Sunteți pe pagina 1din 224
Fo se) tele POPESCU oo a ee Sepia ueenaic ILST ir Eee MSE eanea os (i ial Mee te al a Ma aeons oto eer a SOM RCS Theat Aaa a Race. id PIU eee os ic de a ae SUIS RMUGeS LS Vcc ene ae Sede Mes taM Ge a a hese Posie cnn eS vnLenccn SIeeCNiiG| ae He vee ef oct ere oe Tue centr es eae Vo uctmetnons | mw cone eae Seen Ce tae Sete eee ee ARIST OOETOC RON Ceara rele io Tyee} SUS GESTS Per Me Ge iO ®& Emenee et meee ee aca oig Cerne eee PON ceecre cee . PR, PROF. DR. DUMITRU POPESCU ‘Membru de onoare al Academiel Romane IISUS HRISTOS PANTOCRATOR, ‘CARTE TIPARITA CU BINECUVANTAREA 'PREA FERICITULU! PARINTE. TEOCTIST PATRIARHUL BISERICH ORTODOXE ROMANE, ® EDITURA INSTITUTULUL BIBLIC 5! DE MISIUNE, ‘AL BISERICIT ORTODOXE ROMANE ‘BUCURESTI - 2005 >_> CCoperta: Emit Boj eee ree SSG Seat ere esr ©2008 oma nemo auc pe SET ee ee 1SBN.073.616-097-8 CUVANT INAINTE ‘Se tmplinesc o suti de ani de la nagterea Parintelui Dumitru Arstoel are mana adept cite pining, spre limes Fizik, oe presede Tumea mea Lames metafizied vine dupt ume fie, finds metfirica xt lumea formelor care se adau substntel din exterior, Design, cgi lumen senibilt «Iii Plton, hsmen ict hi Aristotel ‘imine ot tt de slog, stoner inchs Tas ns, in timp oe platonismal siméne orientat sce limes realtor regis spranaeralc, cm vs spane soos, aristotsismal Fnloaroepriviea omulu de la elite cers spre cele pimin- tej care aparin domeniui fcc sau natural. Aga se expe § progrestlculturi apusene in eumoaserea nati, din moment Jn care a rena a orontarea ot platonic, petra a deven i 17. Bide, p96 2 PR PROF. DR. UMITRU POPESCU utara sristotelismuly cresting Aceastl ristumare radicala de perspectiva flosofie se dé toreazd "tumantei decisive"!8, cu caracter eclesiologc, pe care papa Grigore al VIl-lea Hildebrandt a introdus-o in viala Bise- Fei catolice ia doua jumatate asecolului al XI-lea, dupa sehis- ‘ma cea mare dintre Biseria apuseana si cea rasiriteana, din do- rina de a pune capat simonici. Datorité celebralui stu document -Dictatus papae”, Grigore al Vil-lea a pus temelia nei noi eele- siologi a crestinismului apusean, orienta ede realitaile luis pimditesi, care a dus la dependenta Bisercii eatolice de per- soana Pontifului roman: ,Quod solus Romanus pontifex jure dlicetur universalis" (Pontiful roman este de drept episeop uni- versal); .Quod sententi illus a nullo debeat retractare et ipse fomnium solus retrectare posit” (Deciziile lui nu pot fi retrc- faic de nimeni in afara de el); .Quod Romana Ecclesia a solo ‘Domino sit fundata”(Biserica roman a fost intemeiata de Dom ‘ul insusi) sau cf de la ef provine toath puterea bisericeasea. (a {quo omnis eccelsiastica potests procedit)!®. Pe acest temei, sco- lastica medievala, Insufleyti de dunularistatele, a dat proritate, ‘in doctrina crestina, realitjilor naturale asupra gelor supranatu- vale. A dat priortate lui lisus ea om pe pmant in detriment Iu Hiristos al slavei, Care se altur lui Dumnezeu fa cer, aritind ca rolul Siu a fost si vesteasca Evanghelia, 4 riscumpere omul prin jerfa Sa pe cruce $i si incredinjoze Biserica lui Petru gt lurmasilor sti". Apoi scolasica a dat prioritate Bisericii vizule fiat de cea nevazuta cu ajutorul conceptului de wgraje ereata”, care permite Bisericii si fac3 abstractie de invocarea Duhulu Sfint la prefacerea Sfintelor Daruri in Trupul si Sdngele Ini Hrstos, a3a cum vedem la Fericitul Augustin, si s8 realizeze icepind cu al doilea mileniu de istorie TH Wes Conga pi, p10. 