Civilizatia cucuteni

Civilizaţia Cucuteni, una dintre cele mai vechi din Europa, atestată de
aproximativ 7000 de ani, este cunoscută ca o cultură iubitoare de
frumos. Urmaşii lui Adam, cu mulţi ani înainte de inventarea roţii
olarului, confecţionau vase de o frumuseţe tulburătoare.

Teritoriul ocupat astăzi de România, Basarabia şi Ucraina este bazinul în

care s-a dezvoltat prima civilizaţie europeană. Vechiul sistem social,
atestat ca precedând cu câteva sute de ani aşezările umane din Sumer şi
Egiptul Antic, este cunoscut drept Cultura Cucuteni.

Primele semne ale existenţei acestei străvechi civilizaţii au apărut în

urmă cu peste un secol, datorită cercetătorilor Teodor Burada şi Grigore
Butureanu care în 1884 au descoperit fragmente de ceramică şi figurine
de teracotă. După un deceniu de la descoperirea românilor, au fost
găsie la sud de Kiev, în localitatea Tripolie, vestigii asemănătoare celor
de la Cucuteni. Din acest moment, se vorbeşte despre această civilizaţie
ca despre Cultura Cucuteni – Tripolie, chiar dacă românii au fost primii
ei descoperitori. Cultura Cucuteni, veche de peste şase milenii, se
întindea pe o suprafaţă de 350.000 kilometri pătraţi, iar pe teritoriul
României era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul
Transilvaniei şi Basarabia. Populaţia avea o organizare protourbană, cu
locuinţe mari, cu vetre interioare. Istoricul buzoian Laurenţiu Grigoraş
spune că metoda de construcţie a locuinţelor era una foarte elaborată.

În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva

cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o
posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în
mod ritualic. Acest lucru pare să fie susţinut şi de lipsa necropolelor.
Cucutenienii, o populaţie avansată din punct de vedere cultural Oamenii
care au trăit pe aceste meleaguri cu peste şase milenii aveau ca ocupaţie
vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi ţesutul, olăritul
sau confecţionare de unelte. Potrivit istoricului buzoian, au fost relevate
de către cercetători multe indicii conform cărora oamenii nu trăiau deloc
haotic, populaţia având la bază o formă de organizare colectivă, fie ea şi
primitivă.

”Un lucru foarte important pentru acea perioadă este faptul că exista o
energie socială şi o coordonare a societăţilor respective pentru realizarea
unor lucruri care foloseau interesului comun. Aici, cel mai lesne
exemplu îl reprezintă acele sisteme de apărare. Vorbim fie de şanţuri, fie
de şanţuri cu palisade, pe care oamenii le realizau în comun. Acest lucru
denotă faptul că exista o organizare socială, în cele mai mici detalii, în
aşa fel încât efortul depus în aceste utilităţi comune să fie făcut de toţi
membrii comunităţii”, a declarat Laurenţiu Grigoraş.

Populaţia care a trăit în arealul atribuit culturii Cucuteni a lăsat în urmă

numeroase indicii ale unei existenţe înfloritoare, în care arta a avut un
rol important. Istoricii spun că pe continent nu exista o altă civilizaţie
contemporană acesteia care să fie la înălţimea Culturii Cucuteni, atât
datorită ceramicii, în care cei de aici erau maeştri desăvârşiţi, dar şi prin
simplitatea mijloacelor pe care le aveau la îndemână, topoare de piatră
sau unelte din os.
Unele asemănări au fost identificate cu o ceramică dintr-o cultură
neolitică din China. Între cele două culturi însă este o distanţă de timp
foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de
la Cucuteni. ”Ceea ce s-a dezvoltat în această zonă a Europei constituie
cea mai înaltă expresie de creativitate umană. Avem foarte multe
mărturii arheologice, iar aici mă refer la ceea ce au produs oamenii
acelor vremuri, de la ceramică, unelte, podoabe, ustensile, pe care nu le
regăsim în alte părţi ale Europei. Cultura Cucuteni este vârful acestei
perioade istorice a umanităţii. Sunt vase cu forme şi decoruri unice,
deosebite, vase pictate. Sunt foarte multe aspecte care pot fi invocate în
argumentarea celor spuse de mine că în cea perioadă eram în vârf din
punct de vedere al exprimării resurselor şi creativităţii umane”, este de
părere istoricul buzoian Laurenţiu Grigoraş.
Pe ceramica Cucuteni predomină decorul în spirală, cu numeroase
variante şi combinaţii. Culorile predominante pe vasele ceramicii de
Cucuteni sunt roşul, albul şi negrul, cu unele variaţii în funcţie de
temperatura la care a fost ars vasul respectiv. Ca formă, vasele diferă de
la simple pahare la vase mari de tipul amforelor. Pe lângă ceramica de
o calitate deosebită, arta cucuteniană a mai lăsat în urmă numeroase
statuete antropomorfe, care imită în special corpul feminin, care, în fapt,
prezintă zeiţa mamă, cea care ocroteşte, cea care îl primeşte pe om la
sânul său. Există şi statuete antropomorfe masculine, dar mult mai rare.
Statuetele au dimensiuni diverse şi sunt ornamentate cu motive
simbolice.