AFINUL CU TUFA ÎNALTA - O SOLUTIE PROFITABILA,

PENTRU REDAREA ÎN CIRCUITUL AGRICOL A

HALDELOR DE STERIL
Industria extractiva de suprafata afecteaza anual suprafete mari de
teren ce sunt scoase din circuitul agricol si sunt degradate în mare masura.
Pentru exploatarile de suprafata se executa decopertari. Din pacate
recopertarea atrage dupa sine costuri mari, iar prin executia incorecta
terenurile pierd foarte mult din însusirile initiale. În SUA din suprafetele
afectate de exploatarile miniere 59% au rezultat în urma escavarilor. În
statele din fosta Uniune Sovietica sunt afectate de exploatarile de suprafata
circa 2 milioane hectare, ritmul anual de scoatere din circuitul agricol fiind de
4000 ha.
În Germania au fost afectate 400 mii hectare, din care în ultimii 30 de
ani au fost recuperate 60%. În Cehia si Slovacia se scot anual din circuitul
agricol si silvic 7000 ha. În Bulgaria, numai în Bazinul Marita de Vest, au fost
deschise cariere pe o suprafata de 300 km 2. În Polonia au fost degradate prin
exploatari miniere 100 de mii hectare. Între 1975-1984 au fost redate
circuitului agricol 77 mii ha. În Ungaria suprafata agricola a fost diminuata cu
10% în ultimii 30 de ani, urmare a exploatarilor de suprafata.
Cercetarile efectuate pe plan mondial au condus la solutii extrem de
costisitoare. În SUA readucerea terenurilor degradate la o stare comparabila
cu cea initiala dureaza circa 10 ani, iar cheltuielile se ridica la peste 10.000$.
În Polonia prin utilizarea unei tehnologii adaptate de fertilizare, preponderent
cu azot si fosfor, pe terenurile recultivate se obtin productii comparabile cu
cele de pe terenurile neafectate, numai dupa o perioada de 10-15 ani.
Cercetatorii maghiari recomanda copertarea haldelor cu straturi fertile de 0,8-
1m, solutie ce presupune manipularea unor cantitati foarte mari de sol,
metoda ce nu poate fi aplicata pe scara larga.
Majoritate specialistilor recomanda pentru terenurile degradate o
recuperare etapizata. Recopertarea cu actiuni de nivelare are ca obiectiv
amenajarea la suprafata haldei a unui strat pretabil pentru recultivare.
Terenul este recultivat cu specii ameliorative (lucerna, borceag, mazare) timp
de minim 10 ani, dupa care se încearca cultivarea cu cereale, pomi, vie etc.
În România, au fost afectate si scoase din patrimoniul funciar peste 120
mii ha (agricol, silvic, neprodutiv etc.). Prin exploatarile de suprafata, în
perioada 1950-1997, au fost degradate peste 30 mii hectare, din care circa
55% în Oltenia. Cel mai afectat este judetul Gorj, cu o diminuare a
patrimoniului funciar de peste 15 mii hectare, urmat de judetele Hunedoara,
Caras-Severin, Vâlcea (4000-2000ha). Problematica reintroducerii în circuitul
agricol a fost abordata, începând cu anul 1968, de Universitatea din Craiova
iar apoi de Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie Bucuresti,
Oficiul pentru Studii Pedologice si Agrochimice-Gorj, SCDP Târgu Jiu. Pe
halda de la Cicani în 1971 s-au înfiintat primele plantatii de pomi si vita de

1
vie. Rezultate notabile în recultivarea haldelor de steril din zona Capus-Agires
au fost obtinute de cercetatorii de la Institutul Agronomic Cluj-Napoca. Cu
toate acestea, ritmul de reabilitare a suprafetelor afectate este destul de lent.
În bazinul minier Oltenia dintr-un total de 17.175 hectare afectate, doar 1280
hectare au fost reintroduse în circuitul productiv, din care 938 ha teren agricol
si 342 ha teren silvic.
În aceste conditii, este absolut necesar sa se gaseasca solutii care sa
asigure reconstructia ecologica a suprafetelor afectate. Cercetarea stiintifica
poate contribui la fundamentarea unor tehnologii specifice pentru înfiintarea
unor culturi cu specii ce pot valorifica aceste terenuri.
Cercetarile efectuate în bazinul pomicol Muscel, au condus la concluzia
ca speciile de arbusti fructiferi pot fi o solutie. Experienta acumulata în
domeniul culturii arbustilor fructiferi la fosta statiune Bilcesti, actualmente
punct de cercetare al Institutului de cercetare si dezvoltare pomicola
Maracineni, pe parcursul a peste 50 de ani de activitate, precum si cercetarile
din ultimii ani, ne-au condus la propunerea unor tehnologii de înfiintare a unei
culturi ce ar putea avea succes si pe terenurile degradate - afinul cu tufa
înalta (Fig. 1)

