COLEGIUL TEHNIC ‘’ ION MINCU’’

FOCSANI

PROIECT
EXAMEN DE CERTIFICARE
PENTRU OBTINEREA CERTIFICATULUI DE
CALIFICARE PROFESIONALA DE NIVEL 4

Indrumator ,
Prof . Aurica Carmen

Candidat,
Manescu P. Crina Lacramioara

Clasa : a XIII a seral

Tehnician mecatronist

2014-2015

1
 Tema proiectului

Aparate de masura si control folosite in

schemele pneumatice

2
 CUPRINS

I.Argument ………………………………………………………………………… ……...4

II.Cotinut propriu-zis

II.1.Componenta instalatiilor de actionare pneumatica …………………………………....6

A. Sursa de aer
comprimat...............................................................................................6

B. Elementele de
actionare...............................................................................................8

C. Elemente de reglare si
control....................................................................................9

D. Elemente
auxiliare......................................................................................................10

II.2.Identificarea si caracterizarea aparatelor de masura si control

folosite in schemele pneumatice……………………………………………………….…..10

A. Mijloace pentru masurarea temperaturii……………………………………….

…..10

B. Mijloace pentru masurarea presiunii……………………………………………....13

C. Mijloace pentru masurarea debitului……………………………...…………….....16

II. 4.Simbolizarea………………………………………………………………...…….…..22

III. Bibliografie………………………………………………………………………….…23

IV. Anexe………………………………………………………………………………….24

3
ARGUMENT

Ridicarea pe noi trepte ale economiei moderne impune dezvoltarea in continuare a industriei
constructoare de masini, in mod deosebit prin imbunatatirea calitatii produselor si creşterea indicilor
deeficienta ai activitatii de fabricatie. In acest sens, Directivele UniuniiEuropene prevad ca sarcini de
baza ridicarea nivelului etnic si calitativ al intregii productii materiale prin promovarea larga a
mecanizarii,automatizarii si cibernetizarii productiei, introducerea celor mai noi cuceriri ale ştiintei si
tehnicii, realizandu-se astfel o economie
moderna, de inalta productivitate şi eficienta.
Dezvolatarea si cresterea gradului de
complexitate al sistemelor electroenergetice a
impus dotarea acestora cu mijloace de comanda
si reglare automata, cu ajutorul carora, alaturi
de alti factori (structura,configuratia sistemului
electric etc), contribuie la cresterea sigurantei
de functionare a acestora, la continuitatea in
alimentare cu energie electrica
aconsumatorilor, etc. De asemenea, folosirea
dispozitivelor si instalatiilor de automatizare si
de conducere cu calculatoare face posibilă
exploatarea sistemului electric in conditii
tehnico-economice bune,
contribuie la reducerea pierderilor de energie electrica, termica, hidraulica etc. Mecatronica s-a impus
mai intai in viata reala in industrie, dupa care a fost „identificata”, definitia si introdusa pentru a
putea fi studiata si tratata corespunzator. Elementele electrice şi electronice au început să fieincluse în
sistemele mecanice încă din anii 1940. Utilajele din aceasta perioada ar putea fi numite prima
generatie a mecatronicii.Se considera că primul utilaj complet din punct de vedere al conceptului
mecatronic a fost masina unealta comandata numeric (CNC) pentru productia elicelor de elicopter,
construita la Massachusetts Institute of Technology din SUA, in 1952. Dezvoltarea informaticii la
începutul anilor 1970 a fost marcata de aparitia microprocesorului, caracterizat printr-o inalta
fiabilitate si o flexibilitate deosebita, oferind in acelasi timp gabarit si pret scazut; toate acestea au
permis inlocuirea elementelor electronice analogice si de decizie clasice, sistemele electronice
devenind astfel mai complexe dar in acelasi timp mai usor de utilizat.Aceasta etapa poate fi numita a
doua generatie a mecatronicii.Mecatronica a inceput sa se dezvolte in mod dinamic in anii
1980,perioada in care era deja proaspat definita, iar conceptul suferea permanent perfectionari. A fost
o perioada de dezvoltare in directia obtinerii elementelor integrate, menite sa asigure pe deplin
controlul utilajelor, masinilor si sistemelor complexe. Aceasta a fost inceputul celei de-a treia
4
generatii a mecatronicii, al carui obiect de interes sunt sistemele multifunctionale si cu o constructie
complexa.Utilajele mecatronice sunt ansambluri care integreaza elemente componente simple sau
complexe ce indeplinesc diferite functii,actionand in baza unor reguli impuse.Principala lor sarcina
este functionarea mecanica, deci producerea de lucru mecanic util, iar inesenta lor este posibilitatea
de a reactiona inteligent, printr-un sistem de senzori, la stimulii exteriori care actioneaza asupra
utilajului luand decizii corespunzatoare pentru fiecare situatie.

