Sunteți pe pagina 1din 11

UNIVERSITATEA ,, ŞTEFAN CEL MARE ” SUCEAVA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ


SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

Pensiile private
~ Managementul asigurărilor ~

COORDONATOR:

STUDENT:

2012
Cuprins
1.Introducere...............................................................................................................................3
2.Structura sistemului de pensii private din România.................................................................3
Concluzii finale...........................................................................................................................9
Bibliografie...............................................................................................................................11

2
1. Introducere

Îmbătrânirea populaţiei şi dificulăţile pe care le implică aceasta pentru sistemul de


protecţie socială par să fie o caracteristică a tuturor ţărilor dezvoltate. Procesele socio
demografice şi economice (îmbătrânirea populaţiei, reducerea populaţiei active, problemele
macroeconomice, în principal ale ţărilor în tranziţie), care se vor accentua în deceniile
următoare transformă problema protecţiei sociale a persoanelor vârstnice şi în special
problema administrării mai eficiente a sistemelor de pensii într-o provocare fundamentală atât
pentru ţările dezvoltate, cât şi pentru cele aflate în tranziţie.
În România, ca în multe alte ţări a fost introdus sistemul de pensii multi-pilon.
Principiul fundamental care stă la baza acestui sistem este acela al diversificării surselor de
finanţare a veniturilor din pensii, prin suportarea acestora atât de catre sectorul de stat, cât şi
cel privat. Se combină astfel un gen de prestaţii definite, de tip redistributiv, cu beneficii
stabilite, bazat pe solidaritatea între generaţii, cu scheme diverse de pensii bazate pe
capitalizare, care au la bază contribuţii definite şi în sistemul administrativ. Distingem astfel 3
piloni de pensii : pilonul I, pilonul II, pilonul III.

2. Structura sistemului de pensii private din România

Există numeroase tipologii ale sistemelor de asigurare a veniturilor la bătrâneţe. De


multe ori terminologia utilizată în clasificarea acestor sisteme este foarte confuză şi greu de
asimilat.
Cea mai cunoscută şi utilizată tipologie a sistemelor de asigurare cu venituri a
persoanelor în vârstă este cea cu 3 piloni, utilizată de Banca Mondială, din anul 1994.
Această clasificare cuprinde:
Pilonul I- un sistem gestionat public cu participare obligatorie şi scop limitat de
reducere a sărăciei printre persoanele vârstnice.
Pilonul II- un sistem de economisire, gestionat privat cu participare obligatorie;
Pilonul III- un sistem cu economisire voluntară administrat privat.
Această clasificare este una prescriptivă decât una descriptivă, iar ca urmare a acestei
clasificări specialiştii au alocat toate schemele de pensii publice primului pilon. Acesta a
inclus schemele de pensii publice legate de venituri ceea ce, cu siguranţă nu reprezintă o
caracteristică a primului pilon. O completare recentă la această clasificare încearcă si
introducă un aşa numit Pilon 0, care cuprinde schemele necontributive care ţintesc reducerea
sărăciei pentru persoanele vârstnice.
Organizaţia de Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD) a dezvoltat o
taxonomie a sistemelor de pensii care elimină această tipologie cu trei piloni. Ea are ca scop o
clasificare globală pentru planurile de pensii, pentru fondurile de pensii şi pentru eligibilităţi
care este o clasificare descriptivă şi consistentă pentru un grup mare de ţări din lume cu
diferite sisteme de asigurare a veniturilor la bătrâneţe. Această abordare se bazează pe rolul şi
obiectivele fiecărui sistem de pensii în parte şi cuprinde două paliere obligatorii: o parte
redistributivă şi o parte de asigurare.

3
Componenta redistributivă a sistemului de pensii este proiectată să asigure faptul că
pensionarii vor atinge un standard de viaţă minim absolut. Componenta de asigurare este
proiectată să asigure un anumit standard de viaţă la vârsta de pensionare comparativ cu cel
avut în timpul vieţii de muncă.

