Sunteți pe pagina 1din 4

Tema №1 Bazele generale ale masajului terapeutic

Plan:
1. Masajul ca parte a tratamentului complex și parte componentă a reabilitării.
2. Masajul general și parțial terapeutic, contraindicații.
3. Asocierea masajului terapeutic și fizioprocedurilor.
Scopul temei:
Cunoașterea metodelor, tehnicilor, varietăților de masaj terapeutic.
Obiectivele operaționale:
Metodele masajului se selectează în dependență de procesul patologic, vîrstă, sex, prezența sau lipsa
maladiilor concomitente, contraindicații și alți factori.
I. Masajul terapeutic este un mijloc fiziologic de asanare a organismului, argumentat științific și verificat
de practicare milenară. El este folosit nu numai în scopuri profilactice – pentru fortificarea generală a organismului,
dar și în diferite compartimente ale medicinii: chirurgie, ortopedie, pediatrie, ginecologie, terapie, neurologie,
oftalmologie, stomatologie etc.Masajul terapeutic poate fi folosit ca metodă sinestătoare de tratament, dar poate fi
utilizat și în asociere cu alte metode de tratament. Însă în scop de tratament el poate fi folosit numai cu sancțiunea
medicului curant.
Deosedim următoarele varietăți ale masajului terapeutic: clasic, segmentar, al țesutului conjuctiv,
miofascial, periostal, punctiform, auricular, cu aparate, automasaj terapeutic.
La baza clasificării masajului terapeutic se află procesul patologic. Deosebim masajul în caz de
traumatisme și boli ale aparatului locomotor, masajul la bolile sistemului cardiovascular, organelor respiratorii,
masajul la bolile organelor sistemului digestiv etc.
Pentru fiecare boală a fost elaborată o anumită metodă de masaj. De exemplu metoda de masaj la boala
scoliotică se deosebește esențial de metoda masajului la spondiloză, iar metoda masajului la boala hipertonică – de
metoda masajului la spondiloza cervico-toracală. Cu atît mai mult, metodica masajului se modifică în diferite etape de
tratament ale aceleiași boli și trebuie elaborată, reieșind nu numai din specificul bolii, dar și ținînd cont de
particularitățile individuale ale organismului pacientului.
La efectuarea masajului terapeutic tehnica și metodica efectuării procedeelor sunt aceleași ca și la masajul
igienic. El include netezirea, fricționarea, frământatul, vibrația. Selectarea procedeel-or depinde de configurația
mușchilor, particularitățile bolii, locul aplicării masajului.
Acțiunea masajului terapeutic asupra organismului. În caz de selectare corectă ale metodelor și
procedeelor masajului curativ el are o influență benefică asupra întregului organism.
Acțiunea curativă a masajului:
- poate spori sau diminua exitabilitatea generală nervoasă a pacientului;
- reactiva reflexele inhibate;
- spori troficitatea țesuturilor, funcționalitatea organelor interne;
- ameliorarea funcționării căilor conducătoare;
- fortificarea legăturilor reflexe a mușchilor, a organelor interne cu cortexul cerebral.
Masajul terapeutic influențează pozitiv sistemul nervos periferic. El poate diminua sau bloca durerile,
ameliora conductibilitatea nervilor, accelera reabilitarea lor în caz de traumatisme, diminuarea apariției modificărilor
secundare musculare și articulare la trauma nervului.
Masajul ameliorază funcționalitatea pielii și țesutului adipos subcutanat. El contribuie la înlăturarea
celulelor descuamate, particulelor străine și microorganismelor din porii glandelor cutanate. Masajul normalizează
funcțiile glandelor sudoripare și sebacee, ameliorează circulația sanguino-limfatică cutanată sporind troficitatea pielii.
Masajul terapeutic ameliorează tonusul musculo-cunanat în rezultat pielea devine elastică, netedă și densă.
Pielea prezintă un vast areal receptor, deaceia masajul influențează benefic nu numai pielea propriu zisă,
dar și vasele și mușchii ei , cît și sistemul nervos central.
Masajul influențează și capilarele pielii. El contribuie la deschiderea capilarelor de rezervă, ameliorând
asigurarea cu sânge nu numai a sectorului masat, dar și celor adiacente.
Masajul influențează pozitiv circulația generală sangvină a organismului. El ameliorează tranzitul sangvin
arterial, accelerează circulația de întoarcere venoasă și circulația de întoarcere limfatică.
Masajul sporește elasticitatea fibrelor musculare, încetinind atrofia lor, ameliorează contractibilitatea,
aportul de oxigen, capacitatea de efort muscular.
Masajul influențează și schimbul general de substanțe. El contribuie la creșterea numărului de eritrocite,
leucocite, hemoglobină în sînge.

