11.

CENTRALE DE CO-GENERARE (CHP) SI ELECTRICE

In 1986, Guvernul din Danemarca a emis un acord de politica energetica, privind

constructia unor centrale de co-generare (CHP) descentralizate, cu capacitate energetica totala
de 450 MW, in care se ard combustibili domestici ca: paie, lemn, deseuri, biogaz, gaz natural,
acord ce a fost completat in 1995. In 1990, guvernul a emis un alt acord, privind utilizarea
sporita a gazelor naturale si bio-combustibililor, prin intermediul construirii unor noi centrale
de co-generare si prin modernizarea centralelor termice districtuale, existente, pe baza de
carbune si combustibil lichid si trecerea acestora la gaz natural si la co-generare pe baza de
biomasa.

Principiul de co-generare a energiei electrice si termice

In cazul unui sistem traditional, pe abur, o centrala electrica de condensatie (CTE), pe carbune,
utilizeaza doar 40-45% din energia combustibilului, care este transformata in energe electrica, restul
energiei combustibilului nefiind utilizata. Aceasta se pierde, cu apa de racire la turnurile de racire si cu
gazele de ardere, evacuate prin cos, in atmosfera.
Centrala de co-generare (CET) genereaza energie electrica in acelasi mod precum centrala
electrica insa, in locul pierderii caldurii de condensare a aburului, cu apa de racire la turnurile de
racire, aburul este racit si condensat, prin cedarea caldurii acestuia catre apa necesara incalzirii
districtuale, fiind astfel utilizat si la producerea de energie termica. Avantajul co-generarii este ca poate
utiliza pana la 85-90% din energia combustibilului. Din aceasta, 20-30% din energie va fi transformata
in energie electrica, iar 55-70% in energie termica, respectiv furnizare de caldura pentru localitate.
Deci, prin co-generare, creste utilizarea totala de energie din combustibil, cu toate ca productia de
energie electrica va fi ceva mai redusa.

Figura 27. Prin separarea generarii de energie electrica si generarea de caldura la o centrala
electrica si la o centrala de incalzire districtuala, pierderile totale sunt mult mai mari decat la
combinarea producerii de caldura si energie la o centrala de co-generare

Un alt avantaj, al co-generarii, este acela ca nu mai este necesar un volum mare de apa de
racire, fata de centrala electrica de condensatie, care sa necesite amplasarea in zona surselor de apa,
rauri, fluvii, sau in zone de coasta pentru utilizarea apei din mare. Intrucat, nu este astfel conditionata,
centrala de co-generare poate fi amplasata langa marile orase (descentralizate) unde exista suficienta
cerere si un sistem de distributie a energiei termice catre consumatori. Functionarea centralei depinde
de cererea de caldura a sistemului. In cazul unei cereri reduse de caldura, atunci si energia electrica va
fi redusa, intrucat, apa returnata din sistemul termic districtual, nu va avea o temperatura suficient de
joasa, ca sa poata raci aburul, suficient de mult, pentru o productie de energie electrica ridicata. Pe de
alta parte, in scopul egalizarii variatiilor temperaturii apei din sistemul termic districtual, centralele de
co-generare sunt echipate cu rezervoare de stocare a energiei termice, produse in perioadele cu consum
redus de caldura.
Asigurarea unor parametri, cat mai ridicati, pentru presiunea si temperatura aburului, determina
o eficienta ridicata, de producere a energiei electrice. La parametri comparabili ai aburului, pentru o
1
centrala electrica pe baza de carbune si o centrala cu arderea de biomasa, eficienta producerii energiei
electrice va fi aceeasi. Considerand un risc mai mare, de producere a fenomenelor de coroziune si de
zgurificare, la arderea bio-combustibililor, producatorii si inginerii de cazane au fost retinuti in a aplica
acelasi nivel ridicat de parametri ai aburului, pentru cazanele pe bio-combustibili fata de cazanele pe
carbune. Progresele cele mai recente, obtinute in domeniul tehnologiilor, au condus la un salt
tehnologic remarcabil, astfel incat exista cateva centrale termice noi, care au demonstrat ca se pot
obtine si din biocombustibili, parametri ridicati ai aburului. Acesta este descris detaliat in prezentarea
centralelor termice de la Masnedo, Ensted si Avedore. Furnizarea aburului pentru sectorul industrial,
asigura aburul necesar proceselor de fabricatie, in anumite intreprinderi industriale. Unele intreprinderi
mari, au inteles ca este in avantajul lor, sa instaleze centrale de productie a aburului, in sistem de co-
generare, astfel incat sa genereze totodata si energie electrica. In special in industria lemnului, aceasta
oportunitate este evidenta, deoarece deseurile lemnoase produse sunt disponibile, in cantitate mare si
pot fi folosite drept combustibil. Regimul de functionare, al centralei, va urmari in mod primordial
producerea aburului, pentru consumul in procesul industrial, situatie in care generarea de energie
dentrica si de caldura, se vor reduce, corespunzator. Aburul este extras dintr-una din prizele de contra-
presiune ale turbinei. In functie de parametri necesari aburului industrial, acesta se poate extrage la
diverse trepte de presiune ale turbinei.
Centralele termice, detinute de companiile electrice, au obligatia de a produce si furniza, in
principal, energe electrica. Pe de alta parte, centralele de co-generare, descentralizate, detinute de
companii termice districtuale si de intreprinderile industriale, nu au aceasta obligatie in mod principal.
Centralele termice detinute de companiile electrice, trebuie sa fie construite astfel incat, sa aiba o cat
mai mare siguranta in exploatare, ceea ce necesta o investitie majora de capital.

