SPITALUL MUNICIPAL FĂLTICENI

SECȚIA OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE

CHIURETAJUL
BIOPSIC

Asistent medical debutant:

Doroftei Ramona
Ce este chiuretajul?
Chiuretajul cavităţii uterine (raclaj) este o procedură în care, cu un instrument special
sau un sistem vacuum, medicul îndepărtează stratul superior al endometrului.

De regulă, pentru efectuarea procedurii este necesară dilatarea colului uterin, care se
efectuează cu ajutorul medicamentelor sau instrumentelor speciale.

În prezent, chiuretajul este efectuat pentru a diagnostica şi a trata o mulţime de boli

ginecologice.

Chiuretajul, adesea, este combinat cu histeroscopia, care permite vizualizarea cavităţii

uterine după chiuretaj şi, dacă este necesar, efectuarea raclajului suplimentar al
regiunilor rămase intacte.

Cum trebuie să vă pregătiţi pentru efectuarea

chiuretajului?
De obicei, chiuretajul se efectuează cu câteva zile înainte de începerea menstruaţiei –
acest lucru ajută la reducerea pierderii de sânge şi la recuperarea mai rapidă a uterului
după procedură.

Deoarece chiuretajul este o procedură chirurgicală, pentru siguranţa dumneavoastră,

înainte de procedură, medicul poate să vă prescrie unele teste: analiza generală a
sângelui, coagulograma (analiza de coagulare a sângelui), frotiul bacteriologic din
vagin, analize pentru infecţii cu transmitere sexuală.
Cu 2 săptămâni înainte de chiuretaj: încetaţi administrarea oricăror medicamente şi
oricăror suplimente alimentare (inclusiv, suplimentelor pe baza de plante), cu excepţia
medicamentelor administrarea cărora a fost discutată cu medicul care va efectua
chiuretajul. Unele medicamente pot modifica coagularea sângelui şi pot spori riscul
sângerărilor. Dacă administraţi medicamentele pe motivul unei boli grave (de exemplu,
hipertensiune arterială, aritmie, epilepsie), nu opriţi tratamentul, dar informaţi-l pe
medicului dumneavoastră despre medicamentele pe care le administraţi.
Cu 2-3 zile înainte de chiuretaj:
1. Renunţaţi la contactele sexuale.
 2. Nu faceţi spălături vaginale şi renunţaţi la utilizarea oricăror produse de igienă
personală. Pentru toaleta organelor sexuale, utilizaţi doar apa caldă.
3. Întrerupeţi utilizarea oricăror medicamente sub forma de supozitoare vaginale, de
tablete sau de spray-uri, dacă utilizarea lor, înainte de chiuretaj, nu a fost
convenită în prealabil cu medicul dumneavoastră.
În ajunul chiuretajului, cu 8-12 ore înainte de procedură, renunţaţi la mâncare şi la
apă. Acest lucru este necesar pentru desfăşurarea anesteziei în condiţii de siguranţă.

Cum să efectuează chiuretajul?

Scopul principal al chiuretajului este îndepărtarea stratului superior al endometrului,
care se respinge din organismul femeii în timpul menstruaţiei.

Chiuretajul se efectuează în sala de operaţie, pe scaunul ginecologic.

Dilatarea colului uterin şi chiuretajul pot fi foarte dureroase şi neplăcute. Din această
cauză, această procedură aproape întotdeauna se face sub anestezie generală, dar în
unele cazuri (de exemplu, imediat după naştere, când cervixul este dilatat) chiuretajul
poate fi efectuat fără anestezie. În cele mai multe cazuri, în calitate de anestezie, în
timpul chiuretajului, se utilizează injectarea intravenoasă a unor medicamente speciale,
care, în câteva secunde, induc femeia într-o stare de somn superficial şi elimină
totalmente durerea şi amintirile a ceea ce s-a întâmplat în timpul chiuretajului.

Înainte de a efectua curăţarea, medicul introduce în vagin valvele (sau speculum),

instrumentul care întinde peretele vaginal şi face vizibil colul uterin.

Apoi, medicul efectuează dilatarea colului uterin – pentru aceasta el, cu un instrument
special, ţine colul uterin şi introduce în canalul cervical o sondă cu un capăt rotunjit.
Pentru a realiza o dilatare suficientă a colului uterin, medicul înlocuieşte prima sondă şi
cu alta, cu un diametru puţin mai mare.

