Soiuri de vara

CLAR ALB
(Transparente blanche, Papirovka)

Soi originar din URSS. La noi, este cultivat în toate zonele până la
altitudini de 1200 m.
Pomul de vigoare supramijlocie, cu fructificare pe ramuri scurte. Are
frunze mari sau foarte mari, ovate sau eliptice, de culoare verde
deschis. Este foarte sensibil la făinare şi rapăn.
Fructele mijlocii sau mici, ovosferice cu 3-5 coaste. Epicarpul subţire,
verde-albicios la începutul maturării şi aproape alb la maturitatea
deplină, prezintă pruină albicioasă, groasă. Unele fructe prezintă o
nervură (muchie) verde sau ruginie, de la cavitatea pedunculară până
la caliciu. În cavitatea calicială prezintă 3-5 ridicături şi este
superficială. Pulpa albă, destul de consistentă, suculentă, dulce-
acrişoară, la supramaturare devine făinoasă. Este slab rezistentă la
transport. La mici vătămări ale fructului, pulpa se brunifică şi datorită
transparenţei epicarpului îşi pierde aspectul comercial.
Maturitatea de consum - prima jumătate a lunii iulie.

VISTA BELLA
Pomul de vigoare mijlocie, cu ramuri dresate şi cu ramificare slabă.
Este precoce, produce moderat, sensibil la principalele boli ale
mărului.
Fructele – mijlocii, acoperite cu roşu inchis, sunt suculente şi discret
aromate.
Maturitatea de recoltare – prima şi a doua decadă a lunii iulie.
 RED MELBA
Obţinut în Canada, reprezintă o variaţie mugurală a soiului Melba,
difuzat în anul 1940.
Pomul este viguros, cu pretenţii mici faţă de sol, tolerant la ger şi
secetă, cu frunze mari, oval eliptice, fructifică pe ţepuşe şi nuieluşe.
Fructele sunt mijlocii-mari, sfero-conice turtite, cu epicarpul subţire,
verde-gălbui pe partea umbrită şi roşu închis pe cea însorită.
Cavitatea pedunculară adâncă şi îngustă, iar cea calicială adâncă,
largă şi cu pereţii ondulaţi. Pulpa albă, suculentă, dulce, fin acidulată,
intens aromat, de calitate foarte bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare – prima jumătate a lunii iulie, în zona de
câmpie.

REMUS
Obţinut la ICPP Piteşti Mărăcineni din seminţe hibride şi omologat în
1994.
Pomul de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă, fructifică pe
ţepuşe şi nuieluşe. Intră pe rod în anul trei de la plantare şi prezintă
rezistenţă la rapăn. Este autosteril.
Fructele – mijlocii, sferic turtite, cu epicarpul verde roşcat dungat pe
partea însorită, aspectuos. Pulpa este albă, cu textură fină, suculentă,
acidulată, răcoritoare. Se păstrează bine cca două săptămâni fără
prăbuşirea pulpei. Sunt rezistente la transport, pretabile atât pentru
consum în stare proaspătă cât şi pentru sucuri.
Maturitatea de recoltare – prima şi a doua decadă a lunii iulie.

STARK EARLIEST
 Soi obţinut în S.U.A.
Pomul viguros, fructifică pe ţepuşe şi mlădiţe. Frunze mijlocii, ovate,
cu limbul involut, de culoare verde-închis.
Fructele mici, sferic-turtite sau sferic uşor alungite, simetrice, cu
suprafaţa aparent costată. Epicarpul galben-verzui este acoperit cu
roşu-carmin pe partea însorită. Cavitatea calicială şi cea pedunculară
puţin adâncă. Pulpa alb-gălbuie, afânată, suculentă, dulce şi armonios
acidulată, aromată, este de calitate foarte bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare - mijlocul lunii iulie.

ROMUS 1

A fost obţinut la I.C.P.P. Mărăcineni Piteşti, în colaborare cu

Universitatea Rutgers (S.U.A.), omologat în 1983.
Pomul de vigoare mijlocie-mică, rodeşte pe ramuri scurte. Este
precoce şi prezintă rezistenţă genetică la rapăn (Vf), tolerant la ger şi
secetă.
Fructele – mijlocii spre mici, sferice uşor turtite şi uşor asimetrice.
Epicarpul destul de gros, neted, acoperit cu multă ceară, rezistent la
manipulări şi transport, are culoarea de fond alb-verzuie, acoperită
cu roşu tip Jonathan până la 1/2 din suprafaţă. Prezintă şi culoare
suprapusă sub formă de striuri de culoare mai închisă. Pulpa alb-
gălbuie, crocantă, fermă, potrivit de consistentă, suculentă, acidulată,
potrivit de dulce, cu gust mediocru.
Maturitatea de recoltare - decada a doua a lunii iulie
 ROMUS 2
Obţinut la I.C.P.P. Mărăcineni-Piteşti în colaborare cu Universitatea
Rutgers (S.U.A.), omologat în 1983.
Pomul de vigoare mijlocie-mică, cu coroană globuloasă, cu unghiuri
mari de inserţie, rodeşte pe ţepuşe şi nuieluşe. Soiul este precoce, cu
productivitate constantă, rezistent la rapăn (Gena Vf) şi tolerant la
făinare.
Fructele sunt mijlocii-mici, scurt tronconice şi uşor asimetrice.
Epicarpul de culoare galben-verzuie, acoperită pe 2/3 din suprafaţă
cu roşu-vişiniu (mai intens colorate decât Romus 1), cu ceară multă.
Pulpa alb-gălbuie, fină, destul de consistentă, cu gust echilibrat, de
calitate bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare - decada a treia a lunii iulie

ROMUS 3
Origine: Ramuri altoi din S.U.A. Cooperare cu Universitatea Rutgers
(S.U.A.). Cunoscut ca hibrid N.J.R. 67. Omologat în anul 1983.
Pomul de vigoare mijlocie, cu fructificare dominantă pe ţepuşe
(semispur). Prezintă rezistenţă bună la rapăn, tolerant la făinare. Este
precoce (intră pe rod în anul trei de la plantare) şi cu fructificare
constantă.
Fructele - mijlocii, sfero-conice alungite până la ovoidale. Epicarpul
potrivit de gros, de culoare gălbuie, acoperită cu roşu aprins pe 2/3
din suprafaţă (mai intens colorate decât Romus 2), şi cu ceară multă.
Pulpa albă, fină, potrivit de consistentă, suculentă, dulce şi plăcut
acidulată, de calitate bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare - în prima ori a doua decadă din august.
Fructele se pot păstra în depozite circa o lună.
 ROMUS 4

Obţinut la ICPP Piteşti Mărăcineni din hibridarea soiurilor Romus 3 şi

Prima. A fost omologat în anul 1999.
Pomul are vigoare mijlocie, formă globuloasă cu uşoară tendinţă de
degarnisire a ramurilor. Soiul este precoce, productiv şi cu fructificare
pe ţepuşe şi nuieluşe. Este rezistent la rapăn şi tolerant la făinare.
Fructele – mijlocii, sferice uşor aplatizate, cu epicarpul ceros, de
culoare verde-gălbui, acoperit cu roşu dungat pe 2/3 din suprafaţă.
Pulpa este alb-gălbuie, suculentă, răcoritoare, cu gust bun.
Maturitatea de recoltare – sfârşitul lunii august.