Centrale detinute de companii electrice

Måbjergværket, Holstebro
In Måbjerg, langa Holstebro, compania electro-energetica Vestkraft A.m.b.a. a construit o
centrala de co-generare, cu ardere de deseuri, paie, aschii lemnoase si gaz natural.
Centrala este remarcabila, demonstrand aplicarea combinata a combustibililor regenerabili si
fosili, intr-un mod in care proprietatile pozitive ale gazului natural (continut scazut de impuritati) sunt
utilizate foarte eficient, pentru cresterea randamentului energetic, avand in vedere ca, gazul natural este
o resursa limitata.

Figura 28. Diagrama schematica a Måbjergværket

Sistemul cuprinde trei linii de cazane, doua pentru deseuri, una pentru paie sau aschii. Cazanele
au fost livrate de ANSALDO Volund A/S si toate cele trei boilere sunt echipate cu un supraincalzitor
de abur separat, cu arderea gazului natural, astfel incat sa ridice temperatura aburului de la 410 0C la
2
5200C, la presiunea de 65 bar. Prin supraincalzirea aburului, se realizeaza un proces mult mai eficient,
pentru generarea de energie electrica, cu riscuri reduse de coroziune a tevilor de supraincalzire.
Paiele sunt arse in forma unor baloturi mari in sase arzatoare tubulare, largi, instalate cate trei,
pe peretii opusi ai focarului. Aschiile lemnoase sunt introduse, printr-un sistem pneumatic de
alimentare, pe gratarul oscilant, unde ard impreuna cu paiele nearse.
Gazele de ardere sunt desprafuite, intr-un filtru cu saci, pana la un continut de praf de maxim
40 mg/Nm3. In cazul celorlalte doua cazane de ardere a deseurilor, desprafuirea gazelor arse este
suplimentata cu reactoare cu var, ce reduc clorurile si fluorurile formate cu hidrogenul, precum si
oxizii de sulf. Pentru evacuarea si dispersia gazelor arse, cele trei cazane au fhuxuri separate, in
interiorul unui cos, cu inaltimea de 117 m. Cazanul pentru paie si aschii, poate functiona 100%, fie
doar pe aschii lemnoase sau doar pe paie, fie pe orice combinatie a celor doua compoente.
Cazanele de ardere a deseurilor (cazane cu gratar traditionale tip Volund) au o capacitate de 9
tone deseuri/h (valoare calorica de 10,5 GJ/t) in timp ce capacitatea cazanului pe paie si aschii, este de
12 t/h (valoare calorica medie de 14 GJ/t).
Puterea electrica este de 30 MWe si 67 MJ/s caldura generata. Sistemul este echipat cu rezervor
de stocare a caldurii a carui marime este de 5.000 m 3. Caldura este furnizata catre sistemele termice
districtuale din Holstebro si Struer.