După ce colul uterin este dilatat suficient, medicul poate efectua histeroscopia
(examinarea interiorului uterului cu o cameră video specială) sau poate să treacă
nemijlocit la efectuarea chiuretajului.

Pentru a efectua chiuretajul, medicul utilizează un instrument special (chiureta), care

seamănă cu o lingură mică, cu un mâner lung. Cu mişcări precaute ale chiuretei,
medicul răzuieşte stratul superior al endometrului şi colectează ţesuturile obţinute într-o
eprubetă, care este apoi trimisă în laborator pentru analiză histologică.

În general, procedura dilatării colului uterin şi a chiuretajului poate dura până la 30-40
de minute.

De cele mai dese ori, este răzuită nu doar cavitatea uterină, dar şi canalul cervical.
Această procedură se numeşte chiuretaj etajat sau fracţionat. Iniţial, răzuirii se supune
colul uterin (chiuretajul canalului cervical), iar apoi are loc chiuretajul uterin. Ţesuturile,
îndepărtate în procesul chiuretajelor, sunt colectate separat şi în continuare se supun
unei examinări histologice ca probe separate.

De ce se efectuează examinarea histologică, după

chiuretaj?
Histologia (examinarea histologică) este necesară pentru a determina structura
ţesuturilor obţinute în timpul chiuretajului. Histologia este cea mai importantă parte a
investigaţiilor, deoarece anume ea dă posibilitatea de a distinge ţesutul normal de ţesut
canceros sau de ţesut cu modificări precanceroase. Rezultatele analizei histologice
sunt, de obicei, gata în termen de 10-14 zile. La primirea rezultatelor, va trebui să vă
întâlniţi din nou cu medicul sau să-l contactaţi pentru a le discuta.

Ce este chiuretajul diagnostic?

Chiuretajul diagnostic se efectuează pentru a determina cauza unor simptome care
indică tulburarea funcţiilor organelor genitale feminine. În special, medicul poate
prescrie chiuretajul pentru a determina cauza unor simptome, cum ar fi:

1. Ciclu menstrual neregulat, scurgeri sangvinolente în perioada dintre două

menstruaţii (vedeţi cauze posibile ale menstruaţiilor neregulate);
2. Menstruaţii prea lungi, prea abundente sau dureroase (vedeţi cauze posibile ale
menstruaţiilor lungi şi abundente);
3. Sângerări vaginale după menopauză (vedeţi Ghid de soluţionare a problemelor
apărute în legătură cu menopauza);
4. Dificultăţi în conceperea unui copil sau infertilitate;
5. Suspiciunea cancerului uterin.
În asemenea situaţii, chiuretajul se efectuează numai pentru a obţine probe din
mucoasa uterului, cercetarea histologică ulterioară a cărora, poate ajuta la stabilirea
diagnosticului corect.

Recuperarea după chiuretaj

După chiuretaj, peretele uterin se contractă semnificativ, ceea ce ajută la oprirea
sângerării.

Recuperarea deplină după chiuretajul uterin se produce, aproximativ, la fel de rapid ca

şi după o menstruaţie normală.

În primele ore după răzuire, din vagin se pot elimina cheaguri de sânge, iar femeia
poate simţi slăbiciune şi somnolenţă (consecinţa anesteziei).

Timp de câteva ore sau câteva zile după chiuretaj este posibilă apariţia simptomelor
descrise mai jos.

Durerile după chiuretaj

După răzuire şi după ce acţiunea anesteziei se opreşte, cele mai multe femei simt o
durere în abdomen şi în regiunea lombară, asemănătoare cu durerea în timpul
menstruaţiei. Aceste dureri pot dura de la câteva ore până la câteva zile şi rar necesită
tratament special. Pentru ameliorarea durerilor severe, puteţi administra un comprimat
de Ibuprofen.

Secreţii vaginale după chiuretaj

În primele ore după chiuretaj se pot întâmpla sângerări abundente şi cheaguri de sânge
din vagin. Acest lucru este firesc.

După câteva ore, sângerările devin mai puţin abundente. Sângerările uşoare, de
culoare maro sau gălbuie, după chiuretaj pot persista timp de 10 zile. Dispariţia rapidă a
eliminărilor vaginale, după chiuretaj, poate fi un semn al spasmului colului uterin şi a
acumulării în uter a cheagurilor de sânge.
Ce nu trebuie să faceţi după chiuretaj?