JERSEY MAC
Soi obţinut în S.U.A. în 1961 şi introdus la noi în 1979.
Pomul este de vigoare mare, dar foarte productiv.
Fructele de mărime mică, sferice uşor turtite cu contur slab costat,
puţin asimetrice. Epicarpul gros, elastic, neted de culoare verde-
gălbui este acoperit pe ¾ din suprafaţă cu roşu coraille, cu striuri slab
evidenţiate rubinii. Cavitatea calicială mare, ca o pâlnie, cu pereţii
cutaţi, caliciul mic şi deschis. Cavitatea pedunculară mare şi adâncă.
Pulpa este albă, uşor pigmentată în roz, crocantă, suculentă, potrivit
de dulce, fin aromată.
Maturitatea de consum – a treia decadă a lunii iulie – prima decadă a
lunii august.

AROMAT DE VARĂ
Obţinut prin fecundarea liberă a hibridului Parmen auriu x Jonathan
la Staţiunea experimentală Cluj-Napoca în 1961. A fost omologat în
1966. Se cultivă cu predilecţie în Transilvania.
Pomul de vigoare mijlocie, cu coroana larg conică, productiv, cu
toleranţă faţă de factorii de stres.
Fructele – mici-mijlocii, sferice sau sferic-turtite. Epicarpul galben-
verzui este acoperit aproape în totalitate cu roşu carmin aprins,
prezintă pe suprafaţă puncte subcutanate vizibile. Pulpa alb-gălbuie,
dulce acrişoară, potrivit de consistentă şi suculentă, plăcut aromată,
este bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii august. Fructele se pot
păstra circa o lună.

ASTRAHAN ROŞU

Pomul de vigoare mare, rodeşte în special pe formaţiuni scurte de

rod.
Fructele – mijlocii, sferic turtite, bine colorat în roşu zmeuriu cu ceară
groasă albăstruie. Prezintă puncte subcutanate mari, gălbui. Are
peduncul scurt şi gros şi cavitate calicială mică. În pulpa întâlnim
uneori infiltraţii de roşu. Gustativ sunt uşor acidulate.
Maturitatea de recoltare – jumătatea lunii august.

AKANE

Mai este cunoscut şi sub denumirea de „Jonathanul de vară”

 Pomul de vigoare submijlocie, asemănător soiului Jonathan, este
precoce, productiv dar sensibil la rapăn şi făinare.
Fructele – de mărime mijlocie, bine colorate în roşu-portocaliu, cu
pulpa fermă, suculentă, răcoritoare, gust plăcut.
Maturitatea de recoltare – ultima decadă a lunii august

JAMES GRIEVE
Obţinut în Anglia şi difuzat în anul 1890.
Pomul de vigoare supramijlocie, fructifică preponderent pe ţepuşe
dar formează şi nuieluşe şi mlădiţe, dispuse etajat. Este precoce,
productiv, tolerant la ger dar sensibil la Erwinia amylovora. Frunzele
sunt ovat-eliptice, acuminate, de culoare verde închis. Peţiolul şi
nervurile de pe faţa inferioară a limbului au culoare roşie-violacee.
Este soi precoce, cu productivitate ridicată şi constantă, bun
polenizator. Din el a fost obţinut ca variaţie mugurală soiul Grieve
rouge.
Fructele mijlocii spre mari, sunt sferic-turtite, uşor îngustate spre
caliciu, uşor asimetrice. Epicarpul galben-verzui este acoperit pe 1/3-
1/2 cu roşu pal, dungat cu roşu aprins. Pulpa alb-gălbuie, crocantă,
suculentă, plăcut acidulată şi dulce, aromată, de calitate bună pentru
masă.
Maturitate de recoltare - a treia decadă din august

Mere de toamna

VOINEA
Obţinut la SCPP Voineşti-Dâmboviţa prin hibridarea soiurilor Frumos
de Voineşti x Prima. Omologat în anul 1985.
Pomul - este viguros, cu coroană piramidală, destul de deasă.
Rodeşte pe ramuri lungi. Prezintă rezistenţă genetică la rapăn şi
toleranta la făinare. Intră târziu pe rod (anul 4-5 de la plantare) şi
rodeşte moderat.
Fructele - sunt mari, sferic-alungite / tronconice, calvile (cu
coaste şi creste pronunţate). Epicarpul gros, cu ceară, este de culoare
galben pai, acoperit aproape în întregime cu roşu aprins dungat, cu
puncte subcutanate mari, albicioase. Prezintă rugină punctiformă şi
sub formă de raze în cavitatea pedunculară. Cavitatea calicială este
adâncă şi cu pereţii ondulaţi. Pulpa gălbuie, potrivit de consistenţă,
dulce şi armonios acidulată, suculentă, cu aromă discretă, plăcută, de
calitate foarte bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare: în prima jumătate a lunii septembrie.

PRIAM
Obţinut în SUA, introdus în Franţa în 1958 şi omologat ca soi nou cu
rezistenţă la rapăn în 1974.
Pomul - de vigoare mijlocie, intră repede pe rod şi fructifică
constant.
Fructele - sunt mijlocii (120-140 g), uniforme din punct de vedere
al mărimii (al calibrului), conic alungite spre cilindroconic. Epicarpul
gros, cerat, de culoare galben pai este acoperit cu roşu zmeuriu pe
partea însorită. Pulpa albă sau alb-gălbuie, fină, crocantă, suculentă,
dulce şi armonios acidulată, usor aromată, este de calitate bună
pentru masă.
Maturitatea de recoltare - jumătatea lunii septembrie.
 PIONIER
Obţinut la SCPP Voineşti-Dâmboviţa, din încrucişarea hibridului
(Verzişoare x Jonathan) cu soiul Prima. Omologat în anul 1985 –
primul soi cu rezistenţă genetică obţinut în România.
Pomul - de vigoare mijlocie, rodeşte predominant pe ramuri
scurte, este precoce şi productiv, cu rezistenţă faţă de rapăn, tolerant
la făinare. In timp toleranţa faţă de boli a scăzut.
Fructele - mijlocii, sferice sau sferic-turtite, cu contur neted, au
epicarpul gros, elastic, acoperit cu ceară. Prezintă toate cele trei
culori (culoare de fond verde-gălbuie, acoperită cu roşu închis până la
80% din suprafaţă şi suprapusă cu striuri). Pedunculul este scurt
nedepăşind umerii fructului. Epicarpul din cavitatea pedunculară
rămâne verde. Caliciul este deschis sau semideschis, cavitatea
calicială largă şi potrivit de adâncă. Pulpa albă, potrivit de consistentă
şi suculentă, gust echilibrat, cu aromă fină, de calitate bună pentru
masă.
Maturitatea de recoltare - jumătatea lunii septembrie.

PARMEN AURIU
(Reine des reinettes, Parmain d'or)
Originea necunoscută. A fost descris prima dată de pomologul A.Diel
în 1802.
Pomul - de vigoare mijlocie, cu fructificare preponderentă pe ramuri
scurte (tipul II de fructificare). Sensibil la rapăn, făinare şi mai ales la
viermele merelor. Soi bun polenizator. În toamnele secetoase
fructele cad prematur din pom.
Fructele - mijlocii, conic-trunchiate sau sferic turtite, cu suprafaţa
netedă. Epicarpul de culoare galben-pai auriu, este acoperit pe
partea însorită cu roşu-orange deschis, peste care se suprapun striuri
 roşii-carminii foarte bine marcate. Cavitatea pedunculară destul de
adâncă, potrivit de largă, prezintă rugină dispusă radiar, sau care se
revarsă peste umerii fructului, alteori rămâne verde. Caliciul este
mare şi deschis, iar cavitatea calicială potrivit de adâncă şi largă.
Pulpa alb-gălbuie, este consistentă, suculentă, dulce şi armonios
acidulată, intens aromată, de calitate foarte bună. La supramaturare,
datorită fermentaţiei anaerobe la nivelul pulpei, capătă gust de
alcool.
Maturitatea de recoltare - mijlocul lunii septembrie

