4.

LEMNUL CA RESURSA DE ENERGIE REGENERABILA

4.1 Cantitatea de resurse si consumul

Lemnul reprezinta o sursa importanta de energie pe tot mapamondul. In Danemarca,

energia obtinuta din lemn este disponibila sub forma de aschii din paduri, combustibil lemnos,
deseuri lemnoase, busteni. In limite reduse, se produce si prin recolte de salcie, in rotatie scurta.
Majoritatea lemnului, recoltat de pe o suprafata de aproximativ 460.000 ha, contribuie la
producerea de energie in mod direct, sau ca deseuri rezultate din diferite utilizari industriale.
Intrucat obiectivul Guvernului este de a dubla suprafata de paduri, resursele totale de lemn vor
creste in urmatori ani.

Productia energiei din lemn

Conform studiului “Agentiei Daneze pentru Energie” asupra productiei de energie din 1997,
lemnul acopera aproximativ 21.000 TJ ceea ce este egal cu 28% din productia totala de energie
regenerabila si cu aproximativ 500.000 tone combustibil. Tabelul 2 ilustreaza distributia principalilor
Combustibili lemnosi individuali.

Tabel 2. Consumul de combustibil lemnos (pentru comparatie, se mentioneaza echivalenta energetica

a 1000 tone echivalent petrol, care este de 42 TJ /ref. 9/)
Consumat in 1997 Proportia
Combustibil
(TJ) (%)
Aschii forestiere 2.703 13
Lemn de foc 9.603 46
Deseuri de lemn 5.879 28
Pelete (aglomerate) lemn 2.828 13
Total 21.013 100

Din 1950, Statisticile Daneze ofera informatii detaliate despre clasificarea defrisarilor din
paduri. S-a ajuns la o cantitate de aproximativ 2 milioane m 3 volum solid, cu fluctuatii in timpul
dezastrelor provocate de vant in anii 1967 si 1981. In anul 1996, o cantitate de aproximativ 620.000 m 3
egala cu aproximativ 108.000 tone combustibil lichid, a fost utilizata in productia de energie, ceea ce
reprezinta aproximativ 33% din totalul exploatarii forestiere.

1
 Figura 6. Productia forestiera in intervalul 1950-1996, distribuita in lumn comercial, lemn
combustibil si aschii forestiere. Distrugerile forestiere, cauzate de furtuni in 1967 si 1981, au condus
la cresteri ale productii /ref. 10/

Aschiile rezultate din prima si a doua taiere din spatiile forestiere (parcele) cu molid, din
recoltarea prematura si partiala a plantatiilor cu pin, din recoltarea spatiilor afectate climateric si
datorita insectelor, prin recoltarea puietilor (plantati simultan cu speciile primare, pentru a le protejate
contra inghetului) si din varf la taierea totala (taierea lemnului din intreg spatiul la sfarsitul rotatiei) in
parcelele cu molid. Aschiile de lemn au devenit, de peste doua decenii, un combustibil mai mult decat
important, iar productia ajunge la aproximativ 200.000 m3 /an.
Combustibilul se obtine in primul rand, din parcelele plantate cu lemn de esenta tare, prin
taierea varfurilor, a crengilor si a bazelor. Anterior, combustibilul lemnos reprezenta cel mai important
produs al padurii dar, la inceputul secolului, lemnul ca sursa de energie a fost inlocuit cu carbune si
mai tarziu de combustibil lichid. Crizele combustibilului din anii ‘70 si cresterea taxelor pe carbune si
combustibil lichid, impuse la jumatatea anilor ‘80 au avut ca rezultat o crestere a interesului pentru
lemnul utilizat in productia de energie.
Conform statisticilor, silvicultura produce 420.000 m3 combustibil fara a se lua in calcul
consumul din parcuri, gradini, garduri vii. Consumul total este estimat la aproximativ 700.000 m3/an
/ref. 11/.
Deseurile de lemn constand in scoarta, talas, rumegus, lemn distrus, se folosesc in primul rand
drept combustibil la cazanele industriale.
Energia produsa de salcii se obtine prin scurte rotatii (3-4 ani) pe pamantul fermelor, dar
productia este larg raspandita in Danemarca unde salcia acopera o suprafata de doar 500 ha. Cantitatea
de combustibil produs de salcie nu este atat de important comparativ cu alti combustibili lemnosi.

Resurse viitoare

“Institutul Danez de Cercetare a Padirilor si Mediului Ambiant” a calculat cantitatea

disponibila de resunse pentru combustibil lemnos la 0,5 ha /ref. 12/. Resursele au fost calculate, pe
baza informatiilor furnizate de inventarul forestier din 1990 a trei specii, cu determinarea pe varste si
pe productia de lemn din padurile individuale. Calculele au fost realizate sub forma unor medii anuale
din 1990-1999, sub forma unor medii anuale din 1990-1999, 2000-2009 si 2010-2019, pe baza unor
ipoteze, care au delimitat cantitatile de lemn pentru celuloza si pentru alte produse prelucrate din lemn,
fata de lemn utilizat drept combustibil.
Productia forestiera totala anuala se asteapta a fi in crestere in urmatoarele decenii la
aproximativ 3,2 milioane m3 datorita, printre altele, despaduririi (Figura 7). Retineti faptul ca productia
forestiera totala (Figura 6), conform Statisticilor Daneze este aproximativ 500.000 m 3 mai mica per an
comparativ cu prognoza pentru 1990-1999. Aceasta divergenta aparenta se datoreaza faptului ca,
silvicultura nu a avut atat de multe solicitari, pentru lemnul utilizat la productia de energie. Lemnul
comercializat anual va cunoaste o crestere in ambele perioade de dupa anul 2000, in timp ce productia
forestiera, de combusibil lemnos si de aschii forestiere, va fi in scadere de la aproximativ 950.000 m3
la aproximativ 800.000 m3 pentru ca apoi sa creasca, din nou la aproximativ 900.000 m3 in ultima
perioada (Figura 7).