Sistemul de pensii din România

Sursa: Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private; site: www.csspp.ro

Economiile voluntare¸ făcute de individ sau de către patron, formează al treilea palier.
În interiorul acestor paliere schemele sunt clasificate mai departe după forma de
administrare (publică sau privată) şi după tipul de stabilire (cu beneficii definite sau cu
contribuţii definite). Această tipologie separă forma de funcţiune şi descrierea de prescripţie.
Al doilea palier. Sistemele de pensii obligatorii
Al doilea palier, în cadrul acestei tipologii de scheme de pensii joacă un rol de
asigurare. El ţinteşte să asigure pensionarilor un venit adecvat - o rată de înlocuire adecvată
faţă de salariul anterior- şi nu un plan de reducere a sărăciei sau de păstrare a unui standard de
viaţă minim absolut. Ca şi în primul palier, acesta este obligatoriu. Numai în Irlanda şi Noua
Zeelandă nu au o impunere obligatorie pentru acest sistem de pensii.
Pensiile private din pilonul II sunt obligatorii pentru salariații sub 35 de ani și
opțional pentru cei între 35 și 45 de ani. Aderarea participanților la un fond de pensii din
pilonul II a început pe 17 septembrie 2007 și s-a încheiat pe 17 ianuarie 2008.
Potrivit legii, un fond de pensii trebuie să aibă cel puțin 50.000 de participanți după
primii trei ani de la data constituirii ca să rămână pe piață. La momentul de start din 2007
existau un număr de 18 fonduri de pensii. În decembrie 2008, activele nete aferente celor 14
fonduri de pensii din pilonul II erau 208,7 milioane euro. În mai 2009, valoarea activelor a
urcat la 343,9 milioane euro. În septembrie 2009 existau 12 fonduri de pensii private
obligatorii cu active nete de 475,4 milioane euro și 4,84 milioane de participanți. În iunie
2010, cele 9 fonduri de pensii obligatorii de pe piață aveau 5.055.102 participanți înscriși la
pilonul II, și aveau active totale de 773,5 milioane euro.
Sistemul de pensii contributiv este prima şi cea mai larg răspândită metodă de a oferi
suport social pentru riscul de bătrâneţe. Sistemele contributive de pensii sunt descrise frecvent
4
fie în acord cu mecanismele de finanţare sau cu structura beneficiului. Mecanismele de
finanţare sunt, în general, de două tipuri:
• Pay as you go
• Plasamente totale
În mecanismul de tip pay as you go lucrătorii actuali contribuie pe baza veniturilor lor
curente. Aceste contribuţii sunt imediat utilizate pentru plata beneficiilor pentru cei care sunt
în plată la ora actuală. Lucrătorii care fac contribuţii primesc doar o promisiune din partea
guvernului că vor fi plătiţi conforma acestor contribuţii atunci când vor deveni eligibili pentru
pensie.
În mecanismul plasament total contribuţiile lucrătorilor sunt investite, mai degrabă
decât cheltuite, şi veniturile investite o parte integrală a plăţii eventualului beneficiu. Aceste
investiţii pot fi gestionate de o agenţie publică de tip monopol sau de sectorul privat în mod
competitive.
Aderarea la un fond de pensii private
«Fondul de pensii administrat privat, denumit în continuare fond de pensii, reprezintă
fondul constituit prin contract de societate civilă, încheiat între participanţi, în conformitate cu
prevederile Codului Civil referitoare la societatea civilă particulară şi cu dispoziţiile prezentei
legi»1.
Pentru ca o persoană să devină participant la un fond de pensii private trebuie să
îndeplinească o serie de condiţii:
1) să îndeplinească condiţiile de eligibilitate, respectiv: să fie angajat şi să
plătească contribuţia de asigurări sociale în sistemul public de pensii (CAS);
2) să îşi aleagă un fond de pensii în perioada prevăzută de lege sau, în cazul în
care nu a ales, să fie repartizat de către instituţia de evidenţă care va face repartizarea aleatorie
a celor indecişi;
3) să semneze actul individual de aderare la fondul ales sau la care a fost
repartizat.
Este interzisă delegarea sau reprezentarea pentru semnarea actului de aderare.
Alegerea unui fond de pensii administrat privat se va face în timp de 4 luni de la data la care
este anunţată oficial declanşarea perioadei de alegere a unui fond de pensii administrate
privat. O persoană nu poate fi participant, în acelaşi timp, la mai multe fonduri de pensii
administrate privat , în cazul pensiilor administrate privat.
Aderarea la un fond de pensii se face prin actul de aderare –“contract încheiat între
participant şi administrator în vederea înscrierii la un fond de pensii administrat privat, care
conţine principalele prevederi ale contractului de societate civilă, ale celui de administrare şi
de depozitare”.2
Constituirea unui fond de pensii administrat privat
Un fond de pensii administrat privat se constituie printr-un contract de societate civilă,
încheiat între participanţi, potrivit Codului civil (prevederile referitoare la societatea civilă
particulară) şi Legii privind fondurile de pensii administrate privat.
Pentru ca un fond de pensii administrat privat să fie constituit conform legii fondurilor
de pensii administrate privat trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
• trebuie să aibă minimum 50.000 de participanţi, într-o perioadă de 3 ani de la
data constituirii fondului;
• denumirea fondului de pensii administrat privat trebuie să conţină obligatoriu
denumirea "fond de pensii private" pentru a nu induce în eroare participanţii;
• primeşte contribuţii numai după autorizarea sa de către CSSPP;

