Confruntări etice şi civice

Radu Paraschivescu, Ghidul nesimţitului. Telefonul mobil, zis

şi celular, zis şi portabil; A sociaţia R om ână A nti-Sida (anunţ);
Conferinţa dom nului Jonathan Scheele, 27 aprilie 2005; N im eni
nu are timp pentru fru m u seţe (ştire); Cam panie de protejare a
Parcurilor N aţionale şi N aturale (corespondenţă oficială)

Testul 3 9 Competenţă generală:

1. Utilizarea corectă ţi adecvată a limbii române în receptarea ţi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Competenţă specifică:
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii ţi opinii privind
textele receptate

Citeşte textul următor:

Formele nesimţirii curente sunt din ce în ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii.
Cercetătorului american Martin Cooper nu i-a trecut niciodată prin minte că invenţia sa
nu va f i doar un mijloc de comunicare nestingherită, ci şi o modalitate de potenţare a
mojiciei. La ora actuală telefonul mobil, zis şi celular, zis şi portabil este parte integrantă a
identităţii nesimţitului. Cu el la centură, nesimţitul ştie că nu mai e singur în asaltul
întreprins asupra normelor fireşti de convieţuire. în compania unui prieten atât de mic,
dar atât de statornic nicio redută nu mai pare inexpugnabilă. „Daţi-mi un mobil şi nimic
n-o să mai fie cum a fost" este mottoul nesimţitului.
Mobilul este folosit când vrei şi mai ales când nu vrei. îl auzi la Ateneu, chiar când
Horia Alexandrescu ridică bagheta şi anunţă începerea simfoniei. îl auzi la conferinţa de
presă a lui Placido Domingo, înainte ca oaspetele să răspundă unei întrebări puse de ziarişti,
îl auzi la biserică, exact când preotul vorbeşte despre locul cu verdeaţă unde s-a mutat
robul lui Dumnezeu. îl auzi la şcoală, pe banca elevului. [...]
în sălile de conferinţe, în saloanele de spital şi în sălile de spectacol, amfitrionii
exasperaţi au început să lipească fo i A4 pe care stă scris negru pe alb rugămintea
expresă de închidere a telefoanelor mobile. Efectul e nul. E ca şi cum ai vrea să
fotografiezi vântul. E ca şi cum ai implora o cascadă să se oprească. [...] Cum adică
să-ţi închizi mobilul? Atunci ce rost are să-l ţii la tine? Doar aşa ca să plăteşti un
abonament degeaba? Poftim tupeu. Nu, nu. Aţi calculat greşit. Nu nesimţitul se pliază
pe cutumele celorlalţi, ci invers.
(Radu Paraschivescu, Ghidul nesim ţitului.
Telefonul m obil, zis şi celular, zis şi portabil)
1. Eşti de acord cu afirmaţia lui Radu Paraschivescu Formele nesimţirii curente
sunt din ce în ce mai bine slujite de cuceririle tehnicii? Dacă răspunsul este DA,
motivează-ţi acordul utilizând şi argumente/exemple din cuprinsul textului
dat. Dacă răspunsul este NU, justifică-ţi opinia. Textul argumentării trebuie
să fie de 10-15 rânduri. Vei avea în vedere respectarea structurii textului de
tip argumentativ (formularea ipotezei, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare
a cel puţin două argumente, formularea concluziei), precum şi utilizarea
mijloacelor lingvistice adecvate exprimării unei aprecieri.
 Timp pentru rezolvarea cerinţei: 15 minute

2. Citeşte cu voce tare textul. Oferă apoi colegilor răspuns la întrebările Cum
adică să-ţi închizi mobilul? Atunci ce rost are să-l ţii la tine?, sub forma unei
argumentări orale susţinute pe baza valorilor şi convingerilor personale.