2
 Figura 7. Prognoza din 1994 a productiei forestiere anuale pentru lemn comercial si lemn
combustibil, in perioadele 1990-1999, 2000-2009 si 2010-2019. Productia se estimeaza a creste in
urmatoarele doua decade /ref. 12/

Schimbarea survenita in recoltare se datoreaza, unei distributii inegale de varste a suprafetei de

molid, epuizarii si refacerii suprafetei de pini, precum si unei cresteri a recoltarii de lemn de foc din
spatiile cu lemn de esenta tare /ref. 13/.
In timp ce prognoza recoltei anuale poate fi precizata cu exactitate, distributia intre lemnul
combustibil si alte intrebuintari si produse, nu poate fi prognozata cu precizie. Proportia lemnului
combustibil va fi in crestere, in cazul in care dezvoltarea, din ultimii ani, va continua in directia
utilizarii pentru energie curata.
Pe baza cifrelor prezentate in studiu, s-a adeverit ca padurile pot furniza materia prima pentru
incalzire si pentru centrale de co-generare (CHP) sub forma de aschii lemnoase si in plus, sa ofere
cantitatea necesara, de exemplu 200.000 tone aschii/an, ceea ce inseamna un volum de aproximativ
250.000 m3, pe care contralele electrice trebuie sa il utilizeze pana in anul 2004, conform programului
“Acord pentru Biomasa”.

4.2 Impadurirea si lemnul pentru energie

Impadurirea consta in plantarea de noi copaci pe sol agricol. Producerea energiei pe baza
de lemn, in viitor, se va asigura partial prin impadurire. Astfel, productia de energie pe baza de
lemn poate creste, prin plantarea unui numar de puieti mai mare, comparativ cu numarul
actual, precum si prin folosirea unor specii mai productive.

Obiectivul politicii energetice in domeniu

In preambulul la „Actul pentru Silvicultura” se precizeaza obiectivele politice, care isi propun
sa asigure: protectia si prezervarea padurilor din Danemarca, imbunatatirea stabilitatii silviculturii,
structura proprietarilor si cresterea productivitatii. Totodata, se precizeaza ca obiectivul principal al
acestui act politic este “...de a contribui la extinderea suprafetei impadurite” /ref. 14/. Dublarea acestei
suprafete in timpul urmatoarei rotatii (80-100 ani) este un obiectiv guvernamental, stabilit in directa
legatura cu interesul politic crescut, manifestat fata de energia din biomasa. Aceste preocupari la nivel
politic, trebuie remarcate in baza documentelor strategice si programatice elaborate, pentru dezvoltarea
acestui domeniu, respectiv “Acordul pentru Biomasa” din 1993 si planul de actiune Guvernamental –
Energie 21, in care se precizeaza sporirea utilizarii biomasei in sectorul energetic, incluzand aschii
lemnoase /ref. 5/. In cadrul strategiei daneze pentru silvicultura intensive, se stabileste in mod clar, ca
dublarea suprafetei forestiere trebuie realizata prin extinderea culturilor cu intervale regulate de
plantare” /ref. 15/. Aceasta inseamna ca trebuie sa se planteze 5.000 ha/an pentru a se atinge obiectivul,
dintre acestea, 2.000-2.500 ha de catre proprietarii privati de paduri. Din anul 1989, doar 50% dintre
puieti au fost plantati, fate de potentialul suprafetei sus-mentionate.
In studiul “Agentiei Daneze pentru Energie” din 1996, privind cantitatile de aschii lemnoase
pana in anul 2025, pe baza /ref. 12/, s-a inclus o crestere de 5.000 ha/an.

3
 Energia produsa din lemn, numai sub forma aschiilor forestiere, inclusiv de pe suprafetele noi,
impadurite, este estimata la 4 PJ/an, dintr-un total de 10 PJ/an, contributia totala a aschiilor lemnoase.
Deci, impadurirea se asteapta sa contribuie in masura considerabila, a totalul energiei produse pe baza
de lemn, in viitorul apropiat /ref. 16/.

