,
cheltuieli
cu
salarii,
taxe,
impozite
etc.)
Ø Linia de credit – deschideri de credit permanente ce funcţionează după sistemul revolving
Ø Credite
pentru
facilităţi
de
cont
–
credite
pe
perioade
scurte
şi
foarte
scurte
(până
la
30
zile)
acordate
în
situaţia
în
care
agentul
economic
nu
face
faţă
temporar
plăţilor.
Scopul
acestui
credit
este
de
a
acoperi
decalajul
intervenit
în
fluxul
de
lichidităţi
(cash
flow)
ca
urmare
a
apariţiei
unor
situaţii
neprevăzute
(întârzieri
în
încasarea
mărfurilor
livrate/
lucrărilor
executate/
serviciilor
prestate)
faţă
de
planificarea
fluxurilor
financiare
Ø Credite
pentru
descoperit
de
cont
(overdrah)
–
se
acordă
pentru
achitarea
unor
obligaţii
stringente
(aprovizionarea
cu
materii
prime,
materiale,
energie,
taxe,
impozite
şi
alte
obligaţii
curente)
pentru
a
preveni
lipsa
temporară
de
disponiblităţi
în
cont
Ø Credite
pentru
prefinanţarea
exporturilor
–
au
ca
des.naţie
sa.sfacerea
necesităţilor
curente
sau
excepţionale
ale
clienţilor
ocazionate
de
fabricarea
produselor
des.nate
exportului
Scontare
–
operaţiune
prin
care,
în
schimbul
unui
efect
de
comerţ
(cambie
sau
bilet
la
ordin),
banca
pune
la
dispoziţia
posesorului
creanţei
valoarea
efectului,
mai
puţin
agio
(dobânda
de
scont
şi
comisioanele
aferente),
înainte
de
scadenţa
efectului
respec.v.
Cambia
–
.tlu
de
credit
ce
pune
în
legătură
trei
Biletul
la
ordin
–
.tlu
de
credit
ce
pune
în
persoane
(fizice/
juridice):
legatură
două
persoane:
Girul
–
actul
prin
care
posesorul
unui
.tlu
de
credit
(girant)
transferă
unei
alte
persoane
(giratar)
printr-‐o
declaraţie
scrisă
pe
.tlu
toate
drepturile
aferente
acestuia.
ü
Dacă
există
dubii
cu
privire
la
cer.tudinea
încasării
sumei
la
scadenţă,
banca
are
dreptul
şi
obligaţia
de
a
nu
accepta
operaţiunea
de
scontare.
ü
În
caz
de
neplată
la
scadenţă,
banca
(în
calitate
de
giratar)
se
poate
îndrepta
pe
cale
de
regres
contra
oricăruia
dintre
obligaţi
şi
giranţi
(către
cel
mai
solvabil
dintre
aceş.a),
conform
prevederilor.
§ scontare
cu
regres
–
banca
îşi
rezervă
dreptul
de
a
se
îndrepta,
pe
cale
de
regres,
împotriva
beneficiarului,
precum
şi
a
celorlalţi
debitori
de
regres
§ scontare
cu
regres
parţial
–
banca
îşi
rezervă
dreptul
de
a
se
îndrepta,
pe
cale
de
regres,
împotriva
beneficiarului
şi
a
celorlalţi
debitori
de
regres
doar
în
anumite
situaţii
prevăzute
în
contractul
de
scont
§ scontare fără regres – banca renunţă la dreptul de regres împotriva beneficiarului
ü
Serviciul
de
finanţare
–
presupune
finanţarea
imediată
în
proporţie
de
cel
mult
80%
din
contravaloarea
fiecărei
facturi,
urmând
ca
restul
de
20%
să
se
elibereze
în
momentul
încasării
ü
Serviciul
de
colectare
–
urmărirea
încasării
la
scadenţă
a
facturilor
şi
somarea
debitorilor
ce
nu
respectă
scadenţele
ü
Serviciul
de
acoperire
a
riscului
de
neplată
a
debitorilor
–
în
cazul
riscului
de
neplată,
factorul
acoperă
contravaloarea
creanţelor
neîncasate
(20%)
în
termen
de
120
zile
de
la
scadenţa
creanţei
Ø Forfetare
–
formă
de
finanţare
pe
termen
scurt
sau
mediu
(30
zile
–
3
ani)
ce
presupune
cumpărarea
de
către
bancă
(forfetar)
a
creanţelor
în
valută
pe
care
un
exportator
le
are
faţă
de
un
beneficiar,
înainte
ca
acestea
să
ajungă
la
scadenţă,
contra
unei
taxe
de
forfetare,
fără
drept
de
regres
împotriva
vânzătorului
(cu
excepţia
cauzelor
de
fraudă)
Ø Credite
pentru
accesarea
fondurilor
europene
–
prefinanţarea
par.ală
sau
integrală
a
fondurilor
nerambursabile
(grant)
până
la
încasarea
lor
Locatorul/
finanţatorul
(în
calitate
de
proprietar)
transmite
locatarului/
uOlizatorului
(persoana
care
ia
cu
chirie
bunul),
pentru
o
perioadă
determinată,
dreptul
de
posesie
sau
de
folosinţă
a
unui
bun
(mobiliar,
imobiliar,
acOv
necorporal)
des.nat
desfăşurării
ac.vităţii
de
exploatare
a
locatarului,
contra
unei
chirii
(rată
de
leasing).
ü Leasing
financiar
–
la
finalul
contractului
de
leasing
financiar,
în
urma
achitării
valorii
reziduale,
clientul
devine
proprietarul
bunului.
ü Operaţiuni
de
sale
şi
lease-‐back
–
persoana
juridică
vinde
ac.vele
fixe,
iar
apoi
le
închiriază
la
loc
de
la
cumpărător
(des.nate
companiilor
care
au
nevoie
de
finanţare,
dar
nu
doresc
să
apeleze
la
un
credit
bancar
şi
nici
să
renunţe
la
ac.vele
deţinute).
BANCARE
C6. SITUAŢII SPECIALE ÎN
ACTIVITATEA DE CREDITARE
C6 GESTIUNEA
RISCULUI
DE
CREDIT
Ø
Riscul
de
credit
–
reprezintă
riscul
ca
băncile
să
înregistreze
pierderi
financiare
ca
urmare
a
neîndeplinirii
totale
sau
parţiale
a
obligaţiilor
de
plată
a
creditului
care
îi
revin
debitorului.
1.
Analiza
creditelor
ü presupune
determinarea
capacităţii
debitorului
de
a-‐şi
onora
obligaţiile
de
plată
asumate
prin
contractul
de
credit
ü se
bazează
pe
evaluarea
canMtaMvă
şi
calitaMvă
a
diferiţilor
factori
de
risc
ce
pot
afecta
capacitatea
de
rambursare
a
creditului:
§ Caracterul
debitorului
–
a=tudinea
faţă
de
rambursarea
creditelor
(vizibilă
în
rapoartele
existente
la
Biroul
de
Credit,
Centrala
Riscului
de
Credit)
§ Capitalul
–
valorea
resurselor
financiare
deţinute
de
debitor
(structura
capitalului,
evoluţia
acţiunilor,
evidenţa
vânzărilor,
profiturilor,
dividendelor,
viteza
de
rotaţie
a
stocurilor,
clienţilor,
creditorilor
etc.)