Timp pentru pregătirea răspunsului: 15 minute

Timp pentru argumentarea orală: 3-5 minute
Testul 4 0 Competenţă generală:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Competenţă specifică:
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind
textele receptate

Citeşte textul următor:

Organizaţia non-guvernamentală ARAS (Asociaţia Română Anti-Sida) a fost

înfiinţată în 1992 de un grup de tineri voluntari care şi-au propus: informarea şi educarea
tuturor categoriilor de populaţie asupra pericolului reprezentat de SIDA şi asupra
mijloacelor de prevenire a infecţiei cu HIV; promovarea atitudinii de sprijin faţă de
persoanele deja infectate sau bolnave, apărarea drepturilor şi intereselor acestora; oferirea
de asistenţă materială, morală şi psihologică pentru persoanele infectate sau bolnave şi
pentru fam iliile acestora.
Cum p o a t e d e v e n i c in e v a v o lu n ta r la A R A S? Trebuie să dea un telefon la
biroul ARAS din oricare filială ori să trimită un mesaj la aras@arasnet.ro Linia
telefonică SIDA Helpline (0.800.800.033) poate oferi numerele de telefon ale tuturor
birourilor ARAS. Se stabileşte apoi o întâlnire pentru interviu cu coordonatorul
voluntarilor; înainte de interviu, „candidaţii" pot participa la întâlniri ale voluntarilor,
pentru a simţi atmosfera şi a înţelege care sunt activităţile, regulile etc. Minorii trebuie
să aibă acordul scris al părinţilor.
C are su n t c r ite r iile d e s e le c ţie ? Oricine este bine-venit în grupul voluntarilor;
interviul încearcă să identifice persoanele rasiste, homofobe, pe cele care practică orice
fe l de discriminare, persoanele cu flexibilitate scăzută. Coordonatorul voluntarilor
poate totuşi credita suplimentar un candidat care dovedeşte că deţine resurse pentru
a-şi modifica, în timp, atitudinile de acest tip.
Ce f a c e co n c r e t un volu n tar? Aproape toţi voluntarii ARAS sunt elevi de liceu
şi studenţi; aceştia participă la activităţi de educaţie pentru prevenirea HIV/SIDA în
licee, în tabere şcolare, în cluburi, la educaţie prin te/itru, la SIDA Helpline. Unii au
fost implicaţi şi în activităţi ale grupurilor de tineri afectaţi de HIV/SIDA, numai cu
acceptul celor din urmă. Pentru acest tip de activitate se selectează voluntarii care
dovedesc maximă seriozitate şi capacitate de a păstra confidenţialitatea cu privire la
identitatea persoanelor din grup.
C are su n t a v a n ta je le p en tru un volu n tar? Un voluntar ARAS nu are alte
avantaje decît oportunităţile de dezvoltare personală şi de integrare socială.
Ce îl m o tiv e a z ă s ă ră m â n ă ? Sentimentul de apartenenţă la grup, satisfacţia cu
privire la form area teoretică şi la propria eficienţă în desfăşurarea activităţilor,
gratitudinea beneficiarilor.
 C a re su n t a b i li t ă ţ i le p e c a r e ş i le d e z v o ltă ? Abilitatea de comunicare, de
evaluare a situaţiilor şi luare a deciziilor, toate acestea cu răsunet în ameliorarea
imaginii de sine şi creşterea încrederii.
C ere v o lu n ta ria tu l sa crificii? Campaniile sunt activităţi care solicită nu numai
mentalul, ci şi fizicul; voluntarului implicat în aceste activităţi i se cere să fie energic,
dinamic, rezistent la efort. Voluntariatul cere timp, dar la ARAS acordăm atenţie
flexibilităţii orarului activităţilor şi adecvării cu programul voluntarilor.
(A sociaţia R om ână Anti-Sida)

1. Explică, într-un text de 10-15 rânduri, motivul/motivele pentru care ai intenţiona

să devii/nu ai intenţiona s| devii voluntar al ARAS.
 Timp pentru rezolvarea cerinţei: 15 minute

2. Citeşte cu voce tare textul. Susţine apoi un discurs, de 3-5 minute, în faţa colegilor,
în care, pe baza valorilor şi a convingerilor personale, să prezinţi un punct de vedere
argumentat despre importanţa acţiunilor de voluntariat în societatea de azi.