18 bide, p10, 0, 20. hide, 108 , ail ROLEGONENA a srassubstanierea” prin sacerdotiel particular al Biss vi- Jute, care activerzA ,in persona Christi?! in fine, scolastica & {feep sh vorbensi ot mai putin de coli episcopal, izlat la iri Bier, itt mei mol de papa fat in cntul Bise- Fei vate, ea unie uray al ui Peea st ca Vicar al ui Hristos pe rimnt® In imp ce retinismalristrtean ea mereu ma ine {Gest de centralitaten Ii Hristos, powvit Teaditii postolice, tretnismlapuscan manifesta un interes particular fat de ce {alten puteitpapale, potrivt radii romane, Desigur,pon- fern major pe earescolastici au acordato Bieri vazate krimentl Biserieinevizute a determinat Reforma protestant Sf exile Biserica nevizutt mai mult decdt, Augustin asus, find reformatori au renuntt la preote sla aspect de jen 21 Stine Euharsti, Cu to caracterul vielen al controverse, d= TIT, p. 163 Ci sara substantial attic, pe eae a ‘geaat sbiaseoogiel naturale, ca existent chit veal in sine, sco- fase tseut dela pesimistl ougysinian Gf dep urea seit ‘plnianlaclate fas de fomea ies sau viz. Pe acest tne, eo feng us in eeulnjiefmseclulal XULea decade gris creat un el de Introd supranstral era, ere a desinat gira nteioud dine Bi- see VS Blorica nev, Dato acest canes, seolsia a pus ‘Spit cai Duhuli Stat de Sbiet at gratt divine, cum socotea A= bain sa transform prea, care aparine ise vazue in sbieta bil erate (p. 173,170), Gra eeu nu se mai objne pein invoear Dubull Stine prin cicles, oi pe esles eauzalisi nsrumentle™ (178 oependent persons pret, care ite focal ul Hiss (aris ‘Giri Mai mult hig, Bieri vu dobndeysintitat 8 de Bseica ‘ev22ul, finds I inp e fin creat ort primis de i Dons Tsu, {nck in timp activi Sale panSney, Du Sint cobeat In Bseiea evéata mura dup ialaren Domnall ees, 1a Cicizecime, Bseien ‘Eas se afer atl Into realiatede-sne-sttors, eae se dele ‘pe petsoana maior ht Pty, nm c= Diceria nevi aa formal In Zona de umbriateolgii solic pans la Coe Vases. 22, bidem,p. 198, Dato at Toca al Ie, till de ierus Ghrsi™ nv dovine ural un tute prop pape, ei dobindete nfl de sutonone pin acest eel hriolgie at de ict, eit plaseat pe pape deasupa Bei Py PR PROF. DR. DUMITRU POPESCU ema dintre Biscrice vizutl gi cea nevizutd a supravieuit, fiind- 8 gi reformatoni si scolasticti pomeau de la premisa aceluiagi dualism ireductibil al gindiri antce dint sensibil si inteligibil Dualismul ireductibil al flsofiei antice consttue un al doilea aspect fundamental al erestinisnalui apusean, care tebuie avut in yedere la elaborarea wnul rata de teofogie dogmatic. Vv Conca If dela Vatican afinut seama de fnva}imintleisto- rici gis elaborat 0 doctind mai completi despre Biserica vEzuti si evizui, datoriti doctrine’ despre colegialitaea episcopala espre Biserica neviizutS, care a fost recuperatt treptat de tol gia catolicd, Aceste echizitii noi au fost integrate in Constitufia conciliard despre Biserics, ,.Lumen gentium”, alturi de hotiré- rile primului Coneifu de la Vatican eu privire la primatul papal 5 infailibilitatea papal, si transformate in dogme de credin(s ale Bisericii catolice, In spritul scolasticii medievale, Constitutia dogmatic da in continuare prioritae Bisericii vizute fai de Bi- setica nevizuti, pentru cd a fost intemeiati de cStre Domnul, ‘nainte de Cincizecime, pe persoana lui Petru (Matei 16,18). Nou- tatea pe care o aduce Vatican II consti in faptul e& Biserica vi- _zutl este identifica cu episcopatl i teansformatt fa sacrament al Trupului lui Hristos, menit sh fie ,semn si instrumest al uniié intime cu Dumnezeu gi al unitiii aeamului omenesc"?, Acest sacrament constitue cauza instrumental a harului ereat, care se Impirtigeste poporului gi aledtveste gi aspectul mistc al acestui sacrament compus din ierarhia eare ,acfioneazi in persona Christi". Cat priveste Biserica nevizut 0 alt noutate este afr- mafia cf aceasta ia fiinjS la Cincizecime, ea un complement subiectiv al Bisercii vizute, o-daté cu atasarea saeramentald a ‘redinciogilor la trupul lui Hstos reprezentat de ierarhie. Rolul 23. Catihiome de Elie Catholique, Maman, Pai, 192, p. 775. PROLEGOMENA 25 Duitlui Sint este_acela de a