§ Capacitatea
de
plată
–
resursele
curente
ce
pot
fi
folosite
pentru
îndeplinirea
obligaţiilor
contractuale
§ Colateralul
(garanţia)
–
ac=vele
care
pot
fi
u=lizate
pentru
sa=sfacerea
obligaţiilor
contractuale,
în
cazul
în
care
nu
se
realizează
plata
(proprietatea
asupra
ac=velor,
vechimea
ac=velor,
vulnerabilitatea
la
uzura
morală,
gajuri,
ipoteci,
poziţia
societăţii
bancare
faţă
de
ceilalţi
creditori
etc.)
§ Condiţiile
de
mediu
economic
(în
care
îşi
desfăşoară
ac=vitatea
atât
debitorul
cât
şi
creditorul)
pot
afecta
capacitatea
debitorului
de
rambursare
a
creditului,
precum
şi
înclinaţia
creditorului
de
a
oferi
diverse
facilităţi
(ex=nderea
creditării,
posibilitatea
de
refinanţare
etc.)
§ Controlul
–
conformitatea
cu
legislaţia
în
vigoare
(întocmirea
corespunzătoare
a
documentaţiei
de
credit,
reglementări
bancare
privind
calitatea
creditelor
acceptabile
etc.)
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
2
C6 GESTIUNEA
RISCULUI
DE
CREDIT
1.
Analiza
creditelor
ü Se
realizează
periodic:
§ Înainte
de
acordare
§ După
acordare:
monitorizarea
creditului
–
revizuirea
con=nuă
a
creditului
acordat
cu
scopul
de
a
iden=fica
din
=mp
eventualele
deteriorări
ale
acestuia
şi
a
permite
remedierea
în
=mp
u=l
§ Principii
şi
proceduri
pe
care
se
bazează
procesul
de
creditare:
norme
şi
reglementări
legale,
e=ca
profesională,
conflictul
de
interese
§ Normele
de
creditare
(parametrii
specifici
fiecărui
credit):
descrierea
=pului
de
credit,
des=naţia
creditului,
scadenţa,
tarifarea,
garanţiile
solicitate
3.
Garantarea
creditelor
ü Solicitarea
unor
angajamente
accesorii
contractului
de
credit
care
au
scopul
de
a
asigura
ins=tuţia
de
credit
de
realizarea
certă
a
drepturilor
garantate
(recuperarea
sumelor
împrumutate
în
cazul
nerambursării
acestora
de
către
debitor).
*Calculaţi
pe
baza
datelor
cuprinse
în
situaţiile
financiare
ale
en=tăţii
economice,
întocmite
conform
reglementărilor
emise
de
Ministerul
Finanţelor
Publice
sau
de
autorităţi
ce
au
competenţe
similare
din
alte
ţări
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
5
C6 GESTIUNEA
RISCULUI
DE
CREDIT
4.2
Determinarea
necesarului
de
provizioane
specifice
de
risc
de
credit
ü ConsMtuirea
provizioanelor
–
crearea
provizioanelor
prin
includerea
pe
cheltuieli
a
sumei
reprezentând
nivelul
necesarului
de
provizioane
specifice
de
risc
de
credit
ü Regularizarea
provizioanelor
–
modificarea
nivelului
existent
al
acestora
prin
includerea
pe
cheltuieli
sau
reluarea
pe
venituri
a
sumei
reprezentând
diferenţa
dintre
nivelul
existent
în
sold
al
provizioanelor
şi
nivelul
necesarului
de
provizoane
ü UMlizarea
provizioanelor
–
anularea
provizioanelor
prin
reluarea
pe
venituri
a
sumei
reprezentând
nivelul
existent
în
sold
al
provizioanelor
pentru
care
este
îndeplinită
una
din
următoarele
condiţii:
§ Au
fost
epuizate
posibilităţile
legale
de
recuperare
sau
s-‐a
împlinit
termenul
de
prescripţie
§ Au
fost
transferate
drepturile
contractuale
aferente
respec=vului
credit
ü
Cum
Ø poate
fi
redus
riscul
de
credit:
Determinarea
bazei
de
calcul
pentru
provizioanele
specifice
de
risc
de
credit:
expunerea
băncii
faţă
de
debitor
(valoarea
debitului
rămas
de
rambursat)*
ü Solicitarea
ü Aplicarea
cuoeficientului
nor
angajamente
accesorii
contractului
de
provizionare
de
aupra
bazei
credit
de
care
calcul
au
scopul
conform
de
a
adsigura
tabelului
e
mai
jios:
ns=tu=a
de
credit
de
realizarea
certa
a
drepturilor
garantate
(recuperarea
sumelor
imbrumutate
in
cazul
nerambursarii
acestora
de
cpatre
Coeficienţi
debitor).
rovizionare
aferenţi
categoriilor
de
clasificare
Standard 0 0,07
Piedere
1
1
Sursa:
Regulamentul
BNR
nr.5/2002
actualizat
*din
care
se
deduc
garanţiile
acceptate
a
fi
luate
în
considerare
conform
normelor
BNR
pentru
acele
credite
pentru
care
nu
s-‐au
iniţiat
proceduri
judiciare
şi
pentru
care
sumele
restante
înregistrează
un
serviciu
al
datoriei
de
cel
mult
90
zile
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
7
C6 CONSTITUIREA
PROVIZIOANELOR
Criterii
de
încadrare
pe
categorii
de
clasificare
pentru
creditele
acordate
clienţilor
din
afara
sectorului
insMtuţiilor
de
credit
Performanţa
financiară
A
B
C
D
E
Serviciul
datoriei
0
–
15
ZILE
16
–
30
ZILE
31
–
60
ZILE
61
–
90
ZILE
MIN.
91
ZILE
Sursa:
Regulamentul
BNR
nr.5/2002
actualizat
Nu
s-‐au
iniţiat
proceduri
judiciare
S-‐au
iniţiat
proceduri
judiciare
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
8
C6 RECUPERAREA
DATORIIOR
Ø
Proceduri
de
colectare
şi
recuperare
–
măsuri
luate
de
bancă
pentru
a-‐i
convinge
pe
debitorii
care
înregistrează
întârzieri
la
plata
ratelor
să-‐şi
onoreze
obligaţiile
contractuale
cu
scopul
de
a
diminua
provizioanele
şi
a
scădea
costul
de
risc.
dificultăţi
financiare
în
scopul
adaptării
condiţiilor
de
rambursare
la
noile
posibilităţi
financiare
ale
debitorului
2prevăzută
în
Codul
de
Procedură
Civilă
3prevăzută
în
Codul
Civil
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
9
C6 INSOLVENŢA
DEBITORILOR
Ø
Creşterea
volumului
de
credite*
şi
tendinţele
internaţionale
arată
necesitatea
existenţei
unui
cadru
juridic
de
reglementare
a
insolvenţei
debitorilor.
