Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2 - Producerea de Energie Din Lemn in Romania
2 - Producerea de Energie Din Lemn in Romania
Distributia padurilor in teritoriu, pe forme de relief are urmatoarele valori: numti 66%, dealuri
24% si campii 10%. Cea mai mare parte din stocurile forestiere este ocupata de fag european (30%),
brad si molid (29%)., stejarii (18%) si diverse alte specii (21%), puieti (1%) (Figura 3). Dintre speciile
de foioase putem mentiona: tei, frasin, ulm, platin, mesteacan, artar, salcie, plop. Speciile rasinoase
ocupa 29% in timp ce speciile de foioase ocupa 71%. Copacul lacust (Acacia - Robinia pseudacacia L)
a fost aclimatizat in Romania (acesta ocupa 245.000 ha) si de asemenea specia de plop american este
cultivata in pajisti (peste 60.000 ha).
Taierile de lemn in exploatari forestiere se realizeaza anual, pe circa 54.000 ha, iar operatiunile
de curatire pe 660.000 ha, raririle in paduri tinere pe circa 226.000 ha. in timp ce curatitile de pagube
accidentale, dupa furtuni puternice, au loc pe circa 480.000 ha. Exploatarea anuala ajunge la
14.000.000 m3, lemn intrat in circuitul economic in 2000.
In ultimii 30 de ani, volumul de lemn taiat pe locuitor s-a diminuat continuu, Romania
devenind in acest fel o tara cu o exploatare relativ redusa a resurselor forestiere existente. Reducerea
anuala a exploatarilor forestiere a creat, in timp, o mare disproportie intre productie si capacitatea de
productie a industriei lemnului, care este de doua ori mai mare decat cea utilizata. Oricum, datorita
potentialului natural ridicat, dintre cele mai mari din Europa, sunt importante posibilitati ale unei
dezvoltari industriale deosebite, in viitor.
Deseuri de lemn
Tehnologiile de prelucrare a lemnului pot fi grupate in doua categorii: procese primare si
procese secundare. Termenul de “proces primar” se refera la prelucrarea lemnului brut, cum este
furnizat din padure (busteni, trunchiuri, fragmente de copaci), in timp ce “procesul secundar” se refera
la tehnologia de obtinere a produsului finit.
1
Trasatura comuna, a tuturor tehnologiilor de prelucrare, este aceea ca deseurile, rezultate din
procesul de prelucrare, pot fi o resursa lemnoasa valabila.
Principalele tipuri de deseuri de prelucrare sunt:
coaja de copac;
deseuri din lemn;
deseuri de furnir;
rumegus/talas;
praf de lemn.
Coaja provine din prelucrarea exterioara a bustenilor, inainte de prelucrarea primara.
Deseurile lemnoase include:
capete de busteni;
miezuri cojite de la prelucrarea furnirului prin roluire sau feliere;
fragmente;
placi;
muchii.
Cantitatea de deseuri, rezultate din prelucrare, va depinde de consumurile specifice realizate de
tehnologia disponibila, precum si de capacitalea de productie.
Pretul mediu estimat este bazat pe un numar de factori, tehnologia forestiera, cantitatea
si calitatea deseurilor lemnoase, distanta pana la producatorii de energie.
Cheltuielile totale pentru aschiere si transport la o distanta de 40 km, sunt estimate la aproape
10 Euro pe tona pentru aschiere si 9 Euro pe tona pentru transport, de la locul exploatarii, padurii, la
punctul de comercializare. In continuare, transportul la consumator este apreciat la 8 Euro pe tona. este
adaugat costul general al aprovizionarii de 5 Euro pe tona, care include cheltuielile echipamentului,
instalatiilor, utilizarea tractorului, combustibilul, salariile echipei operationale.
In final, pretul total pentru aschiile lemnoase, in vederea producerii energiei ajung de 32 Euro
pe tona.
2
2.4 Sugestii pentru combinarea echipamentului din U.E. cu cel produs local
Este binecunoscut faptul ca, strategia energetica a Uniunii Europene prevede cresterea
participarii surselor de energie regenerabila, din totalul de resurse energetice al Uniunii
Europene, pana la un nivel de 12% in 2010. Aceasta participare, in vederea satisfacerii cererii de
energie, este considerata minima si este de mare importanta pentru reducerea adecvata a
emisiilor de gaze cu efect de sera.
Din punct de vedere energetic este demonstrat faptul ca pentru 2010 productia de surse
regenerabile va fi:
electricitate 675 TWh;
caldura 80 Mtoe (930 TWh).
In cadrul energiei mai sus mentionate, biomasa va acoperi:
electricitate 230 TWh – 34,1 %:
caldura 75 Mtoe – 93,8 %.
In Romania, in conditiile in care, consumul total de energie s-a redus datorita activitatii
industriale scazute, procentul de biomasa a acoperit o parte a necesarului termic, potentialul care poate
fi atins fiind de aproximativ 6,5%. Producerea de electricitate cu ajutorul biomasei este aproape nula.
Valoarea potentiala a energiei din biomasa care, printr-un program la scara nationala, dedicat utilizarii
surselor regenerabile si o politica de subventii acordate dezvoltarii de cazane pe biomasa, ar putea fi
utilizata, este de aproximativ 3360 Ktoe din care:
Combustibil lemnos 21%, respectiv 706 Ktoe;
Deseuri lemnoase 5%, respectiv 168 Ktoe;
Deseuri agricole 73%, respectiv 2453 Ktoe;
Biogaz 1%, respectiv 33 Ktoe.