Fig.1. Tufa de afin în vârsta de 35 ani si detaliu de fructificare la afinul de cultura

Cercetarile efectuate în perioada 1990-2004 pe amplasamente cu

altitudini între 600 si 870m, din în zona Câmpulung Muscel, pe terenuri cu
fertilitate scazuta, comparabila cu cea a terenurilor degradate, ca urmare a
exploatarilor de suprafata, au relevat ca aceasta specie are o serie de
însusiri ce o recomanda ca pe o posibila solutie de reintroducere în circuitul
agricol pentru o parte din haldele de steril cu reactie acida.
În conditiile unui sistem radicular superficial, ce exploreaza în principal
un substrat de pâna la 30 cm adâncime pe o raza de 50-60cm în jurul
coletului, s-au experimentat metode de reconstructie ecologica prin fertilizare
organica localizata (Fig.2)

2
Fig.2. Dezvoltarea sistemului radicular la plante de afin ale soiului Blueray, în vârsta de 24
de ani.

În aceste conditii s-a optat pentru variante în care s-au facut fertilizari
locale pe suprafete între 3 si 33% din cea efectiva (Fig.3). Pentru fertilizare
s-au utilizat turba acida, gunoi de grajd, rumegus de conifere, litiera de
conifere si rezidii de distilare. Metodele utilizate au vizat reconstructia în
prima etapa doar a substratului de plantare. Aceste modele experimentale au
avut în vedere asigurarea unor conditii edafice corespunzatoare cerintelor
afinului. Dupa rezultatele partiale, se poate aprecia ca pentru obtinerea unor
efecte semnificative, corectiile aplicate la nivel de 3 respectiv 8,3% din
suprafata efectiva sunt insuficiente.

Fig.3. Fertilizarea localizata , imagini din câmpul experimental în care s-au testat variante
ale metodei propuse de înfiintare a culturii afinului

Corectiile aplicate pe 16,7% si 33% din suprafata efectiva au asigurat

un ritm de crestere al plantelor destul de ridicat. Prin prisma costurilor de
amenajare, dupa rezultatele preliminare, cea mai buna varianta este cea în
care s-a fertilizat 16,7% din suprafata (Fig.4.). Dezvoltarea plantelor a fost
comparabila la cele doua variante, dar costurile pentru fertilizarea initiala a
33,3% din suprafata sunt duble. Cu toate acestea, o dimensionare riguroasa
a suprafetei ce trebuie reconstruita initial, de natura sa asigure o eficienta cât
mai ridicata, este greu de estimat pâna la finalizarea cercetarilor. Efortul
financiar pentru reconstructia unei suprafete mai mari de pâna la 33,3% ar

3
putea fi justificat, daca cercetarile ar releva pe termen lung un nivel
semnificativ mai ridicat al productiei.
Dintre materiale utilizate, cel mai ridicat ritm de crestere al plantelor l-au
asigurat amestecurile de plantare cu turba si gunoi de grajd. Litiera de
conifere si rezidiile de distilare în amestecurile de plantare au avut ca efect un
ritm de crestere bun dar ceva mai scazut. Totusi, având în vedere costurile
incomparabil mai scazute ale acestor materiale, fata de turba, utilizarea
litierei si a rezidiilor de distilare ar putea contribui la diminuarea costurilor de
înfiintare a culturilor de afin. Rumegusul de conifere a avut un efect inhibitor
asupra cresterii plantelor de afin. Întrucât rezultatele acestor ultime cercetari
privind utilizarea rumegusului, vin în contradictii cu cele obtinute, în mod
deosebit în SUA si Polonia, vom aprofunda cercetarilor în câmpurile
experimentale. Având în vedere ca rumegusul este o sursa practic
inepuizabila de material organic, precum si rezultatele analizelor chimice
efectuate în acest an, se vor experimenta metode de compostare a
rumegusului în diferite proportii cu gunoi de grajd si cu alte materiale
organice. Ne propunem ca prin aceste cercetari sa gasim solutii pentru
utilizarea rumegusului în reconstructia ecologica a haldelor de steril.