Impadurirea pe soluri agricole. Programul de plantare, de 2000-2500 ha/an, necesita impaduriri pe

noi suprafete sau cresterea productiei de lemn energetic, in padurile existente, pentru realizarea
obiectivului Agentiei de Energie din Danemarca

Energie pe baza de lemn din impaduriri

Productia de aschii pentru energie din impaduririle viitoare, poate fi sporita concomitent cu
cresterea productiei in padurile existente, prin sporirea densitatii in plantatiile forestiere si prin
plantarea de puieti din speciile cele mai productive.
Sporirea productiei nu trebuie sa afecteza exploatarile forestiere destiate productiei lemnului de
calitate sau padurile cu rol de protectie a naturii si a mostenirilor culturale, sau parcurile naturale
pentru recreere.
O densitate de cultura ridicata conduce la o mai rapida acoperire cu puieti a suprafetelor si
rezulta intr-o productie crescuta. Calculele arata ca productia de lemn de molid in pespectiva poate
creste cu 30-50% prin sporirea numarul de puieti de la 4.500 la 6.500 /ha. Deoarece costul plantarii
creste odata cu numarul mai mare de puieti, iar productia sporita de aschii lemnoase nu acopera costul
mai multor puieti, metoda numarului mai mare de puieti, va fi de interes daca, in plus fate de cresterea
productiei de aschii lemnoase, se pot realiza si urmatoarele benefici: imunatatirea calitatii lemnului,
imbunatatirea stabilitatii solului si reducerea costului necesar curatirii de buruieni.
In mod traditional, puietii se planteaza simultan cu speciile primare, specii sensibile, in scopul
protejarii fata de inghet, buruieni etc. Ca puieti se utilizeaza speciile ce cresc mai accentuat in primii
ani, astfel incat productia de lemn este in crestere, rezultand cantitati mai mari de aschii, produse prin
taieri de rarire in spatiile mature si prin recoltarea succesiva a randurilor de puieti. Speciile de puieti
relevante sunt: arin, plop, pin scotian, zada hibrida si mesteacan. Prin folosirea zadei hibride ca puiet,
in spatiile cu molid, productia de aschii poate creste cu pana la 35% cu un numar de puieti de 6.400/ha
distribuiti in 4.200 de molizi si 2.200 zade hibride, comparativ cu o plantatie numai de molid
norvegian (Figura 8) /ref. 17/.

4
Figura 8: Productia de aschii forestiere in m3/ha pentru spatiu forestier singular de molid norvegian si
un spatiu mixt, format din molid norvegian si zada drept puiet, cu variatia numarului de plante,in zona
estica a Danemarcei. Productia de aschii cunoaste o crestere considerabila prin folosirea puietilor
/ref. 17/

In mod normal, aschiile se recolteaza din spatiile cu lemn moale. Productia de aschii in spatii
cu lemn tare, cum ar fi fagul, poate fi crescuta daca au fost plantati si puieti, pentru indesirea parcelei,
acestia fiind recoltati odata cu taierile de curatare periodice ale padurii. Prin plantarea de zada hibrida
productia de aschii lemnoase poate fi chiar triplata, comparativ cu o sola, ce contine numai fag.
Calculele productiei totale de aschii lemnoase se bazeaza pe datele existente in privinta
molidului, dar noile cerinte pentru paduri, privind o diversitate crescuta si parcele mai flexibile,
conduc la concluzia ca pe viitor se vor inmulti parcelele mixte.
Efectul produs de cresterea densitatii, este investigat prin cercetari forestiere.

Experimente demonstrative

“Institutul Danez de Cercetare a Padurilor si Mediului Ambiant” in cooperare cu “Agentia

Nationala a Padurii si Naturii” au realizat in anii 1998-1999 experimente demonstrative in trei
suprafete impadurite din Danemarca. Scopul acestor experimente a fost investigarea productiei de
energie pe baza de lemn, din spatiile mixte cu variate tipuri de soluri. Experimentele au urmarit sa
identifice cheltuielile aditionale implicate de cresterea numarului de puieti si sa demonstreze
beneficiile aparute sub forma reducerii operatiilor necesare in privinta controlului buruienilor si a
replantarii (replantarea peste plantele moarte) si o imbunatatire pe termen lung a calitatii lemnului.
Experimentele demonstrative au inclus noua modele de plantatii, cu urmatoarele structuri
mixte de specii forestiere:
 Lemn moale amestecat (Molid Stika/Molid Norvegia si brad Douglas, cu sau fara
zada, drept specie ajutatoare);
 Spatii pure si mixte cu lemn tare (fag, stejar si stejar cu arin);
 Spatii mixte lemn tare si moale (fag cu brad Douglas si fag cu zada).
A fost ales un numar standard de plante, fiecare dublandu-se cu cate o specie primara (fag,
molid Norvegia/molid Stika, stejar, brad Douglas) sau specii de puieti (arin, zada).
Experimentele au fost inspectate in mod continuu, pentru efectuarea masuratorilor necesare, iar
configuratiile productiei totale de lemn pentru energie vor fi disponibile odata cu taierile din spatiile
mature, in aproximativ 15-20 de ani. Rezultatele vor sta la baza planificarii viitoarelor impaduriri.

5
Suprafata de padure se va dubla in urmatorii 80-100 de ani, in Danemarca. Multe din padurile noi vor
fi paduri de lemn tare, in principal stejar si fag.