Tim p pentru pregătirea răspunsului: 15 minute

Tim p pentru argum entarea orală: 3-5 minute
Testul 41 Competenţă generală:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Competenţă specifică:
1.3. exprimarea propriilor reacţii şi opinii privind textele receptate

Citeşte textul următor:

s
Am fost invitat să vorbesc despre Ce înseamnă să fii european. Vă mărturisesc că
nu îmi este uşor să dau un răspuns, pentru că sunt deja european: e o stare firească, pe
care nu simt nevoia să o definesc. Cum aţi răspunde dacă v-aş întreba Ce înseamnă să
fii român? Poate v-aţi referi la limba română şi mi-aţi spune că să fii român înseamnă să
vorbeşti româneşte. Prin analogie însă, nu putem spune că a f i european înseamnă să
vorbeşti europeană, pentru că nu există o limbă europeană, ci 22 de limbi oficiale. De
altminteri, sunt cetăţeni români în România care nu vorbesc româneşte acasă. Sunt ei mai
puţin români? [...] Iată deci câteva capcane ale definiţiei de european. De aceea, m-aş
îndepărta de ele, pentru a defini calitatea de european prin împărtăşirea unui set de valori.
Cu alte cuvinte, a fi european înseamnă a împărtăşi valori europene. Care sunt
aceste valori? Cine şi când le-a inventat? Sunt ele şi valorile voastre? Pentru a da
un răspuns la aceste întrebări, vă propun să ne uităm puţin la istoria Uniunii Europene.
Uniunea a apărut din nevoia de a nu mai avea niciodată un război mondial. Planul,
visul a fost integrarea voluntară a economiilor Europei atât de strâns, încât războiul
să nu mai fie o opţiune. Şi a reuşit, iar succesul se traduce într-o valoare europeană
clară şi palpabilă: pacea. între statele membre nu au mai existat războaie după 1950.
O altă valoare, care a venit ca un produs secundar al primei este prosperitatea.
Modelul economic integraţionist al UE a dus nu numai la dezvoltarea economică în
unele ţări membre, ci la o creştere în toate ţările membre, şi, în timp, la reducerea
decalajelor dintre regiunile mai bogate şi cele mai sărace ale Uniunii. Cum s-a reuşit
acest lucru? Prin aplicarea concretă a unei alte valori europene: solidaritatea.
Solidaritatea celui care are mai mult cu cel care are mai puţin, solidaritatea celui mai
norocos cu cel cu mai puţine şanse. S-a făcu t astfel marele salt de la modelul de
dezvoltare învingător-învins la modelul prin care toată lumea are de câştigat. Pace,
prosperitate, solidaritate. Iată doar trei valori ale Uniunii Europene care chiar şi
singure pot explica de ce aceasta a devenit de-a lungul istoriei sale un magnet pentru
restul continentului. Tot mai multe state şi-au dorit să aplice acelaşi model pentru a
se putea bucura de aceste valori. Dar ele nu sunt singurele valori europene. O altă
valoare, la care ţineţi mai ales voi, tinerii este libertatea: libertatea de expresie,
libertatea de asociere, libertatea de a studia şi a munci în orice alt stat membru al
Uniunii.
(Conferinţa domnului Jon athan Scheele, 27 aprilie 2005)
1. Consideri că aderarea României la Uniunea Europeană a fost o acţiune politică
benefică pentru ţara noastră? Dacă răspunsul este DA, explică motivele aprobării
tale. Dacă răspunsul este NU, motivează-ţi dezacordul.Textul argumentării trebuie
să fie de 10-15 rânduri.
 »

Timp pentru rezolvarea cerinţei: 15 minute

2. Citeşte cu voce tare textul. Prezintă apoi oral în faţa colegilor un punct de vedere
despre importanţa uneia dintre valorile europene enumerate de Jonathan Scheele.