*
Cu
cât
se
oferă
mai
uşor
credite,
cu
atât
creşte
probabilitatea
ca
debitorii
să
întâmpine
dificultăţi
în
achitarea
ratelor.
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
10
TEHNICI ŞI OPERAŢIUNI
BANCARE
C7. SISTEMUL DE PLĂŢI
INSTRUMENTE DE PLATĂ
C7 TRANSFERUL
DE
FONDURI
ŞI
SISTEMELE
DE
PLĂŢI
Ø Definiţii
Transferul
de
fonduri
–
în
sens
larg,
se
referă
la
orice
mişcare
a
banilor,
fără
a
avea
drept
scop
s5ngerea
unei
obligaţii
(alimentări
de
card,
transferul
de
sume
dintr-‐un
cont
într-‐altul
al
aceluiaşi
5tular,
donaţii,
transferuri
în
familie
sau
între
prieteni
etc.)
Transferuri
interbancare
–
transferuri
de
fonduri
realizate
între
bănci
diferite
(o
ieşire
din
bilanţul
unei
bănci
şi
o
intrare
în
bilanţul
altei
bănci,
adică
o
modificare
patrimonială)
Transferuri
intrabancare
–
transferuri
de
fonduri
realizate
între
unităţile
aceleiaşi
bănci
(nu
modifică
situaţia
patrimonială
a
băncii)
Plată
–
transfer
de
fonduri
ce
are
drept
scop
sKngerea
unei
obligaţii
financiare
dintre
părţile
par5cipante
la
o
tranzacţie
Sistemul
de
plăţi
–
set
de
aranjamente
privind
descărcarea
obligaţiilor
asumate
de
către
agenţii
economici
(inclusiv
persoane
fizice)
în
urma
tranzacţiilor
economice
cu
bunuri
sau
servicii
Ø Sistemul de plăţi poate fi reprezentat sinte5c sub forma de piramidă inversată pe 5 niveluri:
Ø Compensarea
–
stabileşte
poziţia
debitoare
sau
creditoare
a
unei
bănci
faţă
de
cealaltă,
soldează
operaţiunile
înregistrate
pentru
fiecare
bancă
şi
s5nge
datoriile
reciproce
dintre
bănci
ü compensări
bilaterale
–
presupun
relaţii
existente
între
două
en5tăţi
şi
au
loc
atunci
când
există
un
volum
consistent
de
operaţiuni
între
acestea
cu
caracter
permanent
ü compensări
mulKlaterale
–
implică
fluxuri
numeroase
ce
angrenează
întreg
sistemul
bancar
ü un
sistem
pentru
plăţi
de
mare
valoare
în
lei
(ReGIS)
ü un
sistem
pentru
plăţi
de
valoare
mică
şi
volum
mare
în
lei
(SENT)
ü un
sistem
de
plăţi
de
mare
valoare
în
euro
(Target
2)
ü un
sistem
de
depozitare
şi
decontare
a
instrumentelor
financiare,
administrat
de
banca
centrală
(SaFIR)
ü două
sisteme
de
compensare
şi
decontare
a
valorilor
mobiliare
(pentru
instrumente
financiare
tranzacţionate
la
Bursa
de
Valori
Bucureş5
–
RoClear
şi
Sibex)
Ø SEPA
(Single
Euro
Payment
Area)*
–
proiect
ce
presupune
uniformizarea
plăţilor
fără
numerar
la
nivel
european
asPel
încât
par5cipanţii
să
poată
efectua
plăţi
interne
şi
externe
în
aceleaşi
condiţii,
pe
baza
unui
set
de
instrumente
standardizate
(ţările
implicate
în
proiectul
SEPA
sunt
statele
membre
ale
UE
din
zona
euro
şi
non-‐euro,
precum
şi
Islanda,
Norvegia,
Liechtenstein
şi
Elveţia).
Obiec5vele
SEPA:
ü unificarea
pieţei
europene
a
plăţilor
ü s5mularea
concurenţei
şi
dezvoltării
unui
sector
european
compe55v
şi
inovator
al
serviciilor
de
plată,
de
calitate
superioară
şi
foarte
eficiente
din
punctul
de
vedere
al
preţului
*Scopul
înfiinţării
SEPA
se
regăseşte
printre
obiec5vele
agendei
Lisabona
(susţinerea
creşterii
compe55vităţii
şi
transparenţei
economiei
şi
integrării
europene,
prin
asigurarea
unei
pieţe
compe55ve
de
plăţi
de
mică
valoarea
în
euro).
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
5
C7 SISTEMUL
DE
PLĂŢI
Ø Eurogiro
–
sistem
global
de
plăţi
electronice
între
en5tăţi
poştale,
bănci,
ins5tuţii
financiare
şi
alte
organisme
ce
realizează
plăţi
Ø Western
Union
–
sistem
ce
realizează
operaţiuni
de
transferuri
de
bani
în
peste
200
ţări
şi
teritorii
din
întreaga
lume
(cu
o
experienţă
de
peste
150
ani)
Ø MoneyGram
–
oferă
servicii
de
transferuri
de
bani
în
192
ţări
din
întreaga
lume,
suma
tranzacţiilor
fiind
limitată
pentru
a
preveni
spălarea
banilor
prin
aceste
canale
alterna5ve
de
plată.
Ø Banca centrală joacă un rol fundamental în monitorizarea tuturor sistemelor de plăţi
ü riscul
sistemic
–
în
cazul
neîndeplinirii
obligaţiilor
ce
revin
par5cipanţior
la
sistem
ü riscul
juridic
–
riscul
înregistrării
unor
pierderi
ca
urmare
a
neaplicării
(aplicării
defectuoase)
prevederilor
legale
în
domeniul
sistemelor
de
plăţi
ü riscul
operaţional
–
riscul
manifestat
ca
urmare
a
erorii
umane
sau
a
funcţionarii
defectuoase
a
infrastructurii
sistemelor
de
plăţi
ü riscul
de
decontare
(risc
financiar)
–
riscul
manifestat
ca
urmare
a
faptului
că
decontarea
în
cadrul
unui
sistem
nu
se
desfăşoară
aşa
cum
s-‐a
an5cipat
(cuprinde
riscul
de
credit
şi
riscul
de
lichiditate)
ü riscul
de
lichiditate
–
urmare
a
intrării
în
incapacitate
de
plată
(pe
moment)
a
unui
par5cipant
ü riscul
de
credit
–
urmare
a
intrării
în
incapacitate
de
plată
(pe
termen
nedeterminat)
a
unui
par5cipant
ü riscul
de
principal
–
urmare
a
pierderii
integrale
a
valorii
unei
tranzacţii
cu
ac5ve
ce
prezintă
diferenţe
de
5mp
între
finalizarea
decontării
fondurilor
şi
finalizarea
decontării
ac5vului
tranzacţionat
(risc
Hersta`)
ü riscul
reputaţional
–
prejudicii
morale
aduse
sistemului
Ø Definiţii
Instrumentele
de
plată
–
mijloacele
prin
care
se
derulează
plăţile
în
economie,
ce
pot
fi
sub
formă
de
numerar
sau
subs5tute
ale
acestuia,
inclusiv
documente
bancare
operaţionale
pe
suport
de
hâr5e
sau
electronic.
