Sunteți pe pagina 1din 32

i .

:'' {,

hlsTluNl DE
':,
$EMloLoGlE Psttr
Yi
\iX
LN
v

inseamrrd t:ratamentut sr-rfletului. Ramuri a


in traducerea etirinologicS, cuvAnt'ul psihiotrie
i , r-:,-^r:.. -+,,11',i.
:;tiintelor medicale, psihiatria are drept obiectiv strrdiui:
' t
psihice
. totalitetii {r"ranifestSrilor.patologicealeactivitSlii
i
. al condiliilPr in care aPar
o ,r .ourniolce le determind
o al mecanismelor a le evita
curativo-profilactice ce se impun' pentru
sau
. misurilor de tratament
combate
se pot produce in psihism'
sro,ioi,oliioirii,,orr,ra studiazS tulburSrile care
"i)
(Sfero cltnqgfilgriit'
f rtaurarite prloduse in sfera cognitivd
-..'^,--_---<-
Drn punct Oe vedere-[Elho1=ogi., .o!i4-il"ste
luati in sens larg' ca proces de extragere 9t
ti ale propriului nostru eu"
tt-'1":rr- ll^r"ttEiei despie ,',st;rile" ''.*ll":::::,:
reprezi:H:gl!-*iglglgglJnsr"rir!-qlgal$lii
f senzaEiast-d ta baza pro."sulo, de cunoagtere, prin analizori'
obiective (form5, greutate, culc gust, miios)
in iisihicuT ufra" 5' s- '€alizeazi ci
-, ffi;t;il;;fJil;*"io-Jor"*a , .rnoasterii.reatitatii obiective, la care
^^-^ c"ontribLrie
^^nlrih,rio $i

anterioari, Yi',:'"-"1
tixptirr= crlrLcrrvqr"'
experie oi "' i-;:-:1
luate in tota litatea lor. Tulburiri de perceptie
enomenelor
::t1:;:i^::lfii:J[:5iil
ir" acesteia sau percepe firS obiect: {
se refera la sc6clerea, creSterea, deformarea
t
Hiperestezio consti in ela$erafea pqr ry;dllt{ii:-, :i,::t:::':t]'t
r*,;;;"t',"-"'".i.i,masc6r!6ituluneiu5i,chiarm!tzica,
rj*virr n0Plicute.
ca re deterrTlini o rreclaritate
in perceperea
Fffgroesfe;rrs esto sciderea ex.g$#lilgli
lurlrii ilxt*ricare - in obnubilarea con$tiinIei.
Ele pot fi:
trf *rziile sunt perceptii dgkm*lg"ilgggl"g*.elor'

tffiie recunoa$teri)
- a LLd.i,{-iv e
fioros'
- $.lfutive etc. - un tufil poate fi perceput ca Lrn animal
bolnav se aflS in
\*
E

tttltucina|i.iJesuntpercepliifSrSobiect.C6ndobiectulperceputde
:ffi;;-il izorului respectiv, vorbim 1::L'"^::rcep!ii
1
&
$

obiecte sau a unor


,i
L
\
?,

i uJ*";rur* lperieperea in fala ochilor a ttnei persoane, a anunlitor


I
$
vr-rci care vorbesc la o ureche sau alta)' Se
intiilnesc in:
\
1

sclr izof re n ie
1i

- irr cliverse PSih oze.


spalialitate. Su rrt n u rn ite $i h a lu cin atii
Fseud ehalurinagiile sunt lipsite cje estezie $i
p:;lhice. BolnAVil ,,aUd" CU Creierul,,,VSd" Cu oChli minfii'
a
\s
"i-,in"rirrr";; r,,; halucinalii adevdrate,- insd fati 4.e cafe boln?vii -au .o atitudine
de recunoscut, fie tt ot:l:l:']-l:
E
5
;;. il;;ir ne este obs,ervarea
ffi;t;;r;, i'. .e te ascunde, disimuleazi. De un realia ajutor
*{
L
s
*
g
atitudini particulare:
atentS a bolnavului, care in tirrrpul trairilor lralucinatorii
$
f;
I
sau vede imaginile
- este atent, prive$te,intr-o directie de unde audevocile
;
1

, alteori inchide ochii, i5i asttrpi urechile c6nd vocile sau


irna[inile sunt
cu ele'
neplScute, gestiquleazd' se fereSte sau vorbe5te
f- Atenlia consti , - .-t ^^^.-!..: +^h+ .',nt roflnct;lto mal Claf Sl fllal Uepllll
Il llt Lvrr?Lrrrrls'
/'tenomene,care,datorituu.uutulimiideplinincon9tiirri5
-

/ d"
care
Daca am percepe totul in jurul nostru, s-ar produce un haos' Existb o triere spontanS'
poate fi uneori:
elimin6 elementele nesemnificative. Aceasta este atenlia spontand. Ea
r diminuati - in oligofrenie, in stiri delirante
in exces'
. exageratS . in manie, c6nd bOlnavul percepe o serie de elemente
o idee:
Atenfia volintard intri in joc, atunci cdnd avem o preocupare'
: . atenlia voluntari este exageratb - la bolnavii deliran!i, melancolici
o Atenlia voluntari este scdzuti - in nevroze, in sindroamele de excitalie psihici etc'
illwt"^oriourau un proces de intiparire, pdstrare, recunoaStele ti reproduqe
uI

#a sau a sendit in trecut:


l_f_1-99[Lylj_q_Hflil,,1Jacut
ffisteotulburareamemoriei,carecon5tiintr-o@.
proceselor de fixare 5i conservare' Poate fi:
---66Ti5 - in episoadele maniacale
- parliald, cu o tematici selectiv5, legati uneori de unele amSnunte - in delirul
sistematizat'
. Hipomnezio inseam inti un sindrom frecvent
intalnit in:
- stdrile de surmenaj
- neurastenie
(- - dePresive.
a5tere
.\ o^r"ria se manifesti Prin 5i

ale memqrlC, f're separat, fie in totalitatea lor.


| "" - :-Ci;Aa;ffi;J"fixoresauj,nleysra&in care@l
\ reoroducere
s5
-sunt
n*rlrlire amintiri ate faffi".ce"tei-care
totuSi bine
pffiticuu5urin!5evenimentedintinere|e,darnu
5i pe cele petrecute cu o zi inainte - in stSrile de demenli
senilS,

poitencefalitice, stiri toxiinfec!ioase, paralizia generalS progresivi

de conservsre sau r,etroq!#!ig3s,i te


,r'J,iln)',o
i@n uiilfrratisme cranio-cerebrale.
- nmF}ffi@d se refel5 la g perigadd limitatd 9i relativ scurti din timpul
trecJt 5l este caracteristicb stdrilor confuzive'
-in smneziile sav dismneziile de evocore, bolnavul este incapabil de a evoca
atunci cand are nevoie. De cele mai multe ori aceasta se int6mplS cu
numele ProPrii'
- Atunci cind procesul recunoa5terii suferS, se produc smnezii sau dismnezii
de recunoogtere.
Pseudoreminiscenfele sunt reproduceri ale unor evenimente din trecut,
dar inca-
drate parlial sau totalin evenimente prezente'
Relatarea unor fapte imaginare 5i cu care in general sunt acoperite
golurile de
memorie se nume5te confabulalie-
(,, Tulburdrile de gdndire. Gandirea tefl*.tar"g ggn.t.li. $i t
vI,zobiectelorlumiiobiectivElle.Caprocesdecunoa9tere,
"stu
/
gandrrea nu mar are un caracter r"nrffil, iuind nagtere in procesul de
generalizare 5i
fenomene, relatii'
]bstractizare. G6ndirea opereazi prin noliuni care exprimS simbolic fapte,
acfiuni. simbolurile acestea sunt cuvintele. Deci, intre g6ndire 9i limbaj existi
o legSturS
va desfiSura
indisolubild. Cu c6t limbajul 5i no!iunile unui individ sunt mai evoluate, acesta
un act de gAndire cu mai mult succes.