1
Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat art. 2, alineat 1
2
Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat art. 2, alineat 1

5
• în raporturile cu terţii, inclusiv în faţa instanţelor judecătoreşti, este reprezentat
numai de către administrator, autorizat de către CSSPP.
Resursele financiare de care dispune un fond de pensii administrat privat sunt:
• contribuţiile nete convertite în unităţi de fond;
• drepturile cuvenite beneficiarilor şi nerevendicate în termenul general de
prescripţie;
• dobânzile şi penalităţile de întârziere aferente contribuţiilor nevirate în termen;
• sumele provenite din investirea veniturilor fondului (contribuţiile nete,
drepturile cuvenite şi neridicate de către beneficiari).
În România, aceste fonduri de pensii pot fi administrate de către o societate comercială
pe acţiuni din România autorizată de către CSSPP ca administrator; orice entitate autorizată/
avizată/ supusă unei proceduri similare pentru activitatea de administrare într-un alt stat
membru al Uniunii Europene sau aparţinând Spaţiului Economic European.
Transferul la un alt fond de pensii administrat privat şi contribuţia la fondul de
pensii administrat privat
Transferul la un alt fond de pensii administrat privat este posibil, însă trebuie înştiinţat
(cu o notificare scrisă) administratorul fondului anterior de pensii şi trebuie să i se transmită
acestuia o copie a actului de aderare la noul fond. Calitatea de participant la vechiul fond de
pensii încetează la data la care se realizează transferul, iar calitatea de participant la noul fond
de pensii începe la aceeaşi dată.
La noul administrator se transferă activul personal net existent în contul participantului
la data solicitării transferului, diminuat cu penalitatea de transfer, dacă se percepe această
penalitate.
Dacă transferul la un nou fond se realizează mai devreme doi ani de la data aderării la
fondul anterior, administratorul acestui fond poate percepe penalităţi de transfer.
Valoarea penalităţilor este menţionată în prospectul schemei de pensii administrată
privat. Limita maximă a penalităţii este stabilită de către CSSPP. Dacă transferul la un nou
fond se realizează după 2 ani de la data aderării la fondul anterior, administratorul fondului de
pensii care transferă activul personal al participantului nu va percepe penalităţi de transfer,
suma acumulată în fond va fi transferată integral în noul fond.
Drepturile acumulate într-un fond de pensii administrat privat pot fi transferate în
ţările în care o persoană are domiciliul sau reşedinţa, în condiţiile reglementate prin acordurile
şi convenţiile internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o
altă monedă asupra căreia s-a convertit.
O persoană nu se poate retrage din sistemul fondurilor de pensii administrate privat pe
toată perioada pe care aceasta datorează contribuţia de asigurări sociale la sistemul public de
pensii, până la deschiderea dreptului la pensia privată. După aderare sau repartizare,
participanţii sunt obligaţi să contribuie la un fond de pensii. Fac excepţie de la această
obligaţie perioadele pentru care nu există obligaţia de plată a contribuţiei de asigurări sociale
în sistemul public.
În cazul pensionării de invaliditate pentru afecţiuni care nu mai permit reluarea
activităţii (potrivit Legii nr.19/2000), un participant poate obţine:
• dacă activul său personal net nu este suficient pentru acordarea unei pensii
private minime, stabilită de către CSSPP:
• o plată unică;
• plăţi eşalonate în rate, pe o durată de maximum 5 ani;
• o pensie privată.