Legislatie si subventie

In ceea ce priveste impadurmile, planificarea plantarilor trebuie sa fie supusa aprobarii

„Directoratului pentru Dezvoltarea Agriculturii”, iar impadurirea trebuie sa fie conforma cu planurile
de dezvoltare locale, care precizeaza suprafata de sol agricol, ce poate fi utilizata pentru impadurire si
specifica daca se aproba sau nu impadurirea in cauza.
Autoritatile publice incurajeaza proprietarii particulari de paduri, sa duca la bun sfarsit
impadurirea prin intermediul unor variate scheme de finantare, insa pana acum s-a inregistrat doar un
succes partial. Majoritatea impaduririi are loc pe suprafetele detinute de “Agentia Nationala a Padurii
si Naturii” sau pe proprietati private, ce nu beneficiaza insa de nici o finantare. In anul 1997, a intrat in
vigoare a noua schema de finantare din cadrul “Actului Silviculturii Daneze”, care a intensificat
interesul pentru impadurire, datorita compensarii venitului si posibilitatilor crescute de finantare. Acest
interes a avut drept rezultat un numar ridicat de solicitari de finantare, care au depasit cu mult resursele
disponibile.
Cadrul impaduririi si posibilitatile de acordare a subventiilor sunt expuse intr-o serie de acte si
ordine executive.
O preconditie de acordare a acestora cere ca suprafata desemnata sa serveasca drept rezerva a
padurii, cu scopul de a proteja existenta viitoare a padurii. In plus, exista cerinte in privinta structurii si
a marimii padurii. Schemele de de finantare includ, printre altele finantari necesare investigatiilor
pregatitoare, cum ar fi cartografierea locatiei (investigarea solului) si parcelarea pamantului, plantarea
si ingrijirea spatiilor, stabilirea limitelor si a compensarii venitului pentru o perioada de 20 de ani /ref.
18/. Informatii suplimentare se pot obtine prin contactarea “Serviciului Forestier Statal”.

4.3 Plantatia energetica (padurea in rotatie scurta)

Salcia s-a cultivat de secole folosindu-se la fabricarea uneltelor, a paturilor de arme,

cosuri si impletituri. Pentru utilizarea ei in scopul obtinerii de aschii lemnoase necesare
productiei de energie, este cultivata doar de cativa ani in Danemarca si in prezent, aschiile de
salcie sunt folosite intr-o proportie limitata in centrale termice.

Plantatiile energetice din Danemarca

Termenul de plantatii energetice se aplica tuturor plantatiilor cu lemn tare (salcie, in general) ce
au o crestere rapida in faza primara si pot fi multiplicate prin taieri. Printr-o cultivare intensiva, aceste
proprietati sunt utilizate in productia biomasei ce poate fi folosita la producerea energiei.
“Planul de Actiune pentru Energie” din 1996 (Energie 21) stabileste pentru biomasa lemnoasa,
din plantatii energetice si alte tipuri de biomasa, exclusiv paie, o crestere a contributiei o productia de
energie, de la 0 in 2005, la aproximativ 45 PJ in 2030.
6
 Daca nu este suplimentata cu o alta biomasa, cantitatea precizata necesita o productie de pe
aproximativ 500.000 ha salcie. In orice caz, cresterea plantatiilor energetice, depinde in mare masura
de politica agricola si de schemele de finantare ale Uniunii Europene. Pentru a estima potentialul de
dezvoltare al acestor plantatii, a fost implementat un program demonstrativ, pentru analizarea utilizarii
ulterioare a productiei plantatiilor energetice.
In Danemarca, salcia se cultiva doar pe 500 ha pamant agricol /ref. 17/, in timp ce in Suedia
salcia se cultiva pe aproximativ 17.000 ha. Salcia este o cultura agricola, ceea ce semnifica faptul ca se
poate opri oricand cultivarea salciei si se poate schimba cu o alta cultura dorita.

Cultivarea salciei

Salcia se poate cultiva pe variate tipuri de soluri. Se recomanda solurile ce asigura o buna
cantitate de apa. Solurile expuse la soare, fara a fi irigate, au ca rezultat o productie instabila.
Radacinile salciei pot bloca sistemul de drenaj. Suprafata trebuie sa corespunda greutatii
echipamentului mecanic, inclusiv sa suporte rotile masinilor de recoltare, pe timp de iarna, cand are loc
recoltarea /ref. 19/.
Inca de la inceput, plantatiile energetice in Danemarca au demonstrat un potential foarte bun.
La cultivare, ce are loc primavara, in mod traditional se planteaza 15.000-20.000 de plante (taieri de
lastari de 1 an) per ha. Plantele sunt introduse in sol cu un cultivator special, iar cele de 20 cm lungime
sunt introduse mai adanc, astfel incat nu raman la suprafata decat cativa centimetri. Prin comparatie, se
poate mentiona o noua metoda ce poate reduce costul plantarii cu 50% prin imprastierea pe orizontala
a materialului, taierea lastarilor la lungimi de 20 cm si introducerea in sol /ref. 20/. In prima iarna
ulterioara cultivarii, tulpinile pot fi taiate la inaltimea de 5-8 cm, pentru a intensifica inmugurirea.
Taierea este considerata avantajoasa in spatiile tinere si unde rezulta doar 1-2 tulpini/taiere /ref. 21/.

Suprafata a fost atent curatata, inaintea plantarii lastarilor de salcie. Plantarea se face pe randuri
duble, cu un utilaj special cu dublu brazdar si un tractor cu marcatoare laterale, ce asigura randuri
paralele. Rotile duble ale tractorului distribuie uniform presiunea pe sol, pentru evitarea deteriorarii
plantelor