FRUMOS DE VOINEŞTI

Obţinut la SCPP Voineşti-Dâmboviţa din încrucişarea soiurilor

Jonathan x Frumos de Boskoop, omologat în 1970.
Pomul - de vigoare supramijlocie. Este destul de sensibil la rapăn.
Fructifică îndeosebi pe ramuri scurte, are capacitate mare de
producţie, dar în cultură trebuiesc evitate depresiunile mai reci şi
umede care duc la formarea unei rugini mai dese pe fructe.
Fructele - sunt de mărime mijlocie, sferice cu baza largă sau
tronconice, uşor asimetrice. Epicarpul subţire, este galben-auriu,
acoperit pe cea mai mare parte cu roşu-orange aprins şi suprapus cu
striuri, dungi de roşu zmeuriu. Prezintă rugină punctiformă şi sub
formă de miceliu. În cavitatea pedunculară îngustă şi adâncă,
întâlnim rugină grosieră, care adeseori se revarsă peste umerii
fructului. Cavitatea calicială este mică şi destul adâncă. Caliciul mic,
semideschis sau deschis. Pulpa este gălbuie, fină, suculentă, cu
consistenţă medie, dulce şi armonios acidulată, plăcut şi intens
aromată, de calitate foarte bună pentru masă.
 Maturitatea de recoltare - în a doua jumătate a lunii
septembrie, iar fructele se pot păstra până la sfârşitul lunii noiembrie.

IRIS (sin. 8/94-83)

Obţinut la SCPP Voineşti Dâmboviţa din polenizarea naturală a soiului

Prima, cu iradierea seminţelor în repaus la doza de 8000 r gama.
Omologat în anul 2005.
Pomul - prezintă rezistenţă la rapăn şi făinare. Este de vigoare
submijlocie, foarte precoce şi productiv, înflorind abundent în fiecare
an. Rodeşte atât pe ramuri scurte cât şi pe ramuri lungi. Posedă o
mare capacitate de diferenţiere de muguri de rod fără a fi afectat de
alternanţa de fructificare. Înfloreşte abundent (intensitate 5) iar ca
epocă, aceasta este mijlocie, simultană cu cea a soiurilor Pionier,
Jonathan şi Redix. Altoit pe portaltoiul MM 106, rodeşte din anul al
doilea după plantare. Potenţialul de producţie la densitatea de 1250
de pomi/ha, la vârsta de 8-10 ani este de 35-40 t/ha.
Fructele - sunt mijlocii ca mărime (150 g), sferice uşor turtite, se
colorează în roşu-carmin aproape în totalitate. Pulpa alb-gălbuie este
suculentă, dulce-acidulată, aromată, organoleptic fiind de calitate
superioară. Prin apariţia acestui soi se doreşte a se înlocui soiul
Frumos de Voineşti.
Maturitatea de recoltare - are loc începând cu jumătatea lunii
septembrie iar cea de consum se prelungeşte până la sfârşitul lunii
noiembrie.

NOVA EASYGRO
Obţinut în Canada şi introdus în cultură în anul 1975. Este primul soi
cu rezistenţă la rapăn printr-un alt mecanism genetic diferit de Vf,
respectiv Vr, genă provenită de la specia Malus pumila.
Pomul – de vigoare supramijlocie, fructificare tip standard, cu
producţii mai mici decât Golden delicious.
Fructele – mijlocii spre mari, sferice uşor turtite, cu baza largă.
Culoarea de fond verde-gălbuie, acoperită cu roşu grena şi striat.
Pulpa este albă, cu suculenţă moderată, dulce puţin acidulată, de
calitate medie.
Maturitatea de recoltare – sfârşitul lunii septembrie.

FREEDOM
Soi de origine americană, obţinut la Staţiunea Geneva – New York.
Pomul - de vigoare mijlocie spre mare, cu unghiuri deschise,
fructificare pe ramuri lungi, prezintă rezistenţă la rapăn dar în ultimul
timp se observă o regresie a acestei rezistenţe genetice.
Fructele – mijlocii, sferice aplatizate cu epicarpul de culoare verde-
gălbui acoperit cu roşu orange şi striuri late şi uniforme pe toată
înălţimea fructului. Rugina poate fi prezentă sub formă de puncte şi
raze în cavitatea pedunculară. Pedunculul este scurt, cavitatea
pedunculară îngustă şi adâncă. Caliciul este deschis, putându-se
vedea cavitatea subcalicială. Cavitatea calicială este largă şi uniformă.
Pulpa este alba, consistentă, suculentă, cu gust echilibrat, aromă
specifică, de calitate bună.
Maturitatea de recoltare – sfârşitul lunii septembrie

SIR PRIZE
Soi obţinut în SUA şi introdus în anul 1975.
Pomul – de vigoare supramijlocie, tipul III de fructificare, rodeşte bine
dar are tendinţă de alternanţă în fructificare. Este soi triploid fiind rău
polenizator. Este rezistent la rapăn şi destul de sensibil faţă de
făinare.
Fructele – mari, ovat-conice, uşor îngustate spre caliciu,
asemănătoare soiului Golden delicious. Sunt calvile, cu creste şi
coaste slab definite. Epicarpul este potrivit de gros, de culoare
galbenă, fără rugozitate, prezintă strat de ceară care devine unsuros
pe perioada pastrarii. Pedunculul este lung şi subţire, cavitatea
pedunculară îngustă şi adâncă, caliciul semideschis, cavitatea calicială
potrivit de adâncă cu marginea vălurată. Pulpa alb-gălbuie, fină,
consistentă, potrivit de suculentă, plăcut aromată.
Maturitatea de recoltare – sfârşitul lui septembrie şi în prima decadă
a lunii octombrie.

PRISCILLA
Soi obţinut în SUA şi introdus în anul 1972. Prezintă rezistenţă la
rapăn dar este sensibil la făinare şi arsura bacteriană.
Pomul – este viguros, productiv.
Fructele – sunt de mărime mijlocie (130-150 g), uşor aplatizate, cu
creste şi coaste largi, acoperit pe 75-90 % din suprafaţă cu roşu-închis
grena, neatrăgător. Pedunculul este lung. Calitatea fructelor este
mediocră, pulpa granulată, cu suculenţă redusă devine făinoasă pe
periada păstrării. Gustul este dulce iar aroma intensă de cantalup.
Maturitatea de recoltare – cu o săptămână înainte de soiul Jonathan.
Se pot păstra până la începutul lunii decembrie.

LIBERTY
Obţinut în SUA a fost introdus în cultură în anul 1977.
 Pomul - viguros, dar foarte productiv, constant în fructificare,
precoce. Este tip spur, fructificând pe ramuri scurte şi prezintă
rezistenţă genetică la rapăn.
Fructele – mijlocii, sferice aplatizate, calvile dar fără tendinţa de
a forma „bot de iepure”. Epicarpul este gros, prezintă strat de ceară
şi pete subcutanate mici şi uniform repartizate. Prezintă toate cele
trei culori, fiind roşii grena pe 70-90% din suprafaţă. Pedunculul este
foarte scurt, nu depăşeşte umerii fructului. Cavitatea pedunculară
mică şi îngustă. Epicarpul rămâne verde în cavitatea pedunculară.
Pulpa este albă, uneori cu infiltraţii de roşu sub epicarp, fină,
suculentă, crocantă, gust echilibrat, de calitate bună.
Maturitatea de recoltare – sfârşitul lunii septembrie

BISTRIŢEAN (sin. BN 3/119-3)

Creat la SCDP Bistriţa din combinaţia soiurilor Strakrimson x Prima.
Omologat în anul 2002.
Pomul – de vigoare mijlocie, prezintă port vertical, ramurile de 1
an subţiri, cu internodii scurte şi număr mic de lenticele. Este imun la
rapăn şi rezistent la făinare. Este precoce şi rodeşte semispur.
Fructele – de mărime mijlocie (140-160 g), conic-globuloase, cu
epicarpul de culoare galbenă acoperită în cea mai mare parte sub
formă de zone contunui de striuri de roşu. Prezintă caliciul deschis şi
cavităţile pedunculare şi caliciale potrivit de largi şi adânci, peduncul
este lung şi potrivit de gros. Pulpa este verzuie.
Maturitatea de recoltare – ultima decadă a lunii septembrie. Se
pot consuma o perioadă de 50-60 de zile după recoltare.