fi ,co un sulle al trapulul istic, principin de vit side unitate in diversitatea si bogita daruitor {siharismelor Sale din Biserica "24, Din doctrina conciliului Vatican IL se desprinds ideea on Biserica romano-catolic exist ret categorii de unitate, Mai ini, exist. o unitate bristologict seu sacramental, care apartine Biseriiivazute, constuite din ierahie. De aceea se spune despre Biserica vizutl eX este sacrament al unitjii neamulat omenese. Apoi, exist o unitate pnevmatologicé sau subiectivi, tare aparfine Bisercii nevSzute, constitute de Dub Sfant. Dual Sfint nu scfioneszA niciodata asupra Sfintclor Daruri i med obiectiy, ca sf fe transsubstantieze tn Trupul si SAngele Dom- hulu, ei mumai subiectiv, supra persoanclor, in urma epiclezei, Cis toate ef se arma ci anumitetreifilitirgice plaseazt epi- cleza dupa anamnezi”®, Topt pentru care .Biserica cere Tetalui 4 timit& Duhul Siu asupra pani si vinului"®S, aga cum se tn- ‘éempla in liturghia oriodoxa, totus, dupe tradiiaeatlia,sfin- {iea darurlor se face de cite preot. Mai existé soa tre eate- gorie a unitai Biserici, de accasté data juridicd, ee apartine in od exclusiv Pontiflui roman, pentru a fine impreund Bisorica ‘azul cu cea nevizutt, Caci Pontfal roman este .principiul per- petuu si vizibil” al Biserici,,temelia unitiit care leagd intr ei Fie pe episcopi, fie mullimea eredinciosior”, al unit n ere- din si comuniune”, in virtutea puteri sale .plenare, supreme gi universale, pe care 0 poate exercita totdeauna liber tn Bisei- ef'77, Cu alte cuvinte, prin puereajuridich conferité Pontifulut roman, Vatican Ila eSutat si reconilieze tendinjs neoplatonict ‘Tui Augustin, orientat eltre Biseriea nevizuts, cu cea aristo- telica, a scolastiei, orienatacatte Biserica vizut. Este vorba de Bi Them, p. 809. 25 Ibdem, 9.133, 36, Cotchnne de else Catholique, MamelPn, Paris 1992, p. 1353, 27 Ian, 9.88. 26 ‘R. PROE DR. DUMITRU POPESCU recone retro, eae face bade sll Eko en Logos eestor inne both pe stosom ii Sens fia de on neil. Vatican Ua epee dale tml reconllabill soi nis dine omen sees cen Ings ct eonesrt ofc, pnd! T exaeretnans Tut apisean. Deal, ise vocea cea ma astorat a Bieri catlice a spus el .Fuops a fst pituns Ge eens mult profund” consolidat pe tmeia smog eaice'= Ese alevrateaBiserea Citlci a mmifesat fa Vatican I o azumitdsshidereecumni t de Bserin Ordo cea protestant in unin esimensinau contmporan, et Tumi colegialit episcopate, Din acest cau, Vian It 3 evils identce Bieri Catach eu Bisa ll Hass 8 Seelrt ficial et Binet ui Hristo subst th Biteiea Ca, llc Peacst tm, Conia ecunoset existenascramen- inl Biserilor Osodoxe gi pe oa a Comune protestants Gipsite de preaie sacramental) din fra jurs Trecind cuvederea pete unitatea intra exe sre Ondo px pa et Bl rl ee ani. tea Bieri universal, Vatican I orb despre Beis Ortodoxe I plural ea cum ecesia a ips dunt ent. ‘oa vid ace Biers urmeze exemphl Bae re. Co-allice pot at ni cu Roma, Avert respestu is do erin greco-atolit arenes findamentl pe ere 6s peste Vatican Tate! dnd pssczaBiseriea Oriodox Tn tnd unor Bieri prelare Hpsite de unitate se datereaet fate judocd aceasta Biseih cpt propre came juice, nett pe note late a culunt grocer: Imae,Elesiologin rodent mu ete ih pe pe teelie m tural nici numa! pe temeiesuprenaturale pe teen noramtnd (ended Logosoll eternal Tapa pon 2, Papa oan Paul lea pune Nowe Europ tebe se inter lacie of erqing™ Catlgnndoi, 2003, a Kw” PROLEGOMENA 2 ‘ru mintvirea noastr, Care fi confer 0 deschidere ecumenicd hull mai cuprinzitoare decét aceea la care se gindeste Vatican {I Datorita lui Hristos ca Logos fntrupat si ordinit rajionale a treatiei, misiunes Biserici nu este numai aceea dea fi sacrament a unitiyii neamului omenese, ca si-l recapituleze sub Hris- tos", ei de a fi cosmos al cosmosului in Hristos cosmic. in