Cel mai mare dusman din timpul fazei initiale este reprezentat de buruieni (ierburi particulare),
de aceea suprafata trebuie curatata in intregime inainte de cultivare, de exemplu prin aratul in subsol.
Limitarea si curatarea buruienilor, se poate face cel mai bine prin ierbicidare, combinata cu operatiile
mecanice. In timpul recoltarii, ce are loc la un interval de cativa ani, productia este transportata imediat
si solul este curatat, cu exceptia frunzelor si radacinilor, pentru aplicarea fertilizatorului si mentinerea
nivelului productiei.
Tabelul 3 ilustreaza aplicarea fertilizatorului pe o plantatie de salcie, pe ani de cultura.
7
 Tabel 3. Valori recomandate pentru fertilizatorii aplicati culturilor rapide de salcie, pentru energie,
inainte si dupa prima recoltare (kg per ha) – semnifica neaplicarea fertilizatorilor. Cantitatea
fertilizatarilor variaza cu caracteristicile solului /ref. 21/
N P K
Anul plantatiei - 0-30 80-130
Primul an productiv 45-60 - -
Al II-lea an productiv 100-150 - -
Al III-lea an productiv 90-120 - -
Primul an dupa recoltare 60-80 0-30 80-160
Al II-lea an dupa recoltare 90-110 - -
Al III-lea an dupa recoltare 60-80 - -

O alternativa la aplicarea fertilizatorului sunt nutrientii, aplicati salciei energetice, precum apa
uzata, namol rezidual sau fertilizator lichid. Sistemul de radacini al salciei, foarte dens si bine infipt in
adancime, este potrivit captarii nutrientilor plantei si a continutului de metale grele din namoluri
reziduale. Deci, comparativ cu aschiile lemnoase din alte surse, combustibilul lemnos din salcie, va
contine mari cantitati de azot si cadmiu. In conditii bune de ardere, o mare parte a azotului va fi
evacuat in forma pura de N2, iar metalele grele vor ramane in cenusa. Aceasta este o importanta
preconditie pentru folosirea namolului in plantatiile energetice de salcie, fiind stabilit faptul ca este
benefic pentru mediu /ref. 22/.

Recoltare si depozitare

Prima recoltare se produce la 3-4 ani dupa plantare, cand lastarii de salcie au aproximativ 6 m,
inaltime. Are loc iarna, iar in primavara urmatoare plantele incep sa creasca din radacini si dupa alti 3-
4 ani, se poate efectua o noua recoltare. Se estimeaza ca salciile pot creste cel putin 20 ani fara o
reducere a recoltei, ceea ce inseamna ca recoltarea poate avea loc de 4-5 ori, inainte de o noua plantare.
Cercetarile au aratat ca stocarea pe termen lung a aschiilor de salcie este dificila. Aceasta se
datoreaza continutului de umiditate care este de aproximativ 55-58% din cantitatea totala de salcie
verde si faptului ca, radacinile tinere contin o larga proportie de nutrienti si scoarta. In interiorul
aschiilor, se dezvolta rapid o crestere de temperatura, rezultand o considerabila pierdere de materie
uscata. Aceasta dezvoltare depinde in mare masura de dimensiunile aschiilor. Stocarea pe termen lung
este recomandabila doar in cazul in care salcia nu a fost maruntita, ci este depozitata in forma butucilor
intregi, ceea ce este costisitor. O metoda diferita. ce s-a dovedit a fi de succes in timpul experimentelor,
este depozitarea in spatii inchise, ermetica a aschiilor. Fara oxigen, nu are loc un proces de descom-
punere /ref. 23/. Stocarea dificila pe termen lung a aschiilor de salcie, conduce o necesitatea de a fi
arsa direct in centralele termice.

Caracteristicile combustibilului

Aschiile de salcie nu difera foarte mult de alte tipuri de aschii, insa pot contine mai multa apa
si scoarta. Valoarea calorica, mai scazuta a unei aschii brute uscate, nu difera foarte mult de alte specii
si este de aproximativ 18 GJ/t de material uscat. Insa, comparativ cu alte specii de lemn, lemnul salciei
este mai curat. Aceasta inseamna ca 1 m3 aschii de salcie contine mai putina materie uscata
(aproximativ 120 kg/m3) decat, de exemplu, 1 m3 aschii de fag (aproximativ 225 kg/m3). Acest lucru
este foarte important pentru calculul volumului necesar unei centrale termice, ce poate folosi aceste
aschii la generarea de caldura. Continutul ridicat de umiditate, face ca aschiile lemnoase sa se
potriveasea centralelor eohipate cu un sistem particular de condensare a gazelor arse. In acest caz, se
recupereaza caldura consumata pentru evaporarea umiditatii initiale.

Productia aschiilor de salcie

In cadrul plantatiilor, intregul cost de productie trebuie sa fie platit de un produs cu valoare
scazuta, cum ar fi aschiile de salcie. Aceasta face ca productia energetica sa devina mai putin
8
profitabila, comparativ cu cea de paie sau aschii forestiere. Prin productia de paie pentru energie,
productia de cereale suporta toate costurile, inclusiv recoltarea cu combina, iar paiele vor acoperi doar
costurile pentru colectare, transport si stocare. In mod similar, rumegusul de la gatere plateste doar
pentru cresterea copacilor, in timp ce aschiile forestiere trebuie sa acopere costurile pentru maruntire,
stocare si transport spre centrala termica. Cresterea salciei este mai riscanta din punct de vedere
financiar si este dependenta de un nivel inalt al productiei obtinute prin recoltare.
Mai mult, s-a acordat o atentie sporita in Danemarca calcularii nivelului de productie al salciei.
Ocazional, au fost inregistrate cifre de productie foarte ridicate de 10-12 t/ha materie uscata, dar s-au
obtinut mai mult in spatii individuale, limitate si intensiv cultivate cu salcie, care nu pot asigura o
estimare realista pentru productii pe spatii de cultura extinse, destinate comercializarii. Masuratorile de
productie, realizate in Danemarca pe spatiile cultivate cu salcie in perioada 1989-1994, au aratat ca
productia medie este de 7,5 t/ha materie uscata, ceea ce difera de cantitatea mentionata anterior.
Rezultatele masuratorilor inca nu pot explica in mod clar, influenta diferitilor factori, dintr-o parcela de
cultura, asupra nivelului de productie. Se specifica ca, productia medie sus-mentionata, a fost obtinuta
in exploatari puternic fertilizate si irigate doar pe jumatate din suprafata. Masuratorile productiei s-au
realizat pe clone ale speciilor de salcie, ce au devenit comune la inceputul anilor ‘90 /ref. 24/.
Masuratorile din Danemarca pe clone noi, au fost realizate in cadrul unui proiect al Uniunii Europene.
Rezultatele preliminare indica faptul ca productia suplimentara, in cazul clonelor noi, este modesta
comparativ cu cele vechi.