6
În cazul în care survine decesul unui participant înainte de deschiderea dreptului la
pensia privată, la ultimul fond de pensii la care a contribuit acesta, se deschide câte un cont
fiecărui beneficiar, în care se transferă activele cuvenite fiecăruia dintre beneficiari.
Al treilea pilon de pensii
Este reprezentat de pensiile facultative, reglementate de Legea 204/2006 privind
pensiile facultative, cu modificările si completările ulterioare. Aceste pensii se obţin dacă
angajatorul şi/sau angajatul decid să contribuie la aceste fonduri de pensii. Sunt pensii
opţionale, administrate privat de către societăţi de administrare a fondurilor de pensii sau de
către societăţile de asigurări. Contribuţiile pentru fondul de pensii facultative sunt deductibile
fiscal până la maxim 400 de euro pe an pentru fiecare participant. Contribuţia maximă este în
limita a 15% din venitul brut al persoanei. Calculând după aceleaşi reguli ca şi în cazul
pilonului 2, însă pornind de la contribuţia maximă deductibilă, această pensie va reprezenta,
în medie, 20% din salariu. Astfel, o persoană care beneficiază de pensie din toate cele 3 surse
ar obţine o pensie echivalentă cu aproximativ 78% din veniturile din perioada activă.
Ca şi completare a pensiei de stat şi a celei private obligatorii, mai există soluţia
oferită de o pensie privată facultativă. Acest sistem a intrat în vigoare de la 1 mai 2007 şi va fi
finanţat din contribuţiile suplimentare, fiind deschis persoanelor de până la 52 ani. O persoană
poate contribui la acest sistem cu cel mult 15% din venitul brut şi poate beneficia de pensie
când împlineşte 60 de ani.
Pensiile facultative reprezintă un venit suplimentar pentru toţi cei care au contribuit la
un astfel de fond şi au plătit minim 90 de contribuţii lunare. Acestea se strâng într-un cont
individual, similar contului bancar, care este identificat prin CNP-ul fiecărei persoane. Se
poate vira până la 15% din salariul brut lunar, contribuţiile fiind deductibile fiscal în limita a
200 EUR/an fiscal, ceea ce reprezintă un alt avantaj.
Prin intermediul sistemul pensiilor private facultative (pilonul III), în momentul
pensionării, se va cumula pensia pe care aceştia o primesc de la stat, cu pensia facultativă.
Persoanele interesate să îşi asigure venituri suplimentare la vârsta pensionării, pot
contribui la un fond de pensii facultative în limita a 15% din venitul brut lunar. De asemenea,
există posibilitatea ca un participant să contribuie la mai multe fonduri de pensii facultative,
atât timp cât contribuţiile sale lunare însumate nu depăşesc 15% din venitul brut.
Pentru asigurarea unei bune funcţionări a pieţei pensiilor private, printre atribuţiile
CSSPP se numără:
1) acordarea, suspendarea sau retragerea avizelor şi autorizaţiilor fondurilor de
pensii, administratorilor, depozitarilor şi auditorilor financiari;
2) supravegherea prudenţială a sistemului de pensii private;
3) controlul activităţii din sistemul de pensii private;
4) controlul constituirii şi virării de către angajator a contribuţiei la fondurile de
pensii;
5) desemnarea administratorului special în vederea protejării intereselor
participanţilor şi beneficiarilor la fondurile de pensii private.3
Principalul aspect luat în calcul la alegerea unui fond de pensii facultative este profilul
de risc al fondului şi structura investiţiilor (informaţii care se regăsesc în mod obligatoriu în
prospectul fiecărui fond-document public, pus la dispoziţie de fiecare dintre administratorii
fondurilor de pensii).
Un alt factor important, care se reflectă în mod direct asupra sumelor de care vor
beneficia la vârstă pensionarii, îl constituie randamentul fondurilor de pensii. Însă, în această
etapă, atunci când încă nu se poate lua în considerare randamentul ca factor decisiv în
alegerea unui fond de pensii facultative, piaţa pensiilor private fiind abia la început, este

