Sunteți pe pagina 1din 3

OPERATIUNILE DE DECONTARI IN ACTIVITATEA

BANCARA

CAPITOLUL 1: OPERAŢIUNILE DE DECONTĂRI ÎN ACTIVITATEA BANCARĂ

1.1. Organizarea plăţilor şi încasărilor fără numerar


1.2. Operaţiunile de încasări şi plăţi fără numerar prin intermediul ordinului de plată
(OP)
1.3. Decontarile bancare prin intermediul cecului
1.4. Cambia şi biletul la ordin – instumente utilizate în operaţiunile de încasări şi plăţi
bancare
1.5. Decontările electronice
CAPITOLUL 2: STUDIU DE CAZ – BCR
1.1. Prezentare
1.2. Pachetul Cont Curent BCR
CONCLUZII
BIBLIOGRAFIE

2. Plăţile fără numerar se concretizează, din punct de vedere al tehnicii şi evidenţei


bancare, în virări de sume dintr-un cont în altul, ca urmare a livrărilor de mărfuri,
executărilor de lucrări, prestărilor de servicii sau a stingerii altor drepturi de creanţă. În
cadrul acestor transferuri de sume, intervine pe de o parte plătitorul, iar pe de altă parte
beneficiarul (cel care încasează creanţa). Încasările şi plăţile fără numerar, în practica
bancară operează sub denumirea de operaţiuni de viramente sau decontări.
3. Datorită faptului că efectuarea viramentelor este posibilă numai prin intermediul
conturilor deschise la bănci, deci sub forma monedei scripturale, organizarea
operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar prin intermediul banilor
4. În mod direct, în organizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi fără numerar, este
implicată Banca Naţională a României, căreia îi revine sarcina de a elabora cadrul
normativ şi de a facilita operaţiunile de viramente ale celorlalte bănci comerciale prin
intermediul decontărilor interbancare. Prin aceste atribuţii, Banca Naţionala se situează
în ipostaza de centru unic de decontare la nivelul întregii ţări.
5. De asemenea, toate celelalte societăţi bancare au obligaţia de a se implica în
organizarea operaţiunile de încasări şi plăţi fără numerar, atât în relaţiile ce privesc
propriile conturi, cât şi legătură cu decontările intrabancare.
6. În acest sens, băncilor comerciale le revin următoarele atribuţii:
• să ofere clienţilor lor cele mai potrivite servicii bancare ce vizează sfera decontărilor, astfel
încât să se realizeze o accelerare a fluxurilor băneşti, situaţie benefică atât pentru titularul
de cont, cât şi pentru societatea bancară; instrumentelor de plată, în sensul de a le facilita
servicii bancare de calitate;
• să urmărească respectarea drepturilor şi obligaţiilor părţilor implicate în relaţiile de
decontare. În acest sens, societăţile bancare au posibilitatea să supravegheze ca toate
încasările şi plăţile să fie generate de procese economice reale. De asemenea, băncile au
posibilitatea să respingă de la plată acele documente de decontare care nu reflectă
realitatea. Aceste aspecte vor fi urmarite cu atenţie, în special în situaţia în care plătitorul
are angajat un credit la banca respectivă;
• să aibă în vedere îmbunătăţirea în permanenţă a tehnicilor şi intrumentelor privind
operaţiunile fără numerar. Astfel, pe linia perfecţionării decontărilor se impune cu prioritate
efectuarea plăţilor în limita disponibilităţilor evidenţiate în conturile bancare, fie că aceste
disponibilităţi sunt generate de capitalurile proprii, fie că provin din împrumuturi sau alte
surse externe.
Pentru desfăşurarea în condiţii normale a operaţiunilor d încasări şi plăţi fără numerar între
agenţii economici, în sensul accelerarii transferului de sume între conturi, se impune ca
acestea să se efectueze în cadrul unor termene riguros stabilite. Astfel, în prezent,
majoritatea operaţiunilor de decontare se realizează folosind ca instrumente de decontare
oridinul de plată şi cecul, care se desfăşoară în cadrul unor termene riguros stabilite. Astfel,
în prezent, majoritatea operaţiunilor de decontare se realizează folosind ca instrumente de
decontare ordinul de plată şi cecul, care se desfăşoară în cadrul unor termene stabilite pe
zile şi urmărite de către unităţile bancare implicate în serviciul de decontare.
7.
8. • să fie receptive la solicitările pe care le formulează titularii de cont în legătură cu
folosirea modalităţilor şi
9. În principal, în practica bancară se utilizează patru modalităţi principale privind plăţile
fără numerar. Acestea sunt:
10. • acceptarea;
11. • ordinul de transfer;
12. • acreditivul;
13. • compensarea.
14. Acceptarea se caracterizează prin aceea că plata, la cererea furnizorului, nu poate
avea loc decât cu consimţământul expres al debitorului (cumpărătorului) sau al băncii
sale.
15. Ordinul de transfer presupune că plăţile se efectuează de către bancă din contul
titularului, din iniţiativa şi potrivit dispoziţiilor acestuia.
16. În cazul acreditivului, plata are loc în momentul prezentării documentelor de către
furnizor la banca unde este domiciliat acreditivul. Avantajul esenţial al acreditivului, ca
modalitate de plată, constă în aceea că, suma fiind virată în prealabil, decontarea este
garantată.
17. Prin compensare, sumele care fac obiectul operaţiunilor de încasări şi plăţi se
lichidează reciproc şi numai diferenţa rezultată se înregistrează în conturile
participanţilor. Acest gen de operaţiuni se practică, de regulă, în cadrul operaţiunilor
interbancare în care sunt implicate băncile comerciale.
18. Ţinând cont de modalităţile de plată folosite, la rândul lor, instrumentele de decontare
pot fi:
19. • din iniţiativa cumpărătorului sau plătitorului. În aceasta ipostază se foloseşte ordinul
de plată;
• din iniţiativa furnizorului sau a beneficiarului sumei. Specifice pentru această situaţie sunt
cecurile şi scrisorile de garanţie.
Pentru efectuarea plăţilor şi încasărilor, toţi agenţii economici, indiferent de natura
capitalului (de stat, majoritar de stat, mixt şi privat), cât şi instituţiile sau alte organizaţii sunt
obligate să-şi deschidă conturila băncile unde îşi păstrează disponibilităţile.
20. Tehnici şi instrumente de decontare
21. • Ordin de plată
22. • Cec
23. • Cambie
24. • Bilet la ordin
25. • Acreditiv
26. • Carte de credit
27.
27.1.