,c"r
ale 96ndirii, atunci c6nd se modifici ritmul
Vorbim despre tulburdrile formale sau dinamice
procesu I u i gandffilFsTiel ru"*'
. accelerarea procesului de gdndire
--#-
o incetinirea
r suPrlnltrea
' . bararea lui.
g6ndire este
a) Exagerarea ritmului ideativ este denumitS /ugd de idei' AceastS
superficiald,instabil5$ipoatedacon;iuz"iiffixcita!iafiindexcesivd,
rapiditateauso.,asedeslu5escdoarcuvinteizolate,
tara teeSturd intre ele - in sindroamele maniacale'
se caracterizeazi printr-o
b) Diminuarea ritmului 96ndirii (2'-?a.if:in":t,y),, coeziune ale gdndirii de dife-
incetinire-,a pro-cesulyi de g.andire. Exisi5-fiii;ffiro corect),
la
,.,'fftr*ffi incoerenld (bolnavii vorbesc absurditili, exprim6ndu-se
verbigera{ie (un debit verbal mirit, ritm
ideator accelerat, dar firS legiturS intre
avansatS, cuvintele
;;n".lf i, pan; L ,,salata de cuvlnte" in care destrbmarea este
nemaiavSnd nici un sens.
Tutburdrite de fond (conlinut) ale gdndirii
': -;drilt;;;;i;te . ,t-.-:^-r'
'ffittr.-'s";too,"
apar ca o te,?qtis apalent lqsr-si:
ii
.o,ffilui.Labolnaviipsihici,ideilepreval"l...'Y.:..'."l:..1"n..."
^^^t^"
t'^1"
*:1li
;i",Hi:l:
spre funclionalitatea organelor
in mare misurb de preocupdrile morbide, tndreptate
propriisaudepreocupSriavSndcaracterpersecutiv.Eleseint6lnescla:
1
- nevrotici '

! - psihooali
\ - encefaloPali
l- Rotttt.umatici
[- eoileotici.
\ld"it"\ o[r,ur,r" apar impotriva voittei i-lq!4g!Ui c{e-!91-eig!93{9-garacterul
!#
Fgfgg--Uplg--:nrpot1yg-
ro', p"nt*-T*G-lnlatuia': avdnd un caracter de
tffivului,elecreeaz5ostaredetensiune,deanxietate. ce se combini
il; ."it'"rir' lor, stirile obsesive se pot impirli in c6teva grupe,
intre ele:
o amintirile obsedante
r acliunile obsedante
r ideile obsesive
o fobiile.
ldeile obsesive:
i
o sunt caracteristice pentru nevroza obsesivo-fobici
i

I
. se pot intilni 5i in:
I

r,l PsihoPatia Psihastenicd


-unele stiri dePresive
I -debutul schizofreniei'
forme azb o categorie importante de tulburiri
ale gandirii.
i

om lna
Prin idei deiirante inlelegem orice fefls
con$tiinta bolnavului. Ele sunt impenetrabile
la contraargumentare, boln avu I

lor patologic.
neavand o atitudine critic; 5i neputand sesiza caracterul

3
Con!inutul icleilor delirante poate fi extrem de
divers de la idei ce pot fi plauzibile,
fantastic. Dupe persistenta lor,
pana la unele cu un continut neverosimil, absurd,
ideile delirante Pot fi: (zile'
I mobile, oscilante, polimorfe' schimb6ndu-se la intervale scurte de timp
chiar ore)
r stabile, inerte, cu tendinli la fixare 5i sistematizare'
gruparea ideilor delirante in jurul unei teme
Prin sistematizarea unui delir, inlelegem
foarte multe clasificSri ale delirurilor' Mai
delirante, uneori cu aparenta togice. rxis*
le insole$te, pot fiimpSrtite in:
simplu, referindu-ne la fondul afectiv care
- delirul avdnd caracter dePresiv;
- delirul av6nd caractef expansiv'
iar tematica ideilor are un colorit
a) in prima grupd predomind fondul depresiv,
de vinovalie, de autoacuzare' de ruini
afectiv, trist, dureros, ca in ideile delirante
in melancolia de
materiali 5i fizicS. Delirul poate culmina, a$.a cum-se.int6mpl5 organe)' Acest
c5 nu mai are
involulie uneori, cu idei de negalie (bolnavul afirmS
realizeazi sindromul cotard'
delir, asociat cu idei de enormitate gi imortalitate,
predomin6nd ins; anxietatea' ca in
uneori fondul depresiv este mai estompat,
de gelozie' de influentS'
delirul de perseculi", d" urmirire' de otrivire'
de filiatie'
b) Delirurile apar pe un fond de euforie, de bunS dispozilie'
"xp.nsiue
de invenlie etc, ca in:
- paranola
- P.G. P.
- dementele senile'
fl'r) Tulburdrile de vorbire. in bolile psihice se pot observa modificdri importante
in felul de a
-
vorhi al balnavilor.
- in stdrile maniacale'
qgggtrgy desemneaza un flux de cuvinte rmig;J11ggsrent
i itrigstele, vociferdrile sunt ;;-";;Fl-iirti*i
semne ale - rnanie, confu zie, schizofrenie,
I

I
oemeffia.
,l
verbale. Acesta Poate
,l
& Mutismul unor bolnavi duce la suspendarea comunicarii
*F-!5seryMs"i{l#st'
psn,i#.nil**@

it
I tmbrtca mai multe aspecte:
- mutismul prin inhibilie - in stfirile de stupoare melancolica
I

- ntutismul catatonic - din schizofrenie


deliranlilor Persecutali sau
- afonia istericd sau mutismul protestatar al

va reflecta conlinutul
r pentru 96ndirii, vorbirea desigur cd
.rt;ff.i'i|llJiu
"*or"sia ale sintaxei' TulburSri de semnaticd caracterizate
96ndirii prin modificSri ale stilului,
f, rin alterarea sensului
cuvintelor:
- intdlnim la schizofreni: neologisme' metafore
ermetice'
care poate merge in schizofrenie p6n5
- Alteori se ajunge la incoerenl5 verbalS,
{
la un limbaj indescifrabil'
.
Uneori, bolnavul
Tulburdrile de scris se intAlnesc frecvent:
- in schizofrenie
manierism sau
- la deliranlii cronici, exprimate prin alteriri ale grafismului'
ste rotiP ii
canstientd vari azh de la in gu sta re a ca m p u I u i co $ti 9.11"-e1*P"il9--1f-g5":d
n e re a
t-\ Tulburdrile de
t
' @#.-,.,*@*a".-.@
c6mpului con;tientei,
fdcesteLa*{i-om;Tn stbri infeclioase, ;nt'ic{nroefijm*Tngustarea
V

r***-*s#
/

4
de tulburare a conStientei, in
torpoare, obnubilare. Stupoarea este o stare mai accentuata
comatoasA corespunde
care bolnavul reaclioneazd numai la stimuli puternici. Starea
suspendlrii totale a st6rii de con$tient}.
2) Tutburarite produse in sfelg ofectlvitdtii'
(. *otei.uFffiGFEG. l'- tffiilor no.rtru, ole.ut" n"ole.rte, mai intense sau tt,
"
..\''--------
\'7n.ai sau durabile'
putin intense, fugitive
./ Formele afective sunt:
o disoozitia
---
r ---
emotiile-
r sentimentcle
. p,1;1gile*
oirpor.iffi*usul afectiv) Poate fi:
o buna
.@.***#*so%v