ARDELEAN
 Obţinut la Staţiunea de Cercetări Horticole Cluj în anul 1960, prin
hibridarea soiului Jonathan x Peasgood şi omologat în 1981.
Pomul - de vigoare mijlocie, cu ramuri de schelet puternice şi
fructificare pe ramuri scurte, tip spur, este precoce şi cu
productivitate constantă. Este tolerant la ger, secetă şi mult mai
rezistent la rapăn şi făinare decât soiul Jonathan. Este autofertil.
Fructele - mijlocii, sferice uşor tronconice. Epicarpul galben-auriu,
cerat, este acoperit cu roşu-bordo pe aproape toată suprafaţa
fructului. Pulpa alb-gălbuie, fină, crocantă, cu gust dulce-acrişor, fin
aromată, de calitate foarte bună pentru masă.
Epoca de maturare - a doua jumătate din septembrie

Mere de iarna

Grupa de soiuri Jonathan x Wagener, descendenţi, simili, clone

JONATHAN
Obţinut în 1880 în S.U.A. Ocupă o pondere deosebită în sortiment
fiind foarte apreciat atât de producători şi consumatori.
Pomul - de vigoare mijlocie, cu rodire standard. Este sensibil la
rapăn şi foarte sensibil la făinare. Un soi precoce, autofertil, bun
polenizator şi un foarte bun genitor. Are potenţial mare de
producţie, capacitate de autonormare a rodului, plasticitate
ecologică - putând fi cultivat în toate zonele de cultură ale mărului.
În timp soiul a suferit o degenerare genetică, în prezent fiind mai
sensibil la boli, cu fructe de mărime mică spre mijlocie, capacitate
slabă de păstrare a fructelor. Datorită carenţei de calciu în sol (sub
limita optimă de 140-150 mg/100g sol), în depozit se manifestă
 fiziopatia cunoscută sub numele de Bitter pit sau “boala petelor
amare”.
Fructele - sunt mijlocii, sferice, aproape tronconice, rotunjite la
ambele capete. Epicarpul subţire, ceros, de culoare galben verzui pe
partea umbrită, acoperit aproape în întregime cu roşu-viu, sângeriu
şi cu striuri pe partea expusă la soare. Genetic, prezintă pe
suprafaţa fructelor rugină fină sub forma de reţea (filamente de
miceliu) în special în zona mai intens colorată şi rugină sub formă de
puncte şi raze în cavitatea pedunculară. Atât cavitatea pedunculară,
cât şi cea calicială sunt adânci şi înguste. Caliciul este mic şi
întotdeauna închis cu sepalele bine strânse la vârf. Pulpa gălbuie,
este fină, crocantă, suculentă, cu gust echilibrat (dulce şi armonios
acidulată), cu aromă specifică.
Maturitatea de recoltare - sfârşitul lunii septembrie, prima decadă
din octombrie.

JONARED
Variaţie mugurală a soiului Jonathan introdusă în cultură în anul
1934.
Pomul – mai viguros decât Jonathan, cu acelaşi tip de fructificare.
Fructele - sunt ceva mai alungite şi mai îngustate spre caliciu şi mai
intens colorate. Gustativ sunt echilibrate spre dulce.
Maturitatea de recoltare – odată cu soiul Jonathan.

NEW RED JONATHAN

(NURED JONATHAN)
Variaţie mugurală a soiului Jonathan, foarte bine colorat, intens, în
roşu grena, poate prezenta infiltraţii de roşu sub epicarp.

BAIA MARE (JONATHAN 26)

Clonă obţinută la SCPP Baia Mare prin selecţia soiului Jonathan. A
fost omologat în 1980.
Pomul - are vigoare mijlocie spre mică şi fructifică preponderent pe
ţepuşe. Faţă de soiul din care provine, este mai tolerant la ger şi
făinare şi mai productiv.
Fructele - sunt asemănătoare cu cele de Jonathan, uniforme ca
mărime, mai intens colorate, cu roşu-grena strălucitor. Prezintă o
rezistenţă mai bună la făinare şi la gerurile din timpul iernii.
Maturitatea de recoltare – odată cu soiul Jonathan

FĂLTICENI
Obţinut la SCPP Fălticeni prin polenizarea liberă a soiului Jonathan.
Omologat în 1979.
Pomul - semiviguros, cu fructificare preponderentă pe ţepuşe şi mai
puţin pe nuieluşe. Prezintă rezistenţă bună la ger şi îngheţurile târzii
de primăvară.
Fructele - sunt mijlocii spre mari, sferic-turtite. Culoarea de fond
galbenă este acoperită cu roşu-carminiu pe 2/3 din suprafaţă (mai
bine colorat decât soiul Rădăşeni), prezintă puncte subcutanate
 ruginii. Pulpa gălbuie, asemănătoare Jonathanului, este crocantă,
suculentă, cu gust răcoritor, aromată, de calitate bună.
Maturitatea de recoltate - sfârşit de septembrie, începutul lunii
octombrie. Perioada de consum, până la sfârşitul lunii decembrie.

ROŞU DE CLUJ

Soi obţinut la SCPP Cluj-Napoca din încrucişarea soiurilor Jonathan x

Senator. Este mai răspândit în cultură în Ardeal.
Pomul - de vigoare mijlocie, fructifică pe ţepuşe dar şi pe nuieluşe.
Frunzele de mărime mijlocie, ovate, cu vârful ascuţit sunt de culoare
verde-închis. Rezistă bine la rapăn. Este precoce şi productiv.
Fructele - sunt mijlocii, sferic alungite, cu epicarpul subţire, galben-
pai la maturitate, acoperit cu roşu zmeuriu, dungat cu vişiniu.
Cavitatea pedunculară îngustă, cea calicială largă, în formă de
castron. Pulpa galben-verzuie, crocantă, cu gust dulce-acrişor, slab
aromată.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie, iar cea de
consum din noiembrie până în aprilie-mai

WAGENER PREMIAT
Obţinut în statul New York - S.U.A. în 1791.
Pomul - de vigoare slabă, rodeşte pe ţepuşe (tipul II de fructificare).
Coroana este rară, cu capacitate slabă de ramificare, este productiv,
precoce, bun genitor şi polenizator, cu plasticitate ecologică dar
trebuie ţinut seama de problemele de colorare ale fructelor.
Fructele - sunt variabile ca mărime şi colorare chiar pe acelaşi pom,
mijlocii şi mari, turtite, asimetrice, cu 3-5-7 coaste largi. Epicarpul
subţire, elastic şi rezistent, cu multă ceară, de culoare galben-verzuie
deschisă, acoperită parţial sau în întregime cu roşu zmeuriu, adesea
spălăcit, uneori cu dungi roşii mai intense. Cavitatea pedunculară,
adâncă, destul de largă, brăzdată adeseori de şanţurile care separă
coastele, prezintă uneori o proeminenţă de forma unei buze de
iepure. Caliciul este mic şi închis iar cavitatea calicială potrivit de
adâncă şi destul de largă. Pulpa alb-gălbuie, compactă, foarte fină,
suculentă, dulce-puţin acidulată, slab aromată, de calitate bună
pentru masă. Fructele au capacitate bună de păstrare dacă se
respectă tehnologia de cultură şi momentul optim de recoltare.
Maturitatea de recoltare: luna octombrie, iar fructele se păstrează
până în mai.