3
Costel Gîlcă, Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Editura C.H. BECK, Bucureşti, 2008, pag. 354

7
foarte importantă reputaţia de care se bucură administratorii fondurilor de pensii, soliditatea şi
poziţia companiei pe piaţă.
Contribuţiile la fondurile de pensii facultative
Contribuţia maximă care se poate plăti în cazul în care de decide participarea la un
fond de pensii facultative este de 15% din venitul salarial brut lunar, sau din venitul asimilat
acestuia. Este important de reţinut faptul că în limita a 200 Euro/ an fiscal, contribuţiile la
fondurile de pensii facultative sunt deductibile.
Contribuţiile la fondurile de pensii facultative se pot plăti fie de participanţi, fie de
angajator. În cazul în care, în calitate de participant la un fond de pensii facultative, persoana
respectivă e angajată, contribuţia lunară se poate reţine şi vira de către angajatorul ei , odată
cu plata contribuţiilor de asigurări sociale obligatorii, în contul specificat în actul de aderare.
În acest caz, este necesar să se pună la dispoziţia angajatorului un exemplar din actul
individual de aderare care a fost semnat cu administratorul fondului de pensii facultative. În
cazul în care se decide să se modifice nivelul contribuţiei la fondul de pensii facultative, va fi
necesară notificarea atât a administratorului fondului, cât şi a angajatorului.

Comparaţie între trei societăţi de pensii private aparţinând


Allianz Ţiriac, Generali Group şi ING

Allianz-Ţiriac Generali Pensii Private


ING Fond de Pensii
Fondul AZT Viitorul Tău Fondul Aripi
Politica de investiţii Politica de investiţii Politica de investiţii
Investiţii în instrumente cu risc Investiţii în instrumente cu risc scăzut: Investiţii în instrumente cu risc
scăzut: scăzut:
- 51% titluri de stat (Romania sau UE)
- 67,5% titluri de stat (Romania sau - 67% in titluri de stat Romania sau
UE) - 1% titluri de stat ( Japonia , Canada , UE
SUA) - 1% in titluri de stat Japonia,
- 1% titluri de stat (Japonia , Canada, SUA
Canada , SUA) - 3% in obligațiuni private străine - 2% in obligațiuni private străine

- 1,5% in obligațiuni private străine


Investiţii în instrumente cu risc ridicat: Investiţii în instrumente cu risc
Investiţii în instrumente cu risc - 36 % in acțiuni si obligațiuni listate ridicat:
ridicat: - 30% din active in acțiuni listate,
- 30% in acțiuni listate, instrumente - 5% in instrumente pe piața monetara instrumente pe piața monetara,
pe piața monetara, obligațiuni, obligațiuni si fonduri mutuale
fonduri mutuale - 2% in fonduri mutuale
Maxim al investiţiilor in acţiuni Maxim al investiţiilor in acţiuni
listate: 35% - 2% in obligațiuni municipale listate: 30%
Maxim al investiţiilor in instrumente Maxim al investiţiilor in acţiuni listate: Maxim al investițiilor in
cu risc scăzut: 85% 50% instrumente cu risc scăzut: 90%
Maxim al investițiilor in instrumente cu
Comisioane : risc scăzut: 85% Comisioane :
Comision de administrare iniţial: Comisioane : Comision de administrare iniţial:
2,5% din contribuţiile plătite Comision de administrare iniţial: 2,5% 2,5% din contribuţiile plătite
Comision de administrare permanent: din contribuţiile plătite Comision de administrare
0,05% din active/lună Comision de administrare permanent: permanent: 0,05% din active/lună
Comision de transfer: 5% din activul 0,05% din active/lună Comision de transfer: 5% din activul
net (dacă transferul se realizează Comision de transfer: 5% din activul net net (dacă transferul se realizează în
înainte de 2 ani) (dacă transferul se realizează înainte de 2 primii doi ani)