**ff
*a;*"*tff,*
scazut5
s crescuti, corespun z|ndu-i calmul, tristelea sau veselia.
o:tzi o n ate d e excitan{i diver$i, care influenleaz; toati
u
n:ffir-ilgsltYs*:gg$e' Sentimentele sunt
viila p5rh"e-_;i se insolesc de reactii vegetative: fric!, panicS, bucurie.
gandirea 5i judecata:
stari afective de lunga durat5, mai complexe, la care contribuie;i
prietenie, dragoste.

in melancolie, unde are intensitatea unei

clispozilia poate fi exqgglS!*flg:gyta


o euforia, o stare de dispozilie Pozitiva, care
--***,-:**; \"x**Fd#'

aPare in excitalia maniaca[a'


[imotiile puternice se reflectd patologic prin:
{n panicS
s extaz.
5e vcrbe$te cle o ,lq9-i{it"?-tg*mqlilPgg{q," 9y "}:99,91JSPS3 de
la r6s la Plans- in demenla
a[erosclerotici: rasul sau plensul nemotivate se.'inta ln esc in sch izof re n ie
q r I n 6) m otivate se'tn r
.

Anxietotea este o ttare de AStqPt '


sihice,maialesinschizofrenie,undeseint6lnesc:
.i@e|or(ur;pentrugsrinti,cgpiii,freli,sqrori),qragoslgJsgtru
p e rso a n s*U*figtive
e n eCu n osqi$e rdw
r-_'.;:_":***_*..--.

r ffiiua Ie nla afec!115, ca rg*gg-PmgSJiSSlS timp sentimente de dragoste $:HA


oentru aceeasl persoana
ln"-'

s i;diferentismu-1, core include lipsa orqgJ:{mt.


. ectivitate,
afectivitatea rin
pa i"ado*q !gr_Il_9 n ifest6nd *;,p Jlri .*-*'-"d"*-

ritlgrygi] =ryotrlgn,ale pozitive ; a


-, trn-.--,-."

, la traume Psihice - ngKatil t've


*,t---*.

't (pl6ns) la auzul unei v.e.5ti pozitive'


3) Tulburdrile produse'iffiro ioinfei 5i activitdlii (motivafionold)' .
{ Tutburdrile de octivitate. Activitatea -supusi voinlei se exprimd normal
p!! execglqfeg'
'\}\\, ' u
dinamica i) unui plan anterior *p.ilLit,"gU"Un:cep Uill'
i

I
I

i
,r/
ffiivitate
"ww***.w"**-*Y* s

l
randament - in excitatia manlacala'
.l'
I
,t

;l
,l,l
il
I

I
I
!
- t""iincolla stuPoroasb
I

{
- demenle
- oligofreniile grave.
I
iq,",..-*-MACatatonia co n sta in : o rnana
n

indetungat; a uXLp (lntr-un picior' cu


ta"

\ ffi lJLl cll \-(, lr r\rur\./r


*-.L***;***

Tilieetffi sus
,l

\ Catatonicd
stereotipiile'
repetarea unor gesturi, cuvinte, rep rezentand
pdstra o atitudine a
Cotolepsia sau flexibili;tea ceroasd conste in posibilitatglde q
9}*'*.**#*.w*#.5 - tn schizofrenia Catatonica.
;ffi;
co-rp[tui,
ffiut
****
alimentar, verbal
a
este refuzul de a indeplini
saur sfincteri
solicrffi
ki-^{r.tnia
ne$te in schizofrenie'
rse. Negativismul motor'

tmpulsiunile, ca'.
psihastenie
(necesitatea imperioasi de a da foc) - la
firot.ni,
- cleptomania (necesitatea de a-5iinsu9i
lucrul:t:1:")
.mitomania(necesitateaimperioasSdeaSpuneminciuni)dinpsihopatie
voinlei'
;il;l"r'i" din melancolie sunt activit;Ii ie5ite de sub controlul
yql'ttionale, sub inf@'
sugestibititdteo estq o sLabire a proceselqr
Si: intilnegte in:
- schizofrenie
- oligofrenie
- dementS.

PSIHOPATIILE
in 1g84, Babinski introduce in psihiatrie termenul de psihopatie, atribuindu-l tulburSrilor
orii],.u .rrr.t".irrt"-,orln g=arttt-eriiirrrtoni."
.t" o"ttonttitetii u*tn"' La constituirea
acestorperturbarl6cbracte,5ioegraVetulbur5ride
cu societatea, contribuie factori
comportament, la tulburSri de adaptare 9i conflicte
encefalite in copilirie' pAni la
etiologici complecai (de la traumatisme cranio-cerebrale'
factori de mediu).
f-n Psihopatii astenici :
\**"*k#4
s onosesc u$or la efof!-UJi,ghnn
r"*ffi; m p resio n bllrgmg*ui
-,**
i a ^*i. ri

-i --^.lrmant crizt
scizute'
tf P
- ., r -Tu o capaffite sunt
de mlrncd si randament -r ^ -^,.-^;
care
{i{'orffiobili tipuri de personafita-te qare nu-si po! stip61.'9T9!ill9 $i
u1 rqgjg$Ie11eu' Uneori 1!'l:'1gy5, $i
jgyin
;ttEi"tiui,
\ t#----
aiung6nd pini la maltratdri' rL !Y.-:

sugestibili, avand o gandire influenlati de


*ft) #f.;;t;;,8-*Li".'ir" acelaqi timp 5i fac frecvente crize

o-"ti."l t"* *atraliin "*p''tu-'" ' ndscocind


lo r, pentru t; fi;;;ud ito ri u I l'i ch r a
ese a pove sffili-6d'ii6Tffi6 trecutu t
i

ad

pe medic. , gtir: r6t9, ojg!!19, a.gr9gg'


psih o p atia p si h a sten i cq;e d ezvolta a pe rso n a itSli l l n eh

ffi",". r,r, r, ffiroffiesivo-fobice,


preocupdri iPohondrice.

p
disarmonice, bdnuitoare, -*:y:gl?99se'
procesomani. Pe
i;rrerfficmai ca parihoicii, rec 5mil;unt re"end',cativi,
;cest f#d evolueazfi de obicei paranoia'
6. Timopatra , cu cele doua varietSli:
r hipertimicii - excitali afectivi, Veseli, optimigti, Volubili
"#\,
r hipotimicii - posaci, indispuSi, care v5d totulin negru, tra gtc.
w Ethopotii sexuoli constituie marea grupa oe
"r{. \