Centrala de co-generare din Vejen

Centrala de co-generare din Vejen este un sistem special pe o combinatie de combustibili
pentru a permite cazanului de abur, produs de Ansaldo Volund A/S, sa poata arde fie deseuri, paie,
aschii lemnoase sau carbune pulverizat.
Capacitatea sistemului este de 3,1 MWe putere electrica si 9 MJ/s putere termica, la o productie
de abur de 15,7 t/h la 50 bar si 4250C. Turbina este productie AEG.
Aschiile lemnoase si deseurile sunt introduse pe un gratar tip Volund Milijo (gratar in trepte
secvential). Paiele pot fi arse in mari baloturi intr-un singur arzator tubular, larg. Consumul anual de
lemn, al centralei a fost estimat la aproximativ 1.200 t/an. Ideea initiala, a presupus utilizarea aschiilor
forestiere, drept combustibil suplimentar, in perioadele cu valori calorice prea mici ale deseurilor
lemnoase, din prelucrarea industriala.
Consumul anual de aschii se estimeaza a fi redus considerabil, din moment ce continutul de
deseuri lemnoase are o valoare calorica acceptabila si cantitatile de deseuri sunt suficient de mari.
Ca rezultat, se estimeaza ca pe viitor sa se foloseasea aschiile, doar la pornirea si oprirea
cazanului. Prevederile de meduu, interzic folosirea deseurilor in timpul acestor perioade, intrucat
temperatura in focar este prea mica, pentru a asigura arderea completa.

Centrala de co-generare din Masnedoværnet

Apartine corparatiei electro-energetice I/S Sjaellandanske Kraftværker, fiind pusa in functiune
in 1995. Sistemul dispune de un cazan pentru arderea biomasei si de turbina cu contra-presiune, pentru
generarea de energie electrica si de energie termica, abur industrial si caldura pentru orasul
Vordingborg. Cazanul este proiectat pentru paie, cu 20% pentru arderea suplimentara cu aschii
lemnoase. Consumul anual de combustibil ajunge la 40.000 tone de paie si 5.000-10.000 tone aschii.
Parametri aburului sunt de 92 bar si 5220C. Puterea electrica este de 9,5 Mve, iar caldura
furnizata sistemului districtual de incalzire este de 20,8 MJ/s. Energia combustibilului este de 33,2
MW per ora, in total. Cazanul, construit de Burmeister & Wain Energy A/S este un cazan cu circulatie
naturala. Este un cazan retehnologizat, pastrand parametri ridicati pentru abur, similari cu ai cazanelor
pe carbune de aceeasi marime, chiar daca in acest caz sunt utilizate paiele. Experierta in operarea
cazanului retehnologizat a dovedit succesul acestui sistem.
Cazanul are doua sisteme de aliImentare, unul constand intr-un maruntitor de paie, urmat de
alimentatorul snec. Sistemul de alimentare pentru aschii consta in alimentarea cu transportor cu snec
din mijlocul silozului pana la unitatea de ardere. Aschiile sunt amestecate cu paiele si sunt arse
impreuna pe un gratar oscilant, prevazut cu sistem de racire a barelor gratarului, cu apa de racire.

Enstedværket
Este cea mai mare centrala electrica din Danemarca, care dispune de cel mai mare cazan pentru
arderea exclusiva a bio-combustibililor. A fost pusa in functiune in 1998, la Ensted langa Aabenraa.
3
 Figura 29. Diagrama schematica a cazanului pe bio-combustibil din Enstedvæ de 40 MW si cazanul
pe carbune de MWe. Bio-cazanul inlocuieste consumul a 80.000 tone de carbune pe an, reducand,
astfel emisiile de CO2 in atmosfem cu pana la 192.000 tone pe an