Prin recoltarea plantelor intregi, in timpul iernii, cu masini special proiectate, intregul material
lemnos este preluat, cu exceptia frunzelor si a radacinilor. Tulpinile saleciilor se recolteaza aproape
de suprafata solului

Cresterea salciei in viitor

Pentru dezvoltarea acestei directii de cultura, este necesara urmarirea dezvoltarii cresterii
salciei din Suedia, tara ce detine locul fruntas. Din ce mai multe informatii se obtin despre progresele
clonarilor, pruductiile recoltelor, costul recoltarilor si despre tipurile de soluri preferate de salcie. Este
posibil ca agricultura sa preia o parte a productiei de salcie, prin solurile potrivite cresterii acesteia dar
mai putin potrivite cerealelor. In final, salcia poate gasi o nisa favorabila, in locuri unde contribuie la
rezolvarea unor probleme de mediu, precum ar fi purificarea apelor uzate si a solurilor.

4.4 Caracterizarea fizica a combustibililor lemnosi

In Danemarca, lemnul obtinut din silvicultura si din industria lemnului este folosit sub forma
de lemn de ardere, tocaturi lemnoase, scoarta, talaj, brichete, pelete si lemn din demolari pentru ardere
in, de exemplu sobe, cazane care ard pelete lemnoase, centrale termice districtuale si centrale de co-
generare (CHP). Tehnologiile utilizate necesita respectarea unei serii de conditii privind proprietatile
fizice ale lemnului, de exemplu, marimea, distributia marimii, continutul de umiditate, de cenusa si
poluanti (pietre, sol, nisip).
Caracterizarea fizica a combustibililor lemnosi este foarte importanta in momentul alegerii
combustibililor pentru diverse sisteme de incalzire si tehnologii. In plus, aceste informatii sunt
necesare la stabilirea contractelor de aprovizionare, care specifica proprietatile combustibilului in

9
relatie directa cu tipul de cazan utilizat si cand se realizeaza descrieri calitative ale combustibilului pe
baza de lemn. Cunoasterea acestor proprietati, in relatie cu diversele tipuri de combustibili pe baza de
lemn, contribuie la promovarea aplicatiilor optime din punct de vedere economic si al mediului
inconjurator /ref. 25/.

Combustibil lemnos

Acesta se regaseste sub urmatoarele forme: rotund sau taiat de la radacina, din crengi si varfuri
de lemn tare sau moale. Lemnul de ardere este in mod normal taiat la 15-35 cm.
Bucatile de 6-8 cm sunt cele mai potrivite in majoritatea sobelor cu lemn. Lemnul pentru
ardere consta din lemn si scoarta de copac.
Continutul de umiditate din molidul verde este de aproximativ 55-60% din greutatea totala si
respectiv de aproximativ 45% pentru fag /ref. 26/. Dupa ce se produce uscarea din timpul verii,
continutul de umiditate se reduce cu aproximativ 15% din total, in functie de starea vremii, depozitare
si acoperire, acesta fiind continutul recomandat pentru utilizarea in sobe /ref. 27/. Continutul de cenusa
este adeseori sub 2% din materia uscata.

Peletele de lemn sunt folosite in special in centralele termice mai vechi si in gospodariile private.
Fotografia este din Ry Varmeværk in Mid Jutland, unde se folosea carbunele. Astazi sunt folosite
pelete de lemn si caldura solara

Aschii de Lemn

Aschiile lemnoase sunt reprezentate de lemn maruntit in directia fibrei, cu lungimi de 5-50
mm, talaj (benzi subtiri si lungi, produse de lama toporului sau de rindea) si fractiuni fine. Aschiile
sunt produse prin curatirea de crengi a copacilor, din toate speciile si includ crengile din cadrul primei
taieri in exploatarile de molid, crengi rezultate la convertirea vechilor plantatii de pin montan sau din
plantatii de pin distrusi. Aschiile lemnoase provin din varfuri si resturi de crengi, ce raman in urma
taierilor de curatiri forestiere, dar si ca produs secundar al taierii bustenilor. In plus, aschiile de salcie,
sunt produse prin scurta rotatie a padurii crescute pe pamant agricol.
Tipul de aschii lemnoase, necesare, depinde de tipul sistemului de incalzire. Este in pregatire
un nou sistem de calitate pentru aschii lemnoase, intrucat vechiul standard din 1987 nu mai corespunde
cerintelor actuale, privind productia si utilizarea aschiilor lemnoase. Vechiul standard diviza aschiile
doar in fine si grosiere. (Tabelul 4).
10
 Tabel 4. Clasificarea dimensionala a fragmentelor lemnoase. de la dimensiuni reduse la dimensiuni
ridicate, conform vechiului standard nr. 1, in prezent in revizuire /ref. 28/
Unitatea Fractiei (%)
Nume Gratarul selector Fine Ridicate
Foarte mari 45 mm orificii rotunde <5 < 15
Foarte subtiri (o latura 8 mm orificii < 25 < 40
fina) longitudinale
Accept 7 mm orificii rotunde > 40 > 23
Subtiri 3 mm orificii rotunde < 20 < 15
Fractii fine <10 <7
Din acestea:
Fragmente 100-200* 100-200 mm lungime <2 < 10
Fragmente > 200* > 200 mm lungime <0,5 <6