În
funcţie
de
momentul
emiterii
instrucţiunii
în
raport
cu
scadenţa
obligaţiei
q
instrumente
de
plată
an5cipată
q
instrumente
de
plată
în
5mp
real
q
instrumente
de
plată
întârziată
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
9
C7 INSTRUMENTELE
DE
PLATĂ
–
ORDINUL
DE
PLATĂ
Ø Instrumentele
de
plată
tradiţionale
cu
monedă
scripturală
sunt:
ordinul
de
plată,
cecul,
cambia
şi
biletul
la
ordin
Ø In
relaţiile
comerciale
internaţionale
se
u5lizează:
acredi5vul
documentar
şi
incasso-‐ul
documentar
Ordinul
de
plată
–
dispoziţie
necondiţionată,
dată
de
către
un
5tular
de
cont
băncii
sale,
de
a
pune
la
dispoziţia
unui
beneficiar
o
anumită
sumă
de
bani.
Emiterea
OP-‐ului
presupune
existenţa
unor
disponibilităţi
în
cont
cel
puţin
egale
cu
suma
transferată.
Par5cipanţii
la
circuitul
OP-‐ului
sunt:
ü Emitentul
–
persoana
care
emite
OP-‐ul
pe
cont
propriu,
în
baza
unui
cont
deschis
la
o
bancă
ü Beneficiarul
–
persoana
desemnată
prin
OP
să
primească
o
sumă
de
bani
ü Banca
iniţiatoare
–
cea
căreia
i
se
adresează
ordinul
de
plată
al
emitentului
şi
la
care
acesta
are
deschis
contul
ü Banca
desKnatară
–
recep5onează
şi
acceptă
OP-‐ul,
în
nume
propriu
sau
pentru
un
client
al
său
(beneficiar)
Cecul
–
instrument
de
plată
prin
care
5tularul
unui
cont
dă
o
instrucţiune
băncii
sale
de
a
pune
la
dispoziţie
o
anumită
sumă
de
bani
unei
alte
en5tăţi,
persoană
fizică
sau
juridică.
Ø Cecul
este
un
instrument
de
plată
la
vedere,
ceea
ce
nu
implică
din
partea
băncii
plă5toare
acceptarea
lui,
ci
doar
efectuarea
serviciului
de
decontare
Ø Atunci
când
emite
un
cec,
5tularul
trebuie
să
deţină
disponibilităţi
suficiente
în
cont,
în
caz
contrar,
cecul
nu
are
acoperire
(sancţiuni
civile
şi
penale)
ParKcipanţii
la
circuitul
cecului
sunt:
ü Trăgătorul
–
emite
cecul
în
baza
unor
disponibilităţi
în
contul
deschis
la
banca
sa
(dispoziţie
de
plată
necondiţionată)
ü Trasul
–
banca
ce
primeşte
ordinul
necondiţionat
de
la
trăgător
de
a
plă5
la
prezentare
cecul
ü Beneficiarul
–
en5tatea
care
încasează
suma
înscrisă
pe
cec
CIRCUITUL CECULUI
Ø În
funcţie
de
modul
în
care
este
s5pulat
beneficiarul,
există:
ü
cec
nomina5v
–
are
înscris
numele
beneficiarului
ü
cec
la
ordin
–
poate
fi
transmis
altei
persoane
prin
gir
ü
cec
la
purtător
–
nu
are
înscris
numele
beneficiarului
la
emitere
Ø Cecul
barat
–
cec
care
are
două
linii
paralele
ver5cale
sau
oblice:
ü
cec
cu
barare
generală
–
poate
circula
prin
gir,
neavând
înscrisă
între
bare
denumirea
băncii,
aceasta
fiind
menţionată
de
ul5mul
giratar
ü
cec
cu
barare
specială
–
are
înscrisă
denumirea
băncii
între
cele
două
bare
Ø Cecul
de
călătorie
–
are
înscrisă
o
anumită
sumă
standard
a
priori
prin
intermediul
căreia
se
poate
ridica
numerar
de
la
bancă/
alte
ins5tuţii
specializate
în
5mpul
călătoriilor
în
ţară
şi
în
străinătate,
fără
a
implica
existenţa
unui
cont
bancar.
CIRCUITUL CAMBIEI
ü Cambia
în
alb
–
o
parte
din
menţiunile
de
pe
cambie
sunt
completate
înaintea
prezentării
la
plată,
nu
la
emitere
ü Contracambia
–
este
emisă
când
o
cambie
nu
este
plă5tă
la
scadenţă
de
către
beneficiar
asupra
unuia
dintre
giranţi
ü Cambia
financiară
(de
bronz)
–
este
emisă
de
către
ins5tuţii
financiare
şi
are
la
bază
tranzacţii
de
natură
financiar-‐bancară
ü Cambia
de
complezenţă
–
este
emisă
de
către
o
firmă
aflată
în
incapacitate
temporară
de
plată,
fără
a
avea
la
bază
tranzacţii
comerciale,
în
scopul
s5ngerii
unei
obligaţii
scadente
Biletul
la
ordin
–
este
o
formă
mai
simplă
a
cambiei
care
reflectă
doar
relaţiile
dintre
beneficiar
şi
plă5tor.
Plă5torul
emite
un
bilet
la
ordin
prin
care
se
angajează
ferm
să
platească
la
scadenţă
o
sumă
de
bani
înscrisă
pe
document.
BILETUL
LA
ORDIN
AcrediKvul
documentar
–
angajamentul
unei
bănci
de
a
plă5
vânzătorului
de
bunuri/
prestatorului
de
servicii
o
anumită
sumă
de
bani
condiţionată
de
prezentarea
unor
documente
specificate
în
acredi5v
care
să
dovedească
livrarea
mărfii/
prestarea
serviciilor
(instrument
de
plată
frecvent
u5lizat
în
comerţul
internaţional).