Sistemul, livrat de FSL Miljo A/S si Burmeister & Wain Energi A/S, este localizat in vechea
cladire a unitatii 2, un fost cazan pe carbune, inlocuit cu noul sistem pe biomasa. Sistemul consta din
doua cazane, unul pentru paie, ce produce abur la 4700C si un cazan pe aschii lemnoase care asigura, in
continuare, supraincalzirea aburului la 5420C. Aburul supraincalzit, este expediat, in continuare,
sistemului de inalta presiune (200 bar) a Unitatii 3, pe carbune. Cu un consum anual de 120.000 tone
de paie si 30.000 tone aschii, respectiv o energie a combustibilului de 95,2 MJ/s per ora, productia
termica a cazanului este de 88 MW, din care este generata o proportie de 39,7 MWe de electricitate
(aproximativ 6,6% din energia electrica generata de Unitatea 3). Cazanul pe biomasa este considerat,
in prezent, cel mai mare dintre sistemele de co-generare, descentralizate, pe biomasa. Eficienta
generarii energiei electrice este de aproximativ 41%. Eficienta anuala este mai redusa, datorita
incorporarii cu Unitatea 3 si alinierii la variatiile de sarcina ale acesteia. Cazanul trebuie sa opereze
6.000 h/an la capacitate maxima. Cu o capacitate de stocare de doar 1.008 baloturi, egal cu consumul
zilnic, sunt necesare livrari de 914 baloturi in medie pe zi, reprezentand un flux de 4 camioane/h, la un
program de transport de 9,5 h/zi.
Cazanul, pentru paie, este echipat cu patru linii de alimentare, insa doar trei pot opera 100%.
Fiecare, dintre acestea, au cate un tunel de alimentare, asigurat anti-incendiu, transporter cu lant,
maruntitor de paie, sistem anti-incendiu cu apa, transporter cu snec si tronson de alimentare la focar.
Ca si cel de la Masnedo, maruntitorul de paie este proiectat cu doua tronsoane elicoidale, cuplate,
conice, verticale, care preseaza baloturile de paie si le fragmenteaza. Din maruntitor, sunt directionate
spre transportorul cu snec, care le introduce pe gratarul cazanului.
Cazanul, pentru aschii, este echipat cu doua dozatoare rotative, ce disperseaza aschiile pe
gratar. Alimetarea cu aschii se face cu un alimentator cu snec de la un siloz intermediar.
Gazele de ardere sunt desprafuite in electrofiltre. Pentru a se putea utiliza cenusa, evacuata la
partea inferioara a focarului, ca fertilizant pe sol, aceasta este colectata cu un sistem separat, fata de
cenusa zburatoare, care contine majoritatea metalelor grele.

Østkraft, A.m.b.a., Rønne

4
 Unitatea 6 de la Østkraft a fost pusa in functiune in 1995. Cu o capacitate de la 0-65%, cazanul
arde carbune si suplimentar aschii lemnoase. La o sarcina a cazanului de peste 65%, cazanul utilizeaza
numai combustibil lichid. Cazanul si arzatoroarele pentru lemn au fost livrate de Ansold Volund A/S.
Carbunele este introdus cu patru alimentatoare centrifugale pe un gratar mobil, in timp ce
aschile sunt introduse cu patru alimentatoare pneumatice, situate deasupra alimentatoarelor de carbune.
Puterea electrica este de 16MWe, iar puterea termica este de 35 MJ/s. Cazanul produce abur la
o presiune de 80 bar si o temperatura de 525 0C. Cazanul poate utiliza si carbune in combinatie cu
aschii, in proportii de 80% carbune si 20% aschii. Arderea are loc atat in camera de ardere, deasupra
gratarului, cat si pe gratar, unde partile mari de combustibil sunt arse, in timp ce gratarul mobil,
imprima o miscare stratului combustibil spre peretele frontal, sub alimentatoare, unde se gaseste
spatiul de evacuare al cenusii.
Sistemul este echipat cu un electrofiltru, precipitator electrostatic.