Tema “Caracterizarea aparatelor de măsură şi control folosite în schemele pneumatice” trebue sa

indeplineasca urmatoarele cerinte:

 Caracterizarea componentelor unei scheme de acţionare pneumatică .

 Stabilirea parametrilor tehnico-funcţionali ai sistemelor cu acţionare pneumatică.

 Identificarea si caracterizarea aparatelor de măsură şi control folosite în schemele

pneumatic

 Explicarea funcţionarii mijloacelor de măsurare si control.

 Identificatea simbolurilor mijloacelor de măsurare si control

 Investighează posibilităţile reale de proiectare a produsului .

 Depisteaza defectele semifabricatelor, pieselor, sistemelor tehnice

5
  Aplică legislaţia privind securitatea şi sănătatea la locul de muncă, prevenirea şi
stingerea incendiilor

Prin reglare se înţelege operaţia de a menţine constanta presiunea, la o valoare necesară pe o anumită
porţiune a reţelei pneumatice, de la aparatul de reglare la consumatorul de aer comprimat, indiferent
de variaţia presiunii din reţeaua de aer comprimat anterioara aparatului de reglare.

Voi prezenta in lucrare cateva aparate de masura si control folosite in pneumatica

Pentru elaborarea lucrarii au fost necesare studiul urmatoarelor module de cultura de

specialitate: Actionari Pneumatice in Mecatronica, Sisteme Mecatronice,Masurari tehnice , Tehnici de
masurare in domeniu, dar si stiudiul disciplinelor de cultura generala, Matematica si Fizica.

II.CONTINUT PROPRIU-ZIS

II.1.COMPONENTA INSTALATIILOR DE ACTIONARE PNEUMATICA

Prin actionare pneumatica se intelege ansamblul de functiuni tehnice prin care se realizeaza
transmiterea de energie mecanica de la elementul conducator la cel condus cu ajutorul energiei
aerului comprimat.

Un sistem de actionare pneumatica este format din

E. Sursa de aer comprimat;

F. Elementele de actionare;

G. Aparatura de comanda, reglare si control;

H. Conducte;

I. Elemente auxiliare

1-aparatura electrica, 2-motor electric, 3,7-cuplaje mecanice, 4-generatorul pneumatic

5-aparatura pneumatic, 6-motorul pneumatic, 8-masina de lucru

6
 A. SURSA DE AER COMPRIMAT (COMPRESORUL)

Compresorul transforma energia electrica sau termica a motorului de antrenare in energie de presiune
a aerului comprimat. Schema sistemului de producere a aerului comprimat cuprinde urmatoaerele
elemente:

1-filtru; 2-dispozitiv de reglare a debitului prin laminarea aspiratiei; 3-compresor; 4-motor de

antrenare; 5-racitor; 6-supapa de sens unic; 7-rezervor tampon; 8-manometru; 9-supapa de
siguranta; 10-separator de apa si ulei; 11, 12, 13-robinete.

Schema sistemului de producere a aerului comprimat.

7
 cu disc înclinat
cu
cu bloc înclinat
pistoane
Motoare cu disc fulant
axiale
e
pneomostatic cu palete
(volumetrice) radiale
cu cu palete
palete înclinate
cu rotaţie
parţială
cu dinţi drepţi
cu roţi cu dinţi înclinaţi
dinţate
cu dantură în V

cu pistoane cu doi lobi

pro cu trei lobi
profilate p

B. ELEMENTELE DE ACTIONARE;.MOTORUL PNEUMATIC (MP)

a)Motoarele pneumatic liniare transforma energia pneumatic in energie mecanica pe care o

furnizeaza mecanismului actionat. Cilindrii pneumatic efectueaza lucrul mechanic printr-o miscare de
translatie.

