Sunteți pe pagina 1din 2

Furtunele și uraganele

Furtuna este un fenomen meteorologic, care constă în ploaie și descărcări electrice


(fulgere și trăsnete), însoțite aproape întotdeauna și de vânturi puternice, de peste 75 km/h,
adică gradul 9 pe scala Beaufort (74,9 km/h, 20,8 m/s). Pe oceane se pot forma valuri de
apă de până la 10 metri înălțime, care se răstoarnă. O furtună de gradul 12 pe
scala Beaufort, cu vânt de 117,7 km/h este clasificată ca fiind un uragan, iar valurile pot
ajunge la 16 m înălțime.

Clasificarea furtunilor se face în următoarele trei categorii:

 Furtună monocelulară: este alcătuit dintr-o singură celulă convectivă.


 Furtună multicelulară: este alcătuit din mai multe celule convective.
 Furtună supercelulară: este o celulă convectivă foarte dezvoltată, care în mod obligatoriu
conține o structură centrală rotativă, denumit mezociclon.

În ultimul timp lumea a fost lovită de catastrofe naturale de proporţii uriaşe, începând cu
uraganul Harvey care a provocat daune de 10 de miliarde de dolari şi moartea a zeci de
persoane, şi până la Irma, care încă îşi arată zi de zi puterea devastatoare. Pe locul 10 în
topul celor mai distructive uragane din istoria lumii se situează Hugo. Acesta a fost unul
dintre cele mai puternice furtuni care a lovit vreodată Carolina, cauzând moartea a 50 de
persoane şi daune în valoare de 8 miliarde de dolari. Furtuna masivă a fost clasificată drept
uragan de categoria 3 în timp ce se apropia de Charleston dinspre Puerto Rico, la sfârşitul
lui septembrie 1989, dar apoi a fost reclasificat drept categoria 4 chiar înainte să lovească
Insula Sullivan. Viteza vântului ajungea la 217 km/h în timp ce Hugo devenea cea mai
puternică furtună care a lovit coasta de est, până atunci titlul aparţinându-i uraganului Hazel
din 1954, potrivit The Weather Channel. Masivul uragan Harvey se situează pe locul 9,
ajungând în Statele Unite drept un uragan de categoria 4. A fost prima furtună majoră care a
lovit partea continentală a Statelor Unite, din ultimii 10 ani, când în 2005 uraganul Wilma a
distrus tot în calea sa. Viteza vântului a atins 215 km/h. Un uragan este definit ca o furtună
cu vânturi ce ating viteze pornind de la 118 km/h, până la 320 km/h. Numele, care provine
din termenul caraib urican, „marele vânt”, se referă doar la furtunile din Oceanul Atlantic.
În Oceanul Pacific, acelaşi fenomen poartă numele de taifun (din termenul chinez taifeng);
în Oceanul Indian si în zona Australiei, se numeşte ciclon tropical. Există cinci trepte de
intensitate a uraganelor, definite pe scara Saffir-Simpson. Tornada, un termen folosit în
toată lumea, se referă la o furtună de mai mici proporţii, cu o durată mai scurtă şi cu o
intensitate mai mare; vânturile acesteia pot depăşi 500 km/h. Specialiștii în meteorologie
atrag atenţia că distrugerile în masă care au urmat pot fi o cauză a modificărilor din ultimii
ani, iar schimbările climatice au avut un rol important în forţa distructivă a acestora.
”Uraganul Irma, care a urmat imediat după Furtuna Tropicală Harvey şi după alte
fenomenele meteo exterme, a ridicat semne de întrebare cu privire la rolul schimbărilor
climatice. Trebuie să ne întrebăm cum influenţează schimbările climatice fenomenele meteo
extreme. În afară de încălzirea atmosferică, ridicarea nivelului mării şi topirea gheţarilor au
contribuit enorm la impactul uraganului Irma pe suprafaţa terestră", a declarat specialist în
meteorologie, Dann Mitchell. "Este important de subliniat că schimbările climatice au
cauzat deja creşteri ale nivelului mării, astfel încât orice creştere în intensitate a furtunii se
întâmplă deja pe o cantitate mai mare de apă, conducând la inundaţii de coastă. De
asemenea, schimbările climatice conduc la creşterea precipitaţiilor pentru o furtună, ceea ce
duce la o inundaţii extrem de puternice. În plus, schimbările climatice sporesc probabilitatea
ca furtunile să atingă o intensitate extrem de ridicată. O dată cu schimbările climatice,
trebuie să ne aşteptăm la distruderi în masă şi să ne pregătim pentru fenomene meteo
extreme. Ceea ce vedem acum, este o mică parte a viitorului nostru. Precipitaţiile vor fi mai
abundente, iar valurile de căldură şi perioadele de secetă se vor înmulţi. Fenomene precum
uraganul Irma ne ajută să înteţegem dacă suntem pregătiţi şi cine vor fi cei mai afectaţi.
Este clar că cei mai săraci, fiind cei mai expuşi la riscurile climatice şi cei mai puţin
protejaţi, vor fi cei mai afectaţi. Abordarea acestei inegalităţi este în centrul nu doar a
discuţiilor privind schimbările climatice, ci şi a tuturor discuţiilor despre modul în care
devenim rezistenţi la riscuri şi pericole", a declarat Chris Holloway, expert în furtuni
tropicale la Universitatea din Reading.