lm tina Logosului Creator, mintuirea adust de Hristos are dimen- ‘Sune cosmicd, imbrajigind cerul si;pSméintul in hotaree infinite fle shiturghiei cosmice". Daca Biseriea Catolicd exceleazi prin {atolicitatea extensiva a eredinciogilor ei, Biseriea Ortodoxd ‘xccleazt prin eatolicitateaintensiv8 a deschideri ei cosmice. In ‘azul in care Biseriea Ortodoxd ar pagi pe calea uniatismulu, ar ‘emunfe laa mai fi eosmos al cosmosului in Hristos cos- inc si sh se transforme in Bisorict particular lipsite de identitate fonfesionala. Vatican Tl pistreazi ticerea asupra dimensiunii cosmice a mintuini finded face abstratie de Logosul Tatalui, prin Care foate au fost ereate Cu toate acestea exist gi evenimente ecumenice care se ri ica peste canoanele prestablite, inspirdndu-se din epoca de glo- rie a Biseriit nedespayjite, Cu ocazia vizitei pe care delegatia ‘Bisereii noastre a icul-o la Vatican in 2002, Sancttatea Sa Papa oan Paul al Lllea si Prea Ferictul Parinte Patrarh Teoctst au semnat o declarajie comunt, care vorbeste despre Biserica Cato- lied si Biserica Ortodoxa la singular, dincolo de eanoane juridice prestabilite, ea si stimuleze dialogul dintre Ortodoxie si Catoli- ism. Sanetitates Sa Papa loan Paul al Il-lea in "Orientale tu- ‘men” spune: ,Cuvintele Occidentului au nevoie de cuvintele COrientului", iar Prea Fericitul Pirinte Patriath Teoctst se adress ‘Sanettji Sale Papa loan Paul al I-ea, cu ocazia vizitei Sale in Ro~ 29, Catchisme de I'glze Catholique, PlwMares 1992 831. «ACS carte’ de anivetalioe ate stlucet peste por ii Dumnezeo eeu fir al Doma ns gate cris Biseris cali th mod efeace gi pet Pu tinde i unpies uma lnveagh cut ce comport ea bun, i> Frsos Capel, uitatea Du ae PRL PROF.DR. DUMITRU POPESCU inn spa Matis sptual cae ete cei oe schimbati a parinjilor nostri si istoria acestui popor constit iets zeae preinstg:hoetoate penta vosie dase ae Sis nase, aca tenes Oren Osea Ubu rnd nig pei honed oe ac cai cast cunoast impor ct acai ene ‘exon cst cinoael impor son duane cam ste Pepa oun Pall lence voter scoop ine: lista dine Tra istic pees space Men complementariat ext ell eeninti ston oe oa cba Deca cepine ued la poco covers, ons tn mic imprtan pene sei anon reac, dip tn mini deeapuaee ae Pots ice fdacoperim mpean snl apetege a §itoare a Logosului Tntrupat pentru unitatea Bisericii. Cici Apos- Sh ees pte leroy Tt a of Dera har a expt Evangel sae che Hi agouti Catone afore” Gener lint de edescpene e-Lopemb is peta cai o repre urate I fequel Daas Laer triton egos” (Calas 203}. Dor Contr die Barn ean esd ci ile pe arian eave fat at ream Slaorae cet Wet de tog dager naa Logosului Creator si Méntuitor, cater ali v ‘Am epi seas incusune in domenil ee rial exesioogc apuscie gi rEstrtene penta scale Is vide tora considera report dite Reveljia ving clean on Beason cadrul cepts ister i apse Ta oe 301 te apvois « Popel loon Pout ot ieo ‘sOsservatore Romano”, Cahier special, 1999, p. 7. za ean Yr” PROLEGOMENA 2» ecpinisiml stritcan interpretat cultura ta lumina Revell Ginie ia depisit dilemel teologice cu ere s-aconfruntatde-a fun! istoret in lumina Logosului creator si mantuiter, pe Care [La agezat la temela lumii ie Biseici,erestnismul apusean a jatepretat revelaya divina in finojie de cultura ants si de dallsmal ei, pe care a aezat fa baza lumii gi a Biserici, dnd fusiere numeroaselor dileme cu care se conffunia pn astzi. Jatieele mal importante dinte ele. Pe plan intr este vorba de tila ditrenaturtsipersoand sau despre cea dite unitate si diversitate; pe plan eclesologic, suntem confruntaji de dilema Ginige Hiisoss Bseroi, inte Bisericavazuté si nevizuta din- ite Biserica universal s Bisericile particular, sau dine Scrip- turd si Tre, dire Cuvint si Taine, sau dinte ierahie si poner: pe plan sorerofogc, descoperim diem dntre Hrisos si Dull