8
ani)
Gradul de risc: Gradul de risc: Gradul de risc:
mediu ridicat mediu

Se poate observa că ING Fond de pensii şi Allianz Ţiriac investesc în instrumente cu


risc scăzut 70% din fondul de pensii. Aceste 2 companii au o politica de investiţii mai
precaută.
În schimb Generali investesc mai puţin în aceste instrumente, şi anume 55%, restul de
45% fiind investit în instrumente cu risc ridicat. Acest plan de investiţii permite companiei să
obţină un randament mai ridicat, dar, în acelaşi timp, şi gradul de risc este mai mare.
Din punctul de vedere al comisioanelor practicate, acestea sunt asemănătoare. Prin
urmare, diferenţa dintre profiturile lor se constituie din modul de investire a fondurilor şi din
numărul contribuabililor atraşi.
1. Allianz
În urma analizelor s-a ajuns la concluzia că Allianz este fondul de pensii din România
care ar putea aduce cele mai bune beneficii participanţilor săi. Allianz a reuşit să aibă o
creştere constantă în fiecare an, indiferent de condiţiile politico-economice la nivel mondial.
Au fost alte fonduri care au reuşit pe perioade scurte de timp randamente mai ridicate decât
Allianz, dar considerând o perioadă lungă de investire ( minim 30 ani pentru pensiile
obligatorii), Allianz a reuşit un randament foarte bun, asociat unui nivel scăzut de risc. Allianz
este prezent în toată ţara, are un rating AA ( companie foarte stabilă din punct de vedere
financiar) şi are în administrare peste 1260 miliarde de euro (valoare dublă faţă de oricare altă
companie prezentă în România ). Grupul Allianz activează doar in domeniul Asigurărilor şi
Pensiilor la nivel mondial.
2. Generali
Administratorul Fondului de Pensii Administrat Privat ARIPI este Generali Fond de
Pensii, societate pe acţiuni, cu un capital social de 14 milioane RON, al cărui acţionar
majoritar este Generali Holding Viena, unul din cele mai mari grupuri financiare care
activează în Europa Centrala şi de Est.
Generali este un grup financiar care are active în administrare de peste 280 miliare de
euro. Pe perioade scurte (5-10 ani) a reuşit randamente foarte bune. Ţinând cont de politica de
investiţii a fondului din România, Generali este considerat un fond cu un grad de risc bun,
care poate aduce randamente foarte mari. Compania are rating AA şi este în plină dezvoltare
în România , reuşind să deschidă foarte multe sucursale în toată ţara . Grupul Generali
activează doar in domeniul Asigurărilor şi Pensiilor la nivel mondial.
3. ING
Conform studiilor, s-a constatat că fondul de pensii ING în România va fi destul de
conservator, cu toate ca investiţiile sale în primii 5 ani vor fi în majoritate în România .
Activele în administrare ale grupului ING (inclusiv banca ING) se ridică la aprox. 580
miliarde euro. Compania are rating AA şi are o prezenţă foarte bună în ţară , în special
datorită oficiilor bancare moderne şi a sucursalelor pentru asigurări. Grupul ING activează
atât în domeniul Asigurărilor şi Pensiilor la nivel mondial cat şi în domeniul bancar.

Concluzii finale
În general reformele sistemelor de pensii din diferite ţări au început la sfârşitul anilor
1980. Acestea au adoptat un pilon bazat pe contribuţii definite, administrat de fonduri de
pensii private care încurajează angajarea şi funcţionarea pieţei muncii, dezvoltarea pieţei de
capital şi creşterea producţiei interne.