Avedore 2
Centrala apartine corporatiei energetice Sjaellandske Kraftværke I/S si este pusa in functiune in
2001. Este o centrala de co-generare in care biomasa joaca un rol important.
Centrala dispune de ciclul clasic, cazan de abur si turbina cuplata cu generator electric.
Cazanul pe carbune dispune de instalatii si sisteme specifice de desulfurare si de-NOX. Suplimentar,
centrala dispune de un cazan separat pe biomasa si o turbina pe gaze, cuplata la un alt generator
electric. Cazanul pe carbune este cu parametri supracritici ai aburului, sistemul KAD (centrala
electrica cu parametri avansati), care prezinta o eficienta sensibil mai mare pentru generarea de energie
electrica. Turbina pe gaze este cuplata la sistemul de abur, astfel incat gazele de ardere la iesirea din
turbina, sa fie recuperate si utilizate la preincalzirea apei din cazanul cu abur. Simultan. turbina pe gaze
genereaza energie electrica si termica. Aceasta cuplare creeaza un efect de sinergie al sistemelor
termice implicate, care conduce la un grad deosebit de ridicat, de utilizare a combustibililor.
Biomasa este arsa intr-un cazan separat de abur. Aburul trece prin sistemul KAD, in turbina cu
abur, care prin antrenarea generatorului produce energia electrica. In acest mod, eficienta utilizarii
biomasei este mult mai ridicata decat intr-o centrala separata de co-generare. Acest nou concept,
reprezinta un pas important in ceea ce priveste posibilitatea utilizarii a trei combustibili diferiti,
asigurand atat o mai flexibila productie energetica cat si o siguranta sporita a furnizarii. Combinatia
celor trei tehnologii diferite, confera centralei Avedore 2, titlul de cea mai eficienta si flexibila centrala
din lume, in prezent.
Abur: 300 bar/5820C (cazan de abur KAD si cazan pe biomasa)
Productie: 365 MWe net la functionare in contrapresiune, 480 MJ/s caldura
Combustibili: gaz natural, biomasa (paie si aschii) si combustibil lichid (total energie
din paie si aschii, la alimentare cazan 100MJ/s)
Capacitatea sistemului biomasei va atinge 150.000 t/an. Daca o temperatura ridicata a aburului,
nu se poate obtine fara un risc prea mare de coroziune, se poate creste proportia de aschii, sau se poate
dispune ca o parte a supraincalzirii aburului, sa se produca intr-un supraincalzitor cu arderea gazului
natural.
Eficienta centralei electrice este in acest caz de 43%.

Centralele termice districtuale

Assens Fjernvarme
In 1999, in centrala termica districtuala din Assens Fjernvarme, a intrat in functiune un nou
sistem de co-generare pe lemn, construit de Ansold Volund A/S. Doua alimentatoare pneumatice
arunca combustibil pe un gratar oscilant, care la interior este racit cu apa. Combustibilul se compune in
primul rand din aschii, insa, in functie de conditiile de piata, se pot folosi deseuri si alte resturi
lemnoase.

5
 Figura 30. Diagrama schematica a centralei de co-generare (CHP) pe biomasa din Assens

Parametri aburului sunt 77 bar si 5250C temperatura. Puterea electrica este de 4,7 MWe cu o
productie de caldura de 10,3 MJ/s pentru sistemul termic districtual. Instalarea unui condensator de
gaze arse, poate creste generarea de caldura la 13,8 MJ/s. Energia necesara din combustibil este de
17,3 MW per ora. Combustibilul este lemn pur si aschii forestiere un continut de umiditate in medie la
5-55%. Sistemul dispune de un depozit interior de pana la 5.800 m3 egal cu aproximativ 10 zile de con-
sum. Mai mult, exista si un depozit exterior, pentru acoperirea unui consum de circa 50 zile.
Dupa electrofiltru, pe traseul de gaze arse spre cosul de evacuare, este instalata unitatea
combinata de condensator/filtru umed. Temperatura gazelor arse este redusa la aproximativ 700C iar
caldura, cedata prin condensarea gazelor, este reutilizata pentru preincalzirea apei de alimentare. In
acest mod, eficienta centralei de co-generare este sensibil mai ridicata.

In Assens Kraftvarmeværk din Funen, unde centrala foloseste aschii lemnoase, pelete de lemn si
resturi de lemn curate pentru incalzire

Centrala de co-generare din Hjordkaer

6
 Este cel mai mic sistem cu turbina abur, instalat intr-o centrala termica districtuala din
Danemarca. Una din ideile fondatoare ale centralei a fost sa demonstreze daca, turbinele pe abur de
aceasta marime, sunr rentabile, ceea ce este si motivul pentru care “Agentia pentru Energie” a
cofinantat constructia ei. A fost construita in 1997, pentru a obtine date sigure pentru utilizarea de
aschii lemnoase, cu un continut de umiditate de pana la 50%. In plus, spectrul combustibililor este
foarte larg, cuprinzand o variata serie de materiale numar de produse reziduale din industrie.
Parametri aburului sunt de 30 bar si o temperatura de 396 0C. Puterea electrica este de 0,6 Mwe,
iar puterea termica este de 2,7 MJ/s. Energia combustibilului necesara este de3,8 MWe per ora.
Parametri aburului, relativ redusi, nu se datoreaza faptului ca este un sistem pe bio-combustibili, ci
faptului ca la aceasta capacitate redusa, cazanele cu parametri inalti ar deveni prea costisitoare,
neavind o justificare economica.
Proiectul cazanum cuprinde un pre-arzator ce contine o parte a vaporizatorului, focarul cu
gratar in trepte, suprafete refractare si supraincalzitor impartit in doua sectiuni, un canal de flacara ce
contine partea convectiva a vaporizatorului. Economizonul este amplasat intr-o constructie metalica,
separata.
Gratarul, din elemente de fonta speciala, functioneaza hidraulic, avand o rama de otel la baza,
care este racita de apa la interior.