Timp pentru pregătirea răspunsului: 15 minute

Timp pentru argumentarea orală: 3-5 minute
Testul 42 Competenţă generală:
1. Utilizarea corectă ţi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Competenţă specifică:
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind
textele receptate

Citeşte textul următor:

Ziariştii de la Washington Post s-au gândit să facă un experiment sociologic: au

dus la metrou un virtuoz cu o vioară Stradivarius, ca să vadă ce fa c oamenii. Răs­
punsul: nimic! Joshua Bell e unul dintre marii violonişti ai lumii. De câţiva ani cântă
pe un Stradivarius de patru milioane de dolari. Ziariştii l-au pus să cânte incognito,
pentru nişte mărunţiş aruncat într-o cutie, într-o staţie de metrou din Washington,
să vadă reacţia trecătorilor.
Vineri, 12 ianuarie, oră de vârf la metroul din Washington. Un tip cântă la vioară
în blugi şi cămaşă, cu o şapcă de baseball pe cap. Instrumentul se întâmpla să fie un
Stradivarius din 1713, iar violonistul - nimeni altul decât Joshua Bell. Cei mai puţin
pasionaţi de muzica clasică îşi vor aminti poate de filmul V ioara ro şie : ei bine, Bell
este cel care interpretează o bună parte din piesele de pe coloana sonoră. Cu trei zile
înainte de scena de la metrou, violonistul umpluse sala de la Boston Symphony Hali,
unde se intrase cu 100 de dolari biletul. Leonard Slatkin, dirijorul National Symphony
Orchestra din Washington, îşi dăduse cu părerea că violonistul putea strânge cam 150
de dolari la metrou, iar că dintre miile de trecători, câteva zeci tot se vor opri să-l
asculte. N-a fost să fie! Bell a cântat patruzeci şi ceva de minute, iar lumea şi-a văzut
de drum. După calculele celor de la Washington Post, care au film at tot „concertul",
pe lângă Bell au trecut 1.070 de persoane. Dintre acestea, doar 27 i-au dat bani,
majoritatea fă ră să se oprească din mers. In total, marele violonist american a strâns
32 de dolari. Trecătorii nu s-au prins că auzeau p iesele Bach şi de Schubert, interpretate
pe faimosul Stradivarius, acelaşi pe care Bell îl folosise pentru a înregistra un CD care
se vânduse în peste cinci milioane de exemplare, în întreaga lume.
(Nimeni nu are timp pentru frum useţe)

1. Consideri că ziaristul de la Washington Posta ales un titlu potrivit pentru ştirea sa?
Dacă răspunsul este DA, explică motivele aprobării tale. Dacă răspunsul este NU,
motivează-ţi dezacordul. Textul argumentării trebuie să fie de 10-15 rânduri.
 Timp pentru rezolvarea cerinţei: 15 minute

2. Imaginează-ţi că ai fi fost unul dintre trecătorii din metroul washingtonian în

minutele în care Joshua Bell (un necunoscut, pentru tine) cânta la vioara sa
Stradivarius. Cum te-ai fi comportat într-o astfel de situaţie? Citeşte cu voce tare
textul. Argumentează-ţi apoi oral punctul de vedere în faţa colegilor.

Timp pentru pregătirea răspunsului: 15 minute

Timp pentru argumentarea orală: 3-5 minute
Testul 4 3 Competenţă generală:
1. Utilizarea corectă ţi adecvată a limbii române în receptarea ţi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Competenţă specifică:
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind
textele receptate

Citeşte textul următor:

Stimate Domnule Preşedinte,

Stimate Domnule Prim-Ministru,
Dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat din punct de vedere ecologic este garantat prin
Constituţia României. Cu toate acestea, în prezent există numeroase proiecte şi acţiuni
care au afectat sau riscă să afecteze iremediabil bogăţiile naturale ale României, în special
Parcurile Naţionale şi Naturale. Vă solicit, Domnule Preşedinte şi Domnule Prim-Ministru,
să luaţi măsurile necesare pentru stoparea tuturor ilegalităţilor şi agresiunilor asupra
naturii şi să garantaţi astfel respectarea Constituţiei. România a devenit stat membru al
UE. Consider că nu există contribuţie mai importantă cu care ţara noastră va îmbogăţi
UE, decât bogăţia naturală: 27 de Parcuri Naţionale şi Naturale; specii de plante şi animale
rare, ameninţate cu dispariţia, al căror statut este periclitat în alte ţări europene; 30% din
populaţiile de carnivore mari din Europa - urşi, răşi, lupi; 3 rezervaţii ale biosferei - Delta
Dunării, Munţii Retezat şi Munţii Rodnei; 1 073 km de Dunăre; 250 000 ha de păduri
virgine - cea mai mare suprafaţă din Europa, după Rusia. O mare parte a acestor bogăţii
naturale se află în Parcurile Naţionale şi Naturale. în ciuda valorii imense a acestui tezaur
natural, există o presiune crescândă şi ameninţări exercitate de dezvoltarea economică
haotică, iar Parcurile Naţionale şi Naturale sunt puse în pericol. în prezent, principalele
presiuni şi ameninţări la adresa acestor valori naturale sunt: proiectele de dezvoltare care
nu ţin cont de conservarea naturii; construcţii ilegale ridicate în ariile naturale protejate;
exploatarea ilegală a pădurilor; poluarea; braconajul.
Pentru eliminarea acestor ameninţări şi salvarea Parcurilor Naţionale şi Naturale
ale României, vă solicit să luaţi de urgenţă următoarele măsuri: anchetarea tuturor
cazurilor de construcţii ilegale din Parcurile Naţionale, Naturale şi rezervaţii şi
refacerea zonelor afectate; stoparea braconajului în Parcurile Naţionale, Naturale şi
Rezervaţii; stoparea exploatării pădurilor valoroase din Parcurile Naţionale, Naturale
şi din Rezervaţii; promovarea unei iniţiative legislative care să acorde compensaţii
proprietarilor de terenuri din Parcurile Naţionale şi Naturale, pentru a menţine
bogăţiile naturale ale acestor zone; eliminarea din proiectul de lege „Ski în România"
a locaţiilor de staţiuni turistice care afectează Parcurile Naţionale; alocarea de fonduri
pentru administrarea şi dezvoltarea reţelei de arii protejate şi a reţelei Natura 2000.
 Semnez Petiţia pentru Salvarea Parcurilor Naţionale şi îmi exprim astfel interesul
să susţin campania de protejare a bogăţiilor naturale ale României derulată de W W F
Programul Dunăre-Carpaţi România.
Cu deosebită consideraţie,..........................
‘Petiţia a putut fi semnată electronic, pe durata derulării campaniei.

0Campanie de protejare a Parcurilor N aţion ale şi Naturale)

1. Dacă ţi s-ar fi ivit ocazia, ai fi semnat petiţia de mai sus? Dacă răspunsul este DA,
explică motivele acceptării tale. Dacă răspunsul este NU, motivează-ţi dezacordul.
Textul argumentării trebuie să fie de 10-15 rânduri.
a
 Timp pentfu rezolvarea cerinţei: 15 minute

2. Consideri că în România problemele privind protejarea mediului sunt privite

adecvat de autorităţi şi de cetăţeni? Citeşte cu voce tare textul. Argumentează-ţi apoi
oral punctul de vedere în faţa colegilor.

Tim p pentru pregătirea răspunsului: 15 minute

Tim p pentru argum entarea orală: 3-5 minute
 Testul 45 Com petenţă generală:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Com petenţe specifice:

1.1. utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor
texte
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind
textele receptate

Citeşte următoarele enunţuri publicitare:

• Fanta la distracţie se cunoaşte (sloganul unei băuturi răcoritoare)

• Marea Neagră rău (titlul unui articol având ca temă poluarea M ării Negre)
• Cine m-a uitat (titlul unui articol-investigaţie despre săli de cinematograf
neprimitoare)
• Radio de pici (titlul interviului realizat cu membrii colectivului de redacţie
al postului de radio dintr-o şcoală generală)
• Muj-day (despre ziua Sfântului Andrei, sărbătorită la un post de radio)

Alege enunţul care ţi s-a părut cel mai expresiv şi motivează-ţi oral opţiunea în faţa
colegilor.