Aschiile livrate, in prezent, catre centralele termice, sunt mai grosiere decat cele anterioare. De
aceea, noul sistem calitativ include cinci tipuri de aschii lemnoase: fine, grosiere, extragrosiere,
flotante si pentru gazeificare. Retineti faptul ca se refera la distributia dimensiunilor, nu la calitate.
In paralel cu pregatirea unui nou sistem calitativ, in Danemarca se implementeaza si standardul
European pentru bio-combustibili solizi. Scopul final este de a standardiza metodele de masurare si de
descriere calitativa.
Analiza distributiei dimensionale indica distributia de greutate intre categoriile de aschii
lemnoase. In cadrul vechiului standard, categoriile dimensionale se bazau pe un gratar oscilant de
clasificare, utilizat de altfel si pentru celuloza. Noul standard de clasificare dimensionala se bazeaza pe
un nou clasificator rotativ, ce ofera o mai buna distributie dimensionala aschiilor lemnoase.
Cele cinci tipuri de aschii lemnoase se aliniaza le cerintele unor diferite tipuri de consumatori.
Aschiile fine sunt utilizabile pentru cazanele mici, individuale, la care aschiile sunt transportate
de la buncar la cazan cu snec alimentator. Snecurile au dimensiuni reduse si sunt foarte expuse
defectiunilor in cazul aschiilor mari de lemn sau benzilor de talaj.
Aschiile grosiere sunt utilizabile pentru cazanele mari, care au sisteme de alimentare de
dimensiuni mari.
Aschiile extragrosiere cu o cantitate limitata de fragmente fine, sunt utilizabile pentru cazanele
de incalzire cu gratar, unde aschiile sunt introduse gravimetric sau mecanic.
Aschiile flotante sunt utilizabile pentru cazane, in care aschiile sunt introduse pneumatic in
focar. Aceste instalatii pot accepta o cantitate limitata de praf (rumegus) dar sunt sensibile la prezenta
talajului.
Aschiile de gazeificare sunt de tip extragrosiere cu o cantitate foarte imitata de “praf” si alte
particule fine. Acest tip de aschii sunt utilizabile, in particular, pentru gazeificatoare mici.
Descrierea detaliilor acestor clase de calitate este prezentata in Tabelul 5. Toate clasele
dimensionale sunt masurate cu un clasificatorul rotativ dezvoltat si realizat cu sprijinul Agentei de
Energie, din Danemarca. Clasificatorul rotativ sorteaza si evacueaza aschiile foarte lungi, inainte ca
cele ramase sa fie clasificate in cele sase clase, prin intermediul a cinci site, cu diametrul orificiilor de
3,15; 8; 16; 45 si 63 mm.

Tabel 5. Specificatii standard generale pentru noile clase dimensionale ale fragmentelor lemnoase, pe
baza clasificatoarelor rotative. Standardul este publicat din 1999 fiind in continuare deschis reviziilor
Unitatea Fractiei (%)
Nume Sita selectoare Fine Ridicate Foarte mari
Foarte lungi 20* > 200 mm lungime < 0,5 < 1,5 < 1,5
Lungi 10 100-200 mm lungime <3 <6 <6
Extragrosiere > 63 mm 0 <3 **
Foarte mari > 45 si < 63 mm <2 < 15 **
Mari > 16 si < 45 mm < 60 nespecificat **
Medii > 8 si < 16 mm nespecificat nespecificat < 25
Subtiri > 3 si < 8 mm < 35 < 25 <8
Fine <3m < 10 <8 <4
11
 * Foarte lungi: la diametre peste 1 cm, lungimea fragmentelor nu trebule sa depaseasca 50 cm sau
max. 5x5x25 cm.
** Totalul celor trei clase trebuie sa alcatuiasca cel putin 60%.

Aceste orificii sunt in concordanta cu Standardul ISO 3310/2. Particulele mai mari de 63 mm si
mai mici de 130 mm sunt descarcate de pe prima sita. Aschiile foarte lungi sunt sortate manual in doua
clase: 100 la 200 mm lungime si peste 200 mm lungime.