$' B:)
rs.|IIUPUltt
Psi m p u s i u i s€ c 3:? 9J€ l'3-9 a la*p1t 11
h o p a I i i itt,IPut:I.v.t
t
1,___-_--- -
S-?-gt t L tnp-y$j u u
p5rrlup-d! lu

YWre-- cu mediul in gcoali' in familie' in


Trntament 5i ASiStenld: numeroasele conflicte
patologic al psihopalilor' incarcS
colectivele de munci, datoriti comportamentului prin metode educalionale'
legale. De aceea trebuie s5 se incerce'
activitatea psihiatriei
pedagogice,ingcolispeciale,ininstituliidereeducal3,sdsearmonizezereacliileSi
adullilor'
impulsivi, c6t 5i ale
tendin\ele impulsive, atat ale copiilor iritabili,
Tratamentul se face in:
t policlinici ,-r^-r^^^-^^^.x"incihr
psihotice'
. ipitalele de psihiatrie, unde se ingrijesc eventualele decompensSri

toxicd' fie cd:


Psihozele toxice sunt boli psihice, cu etiologie
. acestea provin ca urmare a ingerSrii unei
cantitili mari de substante toxice
in scop de suicid)
(intoxicalii alimentare accidentale sau voluntare
rsuntconsecinlaunuiexcesdeadministrareaunorsubstantecuefecteuforizant,
analgezic, hipnotic sau stimulant (sursb
iatrogend)
la dependenli fa!5 de biuturi
r sunt efectul unor acumuliri progresive, care duc
psihodisleptice (mescalina etc)'
alcoolice, medicamente sau de substanle
involuntarS a unor substante chimice
Alteori, tulburSrile psihice au la bazi inhalarea unor toxice
i" inorriri!. ncestea constituie grupul bolilor psihice datorate
"i'r,rr,. intoxicaliile cu oxid de carbon'
profesionale (saturnismul, hidrargismul, manganismul,
pe plan psihic' cu st6ri confuzionale'
suilfura de carbon), majoritatea manifestandu-se
polinevrite 5i, in ultimi instan!5, demen{i'

T". ALCOOLISMUL
tlit1!9==iiltl"fr*iH'.,?1,1
g) Alcoolisryut
ffii
,cu|.-rnto!.cplia.acutd saY
,belia,simfls
progresiv pinb la
*"t:ri in#d,'
;"fiffi;,:; il; ;;;rruo,*I"
feurorie, rogoree) ei evorueazb
,.Iiffi , psi h ice n..ilTfrT u t.oot e m i a d e p 5 9e5te 3o/o'-La in ce p ut:
. se schimbd dispo.zitria afectivS, inO''viOut OgYgn ie

u"fru)- tristb)'
o
belia simplS poate glsbuta prrntr:o :t9l9j!s :!g!Ig:!gne l[!e!ie
Treptat apare o stare de ebr'Letate ma4i5il@ittui 'g$$**
;;;:;;";",';; ate
impregnaliu ul.ooli.
riru;ilurea
'-''wme{ll#]d!"@@lMlsdr@I@
de somn Prof-q
--€hlg

iil

i
Tabloul este mai
b) Eelia patotogicd este 1**:-I9j!:::::li*$3- ntoxicalie alcoolicS. i

oruffi Pacientu l: e con$tient5.


r poate comite _qllng
de lipsa criticii pentru acliunile
r p;; u, determinat de m}:l*I:;i
sa[6**
e'
lco i t ti g*:'[*qi d
a lteo ri d evi n e b ru sc m-e-l? I
:..g":p,"gl
mici de alcool, insa la il.{ivizi
De notat;ilb--ffi Ptt"Tog"$
cru rare organice, lu g_pg aJS:ght*L*g
d ie la

o Ea
--
dure azl cateva zilgE
--;--. .*'".-'...*--*
urmat de o puter'ricd senzqlslg-llsgfgrt'
*

r . se incheie=, printril-Tomn,
' ffiv'------------:: -^rr lr iltyLzrrjejolg un
la indirlizii

U'
-:r^ psihice
tulburirile -^:L:^ rre apar ce C

{ il Arcooysmufffi*c rct1izeazb iilor


"'"'
9rs@
ffi"; de obicei, de iinit* ru p e re a [ru:gt3.,9l.qgd
,ltlltvr#dd#@w
,.ry,gr**ryM'@;'F@an!'lrd&{.@fr
9!el:*; y
u Iu i

de un traumatism cranio-cerebral
. de alti boalS intercurentd'
Acest tablou psihotic se caracterizeazb
prin prezenta:
r iluziilor tactile,uituale, olfactiv9
. ;h;iffi;ttl"*'"uale avind caracter terifiant'
-
Bolnavul veEe in fala ochilor: ..:- -: r i^,
. animale fioroase, 9erpi, c6ini care se reped la el, ape mari care vin 5i-lineacS agitat'
: .";t,'""a. se tulburb 5i apar reaclii de apirare ale bolnavului' care devine
nxlos, agresiv.
a

psihotic este intovdragit de manifestiri somatice tot


atat de grave:
A rubln ul
\
Bolnavul este felffi (39 - 40")
\$
\r cu u n toq-i-eg,,YlJllttgs
rP'I#'d.4i.-#@EE_--

\s
E
are tremurdturi genera!L43te
{.

\* ""*
pult accgl#I

s@

ilrslituit im lutie ef n bil;


o||a'
r";Gfrffi;;"pa
: , , , , ::
" ,rrtamentu!
-';::::=
:lillil .t 'tA Aanro <o nnate comolica prin crize convulsive,
;;1z-i4deore,sepoatecomplicaprincrizeconVul5lVe,
(# sfan5it letal in 3 - 4 zile.
idei delirante, cu
netirut -ny,.fSm*" -Sl*gljf , este caracterizat pri: apa rilia de
ffi a{ii a u d itive,
f*.,6"""d6Tiltoru perseculie, autoacuzare etc, - teme
i m e ntate fia tu cin
-.'',,..",,''-.,'.,....,,.,.,"M"**rs*"

vizuale, tactile.
pistrate' apar halucinalii
li'io,t'urirozu alcoolicd Wemicke. Pe fondul ,n:i.:o.n$,*iente anxietate' Dureazi
idei de perseculie'
auditive neplicute, ameninlbtoare, care genereazS
mai mult decit delirium tremens' prin:
iiili,li"); i"rtakov, numitd 5i psihoza polinevritici, se caracterizeazi
",tl"trci
I
r tulburiri de memorie (de zorientare amnestice)
o apatie
r in d ife re nt5
r erilism
pu

* confabulalii generate de golurile de memorie'


osteo-ten d inoase
paralel apar fenomene de polinevr:ita, cu diminuarea reflexelor
$r
r
atrofii musculare'
Evolutia este spre:
Dura'ta u.riuUili, de la cateva luni, la un an gijumitate'
"t*"Oriti"rtu
r vindecare
. demenli
r mOarte prin ca$exle'
i,'rr,:r..""1i:i.lrti,:':lt', p-*-qP-':?Li'i'" lqlil't:' "ql" y"d"
dpir"'piil'rtJoi#i"
iltrd* ttt t n rAeigl:3ls:ygnI*:sR3Hl(ffi itEEG).
ffiu;,e*p i P

ffia *,{er*.*@*W.