RĂDĂŞENI
A fost obţinut la SCPP Fălticeni prin încrucişarea soiurilor Jonathan x
Wagener premiat şi omologat în 1979.
Pomul - de vigoare slabă fructifică preponderent pe ramuri scurte.
Este mai puţin sensibil la făinare decât soiul Jonathan. Se recomandă
a fi cultivat în zonele de dealuri înalte cu perioade de vegetaţie mai
scurte.
Fructele - mijlocii, sferice, uşor turtite. Epicarpul este destul de slab
colorat, are culoarea de fond verde-gălbuie, acoperită cu roşu
portocaliu, dungat şi prezintă un strat gros de pruină. Prezintă rugină
sub formă de plasă. Pulpa galbenă, crocantă, suculentă, cu gust
dulce-acrişor, răcoritor, de calitate superioară pentru masă.
Maturitatea de recoltare - sfârşitul lunii septembrie, începutul lunii
octombrie, iar fructele se consumă din noiembrie până în mai.

DELIA
A fost obţinut la SCPP Voineşti, omologat la SCPP Baia Mare, în anul
1982, prin hibridarea soiurilor Jonathan x Wagener premiat.
Pomul - de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasă, ramuri de schelet
solide, bine garnisite cu formaţiuni fructifere spur, intră repede pe
rod, produce mult şi constant, rezistă bine la ger şi stres hidric, este
mai rezistent la rapăn şi făinare ca soiul Jonathan. Înfloreşte odată cu
majoritatea soiurilor fiind autofertil şi bun polenizator. Recomandat
zonelor colinare, dând rezultate bune în Transilvania.
Fructele - sunt de mărime mijlocie, sferic-turtite, uşor costate.
Epicarpul este neted, cerat, lucios, de culoare galben-verzuie,
acoperit pe 3/4 din suprafaţă cu roşu-rubiniu. Pulpa alb-gălbuie,
crocantă, suculentă cu gust echilibrat (dulce-acrişor), fin aromată,
foarte bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare - în luna octombrie, iar fructele se consumă
din noiembrie până în mai-iunie.

IDAREDObţinut în S.U.A. din încrucişarea soiurilor Jonathan şi

Wagener premiat, difuzat în 1942. La noi în ţară a fost autorizat în
anul 1979.
Pomul - de vigoare mijlocie, cu capacitate bună de ramificare,
înfloreşte timpuriu dar eşalonat, foarte productiv şi constant în
fructificare. Este destul de sensibil la rapăn, făinare şi arsura
bacteriană. În zonele mai înalte, fructele rămân slab colorate.
Fructele - mijlocii-mari, sferic turtite, puţin asimetrice, cu 5 coaste
largi. Epicarpul subţire, galben ca paiul, este acoperit cu roşu
zmeuriu, viu şi cu dungi late roşii intens. Pulpa alb-gălbuie,
consistentă, foarte fină, suculentă, acidulat-dulce, cu aromă intensă,
asemănătoare soiului Jonathan, de calitate foarte bună pentru masă.
Fructele seamănă cu cele de Wagener, sunt mai uniforme, au dungile
roşii mai pronunţate şi aciditatea mai evidentă. Fructele au
capacitate bună de păstrare, înregistrând pierderi reduse pe perioada
depozitării.
Maturitatea de recoltare - în octombrie, iar fructele se consumă din
noiembrie până în aprilie-mai.

FLORINA (QUERINA)
Soi de origine franceză obţinut la Staţiunea Angers şi introdus în
cultură în anul 1977, licenţiat şi autorizat pentru producţie la noi în
ţară în 1993. Provine din încrucişarea soiului Jonathan cu un hibrid
complex purtător al genei de rezistenţă Vf.
Pomul - de vigoare supramijlocie, fructifică pe nuieluşe şi mlădiţe
care se arcuiesc sub greutatea rodului, dar şi pe ramuri de rod scurte.
Frunzele mari, obovate, de culoare verde-închis, au marginea
limbului ondulată. Este rezistent la rapăn dar destul de sensibil la
făinare. Este precoce, productiv şi constant în fructificare.
Fructele - mijlocii spre mari, sferic-turtite sau tronconice, cu 5 coaste
şi creste evidente, cu baza largă. Au epicarpul gros, cu culoarea de
fond galbenă, acoperită cu roşu anilină, roşu grena pe 2/3 din
suprafaţa fructului. Prezintă puncte subcutanate gălbui dese,
repartizate uniform pe toată suprafaţa fructului, conferindu-i aspect
pistruiat şi pruină argintie ce îmbracă epicarpul într-o imagine de
prospeţime. Cavitatea pedunculară este mare, adâncă şi largă, cea
calicială mare, cu pereţii cutaţi. Pulpa este gălbuie, fermă, granulată,
suculentă, cu gust echilibrat, plăcut aromată, de calitate superioară
pentru masă. La supramaturare devine făinoasă.
Maturitatea de recoltare - mijlocul lunii octombrie, după soiul Golden
delicious. Perioada de consum este noiembrie-martie.

GENEROS
 Obţinut la SCPP Voineşti-Dâmboviţa, din încrucişarea soiurilor
[Frumos de Voineşti x (Parmen auriu x Malus kaido) x Jonathan]. A
fost omologat în 1985.
Pomul - de vigoare mijlocie, rodeşte pe ţepuşe, este productiv, intră
devreme pe rod, rezistent la rapăn şi făinare dar predispus la
alternanţă de fructificare.
Fructele - sunt mijlocii spre mari, sferice, uşor asimetrice. Epicarpul
de grosime mijlocie, elastic, acoperit cu multă ceară, are culoarea de
fond galben aurie, acoperită cu roşu portocaliu pe partea însorită.
Cavitatea calicială este superficială, cu pereţii cutaţi. Prezintă cameră
axială mare. Pulpa de culoare crem, este crocantă, potrivit de
suculentă, dulce şi armonios acidulată, aromată, de calitate foarte
bună.
Maturitatea de recoltare - prima jumătate a lunii octombrie, iar
perioada de consum din noiembrie până în februarie-martie.

GRANNY SMITH
Originar din Australia, obţinut din polenizarea liberă a soiului Frenck
Crab şi selecţionat în anul 1868.
Pomul – de vigoare mijlocie, cu coroană răsfirată, rodire pe tipul IV,
este sensibil la boli şi inconstant în fructificare. Are pretenţi ridicate
faţă de căldură, necesitând toamne lungi şi călduroase. Se comportă
bine în zona dealurilor mici şi mijlocii. Există şi o selecţie de tip spur.
Fructele – mari, simetrice, relativ sferice, de culoare verde crud
intens pe toată suprafaţa, acoperite cu pruină argintie. Prezintă
puncte subcutanate mari şi dese aureolate. Pedunculul este lung şi
subţire, caliciul potrivit de mare şi închis. Cavitatea calicială adâncă,
largă şi cu pereţii încreţiţi, iar cavitatea pedunculară potrivit de
adâncă, largă şi fără rugină. Pulpa este alb-verzuie, fermă, suculentă,
cu puţin zahăr, acidulate, fără aromă.
 Maturitatea de recoltare - prima jumătate a lunii octombrie, iar
fructele se păstrează în atmosferă controlată până în luna iunie.