Sint, har eeat i har nereat,dintre har i natré sau din te credinl gi pte bune; pe plan cosmologi, tntlnim éilema dine Biseriet glume, dine om si natueé sau dine sooulr- ‘ao gi sacralizare ir Ia nivel eshatologic ne lovim de dilema ‘inte Judecata.parculard si Judecata universal, cai multe allele. La bazatuturoracestordileme se afl ema nelamen- tala hrivtologicddisuee Divinitatea i omenitatea Mantuitoruui, dite Tiss al istorii si Heistos al slave, sau inte Persoana gi ‘opera Sa do rlscumpirare. Desigur, pe ealea acoréurilor ecu renice, cae se practick in ultima vreme inte diferite Biserci apusene, dilemel pot sta impreuni, in sens de reconcile, dar ru se pot depagidivergenfle esengale dine ele. Vom arta in uprinsul acest Iueriri dogmatice ct adevtratareconclire gi omplementaritte dint dilemele la care ne-am refeit mai sus se poate descoper in lumina teologie risiritene, find aoeastt teologie are in centrul ei Persoana divino-umani Tui Tisus Hristos Pantoratoul, Care depiseste dualismal dintre lames cea supranturald pune in lumind unitate inte creafii in El insug. Scopul metodei noastre nu este cel de a expune, in mod eomparativ, contastele doctrnare dintre Bise- 0 PR. OF. DR. DUMTTRU POPESCU ‘eile cresting, casi cum arf insoluble, cide a por tn mod irenie de'la problematica contemporan8, penn a sublinia e& teologiarisiiteand poarts in en capacitatea ontologicd de a ‘epg cilemeleteologice care eonfuntseretinsml sat eoume- nism actual gi de a pipe cal weit eregtine fn mina lui lis Hrists ca Pantocrator -Aceastimetodi mai ares alte insur, Ea art c8duaismul dneductibil al gindini antice a separatteologi de sprtualtat s a obligatsprituaitatea cresting si oscileze Ine petisml care fuge de lume sactvismul eae se vre prezea in lume, Este ade ‘tat cl acest activism este valoros atuncicind e vorba de In- fruntareaadversarilorextemi, asa cum s-a inttmplat deste or in treat cu cruciate, iar in vremea nossr8 cu migarea sol atti, indrepttt impotiva regimului comunist polonez, xm aadevrat tu de glorie al Papei Joan Paul al I-lea, Cato eaac- tecl Jor valors ins at aetivismul, edt si pietismul rimin neputinioas in fafa culuritseeularizte, care aprinde patimile inaionale din fnfa omului net a agresivitt,erlisin say violeajf mereu crescinda, Dimensiunca psihologia a spiritual tit tebuieinsojth de dimensiunea ef onto smindouf, integrate confinutul unei teologit duhovnicesti cate are in central ei Persoana Mintuitoruhs, 8 poaté contrbul Ia innoirea rupeased gi sufleteasc8 omulu pra Fenastereah Spiritual gi moral in Hristos. Cit timp erestinismul ma va dep opozita dinire mea sensibil $i lumea intligibila,va asista neputineios la fenomencl secularaii, care indepteazd omul tot mai mult de Dumnezeu gil tansformd in prizonieral lumi materiale autonome Metoda pe care am adoptat-o permite api si falosim prin- cipiul select cultarale pentru defniea raportuli dire cuir 51 teologie in lumina Pantocrtoruhi, Pe de o parte, acest Ielod ne arati ci’ multe dine operele aristice ale eulturi antice poet in cle germenele seeuarizai. in ochit emul antic imaginilezelor nu reprezentan ceea ce Teprezin& pentru rr” PROLEGOMENA Ey seu rin ten ia ‘extrem de importante penta viata. si misiunea Biserici in primal rnd, este vorba de revelatia naturald. In cultura antic& gi eee pia meaterern nce 31 Nihifor Cen, op. cit, pA PR. PROF DR. DUMITRU FOPESCU de Providenfs dumnezeinsc, Etectul e este acl suspin ‘negrit si dor statomic dup puterea care fi lipsea omeniri de @ face binele, pe care totui il nfelegea gil voia i despre care ne vorbegte Pavel in epistola etre Romani (8, 20). Fondal acesta de nidejde suspinati 51 obscura a fipturitaflate sub peat fl nue ‘meste Tertulan anima naturaliter christians care nu este alt= ceva: decit formula revelafei naturale. Genii lumii anti au dat un rost