8
b)Motoarele pneumatic cu membrane. Camerele pneumatic cu membrane sunt utilizate acolo unde
este necesara o cursa mica si cu promptitudine in functionare.

c)Motoarele pneumatic rotative transforma energia pneumatic in energie mecanica pe care o

transmite arborelui de iesire cu care se va cupla mecanismul actionat.

C. ELEMENTELE DE REGLARE SI CONTROL (ERC) INDEPLINESC

URMATOARELE FUNCTII:

1.Dirijeaza fluidul sub presiune controland astfel sensul

de miscare al sarcinii antrenate de catre motor si
oprirea acesteia (distribuitorul pneumatic DP).

Distribuitorul pneumatic este materializat prin comenzi

primate din exterior si distribuie aerul comprimat pe
anumite circuite cu scopul declansarii actionarii
peumatice pe care le deserves aceste circuite.

Variantele de executie pentru elementele pneumatic de

distribuite sunt:

a)Dupa forma lor constructive distribuitoarele pot fi:

-cu supapa

-cu sertar rectiliniu

-cu sertar cilindric

9
-cu sertar plan

b)Dupa rolul functional distribuitoarele pot fi:

-pentru comanda pornirii

-pentru deversare

c)Dupa tipul comenzii distribuitoarele pot fi:

-manuale

-mecanice

-electrice

-pneumatice

2)Regleaza debitul la valoarea ceruta de motor si prin aceasta, viteza de miscare a sarcinii (droselele
D).

Din punct de vedere contructiv si al pozitiei de montare droselele pot fi:

10
-de traseu care se monteaza direct pe conductele schemei pneumatic si care pot fi cu sau
fara supapa de sens

-de panou care se monteazape panoul de comanda al instalatiei si care este intotdeauna
insotit de supape de sens

3)Regleaza presiunea in sistem in concordant cu sarcina antrenata (supape S si

regulatoare de presiune RP)

Regulatorul este prevazut cu o vana de reglare, un dispozitiv de actionare cu membrana

de reglare si un maner pentru setarea presiunii diferentiale (fara maner in cazul versiunii
cu setare fixa).

D. ELEMENTELE AUXILIARE DIVERSE au rolul de a asigura transportul si

pregatirea aerului comprimat. Din aceasta categorie fac parte: filtrele, ungatoarele,
rezervoarele, amortizoarele fonice si conductele de legatura.

II.2.IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA APARATELOR DE MASURA SI

CONTROL FOLOSITE IN SCHEMELE PNEUMATICE

Aparatele de măsură şi control au rolul de a măsura şi indica parametrii de lucru ai

agentului motor: presiunea se măsoară cu manometrul, debitul cu debitmetrul iar
temperatura cu termometrul.

11
 A. MIJLOACE PENTRU MASURAREA TEMPERATURII

Temperatura este o marime fizica fundamentala in SI, care caracterizeaza gradul de

agitatie dezordonata a moleculelor unui corp.

Temperatura se masoara cu TERMOMETRUL.

 Principii de masurare
-dilatatia corpurilor;

-variaţia rezistenţei electrice;

-efectul termoelectric;

-radiatia si culoarea corpurilor;

-modificarile de stare fizica.

 Clasificarea termometrelor:
-Termometre bazate pe dilatarea corpurilor (gaze, lichide, solide);

-Termometre cu rezistenta electrica (metalice sau semiconductoare);

-Termometre termoelectrice

(termocupluri), -Termometre bazate pe

radiatia termica a corpurilor

12
-Termometre bazate pe schimbarea

starii fizice.

Termometre bazate pe dilatare si pe variatia presiunii in incinta corpului

termometric Termometre din sticla cu lichid care se folosesc la masurarea

temperaturilor locale.

Principiul de functionare a acestor termometre se bazeaza pe dilatatia unui lichid intr-un

spatiu inchis, fiind confectionate din sticla transparenta, cu calitati termice bune si
coeficient de dilatare maxim.

Ca lichid thermometric se folosesc: pentan (-200..200C), alcool etilic (-110..750C),

toluen (80..1000C), mercur (-35..8000C), aliaj de galiu (0..10500C).

 Termometre cu capilar masiv (a), diametrul capilaruli egal cu al rezervorului;

 Termometre tubulare (b), cu scara interioara si rezervorul montate la capatul tijei,
in prelungirea tubului capilar;
 Termometre cu capilar neprotejat (c), cu capatul superior al capilarului indoit si
fixat pe o placa cu scara gradata.