2. Formele masajului terapeutic pot fi generală și parțială (locală). Masajul general se efectuiază pe tot
corpul, însă cu accent la sectoarele cu patologie. Masajul general poate dura 50-70 min, peste o zi sau în fiecare zi în
dependență de clinica și evaluarea procesului patologic.
La masajul parțial se masează unele părți ale corpului, de exemplu mâna, piciorul, spatele, articulația etc.
Durata masajului parțial de la 3 până la 30 min. Masajul parțial se efectuiează după metodica masajului general, dar
mai minunțios, utilizând un spectru mai larg de procedee.
Înainte de efectuarea masajului este necesar de a respecta următoarele cerințe:
1. Poziția pacientului va asigura relaxarea completă a musculaturii și sistemului articular – ligamentar.
2. Asigurarea poziției pacientului care să fie confortabilă pentru pacient și să fie păstrată de dânsul fără efort
exesiv pe parcursul procedurii de masaj.
3. Corpul pacientului se acoperă cu cearșaf, lăsând descoperite numai sectoarele necesare pentru masaj.
4. Nu se va schimba poziția pacientului fără necesitate deosebită.
Contraindicațiile pentru masajul general terapeutic deseori sunt temporare, dar sunt mai multe decât la
masajul igienic.
1. Diverse boli ale sistemului sangvin.
2. Proces acut inflamator.
3. Stări febrile acute.
4. Hemoragii și predispoziții către ele.
5. Afecțiuni purulente.
6. Boli de pele, fanere(unghii), părții piloase, negi.
7. Tromboză, varice cu dereglări trofice.
8. Inflamări ale nodozităților și vaselor limfatice.
9. Tuberculoză activă.
10. Boli venerice acute.
11. Octeomielită cronică.
12. Tumori maligne și alte tumori, în caz de miome se admite masajul mâinilor,labelor, gambelor și zonei
gulerului.
13. Extenuare fizică și psihică a pacientului.
14. Boli psihice cu exitabilitate mare.
15. Ischemie acută miocardică.
16. Arterioscleroza vaselor cerebrale cu predispoziție de hemoragie și tromboze.
17. Stări dificile ale pacienților cu traume și boli.
18. IRA – infecție respiratorică acută. Masajul poate fi permis peste 2-5 zile după însănătoșire.
19. Vomă, greață, dureri la palparea abdomenului.
Contraindicații pentru masajul terapeutic parțial
1. În caz de leziuni nesemnificative ale pielii, emanații alergice se permite masajul regiunii destul de
îndepărtate de locul leziunilor.
2. Nu se masează regiunea abdomenului, regiunea lombară, mușchii coapsei la gravide, după naștere și avort
în decurs de două luni, masajul altor regiuni se permite după indicații.
3. Nu se permite masajul abdomenului la hernie, menstruații, pietre în vezica biliară și rinichi.
4. Nu se masează regiunea lombară și a coapselor la miome și patologii renale acutizate, dar se permite
masajul altor regiuni.