mai malt sau mai putin luminos in misura tn care ‘operele or videse apropier de Tnvatstura Logosului intrupat™™, Cultura contemporané si mai ales noua euttur® tines are Ja réndul ei aspecte portive si deosebit de preioase penira ct n Incepit 58 bata la porile transcendenfei divine, Ese ow totul remarcabilfaptul csiinja curopeand, care a debutat prin a fin confit cu religia, a inceput sé descopere valoarea gi imiportanta acestei ordini rationale @ ereaici pentru eereetarea slime. ‘avanti au inceput si vorbeasca asizi despre .ordnea suprenit cate regleacd constantele fizice, conltile iniale, comport ‘ent atomilor si vila stelelorPuteriea, libra, existent in Infinit, tainicd, implicit, invizibila, sensibili,ordinea se aft acolo, etemd gi necesar, in spatelefenomeneclor, foarte sus, dea- supra universuli, prezent totus in fiecare paticuls™. Desi- ur oameni de gins intepreteazhaceastd orn in functc de ‘convingerile lor religioase, deiste sau panteist dar ondinea ea atare aparine domenilui obietv al realitti si tn se poate face abstracte de ea, Cardinal Paul Poupard, Pee- sedintele ComisieiPontificale pent Cultur8 de la Vatican, afir- ‘ma in acest sens: ,Rafionalitates naturi este 0 conde necesara pentru © ipotezi eare nu poate fi demon Strat stinfific, dar care rime indispensabit pentru existena stinel. Progresul sine mu numai ef nu dezmingit aceasts ipoteca, ci pare chiar s8 demonstreze substaniala ei corectitu- Sa Biden, 2 53. Jean Guton, Dunmezen Stn, Ea Heri, Bc, 1992, p. 57. i” ‘movcoMenA 3 die sisi sporeascd importanj". Cum m seris P. Davies: .Na puem demonstra rationalitatea Tumi gi este posiil ea in ultima fnstanfl sl fe absurd, Totusi, sucesul sini este cel puin o tircumstants care pledeazd fn favoarearationeltii naturi"™, ‘Aceastlrajionalitate a crea, a care se refer ,profeiinau- ral, oamenii de geniu din domeniul inet contemporane, are important considerabls pentru cresinsm, find consttic 0 contrmare providental.areconstrctci cosmologiei nteprinse fd Sfiatul Atenasic ee! Mar, in secolul al IVa, pe em bi- {in lumina Logosului suprem, pria Care toate au fost erate (oa I, 13) a five, aceast rajonaitate a eraje, push in evident de Sint Atmnasie cel Mare gi adoptat de tamenii de sin ca premisi a cercetiri lor sitifice, are mare importan( pentru inisie Biserici in lumea seculrizatifn care trim atiz, Vor bind despre sfinfeni ea atribut divin, pirintele Stiiloae lan- seazi dovl sfirmatit importante. Mai inti, astzi se sustine, din nefeicre, c& gnu ne putem impirtii de sfinfenia Dumaeze an timpul dn urn acast opine s-a dezvoltat in teoria secularisului, conform careiacrestinismal a destinjat rl ca 0 calitate a uinorpersoane, locuri, obiete speciale, a Frofaniznt tot, Insugi Full Durnnezeo, firupéndSe ea om Intre oameni, Sar f profanizat"%, Accasth profanizare, care afecteazh eran chiar pe Fil lui Duraneza, ii ae explietia. 1a teologia filosofcs, care agai la bazg cretnismlul natura autonomé # amorfl specificl gindii antce gi inchide creafa tn ct Insis, opunindu-se prezefei lui Durmnezeu in fumea vu, isdn impresi cf rolul eretinismulu este acola de a seculariza lumea, A'dous afirmaie a pivitelui Stiniloae arti ck de fopt 34. In Cito oo Science, Colt edo", 2002, m2. 106, 35. Pr. Prof. De Dumita Stiles, Teolote Dogmaied Ortado, vo. 1, EIBMO, Bucur, 1978, p 260 a PR PROF. DR. DUMITRU POPESCU erestinismul a desfinjat intr-un anumit sens granifa dintre sacra i profan, iar aceasta fntrucdt a dat posibilitate tuturor sh devin sfingi"36 Aceasti afirmatie a pirintelui Stniloae se intemeiaza ‘pe existena ordinii rationale a cosmosuli, care deschide lumea vizuta pentru prezenta gi lucrarea Logosul intrupat in cuprinsul ci, oferind astfel tuturor posibilitatea si devind sfingi Spiritualittea risiriteand are dimensiune ontologicd fiindct la bbaza