9
Consecinţele unui sistem echilibrat de pensii dintr-un stat se regăsesc la nivel
microeconomic şi macroeconomic, afectând bugetul asigurărilor sociale de stat, creşterea
economică prin crearea de noi locuri de muncă şi prin reducerea şomajului, economiile
populaţiei şi chiar reforma muncii.
Unul dintre avantajele faptului că oamenii conştientizează că au nevoie de o pensie
privată şi poate chiar de una facultativă este faptul că, având o pensie administrată privat îţi
poţi asigura acelaşi nivel de trai pe care îl ai acum, chiar şi atunci când îţi vei încheia
activitatea. Prin pensia privată pilonul II dar mai ales prin pilonul III oamenii învaţă se
autoeduce să economisească acum pentru anii ce vor urma.
Astfel, la bătrâneţe fiecare va putea face ceea ce-şi doreşte fără ca nivelul de trai să-i
fie afectat, acesta fiind poate cel mai important avantaj pe care îl poate oferi o pensie privată:
bunăstarea populaţiei.
Desigur vor exista în continuare persoane sceptice cu privire la siguranţa fondului de
pensii sau îşi vor face griji cu privire la perioada mare de timp rămasă până la pensionare, dar
printr-o mai mare reclamă şi publicitate la sistemul de pensii privat, oamenii pot conştientiza
că dacă încep să economisească mai devreme cu atât mai bine este pentru ei, pentru că efortul
financiar depus este mai mic decât dacă încep să economisească după 35 sau 40 de ani.
Există şi o serie de probleme cu care se va confrunta sistemul românesc privat de
pensii în viitorii ani, cum ar fi venitul mediu redus la populaţiei noastre, în comparaţie cu alte
state din Uniunea Europeană şi majoritatea ţărilor OECD. Populaţia preferă să aloce veniturile
mari pentru traiul cotidian şi să sacrifice astfel nivelul de trai din viitor, în loc să
economisească sau să aloce o parte din venituri pentru susţinerea unui standard de viaţă
decent după pensionare (de exemplu un venit după pensionare de aproximativ 70% din
ultimul venit înainte de pensionare).
O altă problemă cu care s-ar putea confrunta populaţia este aceea că ar putea
conştientiza prea târziu importanţa unei pensii private iar perioada scurtă de ani rămasă până
la pensionare nu va fi suficientă pentru a contribui la o pensie privată pentru care să facă un
efort financiar redus, aşa cum ar fi putut face în tinereţe.
Succesul sistemului de pensii private reformarea pilonului I. Pentru o stabilitate
financiară solidă şi pentru suficiente resurse pentru pensionari, trebuie să se modifice legea şi
regulile actuale după care funcţionează pilonul I.

10
Bibliografie

1. Vasilica Ciucă, Crăciuneanu Viorel, Protecţia socială şi asigurări, Editura Paralela


45, Piteşti 2009
2. Frunzaru Valeriu, Sistemul de pensii românesc. O evaluare din perspectiva
europeană, Editura Economică, Bucureşti, 2007;
3. Gîlcă Costel, Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, Editura C. H. BECK,
Bucureşti, 2008;
4. Ionescu Roxana, Novac Laura Elly, Popa Mariana, Şerbănescu Cosmin, Tănăsescu
Paul, Asigurări comerciale moderne, Editura C. H. Beck, Bucureşti, 2007;
5. Sălăgean Viorel, Asigurările sociale şi pensiile între sistemul public şi cel privat în
România, Editura Limes, Cluj – Napoca, 2009;
6. „Ghid Pensii Private ” – supliment al săptămânalului „Ziarul Financiar”, septembrie
2007
7. Lege nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat Monitorul Oficial,
Partea I nr. 1033 din 09/11/2004
8. www.csspp.ro
9. http://www.gsmstuff.ro/pensii-private/fonduri_pensie_privata_obligatorie.htm
10. http://business.rol.ro/content/view/50138/4/
11. http://www.pensieprivata.info/comparatie-fonduri-de-pensii-private/
12. http://www.apapr.ro/reforma;
13. http://www.ING.ro;
14. http://www.legeapensiilor.com;
15. http://www.pensiaprivata.eu;
16. http://www.pensiiprivate.

11

S-ar putea să vă placă și