Timp de 2 săptămâni după chiuretaj nu se permite:

 Să aveţi contacte sexuale;

 Să utilizaţi tampoane vaginale (puteţi utiliza doar absorbante obişnuite);
 Să aplicaţi spălături vaginale. Vezi şi Cât de inofensive sunt spălăturile vaginale?);
 Să faceţi baie, să vizitaţi sauna sau baia cu aburi (puteţi lua un duş);
 Să faceţi munci fizice grele sau exerciţii fizice intensive;
 Să administraţi medicamente pe bază de acid acetilsalicilic (de exemplu,
Aspirina).

Menstruaţia după chiuretaj

Prima menstruaţie de după chiuretaj poate veni cu o uşoară întârziere, după 4-5
săptămâni sau mai mult. Întârzierea menstruaţiei după chiuretaj nu este un motiv de
îngrijorare.

Complicaţiile posibile după chiuretaj

După chiuretaj pot apărea următoarele complicaţii:

Hemoragii uterine – se manifestă relativ rar şi, de regulă, la femeile cu tulburări de

coagulare a sângelui. Spre deosebire de sângerarea uşoară, care se consideră un
fenomen normal şi poate persista chiar câteva săptămâni după chiuretaj, hemoragia
uterină reprezintă o ameninţare serioasă pentru viaţa femeii. Pentru a preveni
sângerările uterine abundente, medicul dumneavoastră vă poate prescrie câteva injecţii
de Oxitocină.

Acumularea cheagurilor de sânge în cavitatea uterină (hematometra) apare din

cauza spasmului (închiderii) a colului uterin, care apare imediat după chiuretaj. Această
situaţie poate fi foarte periculoasă din cauza riscului de infecţie. Pentru prevenirea
acumulării cheagurilor de sânge în cavitatea uterină, medicul vă poate prescrie
medicamente antispastice (de exemplu, No-spa), care vor ajuta colului uterin să se
menţină într-o stare relaxată.

Prin chiuretaj biopsic, se curăță zona și țesuturile sunt analizate în laborator.

Biopsia- consta in recoltarea unei mostre de tesut din organism in scopul examinarii in
laborator. Tesutul analizat la microscop ajuta la confirmarea unui diagnostic. In unele
cazuri, pentru prelevare este suficienta doar zgarierea suprafetei (acest lucru se
intampla, de exemplu, in cazul frotiului de col uterin).

Chiuretaj este curatirea suprafetei unei mucoase, indepartarea stratului intern al uterului
in scop avortiv (doar uneori), biopsic, hemostatic etc.
 BIBLIOGRAFIE

 Dragomir, O, Miroiu M, Lexicon feminist, Polirom, Iasi, 2002, Cristina Ștefan.

 Gilligan, Carol, 1994, In a diferent Voice. Psihological theory and women’s development,
Massachusets and London: Harvard University Press.
 Miroiu, Mihaela, 1996, Convenio. Despre natură femei și morală, București: Ed. Alternative.
 Oprescu, Dan, 1997, Filosofia avortului, București: Ed.Trei.
 Thomson, J.J., 1991 “O pledoarie pentru avort’’, în vol. Etică aplicată, (ed.) Miroiu Adrian,
Bucuresti: Ed. Alternative.
 Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu Lazăr, 1993, Dicționar de sociologie, București: Ed. Babel.
 Zamfir, Elena, Zamfir Cătălin, 1998, Politici sociale în România, București, Ed. Alternative.
 Moldovan I.; Todea-Gross Ch. – Îndrumar medical și creștin despre viață al Federației
Organizațiilor Ortodoxe Pro-Vita din România, Cluj-Napoca, Ed. Renașterea, 2008
 Myriam, de ce plângi? – Trauma avortului – Confesiuni ale femeilor și studii medicale de
specialitate, Timișoara, 1998
 Willke J.C., Willke B. – Avortul, întrebări și răspunsuri. Să-i iubim pe amândoi! – București,
Ed. ProVita Media, 2007
 Benefield R. - Abortion Aftermath: Post Abortion Syndrome
 Lanfranchi A. - Avortul și cancerul mamar: o legătură care nu va dispărea, Provita Media,
2007