ParKcipanţii
la
circuitul
acredi5vului
sunt:
ü Ordonatorul
–
iniţiatorul
tranzacţiei,
cel
care
solicită
deschiderea
acredi5vului
(importatorul/
cumpărătorul)
ü Banca
emitentă
–
banca
ordonatorului
căreia
i
se
dă
ordin
de
deschidere
a
acredi5vului
ü Banca
noKficatoare/
avizatoare
–
primeşte
detaliile
despre
acredi5v
de
la
banca
emitentă
şi
avizează
beneficiarul
despre
primirea
acredi5vului
şi
remite
documentele
primite
de
la
beneficiar
băncii
emitente
după
livrarea
mărfii/
prestarea
serviciilor
ü Beneficiarul
–
cel
în
favoarea
căruia
se
emite
acredi5vul
(exportatorul/
vânzătorul)
q acrediKv
revocabil
–
poate
fi
modificat/
anulat
de
banca
emitentă,
fără
avizarea
prealabilă
a
beneficiarului
q acrediKv
irevocabil
–
implică
angajamentul
ferm
al
băncii
emitente
de
a
efectua
plata
în
favoarea
beneficiarului
dacă
documentele
prezentate
de
acesta
sunt
conforme
cu
termenii
specificaţi
în
AD
ü acrediKv
irevocabil
neconfirmat
–
banca
emitentă
îşi
asumă
întreaga
responsabilitate
cu
privire
la
plată
ü acrediKv
irevocabil
confirmat
–
angajamentului
ferm
al
băncii
emitente
i
se
adaugă
un
angajament
de
plată
independent
şi
ferm
al
unei
terţe
bănci
(banca
terţă
confirmatoare)
q AD
transferabil
–
beneficiarul
are
dreptul
să
solicite
băncii
însărcinate
cu
plata
să
îl
facă
u5lizabil
(în
totalitate
sau
parţial)
pentru
unul
sau
mai
mulţi
beneficiari
terţi
q AD
reînnoibil
(revolving)
–
deschis
pentru
o
anumită
valoare,
urmând
ca
banca
să-‐l
reîntregească
automat
pentru
fiecare
nouă
livrare
(totalul
sumelor
reînnoite
trebuie
să
se
încadreze
în
valoarea
globală
a
AD)
q AD
cu
clauza
roşie
(red
clause)
–
permite
ca
încasarea
banilor
să
se
facă
înaintea
prezentării
documentelor
ce
atestă
expedierea
mărfii
q AD
stand-‐by
–
emis
de
o
bancă
în
numele
unui
client
şi
în
favoarea
unei
terţe
părţi
din
străinătate,
acţionând
ca
o
garanţie
pentru
banca
emitentă
(în
favoarea
beneficiarului
din
străinătate)
q AD
de
compensaţie
(reciproce)
–
u5lizate
în
cazul
operaţiunilor
de
contrapar5dă
din
comerţul
internaţional
(barter,
compensaţii,
reexport).
Ambii
parteneri
au
dubla
calitate
de
importator
şi
exportator,
convenind
să
facă
un
schimb
de
mărfuri
echivalente
valoric,
într-‐un
anumit
interval
de
5mp,
deschizându-‐şi
reciproc
câte
un
AD
q acrediKv
subsidiar
(back-‐to-‐back)
–
presupune
două
acredi5ve
dis5ncte,
unul
de
import
al
unei
mărfi,
altul
de
export
al
aceleiaşi
mărfi,
ambele
domiciliate
la
aceeaşi
bancă,
banca
intermediarului
operaţiunii.
Folosind
drept
garanţie
primul
AD
deschis
în
favoarea
firmei
intermediare,
banca
deschide
al
doilea
AD
în
favoarea
unui
terţ
exportator.
AsPel,
intermediarii
derulează
tranzacţii
fără
să
avanseze
propriile
fonduri
pentru
deschiderea
celui
de
al
doilea
AD.
BANCARE
C8. GESTIONAREA
RISCURILOR BANCARE
C8 RISCUL
BANCAR
Ø
Definiţie
Riscul
bancar
reprezintă
posibilitatea
apariţiei
unor
evenimente
pe
parcursul
derulării
operaţiunilor
bancare
ce
pot
provoca
efecte
nega9ve
asupra
ac9vităţii
băncii
Ø
Tipuri
de
riscuri
specifice
ac>vităţii
bancare:
ü riscul
de
creditare
–
riscul
ca
debitorii
să
nu
dorească/
poată
rambursa
creditele
contractate
ü riscul
de
ţară
–
risc
adiţional
riscului
de
credit,
asociat
condiţiilor
economice,
sociale,
poli9ce
ale
ţării
de
origine
a
debitorului
(întâlnit
în
cazul
băncilor
mul9naţionale)
ü riscul
de
transfer
–
componentă
a
riscului
de
ţară,
apare
atunci
când
obligaţia
debitorului
nu
este
exprimată
în
moneda
locală
a
acestuia
ü risc
de
lichiditate
–
riscul
ca
banca
să
nu
poată
onora
în
orice
moment
obligaţiile
de
plată
pe
termen
scurt
ü riscul
de
capital
–
riscul
ca
fondurile
proprii
ale
băncii
să
fie
insuficiente
pentru
acoperirea
pierderilor
din
ac9vitatea
curentă
ü riscul
operaţional
–
riscul
generat
de
u9lizarea
inadecvată
a
unor
procese,
sisteme,
resurse
umane
etc.
ü riscul
legal
–
riscul
primirii
unor
amenzi,
penalităţi,
sancţiuni
ca
urmare
a
neaplicării/
aplicării
defectuoase
a
dispoziţiilor
legale/
contractuale
(riscul
legal
poate
fi
privit
ca
făcând
parte
din
riscul
operaţional)
Ø
Definiţie:
Riscul
de
ţară
–
se
manifestă
în
cazul
operaţiunilor
financiar-‐bancare
desfăşurate
cu
operatorii
din
afara
graniţelor
ţării
şi
se
manifestă
prin
probabilitatea
nerecuperării
creanţelor
de
către
banca
creditoare
(întâlnit
în
cazul
băncilor
mul9naţionale)
ü Riscul
de
ţară
asociat
riscului
poli>c
(suveran)
–
instabilitatea
poli9că
a
unui
stat
poate
afecta
ac9vitatea
creditorilor
prin
renegocierea
contractelor,
limitarea
sau
interzicerea
inves9ţiilor,
refuzul
de
a
plă9
datoria
publică
etc.
ü Riscul
de
ţară
asociat
riscului
economic
–
se
referă
la
incapacitatea
ţărilor
debitoare
de
a
asigura
plata
la
9mp
a
datoriilor,
ca
urmare
a
deficienţelor
înregistrate
în
situaţia
economică
şi
monetară
a
ţărilor
respec9ve
Ø
Riscul
de
ţară
trebuie
abordat
global,
deoarece
factorii
care
îl
determină
se
intercondiţionează
şi
se
potenţează
reciproc.
§
Teoria
valorii
firmei
–
u9lizează
metoda
de
evaluare
a
firmelor
realizată
pe
baza
analizei
financiare:
1. evaluarea
valorii
economice
a
ţării
pe
baza
capitalizării
fluxurilor
de
venituri
(excedentul
balanţei
comerciale)
2. raportarea
valorii
economiei
(garanţie
pentru
creditori)
la
datoria
externă
a
ţării
pentru
determinarea
indicatorului
de
risc
al
ţării
Există
o
serie
de
agenţii
de
evaluare
care
acordă
note
(ra9ng)
atât
9tlurilor
de
valoare,
cât
şi
en9tăţilor
acestora
(ins9tuţii,
bănci):
Moody’s,
Standard
and
Poor’s,
FitchIBCA.