Luand in considerare evolutia industriei de prelucrare a lemnului si a cherestelei din Romania,
numarul cazanelor cu combustibil lemnos existente, suprafetele cu potential ridicat, de biomasa
lemnoasa, care poate fi folosit pentru incalzirea municipala, legislatia existenta pentru protectia
mediului la nivel national si international, pot aparea urmatoarele oportunitati:
Inlocuirea, acolo unde este posibil, a cazanelor existente, care folosesc combustibil lemnos
cu cazane moderne, care folosesc combustibil lemnos pentru obtinerea energiei la un pret
scazut;
Modernizarea cazanelor existente cu combustibil lemnos, cu instalatii moderne de ardere si
filtrare a gazelor de ardere, respectiv de desulfurare si denoxare, in scopul respectarii
valorilor limita a emisiilor, stabilite de legislatia mediului;
Dotarea centralelor termice pentru incalzire, cu cazane noi de capacitate mica si medie, pe
combustibil lemnos, la companiile industriale din sectorul lemnului, inclusiv cele private,
nou create, sau in localitatile unde exista resurse de combustibil lemnos.
Analizand aspectele, mai sus mentionate si luand in considerare faptul ca nici unul din tipuri de
cazane, existente, nu indeplinesc instructiunile Ordinului nr. 462/93 cu privire la valoarea emisiilor,
putem ajunge la urmatoarele concluzii:
Cazanele construite in anii ‘70 si ‘80, de tip HLK, CSR si cIR, care sunt montate la
companiile existente, pot fi modernizate si aduse la standardele actuale, ridicate prin
dotarea cu instalatii de ardere performante, automatizate si cu instalatii eficiente de retinere
a pulberilor. de gaze de ardere. Se estimeaza ca in viitor va fi necesar un numar de
aproximativ 200 instalatii de ardere si in mod similar, aproximativ 200 instalatii de retinere
a pulberilor, din fluxul de gaze de ardere.
Pentru cazanele care au mai mult de 30 ani in exploatare, existente la unele companii din
industria lemnului si care sunt tehnic depasite, este recomandata inlocuirea lor cu cazane
noi, din productia nationala sau din import, cu conditia sa corespunda legislatiei in vigoare
de protectie a mediului, in conformitate cu normele Uniunii Europene.
Sunt necesare cazane noi de asemenea, pentru centralele termice care functioneaza cu
combustibil lemnos, care furnizeaza energie intr-o serie de localitati, din zone cu resurse
forestiere sau in localitati in care exista statii de cazane pentru incalzire, care functioneaza
3
pe carbune sau combustibil lichid, connstituind o sursa majora de poluare a zonei. Acestea
vor putea fi modificate pentru a functiona pe combustibil lemnos, pentru a reduce pretul
energiei termice si a reduce drastic emisiile poluante de CO2 si SO2, care afecteaza zona si
gradui de sanatate al locuitorilor.
Un numar de aproximativ 500 de noi cazane este estimat a fi necesar sa fie montate in viitor in
Romania. Ele vor produce abur si apa calda si vor avea o energie termica intre 0,3 MWth si 5 MWth.
1. Cazan tip TERMA DL – 0,6 produs la S.C. TERMAPROD SRL – Sibiu Constructie
– cazan cu teava de fum cu focare ecranate.
Agentul termic produs – apa calda 90/700C
Combustibil – deseuri lemnoase ca rumegus si tocatura
Consumul de combustibil – maxim 380 kg/ora
Focarul este modernizat, cu ardere fractionata, controlata, prin introducerea de aer primar si
secundar, la niavele diferite, ceea ce conduce la emisi poluante reduse si o eficienta ridicata la arderea
unor diferite deseuri lemnoase, de min. 75%
Scurta descriere a functionarii cazanului: siloz de depozitare cu o capacitate de aproximativ 60
3
m , combustibil nu un sistem de transportor colector, iar introducerea in cuptor este realizata cu un
transportor inclinat.
Focarul are o constructie speciala, astfel incat arderea are loc pe gratar si in suspensie, datorita
aerul suflat insuflat ascendent, prin fantele gratarului. Pe peretele frontal al cazanului este pozitionat
tronsonul de alimentare, prin care se introduce combustibilul si de asemenea, o descriere prin care
aerul secundar de ardere este insuflat cu presiune, astfel incat fluxul de aer realizeaza si o distribuire
uniforma a combustibilului, pe suprafata gratarului.
5
Gratarul este fabricat din placi de fonta racite cu apa, care au fante speciale, prin care este
introdus aerul primar, pentru ardere. Acest flux de aer fluidizeaza, intensifica amestecul particulelor de
combustibil. Realizarea unui raport optim de aer primar/aer secundar, permite o operare corecta, cu
emisii reduse de poluanti. Gazele arse strabat suprafata tevilor de transfer de caldura, transferand o
parte din energia lor termica la apa, circulata prin interiorul tevilor si dupa aceasta trec intr-o camera de
desprafuire, ce retine particulele solide din gaze, care sunt evacuate cu un ventilator (exhaustor) la cos.