13
Termometre bazate pe dilatarea corpurilor

Termometre cu tija

Se bazeaza pe fenomenul de dilatare la incalzire a

corpurilor solide.

Se compun dintr-un tub cu coeficient de dilatare mic.

Tubul este introdus intr-un mediu a carui temperatura se
masoara. Diferenţa de dilatare dintre tija si tub determina
mişcarea mecanismului indicator.

1-tub de protecţie;

2-tija; 3-parghie;

4-ax; 5-arc; 6-ac indicator.

TRADUCTOARE DE TEMPERATURA

B. MIJLOACE PENTRU MASURAREA PRESIUNII

Presiunea este o marime scalara, care in S.I. se masoara in pascali. 1 Pa = 1

N/m2.Presiunea se transmite suprafetelor inconjuratoare ale domeniului sau sectiunilor

14
prin fluid in directie normala in orice punct a acestor suprafete sau sectiuni. Ea este un
parametru fundamental in termodinamica si este o variabila conjugatăa volumului.

Manometre

Manometre cu aer comprimat sunt folosite

pentru masurarea presiunii din instalatiile de
aer comprimat. Pot fi livrate standard sau cu
glicerina.
Caracteristici tehnice:

- tip: axial-/radial;
- conexiune 1/8"/1/4"/1/2"
- presiune: 0-400 bar;
- carcasa: plastic / inox

.Traductoare de presiune

Aceste aparate au un traductor de presiune, care este un element elastic si care se

deformeaza sub actiunea presiunii in mod proportional.

Avantaje:

• obţinerea directă a valorii masurate,

• constructie simpla si robusta,
• precizie crescuta,
• utilizare simpla,
• posibilitate de adaptare a dispozitivelor de semnalizare,
• inregistrare si transmitere la distanta.
Traductoare elastice:

- cu
tub
Bourdon
(a); -
cu
tub
elicoidal
(b); -
cu

15
 tub spiral
(c);
- cu
membran
ă (d); -
cu
capsulă
(e); -
cu
sifon (f).
Sunt folosite ca manometre, vacuummetre, manovacuummetre si manometre
diferentiale. Eroarea de masurare este data de elementul elastic si poate fi:

-de liniaritate a caracteristicii presiune-deformatie;

-de citire a indicatiilor aparatului,

-de incadrare a limitei superioare a masurarii sub limita de proportionalitate a

materialului de confectionare a elementului elastic (aliaj Cu-Be, Cu-Ni, bronz fosforos,
otel inox cu Ni, Cr, Ti, Mo).

.Aparate cu tub Bourdon

Se folosesc la măsurarea presiunii lichidelor şi gazelor.

Elementul de măsurare: tubul cu pereţi subţiri 2, confecţionat din alamă, bronz

sau oţel, curbat sub formă de arc de 200-2700. Fluidul pătrunde în tubul manometric şi îl
deformează proporţional cu valoarea presiunii(la suprapresiune-creşte şi la depresiune-
scade). Capătul liber al tubului modifică poziţia pârghiei 4, care acţionează asupra
sectorului dinţat 5 şi a pinionului 6. Cu pinionul se roteşte şi acul indicator 7 pe cadranul
8. Arcul spiral 9 are rolul de a aduce acul indicator în poziţia iniţială după măsurare.

16
 La aparatele cu tub spiral, deplasarea capătului liber este mai mare pentru
aceeaşi temperatură, fiind preferate în cazul măsurării cu înregistrare.

Sensibilitatea depinde de: forma secţiunii tubului, mărimea razei de curbură,

grosimea pereţilor tubului, materialul din care este confecţionat.

Domeniul de măsurare: 1000N/m2-1000MN/m2(Bourdon)

1000N/m2-25MN/m2(tub spiral); 10000N/m2-60MN/m2(tub elicoidal).

Aparate cu tub Bourdon

Părţi componente: 1-cep filetat de

legătură; 2-element elasic; 3-bridă;
4pârghie de legătură; 5-sector dinţat;
6pinion; 7-ac indicator; 8-scară gradată;
9arc spiral.