Sisteme industriale

Junckers Industrier A/S

La intreprinderea Junckers Industrier A/S din Koge, sunt instalate doua cazane mari, cu arderea
lemnului, Unitatea 7 si Unitatea 8, puse in functiune 1987 si in 1998.

Junckers — Unitatea 7 cazan

La inceputul anului 1987, a fost pusa in functiune o noua centrala electrica la Junckers
Industrier din Koge, pe deseuri de lemn, din productie. Sistemul a fost livrat de B & W Energi A/S.
Pana in 1998, sistemul era cel mai mare din Danemarca, ca sistem functionand doar pe lemn.
Cazanul produce 55 tone abur la 93 bar si 525 0C. Sistemul opereaza cu o turbina AEG Karis cu o priza
de abur la 14 bar si o priza la contrapresiunea de 4 bar. Puterea electrica maxima este de 9,4 MWe.
Combustibilul este reprezentat de deseuri din productie – talaj, rumegus, scoarta si aschii.
Cazanul poate functiona si cu combustibil lichid, la o incarcare de maxim 75%. Rumegusul, aschiile si
coaja sunt arse pe un gratar cu trepte inclinate oscilante, racit cu apa, alimentat din trei buncare cu
sisteme pneumatice. Aruncatoarele sunt alimentate prin silozuri de combustibil cu ajutorul
transportoarelor cu snec.
Sistemul garanteaza o eficienta totala de 89,4% (fara deducerile pentru consumul propriu) la o
sarcina de 100%.
Gazele de ardere sunt desprafuite intr-un electrofiltru, la un continut de suspensii solide,
maxim garantat, de 100 mg/m3 la 12% CO2. Temperatura gazelor arse inainte de filtrare este de
aproximativ 1300C.

Unitatea 8, Junckers
Unitatea 8, livrata de Ansalde Volund A/S este cuplata in paralel cu cazanul Unitatii 7 deja
existente. Capacitatea termica a cazanului este de 50 MW, egal cu 64 tone abur/h. Parametrii aburului
sunt de 93 bar la 5250C. Temperatura gazelor arse la capacitate maxima este de 1400C. Eficienta
cazanului este de 90%.
Unitatea 8 si Unitatea 7 sunt proiectate pentru arderea cantitatii totale de pierderi secundare din
productie. Combustibilii sunt: aschii lemnoase, rumegus, praf si talaj. Se adauga mici cantitati de
material granulat, aschii fibra cu densitate medie, busteni. In situatii de urgenta, sistemului poate
utiliza combustibil lichid (pana la 80%).
Aschiile si rumegusul sunt arse pe un gratar oscilant, racit cu apa, fiind alimentate prin trei
aruncatoare rotative. Rumegusul si talajul sunt introduse prin arzatoare separate cu NOX redus, in
partea superioara a focarului. Rezervorul termic si colectoarele de retur sunt localizate in afara, in sala
cazanului Eckroler. Cele trei sectiuni de supraincalzitoare, ale cazanului, sunt echipate cu dispozitive
de injectie cu apa, pentru reglarea temperaturii aburului. Pentru a mentine suprafetele de incalzire
7
curate, cazanul este echipat cu suflatoare de funingine, care sunt activate de 3-4 ori/zi. Pentru a
respecta nivelul scazut al emisiilor, cazanul este proiectat cu o recirculare de 15% a gazelor arse,
reintroduse in focar.
Turbina SIEMENS este proiectata, pentru o cantitate maxima de abur, cu o putere electrica de
16,5 MWe. Turbina dispune de o priza de abur la 13 bar si priza reglabila de abur la 3 bar, din care este
extras aburul, necesar procesului de fabricatie. Turbina este echipata cu condensator de abur, pentru un
debit maxim de 40 tone abur/h, care utilizeaza apa de mare pentru racire. Intr-o situatie de functionare
cu maximum randament energetic, eficienta energiei electrice este de aproximativ 33% simultan cu
extragerea a 24 tone abur/h la o presiune de 3 bar si un debit al aburului in condensator 40 tone abur/h.