Fig.4. Dezvoltarea plantelor de afin din câmpul experimental în anul 1 si 2 de la plantare

Modelul de reconstructie ecologica propus presupune un proces

etapizat asemanator cu cele practicate în prezent atât în România dar si pe
plan mondial dar spre deosebire de acestea recultivarea haldei începe din
anul 2 al amenajarii. Aceasta metoda are avantajul recuperarii integrale a
investitiei în circa 10 ani si chiar un profit. În primul an dupa amenajarea
initiala se va demara reconstructia ecologica pe o suprafata între 16,7 si 33 %
din suprafata efectiva, prin aport de material organic si sol fertil în amestec cu
steril. În anul al doilea se va înfiinta cultura de baza – afinul cu tufa înalta. În
urmatorii 3-4 ani activitatea va avea ca obiectiv prioritar asigurarea unui ritm
de crestere ridicat al plantelor. În conditiile de al Bilcesti, desi solul pe care s-
au efectuat cercetarile are o fertilitate destul de scazuta, dupa numai 3 luni de
la însamântarea intervalelor aportul de material organic a fost important (Fig.
5).

4
Fig.5. Înierbarea intervalelor si planta de afin de 2 ani din câmpul experimental de la
Bilcesti (830m altitudine)

Pe halda de steril, dupa obtinerea primelor productii semnificative la

cultura de baza (anul 5-6 de la plantare) se va începe si reconstructia
ecologica a restului suprafetei prin aportul propriu de material organic al
culturi de afin si prin utilizarea de specii rustice si ameliorative ce vor fi
însamântate si adaus de material organic.
Prin metoda propusa de înfiintare a culturi afinului pe o halda de steril
nu numai ca se va recupera investitia în maxim 8-10 ani dar cultura va putea
asigura un profit functie de nivelul productiei între 5.000$ si 20.000$/ha pe o
perioada de exploatare de 30-40 de ani, timp în care întreaga suprafata pe
care se va amplasa cultura va fi restaurata.
Cercetarile efectuate la subunitatea Bilcesti au relevat posibilitatea
obtinerii unor productii destul de ridicate, chiar pe soluri cu fertilitate scazuta
prin aplicarea unei agrotehnici adecvate si chiar în conditiile renuntarii la
fertilizarea chimica. Mai mult, la afin productii ridicate s-au obtinut fara
tratamente de fitoprotectie. În aceste conditii, suntem în masura sa propunem
tehnologii de înfiintare si de cultura pentru afin, în conformitate cu
standardele Uniunii Europene privind produsele ecologice.
Afinele sunt fructe ce se valorifica la preturi foarte atractive pe piata
Uniunii Europene si în ultimii ani si în România (Fig.6.).

5
Fig.6. Afine din soiurile cele mai valoroase, sub aspectul productivitatii si a calitatii
fructelor, în conditiile pedoclimatice de la Bilcesti

În conditiile obtinerii unor productii de 6-10 t/ha, productii realizate la

Bilcesti, se poate asigura o eficienta ridicata a exploatarii terenurilor cu
fertilitate scazuta, cum este si cazul haldelor de steril. Având în vedere
importantele suprafete ce au fost degradate, urmare a activitatii de extractie
la suprafata, pentru o parte din acestea cultura afinului este cert o solutie. În
acest sens finantarea unor proiecte de cercetare, care sa se finalizeze prin
modele de cultura adaptate, testate în conditiile concrete ale haldelor de
steril, ar contribui la accelerarea ritmului de reintroducere în circuitul agricol a
unor suprafete importante de terenuri degradate, cu efect ecologic si
economic spectaculos pe termen lung.
Dupa circa 4-5 ani în care modele experimentale vor fi verificate
acestea s-ar putea constitui într-o solutie, dupa estimarile noastre, pentru
cca.10% din suprafetele degradate urmare a exploatarilor de suprafata.
Solutiile propuse vor putea fi apoi promovate într-un ritm accelerat, pe
masura impactului economic si social, daca s-ar adopta un program coerent
cu obiective, termene si responsabilitati precise si în consecinta cu o
finantare corespunzatoare.
Finantarea unui astfel de program ar transforma aceste terenuri
degradate, ce în prezent nu produc nimic si altereaza grav mediu, sub aspect
ecologic dar si estetic, compromitând zone cu un real potential turistic, în
microferme pomicole specializate în cultura afinului. În circa 10-15 ani s-ar
putea dezvolta o industrie a afinelor de cultura si a produselor din afine, ce
ar asigura un export de peste 100 milioane euro anual. Dezvoltarea unei
astfel de industrii ar avea ca efect crearea, într-o prima etapa, a minim 5000
de noi locuri de munca si ar contribui la relansarea economica a zonelor
defavorizate, consecinta a restrângerii mineritului.

Dr.ing. Catalin Badescu

Drd. ing. Cristina Badescu
6