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
5
C8 RISCUL
DE
PIAŢĂ
Ø
Definiţie:
Riscul
de
piaţă
–
se
referă
la
modificarea
valorii
instrumentelor
sau
contractelor
băncii
din
cauza
fluctuaţiei
preţurilor
ac9velor
tranzacţionate,
a
fluctuaţiilor
ratelor
de
dobândă,
cursului
de
schimb
sau
a
altor
indicatori
de
pe
piaţă
Ø
Definiţie:
Riscul
de
rată
a
dobânzii
–
apare
ca
urmare
a
fluctuaţiilor
înregistrate
în
nivelul
ratei
dobânzii
atât
la
ac9vele,
cât
şi
la
pasivele
din
portofoliul
băncii
Ø
Riscul
de
rată
a
dobânzii
îşi
manifestă
impactul
sub
două
forme:
ü înregistrarea
unor
pierderi
ca
urmare
a
variaţiei
ratei
dobânzii
(diminuarea
venitului
înregistrat
din
dobânzi)
–
efectul
de
exploatare
ü deteriorarea
situaţiei
patrimoniale
a
băncii
ca
urmare
a
variaţiei
ratei
dobânzii
(diminuarea
capitalului
propriu)
–
efectul
de
bilanţ
Comitetul
pentru
managementul
ac9velor
şi
al
datoriilor
(ALCO)
abordează
atât
protec9a
veniturilor,
cât
şi
a
capitalului
faţă
de
riscul
ratei
dobânzii.
Ø
Riscul
de
rată
a
dobânzii
apare
atât
în
cazul
deţinerii
de
ac9ve
şi
pasive
cu
dobândă
fixă
care
diferă
ca
scadenţă
şi
preţ,
cât
şi
în
cazul
deţinerii
de
ac9ve
şi
pasive
cu
dobândă
variabilă
care
se
adaptează
diferit
la
fluctuaţiile
înregistrate
în
rata
dobânzii
Ø
Ges9unea
riscului
ratei
dobânzii
constă,
pe
de
o
parte
în
realizarea
unei
egalităţi
între
duratele
de
recuperare
a
ac9velor
şi
pasivelor,
iar
pe
de
altă
parte
în
acoperirea
riscului
prin
instrumente
derivate
sau
prin
ajustări
ale
discrepanţelor
înregistrate
între
ac9vele
şi
pasivele
cu
dobândă
variabilă
Ø
Fluctuaţia
preţului
ac9velor
şi
pasivelor
din
cauza
modificării
ratei
dobânzii
într-‐o
perioadă
de
9mp
poate
transforma
diverse
riscuri
(riscul
de
creditare)
într-‐o
ameninţare
majoră
la
adresa
băncii.
Ø
Definiţie:
Riscul
de
schimb
valutar
–
apare
pentru
băncile
care
deţin
ac9ve
şi
pasive
în
devize,
ca
urmare
a
variaţiei
cursului
de
schimb
valutar
Ø
Riscul
de
schimb
valutar
se
întrepătrunde
cu
riscul
dobânzii,
deoarece
cumpărarea
sau
vânzarea
la
termen
a
valutei
dă
naştere
riscului
de
schimb,
iar
plasarea
capitalului
asael
obţinut
dă
naştere
riscului
de
dobândă
Ø
Riscul
valutar
este
generat
de
lipsa
echivalenţei
dintre
ac9vele
angajate
şi
pasivele
atrase
pentru
o
anumită
deviză
Ø
Riscul
valutar
cuprinde
atât
operaţiunile
desfăşurate
de
bancă
pentru
clienţii
săi,
cât
şi
propriile
operaţiuni
şi
este
cu
atât
mai
important
cu
cât
ponderea
ac9velor
şi
pasivelor
externe
în
bilanţ
este
mai
mare
ü Diversificarea
portofoliului
de
ac9ve
şi
pasive
în
valută
–
bazându-‐se
pe
necorelarea
evoluţiilor
cursurilor
diverselor
valute
ü U9lizarea
unor
tehnici
de
reducere
a
riscului
–
instrumente
de
hedging
Ø Definiţie:
Riscul
de
lichiditate
–
probabilitatea
ca
banca
să
nu-‐şi
poată
onora
plăţile
faţă
de
clienţi,
ca
urmare
a
devierii
proporţiei
dintre
creditele
pe
termen
lung
şi
creditele
pe
termen
scurt,
necorelate
cu
structura
pasivelor
băncii.
Ø
În
general,
plasamentele
pe
termen
lung
sunt
mai
mari
decât
resursele
pe
termen
lung
ale
băncilor,
prin
urmare,
banca
riscă:
ü Să
nu-‐şi
poată
onora
angajamentele
pe
termen
scurt
–
risc
de
lichiditate
imediată
(retrageri
masive
şi
neaşteptate
ale
creditorilor
ei).
§ În
această
situaţie,
banca
poate
fi
forţată
fie
să
împrumute
fonduri
de
urgenţă
la
costuri
excesive
pentru
acoperirea
obligaţiilor
imediate,
fie
să
atragă
deponenţii
prin
dobânzi
mai
mari
decât
cele
prac9cate
pe
piaţă
§ Menţinerea
unui
permanent
echilibru
între
onorarea
retragerilor
şi
a
solicitărilor
de
credite
înseamnă
o
ges9onare
eficientă
a
lichidităţilor
(specifică
managementului
bancar)
§ Autorităţile
de
supraveghere
încearcă
să
ţină
sub
control
acest
risc
impunând
băncilor
păstrarea
unei
lichidităţi
suficiente
prin
respectarea
unui
raport
de
lichiditate
ü Să
aibă
resurse
cu
scadenţă
mică
şi
plasamente
cu
scadenţă
mare
–
risc
de
transformare
§ Depozitele
la
vedere
sunt
în
general
mai
stabile
decât
cele
la
termen
§ Depozitele
interbancare
sunt
mai
vola9le
decât
depozitele
clienţilor
§ Creditele
pe
termen
scurt
sunt
mai
degrabă
nerespectate
decât
creditele
pe
termen
lung
ü Diversificarea
resurselor
pasive
ale
băncii
şi
minimizarea
gradului
de
concentrare
pe
o
anumită
categorie
de
clienţi
(pentru
ca
solicitările
simultane
de
retragere
să
fie
uşor
de
ges9onat)
ü Minimizarea
dependenţei
de
fondurile
obţinute
de
pe
piaţa
interbancară
şi
creşterea
depozitelor
atrase
de
la
populaţie
şi
companii
ü Deţinerea
unor
depozite
stabile
care,
deşi
aduc
mai
puţin
profit
băncii,
diminuează
riscul
de
lichiditate
(produse
bancare
de
economisire
pe
termen
mediu
şi
lung)
ü Deţinerea unor 9tluri de stat care să permită obţinerea unor lichidităţi de urgenţă de la banca centrală
ü Majorarea fondurilor proprii pentru realizarea de inves9ţii şi creşterea lichidităţii
ü Previzionarea
fluctuaţiei
de
lichiditate
viitoare
pe
baza
fluxurilor
de
numerar
aşteptate
în
condiţii
normale
de
ac9vitate,
dar
şi
în
condiţii
de
criză
ü Monitorizarea permanentă a lichidităţii bancare prin proceduri şi norme interne bine puse la punct
Ø Definiţie:
Ø
Exemple:
ü Carduri
bancare
copiate
ü Fraude
realizate
de
personalul
intern
ü Abateri
de
la
proceduri
ü Erori
umane
în
realizarea
operaţiunilor
bancare
ü Disfuncţionalităţi
ale
sistemului
informa9c
ü Incendii
sau
alte
calamităţi
naturale
etc.