Timp pentru pregătirea răspunsului: 15 minute

Timp pentru argumentare: 3 - 5 minute

62
Testul 4 6 ____
BACALAUREAT TIP I Com petenţă generală:
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi în
producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare

Com petenţe specifice:

1.1. utilizarea adecvată a achiziţiilor lingvistice în receptarea diverselor
texte
1.3. exprimarea orală sau în scris a propriilor reacţii şi opinii privind
textele receptate

Citeşte textul următor:

Art. 8. Dreptul la respectarea vieţii private şi familiale
1. Orice persoană are dreptul la respectarea vieţii sale private şi de fam ilie, a
domiciliului său şi a corespondenţei sale.
2. Nu este admis amestecul unei autorităţi publice în executarea acestui drept
decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege şi dacă aceasta constituie
o măsură care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea naţională,
siguranţa publică, bunăstarea economică a ţării, apărarea ordinii şi prevenirea faptelor
penale, protejarea sănătăţii sau a moralei, ori protejarea drepturilor şi libertăţilor
altora.
Art. 9. Libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de gândire, de conştiinţă şi de religie;
acest drept include libertatea de a-şi schimba religia sau convingerea, precum şi
libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerea în mod individual sau în colectiv,
în public sau în particular, prin cult, învăţământ, practici şi îndeplinirea ritualurilor.
2. Libertatea de a-şi manifesta religia sau convingerile nu poate form a obiectul
altor restrângeri decât acelea care, prevăzute de lege, constituie măsuri necesare,
într-o societate democratică, pentru siguranţa publică, protecţia ordinii, a sănătăţii
sau a moralei publice ori pentru protejarea drepturilor şi libertăţilor altora.
Art. 10. Libertatea de exprimare
1. Orice persoană are dreptul la libertatea de exprimare. Acest drept cuprinde
libertatea de opinie şi libertatea de a primi sau de a comunica informaţii ori idei fără
amestecul autorităţilor publice şi fără a ţine seama de frontiere. Prezentul articol nu
împiedică Statele să supună societăţile de radiodifuziune, de cinematografie sau de
televiziune unui regim de autorizare.
2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate f i
supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege, care
constituie măsuri necesare, într-o societate democratică, pentru securitatea naţională,
integritatea teritorială sau siguranţa publică, apărarea ordinii şi prevenirea
infracţiunilor, protecţia sănătăţii sau a moralei, protecţia reputaţiei sau a drepturilor
altora, pentru a împiedica divulgarea de informaţii confidenţiale sau pentru a garanta
autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.
(Convenţia Europeană a D repturilor Omului)
Redactează, pe baza textului citit, răspunsuri pentru fiecare dintre următoarele
cerinţe:
»
1. Precizează elementele situaţiei de com unicare în textul dat (emiţător,
receptor, cod, canal, mesaj).
2. Prezintă două dintre elementele de structură şi de compoziţie ale textului
de tip inform ativ citat (particularităţi ale organizării textului, convenţii
specifice, conectori, dispunerea ideilor şi a paragrafelor etc.).

■Ş

Timp pentru rezolvarea cerinţei: 15 minute

3. Exprimă-ţi opinia despre importanţa C o n v en ţiei E u ropen e a D rep tu rilo r

O m ului, corelând, în măsura în care cunoşti, informaţia din text cu date din
alte surse (literatură, m ass-m edia etc.). Citeşte cu voce tare textul şi
argumentează-ţi apoi oral punctul de vedere în faţa colegilor.

Timp pentru pregătirea răspunsului: 15 minute

Timp pentru argumentare: 3 - 5 minute