Grupa de soiuri “Delicioase”

Golden delicious
A fost obţinut în S.U.A. în anul 1900. Este cel mai răspândit soi din
Europa şi pe plan mondial.
Pomul este de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri lungi (în special
pe nuieluşe), tipul III de fructificare. Coroana este globuloasă şi cu
tendinţă de aglomerare. Este sensibil la rapăn şi făinare, precoce şi
productiv, bun genitor şi polenizator, dar se supraîncărcă, neavând
capacitate de autoreglare a rodului, este predispus alternanţei de
fructificare. Preferă zonele cu umiditate relativă mai scăzută. În
condiţii deficitare, ecologice sau tehnologice, formează plasă de
rugină sub formă de miceliu (rusetting). În zonele nefavorabile sau
la supraproducţie, calitatea fructelor rămâne slabă, nefiind apte
pentru consum în stare proaspătă. Pe perioada păstrării, se
deshidratează uşor, necesitând spaţii cu umiditFructele - mijlocii sau
mari, ovosferice (sfero-conice îngustate spre caliciu), uşor
asimetrice, cu 5 coaste şi creste puţin proeminente (deci este calvil).
Epicarpul subţire, galben auriu, uneori cu uşoară pată de culoare pe
partea însorită, prezintă puncte mari de rugină, rare. Pedunculul
este foarte lung, subţire şi ierbaceu, de culoare verde-măslinie.
Cavitatea pedunculară este îngustă şi adâncă. Caliciul este
semideschis iar cavitatea calicială potrivit de adâncă şi de largă.
Formează o cameră axială destul de mare, care comunică cu lojele
seminale. Pulpa este gălbuie, crocantă, suculentă, pronunţat dulce,
slab acidulată cu aromă discretă de cantalup, de calitate foarte
bună pentru masă.
 Maturitatea de recoltare - în octombrie.
Fructele se consumă din noiembrie până în martie-aprilie. ate
ridicată.

Din acest soi, parţial autofertil şi foarte bun polenizator s-a obţinut
o suită largă de soiuri, atât de tip standard, cât şi spur

GOLDEN SPUR
(GOLD SPUR, SUNDALE)

Originar SUA, mutaţie de tip spur din Golden delicious, selecţionată

în anul 1959.
Pomul – de vigoare redusă, cu rodire pe formaţiuni de rod scurte,
este precoce şi productiv dar intră uşor în alternanţă. Este pretabil
plantaţiilor superintensive şi este sensibil la rapăn şi făinare.
Fructele – mijlocii spre mari, ovosferic-tronconice cu baza lăţită,
calvile, cu coaste şi creste mai evidente decât la soiul mamă, cu
epicarp verde-gălbui sau galben la maturare dar nu auriu.
Pedunculul este mijlociu, mai gros şi lignificat. Pulpa este alb-
gălbuie, suculentă, crocantă, dulce şi plăcut aromată.
Maturitatea de recoltare - în octombrie, odată cu soiul Golden
delicious.
OZARK GOLD
Selecţie cu rezistenţă la rusetting, cultivat îndeosebi în Anglia sau
arealele cu condiţii favorabile apariţiei de plasă.
GOLDEN B
 Selecţie cu fructe mai uniforme din punct de vedere al mărimii şi
mai îngustate spre cavitatea calicială

YELLOW SPUR
Fructe asemănătoare soiului Golden spur

JONAGOLD
Soi de origine americană.
Pomul este de vigoare mare, cu coroană sferică, unghiuri mari de
ramificare, precoce, productiv.
Fructele – mari, sferic alungite sau conic trunchiate. Epicarpul
subţire, cu culoare de fond verde-gălbuie acoperit cu roşu pal
dungat cu roşu închis, rămâne destul de slab colorat în ansamblu,
necesită o bună expoziţie a fructelor. Pulpa este alb-gălbuie,
suculentă, dulce şi plăcut acidulată, aromată, de calitate foarte
bună.
Maturitatea de recoltare - în octombrie, iar fructele se consumă din
noiembrie până în aprilie-mai.

MUTSU

Soi de origine japoneză, obţinut din încrucişarea soiurilor Golden

Delicious x Indo, difuzat în 1940.
Pomul este viguros, cu fructificare pe ţepuşe şi nuieluşe,
semischeletul arcuindu-se. Are frunze foarte mari cu marginea
ondulată şi faţa inferioară pubescentă. Este foarte sensibil la rapăn
ca şi la făinare. Este soi triploid, fiind rău polenizator (are polen cu
 germinabilitate scăzută). Este sensibil la carenţa în calciu, aceasta
manifestându-se sub forma unor pete brune vizibile la exterior,
asemănătoare unor apăsături (urme) de degete.

AURIU DE BISTRIŢA
Obţinut la SCPP Bistriţa din încrucişarea soiurilor Golden Delicious x
Parmen auriu. Este omologat în anul 1989.
Pomul de vigoare mijlocie, cu coroană globuloasă, fructifică
preponderent pe ramuri lungi, cu tendinţă spre degarnisire.
Prezintă rezistenţă la rapăn, toleranţă la făinare dar este sensibil la
Erwinia amylovora. Este productiv, precoce dar uşor predispus la
alternanţă. Este recomandat pentru zonele colinare şi înalte.
Fructele – mijlocii spre mari, sfero-conice aplatizate, de culoare
galben aurie cu tentă de uşor roz pe partea însorită, pulpă gălbuie,
semicrocantă, suculentă, gust echilibrat dulce, cu aromă plăcută.
Maturitatea de recoltare - în prima jumătate a lunii octombrie.

DELICIOS DE VOINEŞTI
Obţinut la SCPP Voineşti-Dâmboviţa, din încrucişarea soiurilor
Golden Delicious x Creţesc de Vâlcea, fiind omologat în anul 1973.
Pomul de vigoare supramijlocie, cu coroana globuloasă, ramuri de
schelet solide cu unghiuri mari de inserţie, rodeşte predominant pe
ţepuşe dar şi pe ramuri lungi. Intră pe rod după 3-5 ani de la
plantare în funcţie de portaltoi. Este productiv, dar inconstant în
fructificare. Are pretenţii ridicate faţă de temperatură în perioada
înfloritului. Necesită o zonare atentă, în areale nefavorabile
producând puţin şi de calitate slabă. Pe perioada păstrării epicarpul
se încreţeşte.
Fructele sunt mijlocii spre mari, sferic turtite, îngustate spre caliciu,
cu baza largă, prezintă 5 coaste şi 5 creste pronunţate. Epicarpul
este mat, cu ceară puţină, de culoare galben pai, acoperit parţial cu
roşu orange şi striat cu roşu închis pe partea însorită. Rugina este
prezentă sub formă de puncte şi mai rar de reţea. Pedunculul este
lung şi subţire. Cavitatea pedunculară foarte mare, adâncă şi largă.
Caliciul este semiînchis iar cavitatea calicială superficială cu
marginile vălurate. Pulpa este crem-gălbuie, densă, semicrocantă,
potrivit de suculentă, pronunţat dulce, intens aromată, de calitate
superioară pentru masă.
Maturitatea de recoltare - în luna octombrie.