17
 Manometru cu silfon Au o
construcţie asemănătoare
cu a celorlaltor
manometre, cu diferenţa
că elementul
elastic este un tub, numit
sifon. Sifonul este un tub cilindric cu
pereţi ondulaţi, ale căror variaţii de
lungime sub efectul presiunii sunt
transformate în deplasări circulare ale
acului indicator, printr-un mecanism
cinematic.
Presiunea poate acţiona atât din interior
cât şi din exterior. Se utilizează cu
dispozitive de înregistrare sau în sisteme
de reglare automată.
Domeniul de măsurare:
50N/m20,5MN/m2.

C. MIJLOACE PENTRU MASURAREA DEBITULUI

Debitul se defineste ca fiind cantitatea de substanta solida, lichida sau gazoasa care
trece printr-o sectiune oarecare in unitate de timp.

Masurarea debitelor fluidelor se poate realiza ca debite volumice, masurate in m3/s –

volum de fluid scurs in unitate de timp.

18
Masurarea debitului se bazeaza pe determinarea unor fenomene fizice ce se produc la
curgerea unui fluid.

DEBITMETRELE DIFERENŢIALE

Masoara diferenta de presiune p2-p1 produsa de un dispozitiv de strangulare introdus in

conducta prin care circulă un fluid.

P1=presiunea fluidului la intrare inainte de strangulare;

p2=presiunea fluidului la iesire dupa dispozitivul de

strangulate.

Cele doua presiuni se pot masura.

Diafragm a normalizata se foloseste pentru conducte cu D>50 m.

19
Ajutajul normalizat se foloseste pentru conducte cu diametrul

D<200 mm, prin care circula abur incalzit, abur cu presiune mare, lichide corozive.

CONTORUL CU PALETE foloseste rotatia paletei cauzata de forta de apasare a

fluidului ce este orientat tangenţial de orificiile unei casete

20
CONTORUL VOLTMANN se foloseste pentru apa rece si caldă. Pentru sensibilitati si
precizii mai mari se conecteaza la acesta un al doilea contor, de exemplu unul cu cilindru
inelar

CONTOR CU TAMBUR

• are trei camere. Dupa umplerea camerei I, fluidul trece in camera II si se schimba
centrul de greutate. Ca urmare se roteste tamburul in sens trigonometric si lichidul
trece in camera III. Rotirea tamburului este transmisa la un numarator

DEBITMETRE CU VARTEJURI VORTEX

Principii si modificatii ale debitmetrelor cu vartejuri VORTEX FV4000- VT4 (a) si

SWIRL FS4000ST4

Aceste debitmetre, constituite de asemenea din 2 parti componente, sunt relativ simple si
compacte, nu necesita nici o acordare sau calibrare si nu depind de proprietatile gazelor

21
sau lichidelor. Ele se bazeaza pe fenomenul cunoscut in fizica sub numele CARMAN -
aparitia unor oscilatii turbulente hidraulice in cazul unui lichid, sau pneumatice
(vartejuri) in cazul unor gaze , la introducerea in calea lor a unor obstacole de o anumită
forma . In cazul unui obstacol in forma de „T" vartejurile au o axa verticala (fig. a), iar in
cazul unui obstacol in forma de spirala - ele au o axa orizontala (fig. , b).

Aceste vartejuri apar de ambele parti ale obstacolului, alternand unul dupa altul.
Frecventa lor este direct proportionala cu viteza de curgere a fluxului si invers
proportionala cu latimea obstacolului.

De aceeasi frecventa este si presiunea diferentiala produsa inaintea obstacolului si dupa

el, detectata de un senzor din cuarţ (piezometric), montat in spatele obstacolului.
Frecventa acestui senzor este prelucrata apoi de blocul electronic secundar

APARAT PENTRU MASURAREA DEBITULUI DE AER FLUKE 922

Caracteristici:
- Functie de masuarare a presiunii diferentiale si statice
- Functie de masuarare vitezei si debitului de aer
- Functii MIN / MAX / AVG / HOLD
- Functie de oprire automata pntru conservarea bateriei
- Grad de protectie: IP54
- Conform standardului: EN 61326-1
- Presiune maxima pe fiecre port: 10 PSI
- Rezistenta la vibratii: Clasa 3

22
Masoara:
- Presiune aer: ± 40 mbar; Rezolutie: 0.01 mbar, Exactitate: ± 1% + 0.01mbar
- Viteza aer: 1 ... 80 m/s; Rezolutie: 0.001 m/s
- Exactitate: ± 2.5%
- Debit aer: 0 ... 99,999 m3/h; Rezolutie: 1 m3/h
- Temperatura: 0 ... 50 °C, Rezolutie: 0.01 °C Exactitate: ± 1% + 2 °C.