creajici se afla Logosul intrupat. Datoritf acestui fap, Dumnezeu nu S-a intrupat ca si profanizeze create, ci ca +0 ‘ransfigureze in lisus Heistos. i fumina Logosulul intrupat si a ordini rafionale a tucregit creat, infaisarea aspectelor postive ‘si negative ale culturit antice, medievale sau contemporane ‘constitu un al patrulea element fundamental al tatatulul nastru de teologie dogmatic. VI Dogmatica parintelui Dumitru Stiniloae are o importanya considerabila pentru crestinismul ortodox in special gi pentru crestinism in general, Sunt numerosi teologi staini si omit care au pus in evidenfa valoarea particulara a teologiei sale ogmatice, tradusd in limbi de eirculatie international, ia mod integral sau partial. Ne gindim la Olivier Clément, Jigen ‘Moltmann, D. Nesser, A, M, Allchin, Maciej Biolawsky, din rin- dul teologilor stain, sau Ia LPS Daniel, Mitropolitul Moldovei si Bucovinei, la LPS. Antonie, Mitropolital Transilvaniei, la Ton Bria, Dumitru Radu, Joan Ici senior si junior, la Mircea Picurariu, Istvan Juhasz sau Emil Bartos, din rindul teologitor ortodocsi sau ai altor confesiuni crestine din fard. Maciej Bie~ lawsky a conszcrat 0 tezi de doctorat dactrnei despre create & parinfolui Stinilose, in care afirma cA ilustrul nostru dase pri 36. biden. 260, i” PROLEGOMENA 35 vestecreatia “eu ochi lui Dumnezeu"?7, Emil Barto, la randul hu, in teza de doctorat consacrat parintelui Stiniloae, demon- streazl cd doctrna acestu strlucitteolog despre indumnezeire éste un pas inaint in dialogul interconfesional din sera teologici trestine., Tot astel, LPS. Daniel, Mitrpolitul Moldovei si Bucovinei, care a dat primului volum din opera dogmatic8 a pirntcli Stniloae, tradus in francez, ttl extrem de sugestiv: Le Génie de l’Orthodoxie . arta cd intreaga teologie dogmatick a pirintclui Stiniloae este centraté pe Logos si inruparea Lui, ‘Tote stuile acestea,teze de doctorat sau traducerisle operci pirintelui Stiniloae, scot in eviden|& invljitura de_credint& oosebit de prejioasé a mareli nos dasca side mare impor- {anf pentru crestinismul actual, anume: ,centalitates. lui Hristos™®, 37, Mace Betowsky, Parifele DumiruStinloae,o vue flcalca pre lume, £0, Desi, Sib, 1098, p. 17. 538, ail Barts, Coneapeu de bumnezire tn tologla I Dura ‘Sianilooe, Ed. Eanel, Oradea, 1999. 38 Br Prof Dr. Dumitru Snilose, Le Ginie de 'Ovthodocie, Ti, fe an ie Clbote, Desele de Brower, Pari, 1985 40, Pee Dumiy Stale "La ental ds Cit dans la theologies lit tI. miesonerhadoxe, Contact, no 9, de wim, 197S eset 5 port majos per colo retin in goer a als pen ‘1 cx nodoxd Inspec, lel gin carl el cucula dramas Vere rimeroae caret gor care In In cont cu credina de ovens & Bisrc, provectd coli dezoentare in rnd ereimior Dine aoe ‘examinim tenia dea putea opoafeueraea fi Hrstos cveeas Dubulit ‘fin ova refcindse mull unite cela numa la vers, Hinde ‘us ine sama de caracterlnedespit i coman llr teimice.S-in- ttodus in cial i aga-zseeesilope euhacsted, care pane wn accent ait de mare pe Bisaria pallet eo uit de Bserica universe. Ne lovin ‘pol att psu de doen sofiane care produce o aay couric pa test fe Durmnezen 5 om, finde uit de eerie neceae. Exist tendo mani, care ened lenox peal se manifest x aver: sane radial it de aspctle pele al uli, nda 4 wise lames ‘re de Durmeze rine bunt In exes el. Dac examinim acest curate 36 -R. PROF.DR.DUMIRU FOFESCU [Noi consideram c& pirintele Stiniloae @ progresat care con coptul centraliti lui Hristos in dou tape. Inte prima etapa, plrintele Stiniloae s-a aplecat eu preeddere asupra mantuiri per- sonale a omului in Hristos, aja cum rezulia din cunoscata sa lcrare iss Fists -restaurarea om, ina dova parte @ac- Aivtii sale, parntele Stiniloae a fost stimulat de Adunarea ge herald de ld New-Dethi, din 1961, a Consilislsi Eeumenic al Bisericilor ycind