STARK DELICIOUS
(RED DELICIOUS, DELICIOS ROŞU COMUN)
Soi obţinut în SUA, din care au fost obţinute ulterior o gamă largă
de variaţii mugurale, atât standard cât şi spur, pretenţioase la
căldură în perioada înfloritului.
Pomul viguros, cu fructificare tip standard, predominant pe ramuri
lungi, cu frunze potrivit de mari, ovate. Este sensibil la rapăn. Bun
polenizator, cu capacitate mare de producţie. Are pretenţii ridicate
faţă de temperatură în perioada înfloritului (aprox. 17ºC) ca de
altfel întreaga grupă a delicioaselor.
Fructele mijlocii sau mari, conic trunchiate, calvile - cu 5 coaste şi
creste proeminente, cu tendinţă spre "bot de iepure”. Epicarpul
gros, cerat, lucios, de culoare galben verzuie, este acoperit cu roşu
spălăcit şi striuri slab delimitate. Pulpa galben-deschis,
semiconsistentă, granulată, dulce, aproape lipsită de aciditate, cu
aromă intensă de pepene galben, de calitate bună pentru masă.
Uneori prezintă pete de sticlozitate şi deseori lojele seminale
mucegăiesc.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie. Se consumă
până în martie.
STARKING DELICIOUS
(DUBLE RED DELICIOUS,
DELICIOS DUBLU ROŞU)
A fost obţinut în SUA în 1921 dintr-o variaţie mugurală a soiului Red
delicious.
Pomul – viguros, formează coroană larg-conică, răsfirată şi rodeşte
în special pe ramuri lungi. Rodeşte constant, nefiind afectat de
alternanţa de fructificare. Este bun polenizator şi are capacitate
mare de producţie. Este sensibil la rapăn şi făinare.
Fructele - sunt tronconic-alungite, asemănătoare cu cele de Red
Delicious, dar au tendinţă mai accentuată de a forma "bot de
iepure". Epicarpul este gros, rezistent, cu ceară şi strat gros de
pruină violacee, prezintă toate cele trei culori fiind mai bine colorat
ca Stark delicious. Culoarea de fond verde-gălbuie este acoperită cu
roşu zmeuriu şi striat (dungat) sau sub formă de pete de culoare
roşu închis. Rugina este în cantitate redusă şi localizată în special în
cavitatea pedunculară. Punctele subcutanate sunt mari, dese de
culoare alb-gălbui, aureolate. Pedunculul este mijlociu, gros,
cavitatea pedunculară îngustă şi adâncă. Caliciul este mare şi
semiînchis iar cavitatea calicială mică, în formă de pâlnie, cu
marginile vălurate. Pulpa este verde-gălbuie, semiconsistentă,
granulată, potrivit de suculentă, gust dulce, intens aromată, fiind
considerat cel mai bun soi din punct de vedere organoleptic din
grupa delicioaselor roşii. La supramaturare pulpa devine făinoasă.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie. Se consumă
până în martie.

STARKRIMSON
 Provine dintr-o variaţie mugurală a soiului Starking delicious
identificată în SUA şi introdus ca soi în anul 1956.
Pomul de vigoare slabă, tip spur, recomandat plantaţiilor intensive
şi superintensive, cu fructificare pe ţepuşe, frunze elipsoidale, de
culoare verde închis. Soiul este sensibil la rapăn dar are capacitate
de autoreglare. Este autofertil, bun polenizator, fructifică constant
în timp, este precoce şi prezintă plasticitate ecologică mai bună
comparativ cu celelalte din grupa delicioaselor.
Fructele - sunt ceva mai înalte ca cele de Red delicious, cu baza
largă, coastele larg rotunjite şi crestele evidente. Epicarpul este
gros, rezistent, mai bine colorat decât Starking delicious, fiind
acoperit 80-90% din suprafaţă cu roşu grena uniform, mai puţin
striat. Prezintă strat gros de ceară şi puncte subcutanate gălbui rare.
Rugina este prezentă doar în cavitatea pedunculară sub formă de
raze. Pulpa este gălbuie, uneori cu infiltraţii de roşu sub epicarp,
semiconsistentă, granulată, dulce dar mai slab aromată decât
Starking delicious.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie. Se consumă
până în martie.

RICHARED
A fost obţinut în SUA ca variaţie mugurală a soiului Red delicious şi
difuzat în 1926.
Pomul – viguros, cu coroană conică, destul de dresată, rodeşte în
principal pe ramuri lungi.
Fructele au baza ceva mai largă, scurt tronconic, un grad de
asimetrie mai pronunţat, crestele inegal dezvoltate, iar epicarpul
colorat intens în roşu-grena, fără striaţiuni. Pulpa este mai dulce,
aproape lipsită de aciditate, de calitate bună pentru masă.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie. Se consumă
până în martie.

TOP RED DELICIOUS

Pomul de vigoare redusă, tip spur.
Fructele sunt ceva mai alungite, cu coastele proeminente, inegale,
cu baza fructului îngustată şi epicarpul colorat în roşu-bordo închis.
Sunt mai uniforme ca mărime, de calitate asemănătoare celorlalte
delicioase.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie. Se consumă
până în martie.

REDIX (sin. 3/73-83 V)

Obţinut la SCDP Voineşti Dâmboviţa prin hibridarea sexuată a
soiurilor Golden spur x Prima (polen iradiat 1000 r). Omologat în
anul 2004.
Pomul - are vigoare mijlocie, fructificare standard, rezistenţă la
rapăn, făinare şi arsura bacteriană. Înflorirea este mijlocie,
simultană cu soiurile Pionier şi Jonathan. Prezintă o bună capacitate
de producţie (7-10 t/ha în primii 4-5 ani de la plantare şi 25-30 t/ha
în anii 8-10 de la plantare).
Fructele - sunt mijlocii (160-170 g) şi asemănătoare soiului
Starkrimson (pe care se doreşte să-l înlocuiască). Au o culoare
atractivă, roşu intens ce acoperă peste 2/3 din suprafaţa fructului,
aceasta desăvârşindu-se pe perioada păstrării. Pulpa este alb-
verzuie dar devine alb-gălbuie în timpul păstrării. Este crocantă,
suculentă iar gustul este echilibrat (dulce-acidulat), foarte plăcut la
consum. Conţinutul în substanţă uscată este de 13,1 %; glucide
 totale – 12,6 %; aciditate (exprimată în acid malic) – 0,28 g%;
vitamina C – 7,79 mg/100 g.
Maturitatea de recoltare - începutul lunii octombrie, după soiul
Golden delicious. Perioada de consum este octombrie-martie.

CIPRIAN
Obţinut la SCPP Voineşti Dâmboviţa din combinaţia Prima x
Starkrimson şi omologat în anul 1998.
Pomul - de vigoare mijlocie, tipul III de fructificare, precoce,
productiv şi rezistent la rapăn.
Fructele – mijlocii, sfero-conice, cu epicarp gros, bine colorat în roşu
grena întunecat pe circa 80% din suprafaţă, ce se acoperă cu un
strat gros de ceară pe perioada păstrării. Prezintă puncte
subcutanate mici aureolate cu galben. Pulpa albă, uneori cu
infiltraţii de roşu sub epicarp, semicrocantă, suculentă, gust
echilibrat spre dulce, are aromă fină de trandafir. La supramaturare,
pulpa devine făinoasă.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie

Soiuri pentru zona înaltă

FRUMOS DE BOSKOOP
(Belle de Boskoop)
A fost obţinut în anul 1850 în Olanda.
Pomul - de vigoare mare, fructifică atât pe ţepuşe, cât şi pe nuieluşe.
Intră târziu pe rod, este pretenţios faţă de sol, preferă zonele cu
climat ceva mai răcoros. Se comportă bine în zona dealurilor înalte.
Fructele - sunt mari sau foarte mari, sferic-turtite, cu 5 coaste largi,
asimetrice, cu epicarpul gros, aspru la pipăit, de culoare verde-
gălbuie, uneori cu o rumeneală orange-carmin pe partea însorită.
Aproape întreg fructul este acoperit cu rugină groasă, brună măslinie,
cu puncte cenuşii, mari, colţurate. Prezintă o cameră axială mare.
Pulpa gălbuie, semicrocantă, suculentă, acidulat-vinurie, cu aromă
intensă de Renet, este de calitate superioară pentru masă. O parte
din fructe putrezesc, fie pe pom, fie în timpul păstrării.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie, iar fructele se
păstrează, cu pierderi mari, până în martie-aprilie

RENET DE CANADA
(Reinette du Canada)

Soi de origine necunoscută.