Ø
Riscul
operaţional
este
reglementat
la
nivel
legisla9v,
urmărindu-‐se
cerinţele
minime
de
capital
pentru
riscul
operaţional
ale
ins9tuţiilor
de
credit
(având
la
baza
reglementările
cu
privire
la
riscul
operaţional
realizate
de
Banca
Reglementelor
Internaţionale
de
la
Basel)
ü Ins9tuţiile
de
credit
trebuie
să
dispună
în
permanenţă
de
fonduri
proprii
pentru
acoperirea
riscului
operaţional
la
care
sunt
expuse
ü Evitarea riscului operaţional prin neangajarea în ac9vităţi ce conduc la risc
BANCARE
1914
–
primul
card
(în
formă
arhe5pală)
emis
de
Western
Union
în
SUA
cu
scopul
de
a
încuraja
cumpărăturile
şi
a
fideliza
clienţii
–
putea
fi
folosit
doar
la
această
companie
(card
proprietar/
privat)
1950
–
primul
card
de
credit
pentru
plăţi
în
restaurant
(Diner’s
Club
Card
creat
de
americanii
Frank
McNamara
şi
Ralph
Schneider)
1958
–
precursorul
cardului
de
credit
universal
modern
acceptat
la
plată
de
orice
comerciant
înrolat
în
acest
sistem
de
plată
(BankAmericard,
emis
de
Bank
of
America
ce
avea
să
devină,
împreună
cu
alte
bănci,
Visa
Interna5onal
în
1976)
1995 – primul card de plată în lei din România (“Prima” – card proprietar emis de BRD)
q card
de
debit
–
contul
bancar
asociat
cardului
este
un
cont
de
debit
(u5lizare
în
limita
sumelor
prezervate
în
cont)
q card
de
credit
–
contul
bancar
asociat
cardului
este
un
cont
de
credit
(u5lizarea
se
face
în
limita
unui
plafon
de
credit
acordat
clientului
de
către
bancă)
După
emitent
q carduri
emise
de
insBtuţii
financiare
–
bancare
şi
nebancare
q carduri
emise
de
insBtuţii
nefinanciare
–
cluburi
private,
lanţuri
hoteliere
şi
de
magazine,
linii
aeriene
internaţionale:
conferă
deţinătorilor,
pe
lângă
calitatea
de
membru,
posibilitatea
achitării
unor
servicii
cu
acestea
Ø
Cardul
de
debit
–
tranzacţiile
se
efectuează
în
limita
disponibilului
din
contul
asociat
cardului
Ø
Poate
fi
emis
în
monedă
naţională
(lei)
sau
în
valută
(euro,
dolar
etc.)
Ø
Des5nat:
persoanelor
fizice/
juridice
Ø
Arie
de
u5lizare:
ü
România/
străinătate*
ü
în
mediul
electronic
(terminale
POS,
ATM,
Internet)
ü
oriune
este
afişată
sigla
ins5tuţiei
sub
care
a
fost
emis
(Visa,
MasterCard/
Maestro
etc.)
Ø
Cardul
poate
fi
u5lizat
pentru:
ü
plată
produse/
servicii
la
comercianţii
acceptanţi
de
carduri
(POS)
ü
ridicare
numerar
de
la
ATM
şi
de
la
ghişeele
băncilor
ü
plata
facturilor
de
u5lităţi
şi
servicii
prin
ATM,
în
funcţie
de
convenţiile
încheiate
ü
transferul
de
fonduri
prin
ATM
(între
conturi,
plata
ratelor
la
credite)
ü
accesarea
serviciului
Mobile
Banking
ü
accesarea
serviciului
Internet
Banking
(home
banking)
Ø
Cardul
de
debit
poate
avea
şi
func5e
de
credit
în
cazul
descoperitului
de
cont
(overdraW).
În
cazul
virării
salariului
în
contul
asociat
cardului,
banca
poate
acorda
un
credit
în
limita
unui
plafon
cuprins,
de
regulă,
între
0,75
şi
şase
salarii
nete,
în
baza
unui
protocol
încheiat
între
bancă
şi
angajator/
angajat.
*
Atunci
când
este
folosit
în
străinătate,
conversia
valutară
se
face
automat
de
către
sistemul
de
autorizare
dacă
valuta
contului
de
card
este
diferită
de
cea
plă5tă
Tehnici
şi
Operaţiuni
Bancare
|
5
C9 CARDUL
DE
DEBIT
ü se alimentează uşor şi poate fi folosit în România şi în străinătate în orice valută
ü acces non-‐stop la orice ATM din ţară şi din străinătate pentru obţinere numerar
ü virarea în contul de card a dobânzilor cuvenite pentru depozitele la termen/ la vedere
ü posibilitatea de emitere a unor carduri sumplimentare pentru soţ/ soţie sau pentru copii (14-‐18 ani)
ü garantarea
disponibilităţilor
din
contul
de
card
prin
Fondul
de
Garantare
a
Depozitelor,
în
limita
plafonului
prevăzut
ü accesul
la
informaţie
prin
accesarea
Mobile
Banking,
Internet
Banking,
extras
de
cont,
serviciul
de
asistenţă
etc.
Ø Cardul
de
credit
–
des5nat
persoanelor
fizice/
juridice
care
fac
dovada
că
au
capacitatea
de
a
rambursa
atât
sumele
u5lizate
din
linia
de
credit,
cât
şi
cheltuielile
generate
de
u5lizarea
cardului
(dobânzi,
comisioane).
ü perioada
de
graţie
la
plata
dobânzii
(care
poate
merge
până
la
50
zile)
pentru
tranzacţiile
efectuate
la
orice
comerciant
şi
rambursate
integral
până
la
termenul
convenit
ü acces la servicii conexe care asigură confort şi economie de 5mp (plăţi facturi, abonamente etc.)
ü perioadă
mare
de
acordare
a
liniei
de
credit
(5
ani),
cu
posibilitate
de
prelungire
automată,
dacă
sunt
respectate
condiţiile
contractuale
ü accesul non-‐stop la ATM-‐uri din ţară şi din străinătate
ü suma
minimă
de
plată
ce
poate
fi
formată
doar
din
dobânzi
şi
comisioane
sau
care
poate
să
cuprindă
şi
parte
de
capital
Ø
Direct
debit
–
modalitate
de
plată
a
unei
sume
de
bani,
cu
caracter
de
repetabilitate,
convenită
între
plă5tor
şi
beneficiar
pentru
achitarea
contravalorii
unor
servicii/
produse/
rate
(facturi
de
electricitate,
gaze,
apă,
telefon
etc.)