U*/ -**=p-:::T:;-- ,;:ff;I'il*Xl


r * -l:-.t.C:^^l ^l -.|..^..licrnttlf
3ksoJ:Itulsl*Wnic
m atori d e alcool
li ffn

d even i
s osl*d s Y e n !l d-' deeqn'qs
rtj' d eci
d enti ad evd rali
"i rnn s rr !

mlc'
,1.oo1srn6' * O e a z 5 elglps_plan-s-ssl-al*Sl! q, S*?I *I-LS-.99J9

. Capacitatei qsj.!,nla:93S- t' P6ni la


: t
realliirea dementei'
Somatic, aceStia ajung frecvent la:
' 'ilglllgpgl@
t;berculozl Pulmonfl:3 etc.
Trstsment:
tratamentul preventiv - se face prih:
c ore de ed uca{ie sanitari
conf eflntre
a ingera
filme aritind
rrrrrrs qr qLqrrv degradarea
"-t'"-; la care se expun cei care in mod ocazional incep Yr: .l:-
din
alcoolin cantitali mici -,9i -^^^+X consumarea alcooluluiin nrod cronic, in cantitdli
repetd -^nc,rft
ce in ce mai mari.
de dinli sau,,di Putere"
r inl;turarea ideii cd alcoolul combate durerea fizicd, durerea
medicul de specialitate
5iindrumarea pacientului spre
consecinlele nefaste
.combatereaobiceiuluideadacopiiloralcool,arStAndpdrintilor
ale acestuia asupra coPiilor
j

I
r psihoterapia rdrndne terapia de bazi a alcoolomaniei'
I
Trotamentul curativ'.
I

-oricare ar fi forma clinici de alcoolism, se. supriT;'i!


pflT!
-,
I
I

il
:ll
t1:l
,l
-il;t;;';oii,o"-."lteorinuseinterodaticueliminarea
alcooluluidinorganism,incAtevaore.Sepotadministrac6tevapiciturideamoniacinceai
practicarea de spdlaturi gastrice' {
sau api indulcitS, cafea 5i, mai rar, se impune
1

-Be1ia patologicS se trateazd cu:


r sedative
.*:ilil6Gplice de tiP rezerPinic
.cloralhidrat 4%
rse hidrate aze intoxicatul cu glu coza, s-g!-u{ie
hipettoi.':*
halucin oza alcoolici
-Accid ente le a cute d ra m atice, ca delirium tremens { bredelirium,
$i

psihoza Paranoide alcoolicl se trate aze cu:

I
. preparate rezerpinice, 5-10 mg/zi i'v'
r fenotiazine(Clordelazin)
. tranchilizante(meProbamat)
o stricnina
. paraldehidd
'. regim hidro-zaharat
. vitaminele Br, Bo, PP
I acest lucru'
eventual tonicardiace, daci starea bolnavului impune
Tioridazina (Melleril) se administreazd pentru combaterea:
r a nxletblii
s tremorului, realiz-and un calm fari oscila!ii de dispozilie'
de 5 ori in 74 de ore, tn stari de
Meprobamatul se recomandd in doze de 800 ffi8, injeclii i.m-
mare agitalie Psihomotorie.
-ferapia psihotropd modernd pune la dispozilie medicamente eficace atit in accidentele
sunt:
acr,te alcoolice, c6t gi ?n tratamentul de tntrelinere; acestea
o clordiazepoxidul (Librium)
r diazepamul (Valium)in doze de 130 - 160 mg/zi'
recade frecvent in stiri
De obicei, dupS scoaterea bolnavului din puseul acut, acesta
depresive secundare, care se vor combate cu antidepresive'
Heminevrina se administreazd cu scopul:

: ::: :::n1" pragur convursivant scbzut at cortexului atcoolomanutui /Al


. pentru sdu hipnotic. Ea constituie totodati medicomentul de electie
pentrf \

"f".,rt
combaterea fenomenelor de sevrai (aparilia fenomenelor
patologice, ca urmare a
lipsei din organism a toxicului cu care alcoolomanul s-a obiSnuit).
prin crearea repulsiei
Tratamentut atcootisrnului cronic, mai precis cura de dezintoxicare,
f ali de alcool:

se continui ambulatoriu.
@PMryl,l.@W

AceastS terapie este dublata de psihoterapie:


s individualS
s de gruP, la nivelul de:
- sPital
- policlinici
disPensar.
c'rra de dezintoxicare se obline prin administrarea de disulfuri de tetraetiltiouran
de Esperal, Antalcol, Antabuse etc.
{disulfiram}, cunoscute sub denumirile comerciale
pentru prevenirea
l-ratamentr-ll trebuie fScut de citre medic, sub stricte supraveghere,
starilor secundare (colaps, infarct miocardic, hematemezA sau chiar
exitus). {

E. TSXICOMANIILE
pe cale oralS sau
Necesitatea imperativa a individului,de a-5i administra un medicament,
injectabili, in mod :
exista. substanlele
siu-fr6n;6nla'fiG. Sunt cunoscute tot ;t3iea toxlcomanii, c6te toxice
prin suspendare'
toxice produc tulburiri psihice nu numai prin administrarea lor' ci 5i
Ld---'#

prin imposibilitatea de a
intreruperea administrdrii lor survenind in mod voit, terapeutic, sau

"/o
le mai procura. Fenomenele carenliale, sunt tot at6t de grave, ca 5i cele produse de
administrarea toxicului. Se noteaz5:

rnorfinomania

. kelenomania
r eteromania
(Q'heroinomania
: .atrnrstrarrr oe nasrs erc'
-ea=ifffi-.
r insigi dependenla de droguri, de medicamente in cantitSji mari, devine toxicomanie
(este cunoscutd dependenla bolffirlfiiffifi$robamat, de substanle psihotone
ca

Suplinul). Substan!ele toxice pot fi utilizate 5i sub formd de cocteil, subiectul


devenind politoxicoman.
Morfinorygnlglsxe din ce in ce mai putin rilgandi!A-la-n-9'iinlgrd'
'- .- t, ocazionat de o intervenlie
chirurgicali, un tratament de $oc nervos posttraumatic etc.
t" ,"t.t'
nd, -aupe a z e saFl,,9:1 rrq!:1L:^t,io:]::l::tl
"l5"r'^t.
,ffi| c5 morfina d5 o senzalie de bun5 tfpozilr_g, q9 ea
funcliitoi psihice, de cregtere 9,91pt@aste
:(,,tu !-9r'9'ag1lg!199a
naTe niiere a toxicomanilor")'
.'*^-*----.......#

Uupe aceasti perioadA urm eaza dependenla:


ffinevoiademorfin5,deacre$tetreptatdoza,pentruaob1ine
-in curAnd nu mai poate scipa de dorinla - 5i in acelaSi timp, de necesitatea -

de a folosi drogul.
-Toxicomanul recurge la tot felul de manevle spre a Si-l procura"
O iat morfina, dupi ce intrd in posesia ei, il
impinge la injectarea precipitati, prin haine, f5r5 a mai lua misuri de
sterilizare etc.
-l"reptat, activitatea psihicd diminueaze
s3sgl:**H- :":*jJ:*:-tr i i a,
I

serviciul,* se degradeazd moral, singura sa preocupare fiind procurarea


morfinei.
Se instale aze o degradare somatici moartea utand surveni Prin afecliuni
i*grt"q-Le nl'e **
fin Extremul Orient sunt foarte rispandite:
- prizarea
- utilizarea opiului sau a cocainei
in America CentralS:
,l
- a marijuanei
- ha5igului, preparate extrase din plante de tipul Cannabisindica (cSnepa
indiani).
Tratumentul toxicomaniilor este uneori foarte greu, deoarece suprimarea drogului
'provoaci
fenomene carenliale greu de suportat.
-- primul deziderat este intreruperea treptati, incep6nd cu administrarea unei jumitSli
din doza declarata -{ggg*gnt.

l{
_-1

pot fi lnsolite de aParilia unei stbri


Tntreruperea brusci sau chiar reducerea treptatS
de agitalie.
Se injecte azd:
- barbiturice
'*,.*ry@f*
- tranchilizante minorg.
ffi lina
-vitamine
w--**ow.."e-@i?