Pomul - viguros, fructifică pe ţepuşe şi nuieluşe scurte şi groase.
Fructele - sunt mari sau foarte mari, neuniforme ca mărime şi formă,
tronconice, cu 5 coaste largi, rotunjite, asimetrice – cu una din
jumătăţi mai mare decât cealaltă. Epicarpul este gros, aspru la pipăit,
de culoare verde-măsliniu în momentul recoltării şi verde-gălbui la
maturitate. Pe suprafaţa fructului se observă pete şi puncte mari,
colţuroase, de rugină, ce acoperă aproape integral fructul iar în jurul
cavităţii caliciale se formează cercuri concentrice de rugină dispuse
linear. Pulpa gălbuie, uneori cu nuanţă verzuie, este măzărată,
potrivit de suculentă, acidulată-vinurie, fin aromată tip Renet, de
calitate foarte bună pentru masă. La supramaturare pulpa devine
 făinoasă. În timpul păstrării epicarpul se încreţeşte, iar o parte din
fructe putrezesc.
Maturitatea de recoltare - la începutul lunii octombrie, fructele se pot
consuma din noiembrie până în martie.

CREŢESC AURIU

Soi autohton, provenit din regiunea subcarpatică meridională

omologat ca portaltoi.
Pomul - este viguros, cu fructificare predominantă pe ramuri lungi.
Intră târziu pe rod dar produce mult, este rezistent la ger şi sensibil la
secetă. Are tendinţă spre alternanţă. Se cultivă în special în
Muntenia, având multe biotipuri locale.
Fructele - sunt mijlocii, sferic-turtite, cu suprafaţa netedă. Epicarpul
potrivit de gros, are culoarea verzuie, galben-verzuie la maturitate,
acoperit cu roz-portocaliu pe partea însorită şi cu dungi carminii
înguste. Are cavitatea calicială largă, rotundă, ca un castron. Pulpa
alb-verzuie, afânată, suculentă, acrişoară, fără aromă, de calitate
bună pentru masă. Datorită conţinutului redus în zahăr, este un soi
dietetic preferat de diabetici.
Maturitatea de recoltare - în luna octombrie. Fructele se pot păstra
până în aprilie, dar pieliţa lor se încreţeşte prin deshidratarea
fructelor.

CREŢESC ROŞU
Soi cu aspect şi însuşiri organoleptice asemănătoare Creţescului auriu
cu deosebirea colorării intense în roşu dungat a epicarpului.
 PĂTUL
Soi autohton, provenit din Transilvania de pe valea Murşului,
omologat ca portaltoi franc..
Pomul - viguros, productiv, cu fructificare preponderentă pe ţepuşe.
Este rezistent la ger şi cu pretenţii reduse faţă de sol, sensibil la
secetă. Întră târziu pe rod şi este bun polenizator. Se cultivă
îndeosebi în Transilvania. Soi de zonă înaltă.
Fructele - mici spre mijlocii, uniforme ca mărime şi formă, contur
regulat, sferice uşor turtite la capete, uşor asimetrice, au epicarpul
destul de gros, cerat, neted, de culoare verde-gălbui, albicioasă la
maturitatea deplină, rareori cu puţină rumeneală roz sau orange, pe
partea însorită. Cavitatea pedunculară adâncă şi relativ îngustă,
prezintă rugină fină sub formă de raze sau rămâne verde. Pulpa albă
sau alb verzuie este crocantă, suculentă, slab acidulată, fără aromă.
Maturitatea de recoltare - în luna octombrie. Fructele se păstrează
bine peste iarnă până în aprilie.
ROME BEAUTY
(FRUMUSEŢEA ROMEI)

A fost obţinut în SUA şi difuzat în cultură în 1848. Se cultivă mult pe

continentul american.
Pomul - de vigoare mijlocie, rodeşte pe ramuri lungi cu poziţie
descendentă în coroană, fiind tipul IV de fructificare. Coroanele au
tendinţă de aglomerare. Este foarte productiv şi bun polenizator. Se
comportă bine în zonele înalte.
Fructele – mijlocii spre mari, asemănătoare cu ale soiului Jonathan,
au forma ceva mai rotunjită, culoarea galbenă de fond mai intensă,
iar cea acoperitoare mai întunecată, acoperită cu o pruină violacee.
Prezintă puncte subcutanate mari gălbui. Cavitatea calicială este mai
 largă şi mai superficială, cu pereţii încreţiţi. Pulpa gălbuie,
consistentă, fină, suculentă, dulce şi armonios acidulată, cu gust şi
aromă diferite de ale soiului Jonathan. Sunt de calitate bună pentru
masă. La supramaturare epicarpul capătă un uşor gust amărui.
Maturitatea de recoltare – inceputul lunii octombrie iar fructele se
pot păstra, în atmosferă controlată, până în luna mai.

WINTER BANANA
(BANANA DE IARNĂ)

Se presupune că a fost obţinut în SUA. În cultură se cunoaşte din anul

1890.
Pomul – de vigoare mare, cu coroana sferic turtită, largă, fructifică pe
ramuri scurte (tipul II de fructificare), intră târziu pe rod. Soi de zonă
înaltă
Fructele – mijlocii spre mari, cu formă şi mărime variabilă, sferic
turtite, asimetrice, cu coaste largi şi puţin proeminente. Epicarpul
este subţire, lucios, unsuros, cu culoare de fond galben-verzuie la
început apoi galben ca ceara, uneori cu o rumeneală roză orange pe
partea însorită. Rugina se prezintă sub formă de puncte mari, rare,
unghiulare. Caracteristic soiului este prezenţa uneori a unei MUCHII
ce se întinde pe înălţimea fructului, de la zona pedunculului până la
cea calicială. Caliciul este mare şi semideschis iar cavitatea calicială
largă şi puţin adâncă. Pulpa este gălbuie, densă, potrivit de suculentă,
semicrocantă, dulce slab acidulată, cu aromă intensă asemănătoare
celei de banane. La supramaturare, pulpa devine făinoasă.
Maturitatea de recoltare - prima jumătate a lunii octombrie, iar
fructele se păstrează până în aprilie, cu pierderi neînsemnate.
 KALTERER BOHMER
(De Kalter)
Este original probabil din Tirol.
Pomul - viguros, rodeşte în principal pe ţepuşe. Se comportă bine în
zonele înalte. Intră mai târziu pe rod decât Jonathanul (anul IV de la
plantare) dar este mai puţin sensibil la făinare decât acesta.
Fructele - se aseamănă mult cu cele de Jonathan, ca mărime, formă şi
colorit. Baza fructelor şi vârful sunt însă mai largi, spre jumătatea
dinspre vârf având tendinţa de a forma coaste mari şi rotunjite;
cavitatea calicială este mai adâncă şi mult mai largă, caliciul deschis
sau semideschis. Pedunculul este scurt sau mijlociu şi gros. Epicarpul
prezintă mai multă ceară, care devine pe perioada păstrării
unsuroasă şi mai lucioasă, este destul de bine colorat, aproximativ ¾
roşu trandafiriu, strălucitor, iar fructul are o aromă specifică de
trandafir. Pulpa este albă, fină şi mai puţin dulce.
Maturitatea de recoltare - în octombrie. Fructele se consumă din
noiembrie până în aprilie.

London Pepping