Novopan Traeindustri A/S

In 1980, Novopan Traeindustri KS a construit o centrala de co-generare, pentru arderea
deseurilor lemnoase. Sistemul consta din doua cazane, dintre care cel de tip Volund Eckrohr produce
35 tone abur/h la o presiune de 62 bar si o temperatura a aburului de 4500C.
Cazanul este echipat cu doua supraincalzitoare, economizor si preincalzitor de aer.
Combustibilul se compune din: praf, scoarta, deseuri de lemn ud si resturi de lemn taiat,
maruntit. Acestea sunt introduse, printr-un curent de aer, un gratar tip Lambion, inclinat. Consumul
zilnic este in total de aproximativ 150 tone de deseuri de lemn.
Energia electrica si termica produsa si pierderile, prezentate procentual, sunt:
Energie electrica (putere electrica 4,2 Mwe) 19%
Caldura pentru industrie, la procesul de uscare 64%
Incalzire districtuala 5%
Pierderi 12%
Gazele de ardere sunt purificate intr-un electrofiltru tip Rothemuhle.

Tabel 20. Date de functionare pentru 10 instalatii termo-electrice pe biomasa lemnoasa

Junckers Junckers Novopan Enstedv. Masnedø Måbjerg Hjordkær Assens
Data Unitate Vejen 2) Østkraft 2)
K-71) K-81) 1)
EV32) Unit.122) 2) 6) 3) 5) 3)

Putere
electrica MW 9,4 16,5 4,2 39,7 9,5 3,1 30 16 0,6 4,7
(nominala)
Abur de
Capacitate Abur de Abur de proces +
MJ/s 20,8 9,0 67 35 2,7 10,38)
termica proces proces incalzire
district
Presiune
bar 93 93 71 200 92 50 65 80 30 77
abur
Temperatura 0 4)
C 525 525 450 542 522 425 520 525 396 525
abur
Debit abur
Tone/h 55 64 35 120 43 16 125 140 4,4 19
max.
Rezervor Abur de Abur de Abur de
m3 5000 1500 5000 6700 1000 2x2500
acumulare proces proces proces
Temperatura 0
C 140 110 95 165 160 / 120 110 / 70
gaze arse
Paie:
filtru Multi-
Filtre gaze Filtru
- ELF9) ELF9) ELF9) ELF9) ELF9) saci ELF9) ciclon ELF7) 9)
arse cu saci
Deseuri: filtru saci
ELF9)
Deseuri Carbune, Diverse
Aschii, Aschii, Aschii, Paie, Deseu
Paie, Deseuri paie, deseu deseuri
Combustibil coaja, coaja, coaja, aschii lemnos,
aschii paie, gaze lemnos, vegetale
i rumegus, rumegus, rumegus, lemn deseuri
lemn aschii naturale, combustibil si de
praf lemn praf lemn praf lemn (0-20%) vegetale
aschii lichid lemn
AEG Blohm W.H. Kaluga / Blihm +
Turbina Make Siemens Ex. unit 3 ABB ABB
Kanis + Voss Allen Siemens Voss
Randament
% 28 21 27 35 16 27
electric
Randament
% 91 83 88 88 86 878)
termic
Nota:
1) Sisteme industriale.
2) Detinute de companii prducatoare de electricitate.
3) Centrale termice districtuale (termotcare).

8
4) Temperatura aburului ridicata de la 4700C la 5420C in supraincalzitor separat prin arderea
deseurilor lemnoase.
5) Cazan de tip special cu supraincalzitor si focar de pre-combustie pe deseuri lemnoase si reziduuri
industriale.
6) 2 linii pentru deseuri si 1 linie pentru paie si deseuri lemn. Cele 3 linii sunt prevazute cu un
supraincalzitor separat pe gaze naturale (4100C la 5200C).
7) Sisremul este prevazut de asemenea cu condensarea gazelor arse.
8) Fara instalatia de condensensare a gaze lor arse in functiune. 13,8 MJ/s cu condensarea gazelor
arse.
9) ELF – electrofiltru.