-"Akracte de ficat'
?r*#*@
a celor ce vin sa-l
J"ratamu,,ffid-l,ngat,iarSupraVeglrereapacientuluisi
viziteze, face parte toffiffi.,
p*tt*ffipffi iCa pe oricirle, care,
''
inconStient, ar aduc dorit'
;e bolnavuluitoxicul uvr rL'

Ca medicalie se mai poate folosi metadona'


de sevraj din psihozele toxice'
Neurolepticele se administreazi numaiin sindromul

TULBURARILE PSIHICE Tru TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE


rnatismele cranio-cerebrale, care determina
la om tulburSri psihice acute 5i cronice
TraLt
sechelare, Pot fi :
r inch ise
c deschise.
DupI felul leziunii se gruPeazS:
G ccl m otii
o contuzii
. compreslunl.
acute ale traumatiimelor craniene sunt:
- I
Simptomele .---: ,..^^
sau mai lung;' mai u5oari
pe prim-plan pierderea cunogtinlei pe g durati mai,scurtd
saumaiprofundi,merg3nddelaobnubilarelacomStraumatic;.
r La ieqirea din comi sau chiar in como{iile
mai ugoare, bolnavul poate desfSgura
- un delir traumatic cu halucinalii vizuale
- agita\ie psiho-motorie avdnd caracter' ocupational'
Psihozele acute traumatice Survin:
0
imecliat duPi traurrlatism
*
dupa un interval liber
*
d u re aze cateva zile.
racte rizat p rin
Dupi delirul traumatic poate urma sindromuljs.m!gu,
ca :

'j@&e,alr,.ewdr$itff_

6 tulbureri de memorie
r confabulalle. El se vindeca in 2 3 saptlmani sau
se cronici zeazl, PrecedAnd
mai des, internarea
demenla traunlaticS. Tulburirile psihice tardive determinA,
pacientilor in servicille de psihiatrie. ,t{

.tu atice su nt:


lkru ri rile psih ice tard ive posttrau m
. cerebrastenia posttroumaticd - secheli ce scoate din munca, prin pensionare
de

invaliditate,peceiceausuferitgravetraumatismecranio-cerebrale
epilepsia pasttraumoticd simpto*tt't'n*
cauze de invafiditate
demenla posttrdumoticd - aceste ultin turburiri constituind
psrn rca.

/e,
TULBURANIIT PSIHICE iru TUVIORILE CEREBRALE pot fi diagnosticats'
t,il*,[ ,rtracraniere dau tulburdri psihice, care, fiind binecunoscute'
spre secliile de neurochirurgie'
chiar in *ru'.,'tu de psihiatrie 5i indrumate
"u 'r-r*ori,
. Obnubilarea
It-f . torooarea
I . bradiPsihia
it .- crizele -
'"--'- comiliale rrrPsr Ls"Jrvrrv intracraniand
lllsu!tr>L hipertensiunea
psihice care insolesc
nne pSlnlce
Stirile de viS patOlOgiC SUnt Semne
\ .
\ din tumorile cerebrale'
f;;i;; determind o stare de dispozitie crescutS,
de euforie ("moria")' care
rumoriL*
aminte$te de sindromul maniacal'
Tumorile temPorale Pot determina:
r stiri crePusculare
, . halucinalii gustative, olfactive'
{
\ tumorile Parietale se insolesc de:
\\ o tulburiri senzitive
\ r apraxre.
Tumorile occiPitale dau:
r agnozii

r r
halucinoze vizuale..
I tumorile bazei creierului dau:
\ . mutism akinetic
\ r confuzie mentali
\ r sindrom Korsakov.

TULBURANIIE PSIHICE iru NVITNMINOZE


Regimul alcdtuit nejudicios, prin lipsa din alimentalia
zilnici a unor vitamine importante'
Ort" provoca tulburiri psihice caracteristice' grupul B' .P€lagra' pe l6ngi dermite 5i
DatoritS carenlei vitaminei PP 5i vitaminelor. din
psihice:
tulburiri digestive caracteristice, se insole5te 5i de tulburiri
f ' astenie
\ ' dePresiune
\ cefalee, la incePutul bolii'
la psihoze cu:
Sirnptomele evolueazS uneori de la tulburiri neuro-asteniforme,
. tulburSri de conStientd
o delir
r halucinalii 5i pdnS la delirul acut, caracterizat prin:
7 - febri (40") d

| - transPiralii
\ - ou''
- resPiralie accelerate
\
\ - azotemie
\"- moarte.
tce la sinucidere Prin inecare' din
Alteori, tabloul este de melancolie ipohondrici -ce co.ndt
.rrr. halucinaliilor vizuale cu imagini de foc' Alteori, evolueazd spre
cronicizare'

Tratamentul curativ este cel etiologic cu vitamine:

{s
. complex B
. PP (amida acidului nicotinic)
rvitamina C.
Avitaminoza Br se poate manifesta pe plan psihic prin tulburiri
neuro-astenice'
neuro-anemic cu:
f nvitaminoza Bnrealizeazi sindromul
\\ ' . somnolentb
\ r astenie
\.. stare de excitalie maniacalS'
Toate acestea cedeazi la administrarea vitaminei care
a lipsit un timp mai indelungat din
alimentatie.

I\IEVROZELT
prin acest termen se definesc acele
Nev razele fac parte din marea grupa a psihogeniilor.
afectiuni psihice care debuteaz5- tl evolue az6 in condilii
de suprasolic_ltare psihica.
Fen$menele psihice astfel declan;ate rrtt, d" obicei,
t*u"tsibile 9i nu se insolesc de
s0, vine singur cerdnd ajutorul
alterarea personalitfitii. Pacientul este congtient de boala
conStiinta bolii, nici atitudine
inedicului psihiatru, contrar bolnavilor psihotici, care nu au
se descriu in clinici patru forme
critica fa!5 de tulburbrile care necesita asistenla psihiatica.
d e n evroze:
\ " astenicS
{.n obsesivo-fobica
j c isterici ..

t
L, mixte

1. NE'VrRro 7-A ASTEN ICA (neurastenia)


sc ri s5p rima data de Beard, in anul 1880'
A fost de€S,SCi Trepiedul simptomatologic al nevrozei
lstee con stituit de:
astenic e e!:st
ff te
tennnr e
a:rst,