Prototipul unui nou clasificator rotativ. Aschiile sunt introduse prin palnia superioara, fiind orientate
dupa lungime pe masa scuturatoare, de unde printr-un tub cilindric (in partea stanga) aluneca in
tamburul rotativ, separator. Diametrul orificiilor tamburului, este crescator de la stanga la dreapta.
Continutul compartimentelor de colectare a fragmentelor, selectate dimensional, este cantarit. Din
partea stanga: lungi, fine, subtiri, medii, mari, grosiere si extragrosiere

Conform vechiului standard, talajul era definit ca aschii cu o lungime de 10 cm si o latime mai
mica de 1 cm. Aceste fragmente pot cauza probleme in timpul transportului prin snecuri alimentatoare.
Noul Standard defineste ca foarte lungi, toate fragmentele mai lungi de 10 cm, indiferent de diametru.
Aceste lungimi conduc la o alimentare dificila a cazanelor. Proportia fragmentelor mai lungi de 10 cm
este foarte importanta, datorita tendintei de a forma boltiri, care obtureaza traseele de alimentare a
focarelor.
Continutul de umiditate, al aschiei lemnoase, depinde de metoda de productie. Continutul de
umiditate al aschiilor, produse de copacii verzi este de aproximativ 50-60% din greutatea totala insa,
dupa uscarea din timpul venii, acest continut este redus la aproximativ 35-45%. Cazanele de ardere a
lemnului, dotate cu siloz separat pentru case, pot accepta aschii lemnoase cu continut de umiditate
intre 20-50%, in timp ce centralele termice districtuale accepta, in mod normal, aschii lemnoase cu
continut de umiditate de 30-55%. Centralele termice districtuale, cu condensarea gazelor arse, in mod
normal, necesita aschii cu un continut inalt de umiditate, lucru ce ajuta la condensarea caldurii.
Aschiile pot fi impurificate cu pamant si nisip, ceea ce provoaca cresterea continutului de
cenusa. Continutul de cenusa din aschii, depinde de speciile de lemn si de cantitatea de ace, crengi si
tulpini. Continutul normal de cenusa in ace poate depasi 5% din materia uscata, in crengi si scoarta
aproximativ 3% si in tulpini de aproximativ 0,6% /ref. 29/. Combustibilul lemnos, pentru cazanele
mici si pentru centralele termice districtuale, are un continut de cenusa de aproximativ 1-2% din totalul
materiei uscate.

Scoarta de copac

Scoarta necesara productiei de energie este realizata prin curatarea exterioara a lemnului de
esenta moale si prin taierea, in gatere, a scadurilor de lemn de esenta tare. In particular scoarta
maruntita nu poate fi considerata drept aschie lemnoasa, dar clasificarea dimensionala pe baza
standardului aschiilor lemnoase, arata ca scoarta prezinta o distributie foarte eterogena, a
dimensiunilor, cu o mare proportie de aschii fine /ref. 30/. Scoarta este foarte umeda, aproxmativ 55-
12
60% din greutatea totala, iar o ardere singulara a scoartei, se produce numai in cazane speciale,
datorita particularitatilor privind continutul de umiditate. Scoarta, fiind invelisul exterior al copacului,
este partea cea mai expusa impurificarilor, sub forma de pamant, nisip si altele, care influenteaza
stabilitatea procesului de ardere.

Rumegus si talaj

Acestea se obtin prin procedeul de taiere, rindeluire si sunt un produs secundar din industria
lemnului. Au intre 1 si 5 mm in diametru si lungime. Continutul de umiditate al rumegusului variaza
de la 45-65%, cel provenit din prelucrarea lemnului verde, taiat recent, la 6-10%, pentru cel din
prelucrarea lemnului uscat (exemplu: ferestre, mobilier etc.). Talajul este foarte uscat, cu un continut
de umiditate de 5-15% din greutatea totala, fiind utilizat, in general, in productia de pelete si brichete
de lemn. Talajul contine cativa poluanti, iar continutul de cenusa este sub 0,5% din materia uscata.

Brichete si peletele de lemn

Brichetele din lemn sunt cilindrice, cu lungimi de 10-30 cm si diametre de 6-12 cm. Peletele
din lemn sunt mult mai mici, avand si ele forme cilindrice, cu lungimi de 5-40 mm si diametre de 8-12
mm.
Brichetele si peletele sunt formate din lemn uscat, maruntit, continand in primul rand, rumegus
si reziduuri compresate puternic. Distributia dimensiunii este foarte uniforma, ceea ce face
combustibilul usor utilizabil. Peletele ce provin din acelasi transport vor avea diametrul identic. Mai
mult, continutul de umiditate este redus, aproximativ 8-10% din total /ref. 31/. Nu exista probleme
majore in timpul arderii lor, iar cantitatea de cenusa este redusa, de aproximativ 0,5-1% din totalul
materiei uscate /ref. 32/.

Deseuri lemnoase

Reprezinta grinzi si alte resturi de lemn, ce s-au folosit in alte scopuri, de exemplu in
constructii la cladiri noi sau reconstruite si din demolari. Alte tipuri de lemn reciclabil, includ paleti si
containere de lemn, disponibile. Lemnul este relativ uscat si are un continut de umiditate de
aproximativ 10-20%. Arderea lemnului de la demolari si a altor deseuri lemnoase industriale, poate fi
problematica din moment ce lemnul poate fi impregnat cu reziduuri din vopsea, clei, metale si material
plastic, in functie de utilizarea avuta anterior. Daca deseul contine clei (mai mult de 1% din materia
uscata) sau vopsea, se va plati o taxa pe reziduu, iar acestea nu vor putea fi arse in cazane
conventionale pe lemn /ref. 33/.

13
Aschii forestiere, rumegus, si coaja de molid si pelete de lemn

14