Ø
Documente
necesare:
contractul
de
mandat
privind
debitarea
directă,
încheiat
de
către
plă5tor
pentru
fiecare
beneficiar
în
parte
(prin
semnarea
acestuia,
plă5torul
mandatează
banca
să-‐i
debiteze
contul
în
vederea
plăţii
facturilor
emise
către
beneficiar
şi,
totodată,
se
obligă
să-‐şi
alimenteze
contul
ashel
încât
la
scadenţă
să
existe
fonduri
suficiente
pentru
acoperirea
facturilor)
Ø
Avantaje:
ü
economie
de
5mp
(achitarea
automată
a
plăţilor
ce
au
caracter
de
regularitate)
ü evitarea aglomeraţiei de la ghişee pentru plata diverselor facturi
Ø Standing
order
–
modalitate
de
plată
prin
care
banca
plă5torului
execută
ordine
de
plată
de
valoare
şi
la
date
agreate
în
prealabil
prin
contract
cu
plă5torul
Ø CaracterisBci:
ü
se
adresează
5tularilor
de
cont
curent/
depozit
colateral
persoane
fizice
şi
juridice
ü
permite
efectuarea
automată
a
unor
plăţi
cu
caracter
regulat
la
date
fixe
şi
pentru
sume
prestabilite
(rate
de
leasing,
chirii)
ü
se
încheie
un
contract
pentru
fiecare
beneficiar
în
parte
ü
prin
semnarea
contractului,
plă5torul
mandatează
banca
să-‐i
debiteze
contul
în
vederea
efectuării
plăţilor
agreate
şi,
totodată,
se
obligă
să-‐şi
alimenteze
contul
ashel
încât
la
scadenţă
să
existe
fonduri
suficiente
pentru
acoperirea
plăţilor
prestabilite
Ø Avantaje:
ü
economie
de
5mp
(achitarea
automată
a
plăţilor
ce
au
caracter
de
regularitate)
ü
posibilitatea
de
a
opta
pentru
acest
serviciu
în
corelaţie
cu
fruc5ficarea
economiilor
prin
achiziţionarea
contului
de
economii
şi
exprimarea
opţiunii
de
plăţi
prin
Standing
Order
ü
evitarea
aglomeraţiei
de
la
ghişee
pentru
plata
diverselor
obligaţii
Ø Reprezintă
efectuarea
unor
transmiteri
rapide
de
fonduri
între
agenţii
unui
sistem
(precum
MoneyGram,
Western
Union,
SMITH
&
SMITH
etc.)
fără
u5lizarea
conturilor
bancare,
ordinelor
de
plată
sau
a
altor
instrumente
de
credit
Ø CaracterisBci:
ü se
adresează
persoanelor
fizice
ü se
poate
dispune
de
suma
transferată
în
termen
scurt
ü comisionarea
se
face
pe
tranşe
valorice,
în
funcţie
de
suma
transferată
ü serviciul
este
disponibil
atât
în
reţelele
bancare,
cât
şi
nebancare
(poştă,
sedii
speciale)
ü indiferent
de
valuta
din
ţara
de
origine,
suma
poate
fi
conver5tă
automat
la
momentul
eliberării
Ø Avantaje:
ü rapiditate,
siguranţă
şi
confidenţialitate
în
operare
ü comoditate
(nu
este
necesară
deschiderea
unui
cont
bancar
pentru
a
beneficia
de
acest
serviciu)
ü alături
de
bani,
se
pot
transmite
şi
mesaje
de
max.
zece
cuvinte
ü reţea
ex5nsă
(număr
mare
de
ţări
par5cipante,
număr
mare
de
sedii
răspândite
în
România)
Ø
U5lizate
pentru
depozitarea
unor
bunuri
de
valoare
în
seifurile
unei
bănci
Ø
În
casete
pot
fi
păstrate:
ü obiecte
de
artă
ü bijuterii
din
metale
şi
pietre
preţioase
ü bilete
de
bancă
şi
valută
cash
ü colecţii
(monede,
obiecte
istorice)
ü documente
de
valoare
ü obiecte
fără
valoare
determinată,
dar
care
nu
fac
parte
din
categoria
substanţelor
periculoase/
interzise
şi
care
încap
în
casetă
ü testamente
ü 5tluri,
acţiuni,
obligaţiuni,
cer5ficate
de
depozit
etc.
Ø
Pentru
acest
serviciu
de
depozitare
şi
păstrare
a
obiectelor
în
casete
se
achită
un
comision
lunar
+
TVA
Ø
Deschiderea/
închiderea
casetelor
se
face
u5lizând
două
chei
simultan
–
o
cheie
unicat
deţinută
de
client
şi
o
a
doua
cheie
deţinută
de
bancă
Ø
Avantaje:
ü siguranţa
valorilor
tezaurizate
–
casetele
sunt
amplasate
în
spaţii
asigurate
cu
sistem
de
supraveghere
şi
alarmă
ü confidenţialitatea
operaţiunilor
ü eliminarea
riscurilor
de
furt
din
locuinţa
clientului
Ø
Serviciile
de
5p
Bancassurance
reprezintă
vânzarea
poliţelor
de
asigurare
prin
intermediul
canalelor
de
distribuţie
ale
băncilor
Ø
Cooperarea
dintre
ins5tuţiile
bancare
şi
cele
de
asigurări
se
realizează
prin:
ü
alianţă
–
contracte
de
vânzări
ce
permit
încrucişarea
canalelor
de
distribuţie
ü
joint-‐venture
–
se
împart
atât
riscul,
cât
şi
profitul
ü
achiziţie
–
preluarea
unei
ins5tuţii
de
către
cealaltă
ü
crearea
unei
noi
companii
de
asigurări
de
către
o
bancă
sau
invers
Ø
Conceptul
de
Bancassurance
are
la
bază
ideea
de
unificare
a
produselor
bancare
şi
non-‐bancare
sub
aceeaşi
“umbrelă”
şi
de
distribuire
a
lor
prin
intermediul
canalelor
de
vânzare
concatenate
Ø Private
banking
reprezintă
oferirea
unor
produse
şi
servicii
bancare
personalizate
persoanelor
fizice
(categoria
retail)
care
deţin
ac5ve
financiare
consistente
Ø Deoarece
profitul
generat
de
un
client
este
dependent
de
volumul
operaţiunilor
derulate
prin
bancă,
apare
necesitatea
segmentării
clienţilor
care
dispun
de
resurse
financiare
cu
mult
peste
medie
Ø Pentru
a
atrage
ashel
de
clienţi,
băncile
pot
oferi
cotaţii
speciale
care
implică
o
reducere
a
marjei
unitare
de
profit,
compensată
prin
volum
Ø Băncile
creează
programe
speciale
pentru
acest
5p
de
clienţi,
mergând
până
la
formarea
unor
en5tăţi
dis5ncte
în
cadrul
unui
grup
bancar
Ø Limitele
valorice
minime
diferă
de
la
ţară
la
ţară
şi
de
la
bancă
la
bancă,
chiar
în
cadrul
aceleiaşi
bănci
putându-‐se
remarca
diferenţieri
regionale
ale
limitelor
minime
de
la
care
sunt
acceptaţi
ashel
de
clienţi
Ø In
România,
aceste
servicii
au
pătruns
după
anul
2000,
pragul
minim
al
ac5velor
care
califică
un
client
în
categoria
Private
Banking
variind
între
100.000
şi
400.000
euro