C{ faltle
.ef:fa le e
irnslSO
50nm n ie.
a nevrozei astenice este suprasolicitarea indelungatS, care
duce la:
i.arrza porrinrlc in al5
n cit

r ePuizare
. instituit'
oboseali patologicb a funcliilor psihice, reversibilS dupi tratamentul
compensatoare, astenia
Spre deosebire de oboieala fiziologicS, care cedeazit la o odihnb
este reversibilS numai dupS un tratament special, in condilii de
repaus' Fatigabilitatea
crescutS, epuizarea rapidi, se insolesc de o hiperexcitabilitate
emotiv5:
nu Se pot
{ o bolnavii izbucnesc repede in pl6ns sau rAs nerefinut, sunt neribdbtori'
II -*' --'
.on.entra, aten!ia slSbe5te rapid

I . nu pot achiziliona noliuni noi, nu pot citi o carte, cerea ce le di impresia ci nu lnai au
"'
! memorte.
totalS'
\ . somnul este neodihnitor, superficial sau uneori insomnia este
"' .La trezire, astenia este mai obositoare dec6t la culcare.
sensibilitatea psihicd crescutS se dubleazS 5i de o hiperestelzie Polisenzoriali:
. il supdrS zgomotele, foSnetulfoilor de ziar, scSrlditul ugii

/+
r proprii' arefurnicituri' amorleli in membre'
il supdrb chiar contactul pielii cu hainele luminoase l - sau este
;;J;;, i se tutburi - in camput vizual apSrand cercuri
impiienjenitb, cu,,puncte zburStoare"' de
in mers, pocniturile in urechi, sunt alte semne
Vertijul, senza|ia de ameleali, nesiguran!5
nevrrozi astenici pe linie somaticS'
pacientii au :
in'cadrul hiperexcitabilitbtii vasomotorii'
. valuri de cdlduri alterndnd cu senza!ia de frig
r PalPitalii cu tahicardie' de sufocare sau
aparatului respirator nevroza se manifesti prin senzalii neplicute
La nivelul
de,,nod in gdt"' v, --. punct r^ nrarrro
plecare nrrinital-
occipital'
casci"' cu -..-^+ de
Cefaleea are caracterul unei dureri ,,in
fenomenelor psihice:
Formele clinice variazb dupb predominanla
r simpld - neurastenia clasicd descrisi mai sus
r anxioas;, la care se adaugi anxietatea excesivi . , r^-*^ ,

cenestopatS,ceseimbogilegtecusenzaliineplScutesubformaunortulburari
' nurrovegetative, traduse de bolnav
prin:
- senzalii de amorleli
in!ePituri
- un
- furnicituri in membre, de-a lungul
rahisului etc' AceastS formS evolueazS
la tratament'
timp indelungat 9i este destul de rebelS
Demareimportantiinceeaceprive5tediagnosticuldiferenlialalnevrozeiastenice'este
multe boli psihice:
sindromul pseudonevrotic prin care incep
r debutul neurasteniform al schizofreniei
boli neurologice ca
r debutul in ateroscleroza cerebrali' unele
";r;;;;"niform
scleroza in Plici
ocerebrasteniadup5untraumatismcranio-cerebral'tumoricerebrale'unelebolicu
epidemica sau toxic;' intoxicati cu
etiologie infeclioasi sau toxicS (P.G'P', hepatita
Pb, oxid de carbon etc)'
Tratsment:
s concedii anuale, a zilelor de odihnS.
I
folosirea cet rna iirdicioase a perioadelor de
I

i Restabilirea somnului prin medicamente:


,l
il - hiPnotice
lrl

il *SedativeCurente(meprobamat)
;;'l
I

- tranchilizante minore (Nozinafl, Dormitai,


Lsuronil etc).
1

pentru combaterea asteniei se administreazd tonice:


i

- vitaminele Bt , Be,, Bn
- fosfobion
- lecitind sub form; de pulbere sau sirop
- meclofenoxat'
Du rerea de cap se poate combate cu:
- injeclii i.v. cu sulfat de magneziu
- gimnasticS rn aer liber, bai, masaj 9i, eventual,
curi sanatorialS cu program de
odihnd activd
- psihoterapie (culterapie = audilii muzicale,
indrumarea pacienlilor sPre
ocupalii pltcute, cd pictura, lucrul de manS etc)'

/{
2. N IVROZA OBSESIVO.FOBICA
;; JJ;;;; ;;;;,'
* o'*t; i u b n u m 5
o'!
s e-r
bolnav. #l[.
e
" I !lli ::"^ :::: T:i:'"::'l
a p

.fun.tionq]"r"u"ttibile,darfoartechinuitoarepentrubolnav'ApdIrlrd'
:i APariIia,
IifiG7.i rnhiilnr fati de care bolnavul are atitudine
psihaste^'"':-l'lli.'l'::i:' desrssoari pe un
ff:iliili;il'ffi';il;:;;;;'-;-'o"ria
fiind frimintat de team5, nesiguranla'
dubii'
fohd afectiv anxios, bolnavul
l\r.llV vr*v*

(obsesivo-fobic) poate fi intalnit 5i in:


.5in dramut psih*stenic
TA.S.C._aterosclerozaCerebrale
* melancolia de involulie
ffi
feluri:
simptomele obsesive sunt de mai multe
obsesive
f " amintiri
)
e fobii
1 s ritualuri
I s iclei obsedante etc'
f ,loctiile psihice intelectuale ca:
il o ate n!ia
I

I
d. rnemoria
I
i" ralionamentul sunt Pistrate' afectiv suferS cel mai mult insS in psihastenie/ prln
Vohrla, randamentul ln muncA, fondul
I

psihastenia
I

rSsputeri contra bolii. De acee3,


faptul ca bolnavul este conStient 9i luptS din
.

mai poarta;i denumirea de ,,nebunie


lucid;".
astdzi in mod diferenliat de la caz
la cau pe primul
Tratamentul psihasteniei, se aplicl
o'uitullrrpia tonici, cu tranchirizante de tip
psihotropS anxioritici, antidepresivi, sedativS,
tioridazin, diazePam
. neuroleptice de tip Nozinan' Clordelazin
r anxiolitice:Tranxene, Librium' hidroxizin'
psihoterapia trebuie condusS cu mult5 ribdare 5i perseverentS'

3. ISTERIA (nevroza istericd)


Afostdescris5lainceputulacestuisecoldeCharcot5iBabinski,fiindinsScunoscut;din suferinta
mecanismul de producere al isteriei cu
antichitate. Vechii greci puneau in legSturS plin-@e
isteriei sunt.polimorfe' ele manifestandu-se
uterului (hystera= uter).simptomele
isterice,tulburSrideconStientddetipisteric,tulburdriasemSnStoarecelordinuneleboli
asemsnstor
ffiffi;nJ"l:T::l;ffi diferite condilii stresante. Desi se manifests
crizelorepileptice,elenuprezintisemneleobiectivecareexistScuregularitateinepilepsie. de a atrage
Bolnavul, in urma unui conflict, a unei
contrarieri, a unor certuri sau din dorinta
crizi de isterie:
atenlia celor din jur asupra sa, intrS in aga-numitb
r
ta inceput scoate unJlPgL qaracte!$5, ggdg'
aleg6ndu-51 t:^t::l':i,::,i":::
,;*;"
;niracturb tonici',ot:'.
cu capul sprijinit' cu
il;;::'il;; o''';A;.*, rtFffi;E
cu cilcaiele la celSlalt caplt al
tru nchi u I incordfi;tffe-Ol
op,r,o,on
a rcu lrr i
alteori, pe de o parte, in pozilie de emprostotonus'
1#
it
''l
i
I

i
dela citeva minute Pdnb la c6teva ore:
Criza poate dura ]: '" ."":"-"^;-:.,-.- cimpul ercesteia.
. in epilepsie' ci tn.*'-T:tzd numai
9g!$i9$a nu se tulburi
ca
:" bolnavul
de contractura clonicS (ca in epilepsie)'
. contractura tonicS nu este uT.tt5
nu'gi pierde urina, nu-gi muSci limba
'nor:ru-t scurtand criza prin noua
.
. r. e*.it.nli l;,,"';ii tltL-Y.!9?.j::j:::"-se'
prrnfiffiJustr5gandu-l de la preocuparea sa asupra
dominantS ce i se creeaza
cilzeli
P u pi IeIe reaclion e*3- b :ljT-Y lli
celor Petrecute.
i. sunt asembnitoare la re ' Astf el
;ffiffi parlial'
I