3. Asocierea masajului terapeutic cu diverse procedee fizioterapeutice. În dependență de caracterul,


forma, etapa procesului patologic, dar și scopurile și sarcinile terapeutice urmărite masajul se asociază (combină) cu
procedee fizioterapeutice în succesivitate diferită.
1. Frecvent masajul se utilizează pînă la exercițiile fizice cu scop de pregătire către efort a aparatului
locomotor, dar în unele cazuri și după exercițiile fizice sau în timpul efectuării lor.
Aici metodica masajului e diferă. În caz de masaj până la gimnastică este rațional de a acționa diferențiat
asupra diferitor grupuri de mușchi, tonizînd unii, relaxând alții, iar după gimnastică se aplică masaj nediferențiat, în
mare măsură cu caracter de relaxare, orientat spre refacerea și normalizarea tonusului muscular.
2. În cazurile de tratament recuperator al traumatismelor și patologiilor aparatului locomotor: mobilitate
redusă articulară, retardare a calusului osos după fracturi, atrofii musculare, neurite, neuralgii – se recomandă de
folosit termoproceduri (solux, parafină, nămol curativ ș.a.) după care imediat se urmeze masajul regiunii încălzite.
3. În caz de tulburări vasculare (edem tisular, limfostază ș.a.) masajul invers, se va efectua înnaintea
termoprocedurelor, pentru a evita traumatizarea posibilă a vaselor superficiale.
4. La folosirea în același curs de tratament a masajului și electroforezei preparatelor farmaceutice ele se vor
petrece în zile diferite. În caz că se fac în aceiași zi, sectoarele expuse electroforezei nu se recomandă să fie supuse
masajului (vor fi evitate).
5. Masajul se va efectua înaintea fonoforezei medicamentoase și ultrasunetului. Masajul efectuat înaintea
procedeelor cu ultrasunet în caz de spondiloză, artroze, artrite, cicatricei, aderenței are o acțiune sinergetică – sporește
efectul acestuia.
6. După electrostimulare este foarte folositor masajul de refacere tonizant sau diferențiat, care include
procedee și de tonizare și de relaxare pe diferite regiuni; iar în caz de utilizare concomitentă a gimnasticii medicale și
electrostimulăriii masajul se face între ele fososind metoda de relaxare (sedativă).
7. Masajul are o influență benefică după acțiunea câmpului electromagnetic la patologiile denerativ-
distrofice la articulațiile membrelor și coloanei vertebrale (osteoartroză deformantă, spondiloză).
8. Eficacitatea acțiunii curenților diadinamici și sinusoidali sporește când ei sunt precedați de masaj sedativ
în forma netezirii și frământat transversal profund. Așa combinații sunt binevenite în caz de sindrom algic.
9. Masajul și metodele electroterapiei de frecvență înaltă se fac in zile diferite. În caz că se fac în aceiași zi
se prescriu pe sectoare diferite, sau în caz de necesitate de utilizat pe același sector, masajul se face peste 2-3 ore după
electroterapie.
10. Masajul poate fi utilizat în aceiași zi cu iradierea ultravioletă și solară generală până la ele; după iradieri
masajul este contraindicat.
11. Diferite băi, de apă dulce, și minerală pot fi indicate în aceiași zi cu masajul. Însă masajul trebuie indicat
cu 30 min. și mai mult până la băi, sau peste 1-2 ore după ele.
12. Masajului îi aparține un rol important în sistemul procedeelor de călire. El este folosit ca masaj
preventiv în formă de procedură de scurtă durată pentru prevenirea răcirii. La efectuarea călirii contrastante toate
crioprocedurile se recomandă de terminat cu masaj sau automasaj (metoda sedativă), iar termoprocedurile – cu
utilizarea procedeelor masajului tonizant.
13. Masajul (automasajul) frecvent se asociază cu sauna sau baia de aburi. El se face imediat după ieșire din
saună.După masaj se recomandă duș cald.
14. Masajul este binevenit în efectuarea extinderii coloanei vertebrale.