MASURAREA DEBITELOR CU AJUTORUL ROTAMETRELOR

Principiul rotametrului: Rotametrele sunt debitmetre cu diferenta constanta de

presiune si plutitor rotativ. Aceste aparate sunt utilizate la masurarea debitelor lichidului
si gazelor pe baza deplasarii unui plutitor intr-un tub tronconic gradat, dispus vertical,
prin care circula fluidul de masurat. Elementele principale ale unui rotametru sunt: tubul
tronconic si plutitorul.

Tubul tronconic este un tub calibrat conic, dispus vertical, construit din sticla sau
metal. In general conicitatea (Dmax – D) a tuburilor rotametrelor este de 1/100 care
corespunde la un unghi de 35’, iar In unele cazuri rotametrele au o conicitate de 1/10
corespunzatoare unui unghi de 5°36’.

Plutitorul se afla montat in interiorul tubului si are o forma cilindrica, de diferite

diametre. Diametrul maxim al plutitorului trebuie sa fie mai mic decat diametrul interior
al tubului deoarece el trebuie sa se deplaseze liber pe toata lungimea tubului. Forma si
materialul din care se alege plutitorul se alege in functie de gama valorilor de masura ale
debitului si respectiv de proprietatile mediului de masura.

Plutitorul are prevazut la partea superioara o serie de fante (senţulete) care au rolul
sa imprime o miscare de rotatie si sa le mentina pe axa de miscare a tubului. Aceasta
miscare de rotatie are ca efect dispunerea plutitorului in centrul curentului si astfel
plutitorul nu atinge peretele tubului. In cazul rotametrelor de dimensiuni mari, cand se
folosesc plutitoare grele, dirijarea plutitorului se face prin intermediul unei tije de
ghidare.

Avantaje.

• constructie simpla si ieftina

• cadere de presiune mica
• utilizabil cu lichide si gaze agresive
• poate masura debite foarte mici

Dezavantaje.

• nu suporta presiuni si temperaturi ridicate, fragile (cele din sticla)

• contraindicate pentru debite mari.
23
TRADUCTOARE DE DEBIT

Masurarea debitului fluidelor se poate realiza ca urmare a modificarii regimului de

curgere prin intermediul unui corp fizic sau prin intermediul unor fenomene care sunt
influenţate de curgere
traductoare cu cupe
traductor electric măsurarea
curgerea de turaţie debitului volumic

fluidului
traductoare cu elice

II.4.SIMBOLIZAREA MIJLOACELOR DE MASURARE SI CONTROL

24
III. Bibliografie

1. V.Cosoroabă, GH.Georgescu-Azuga, R.Vişan, ACŢIONĂRI PNEUNATICE, E.T.,

Bucureşti, 1976
2. S.Călin, S. Popescu, APARATE, ECHIPAMENTE ŞI INSTALAŢII DE
ELECTRONICĂ

INDUSTRIALĂ, E.D.P., Bucure ti, 1993ș

3. A.Oprean, HIDRAULICA MAŞINILOR UNELTE, E.D.P., Bucureşti, 1983

4. V.Marian, R.Moscovici, D.teneslav, SISTEME HIDRAULICE DEACTIONARE

ŞI REGLARE

AUTOMATĂ, E.T., Bucureşti, 1983

5. I. Mărgineanu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed Albastra,

6. D.Popescu, AUTOMATE PROGRAMABILE, Ed.Matrixrom, Bucureşti, 2005

7. Ionescu Fl., şa. – MECANICA FLUIDELOR ŞI ACŢIONĂRII HIDRAULICE ŞI

PNEUMATICE.

EDP, 1980

8. Internet

9. Gabriela Lichiardopol - Mecanică aplicată. Manual pentru clasa a X-a

25
IV. Anexe

Manometru cu tub U. Manometru cu rezervor si tub vertical.

Moduri de utilizare a tubului U. Termometru tubular

26
Debitmeru masic Termometru cu capilar

27