Biserica noasta fost primi ca membra a acesteiorpanizafit din dou motive. Mai inti, aceasta Adunare general a recut dela baa brstologcd a Consiiul Eeumen A Biseriilor lao baz trintaa, ear a oferitparintelu: Stnilone prilejul si wateze tele: Commiatea prin iubire (1963), Durr hnezeu ca lubire (1971), penta cain cele din urns si sublinieze faptul e& Sfanta Treime este siructura a supreme’ inbiri (1970). {nal doiea rnd, aceastf Adunare general avut ea orator prin- cipal pe episeopulluteran Josep Site, care a subliniat in en vantarea sa, in mod surprinzitor, cy astizi avem nevoic, mai ult ca orien, de © shrstologie ontologies”, de un Hristos Injoles ca factor transformator al trupulu si al cosmosuli CCaliuza nosse spunca el, rebui sfc Trine (de Lyon), sna ‘Augustin, Cici dack pentra Augustin rimine meceu un rest su pus rdului,pentra ef materia este impuri, pentru Irinev Tntru- atea gi opera mintitonre alu lisus Hritosinseamad 8 "igi- Guinfa hari este oferiténaturi intra’. Atat preocupirile sale hrstologice anterioare din eadral teologietpatistice rsi- ‘pa tndespioae,dscopein ca din lor se repeye aegis al indir ance, care lnvoduce aden deme ine in vst Bisel st 3 rvs teologa inte rose ea vederes pest impos capa pe ‘care Logosul supe oar in eologi oncdort. Aven ears sh imine ‘redincol tradi eposoice, pute gf iturgice a Dike naar, cae fa in cent ef pezeata si Tucrarea Iu Hrs in vag Bisel a Findcs surat easjtral La poem faving left seelarith 9 lr in ‘re ttm 41, Pi Prof. De. Duma Stailoue, Tologta Dognaiea Otadox, vo 1, EIBMO, Bucares, 1973, p19, , PROLEGOMENA 37 ritene, eft gi cuvantarea lui Sitter, pe care périntele Stiniloae a ‘comentat-o pe larg la vreme sa (1963) si pe eare o mentioneaz’t iin trataul siu de teologie dogmaties (vol. Hl, p. 19), isau {ntlsit convingsrea referitoare la centralitatea lui Hristos ea ‘Logos creator si mantuito, prezent in viata Bisericii Sale pnd Ia sflrgitul veacurilor. Acest concept, pus in circulate de ilustrul nostra dasedl cu. ocazia Intunitii ecumenice de la Mandstirea CCemica, in 1974, si publicat apot in revista ,Contects” din Pari, 1975, se itemeiazl pe beze biblice (ioaneice sau pauline) si patristice (atonasiene sau maximiene) si, scoate in evident ‘importanja fundamentals a Persoanei lui lisus Hristos, ea Logos Creator gi Mantuitor, in viaja Biserici sia creajei,in contextul cecumenismulu si problemelor lumi contemporane. ‘Numeroase tratate de teologie dogmatica ortodox’ adopts desea 0 pozitie anti-catolicd radical, aceasta find un fel de ‘compensaje fajé de conjiautul lor doctrinar profund influenjat de teologia scolastic, care face abstractie de prezenta personal 8 Mantuitoruli,in Bisericd si lumea natural datorti seporatied dintreteologic 5 spiritualitate, Incepdnd din secoll trecut, teolo- gia romineased a fost ilustati de clteva personalitii care aa ‘elutat st depageasca aceasta dinotomie: Nichifor Crainic, Nico- lao Chitescu si Dumitru Stiniloae. Ca gi contemporanit sai, Ni- chifor Crainie a vorbit de teandrie, energie necreate gi eulturs; ‘Nicolae Chitescu a studiat problema paradigmelor divine si as- pectul oniologic al riscumparisi iar parintele Stiniloae a lupiat s¥ readuell gindirea ortodoxt pe Higagul ei patrstie prin fuziunea dintceteologie gi spritualitate, Dacd ,Toologia dogmatict si sim- Dolics” apirutd in 1958 conslituie tn pas inainte spre desco- perirea sintezei intr teologi gi spirtualitate, opera dogmatich pitintclui Sthilose este expresiaacestei sinteze, care are in con- trul ei Persoana divino-umand a lui lisus Hristos si exceleaza prin importanfa capitalé pe care 0 conferd prezentei i lucririi personale a Méntuitorului in viata Biseriii§ia creajei tn lumi- 1a Tradifiei apostolie sia Sfintei Scripturi, a Traditil patistice si Liturghiet bizantine, care impleteste armonios lex ora