;iiluu,';-;;o-
r'r\rrr rLrv\"r rv' -:t *"r ru ,u petrece in jurul sau numai
F -
--.,L.,*x-i /-r16 cirnrllo A7 afecliun i neurologice
^l^^i ca:
Existb, in istg#-e-*Me simrrleazi
"a{sM*d#d#sd"t.l@r,*',sMlm

{o paraPlegia
t " hemiPlegia istericl
\ o coreea istericS
\" tu lb u r5 ri d e se n sib ilitate ' printr-un limbaj
mutismul demonstrat de bolnav prin inlocuirea vorbirii
Mufism ul istericeste
gesticulat. Tulburiri organice:
o bolnavul acuzd ci nu vede (cecitote istericd\ pot dispSrea ugor, punSndu-l in situatii
r ci nu aude (surditate istericd\(fenomene ce trbdeazd)'
care impun folosirea acestor analizori' :'.utlf1^tu.
manifestiri isterice apar de obicei pe un fond de insuficientS dezvoltare
Toate aceste
mintal6, in situalia in care bolnavul
..,* .o*Ousiune 5i foloase de pe urma acestei boli'
suslinut5 prin hipnozS' sugestie
individuali,
Tratumentul consta intr-o psihoterapie
simplSsauajutatide,t3rllal.::lt:]:]tsaufolosireauneinoidominantedureroase-de atenlie in
de apd distirati intradermic. Nu trebuie s5 i se dea prea murt6
exempru injectarea insS toati aceastS atitudine
o exagera ,p* u-si prelungi suferinla'
timpul crizei, pentru a nu
trebui insolitd d" ..1*, bl6ndetre 9i inlelegere pentru boala psihicS'

4. NHVROZELE MIXTE
Acestea sunt forme clinice de nevroze,
caracterizate priujslhetf i Tglg-t $i *lHA
(balbismul sau balbaiale).
ticuriror, crampa profesionard, logonevroza

ffitfi60FRENIILE
cuprind acelebolipsihicecaracterizateprin
oligofreniile {otigos * puI in; fren = inteligen!5) funcliilor
psihic, stagn ari sau dezvoltSri lente ale
dezvcltari incomplete din punct de vedere care au
ale creierului. Aceste opriri in dezvoltare sunt datorate unor cauze
:;uperioare uman in
de metab olism, creierul embrionului
influentat negativ, prin lezare sau tulburare
prirnere etape de dezvortare intrauterinS
sau au aclionat perinatal sau postnatal'
globale
trebuie diferenliate de demenle, care su nt rezultatul unor regresiuni
btigntreniile
normale.
psihice, dupa ce psihicul a aiuns la dezvoltare
qI ) Idiotia poate si se p rezinte sub doui aspecte:
\ * profunda,completisaudegradul I

?
L o incomPletS,degradul ll'
I

ldiolii de gradul l:
spracticirecuperabili,fieeducabili
{Y
.secaracterizeazeprinlipsaaproapetotaliavieliipsihice.
e nearticulate, tipete.
Limbajul, nedezvoltat, se reduce la Sunete
ldiolia de gradul ll, incomPleti: normal de 1- t
o Limbajul verbal se poate dezvolta cel mult la nivelul celui al unui copil
tlT ani.
' . Bolnavii recunosc pe cei care iiingrijesc
r pot s5-SiinsuSeascd unele deprinderi elementare
s2)tmbecilitateacuprindeformedeoligofrenieparlialrecuperabile.
insi cuvintele sunt greoi pronuntate
\ I bolnavi au deja format un limbaj verbal,
Acegti
\ o limbajul scris este imPosibil'
I
t
. Sunt capabili de calcule simple'

{ . Memoria este de obicei bine dezvoltatS'


de sintez; 5i abstractizare a gandirii'
! . Nu pot face insS deduclii, nu posedS capacitatea
' l'lu au discernimint' nare dificultate,
oDiverselesitualii,care.iscotdinstereotipialorzilnici,iipuninn
devin anxioSi, !ip6, fac chiar
capacitatel.l;;;; adaptare fiinJ precar;: se alarmeazi,
reaclii Psihice dePresive'
rSuntcon5tiincioSiinmuncanecalificatisaudecalificareinferioari'
r lmbecilii pot fi educaliin Scoli speciale'
oligofrenilor, caracterizali
.-.31 Debitii mintilli reprezint5 un coeficient de 3la din totalul
\ i',^a orintr-o sami de niveluri de dezvoltare intelectualS'
:- acegtia se pot prezenta:
\ oin pr_inctul de vedere al comportamentului,
- fie inhibali - cu lentoare ideativS' timizi'
apatici
\
\ fie excita{i, gdldgioSi, agresivi' instabili'
I . ,"n, ;";*'t'in gcori ajutitoare sau ra curs normal, lnsi aici imediat
i "ou-.un;;:;;."0
;;;-r;;;; de'oboseatb, rdm6n6nd in urma copiilor
normali.
. rrinzitor de dezvoltati - ei relin poezii, texte de
prozi pe
r Memoria apare, uneorr, trtll"'_:::'.";::;:;,;
intelege senrsut expresiitor, at
Jin.iur;, insS in mod mecanic, f6ri a le aprofunda sau
conlinutului.
rFuncliilesuperioaredeintegrare,analizS,sintez6'abstracliesuntlente'uneori
imPosibile.
rDebiliimintalipotinvilameseriicarenecesitSmaialesdexteritate,inScoli
Profesionale.
lDincauzasugestibilit5liicrescute,debiliimintalineputSndc6ntSrivaloarearealSa
antisocial'
faptelor, pot ii antrenali uSor in acliuni cu caracter

lt
..:
:

l
I

Dementele:
Definitie: deteriorare generalizata a intelectului si personalitatii, trebuie diferentiata dedeficitul de

.'.1.de4voltaiepsihi.ca(int4iereamintala)
', Tabloulclinic al dementei are I abazasindromul demential:

:.:' :.. 'tulbuiari'le


. de mernorie in: sensul dirninuarii cantitative (hipomneZia);
'.
sunt evidente si
tnarcheaza pe plan clinic debutul dementei. Ele se agraveaza progresiv ipana la amnezieretro-
',1'',:'.:,: ,..': :

anterograda (pierdere progresiva a informatiilor dinspre prezent spre trecut) si uneori aparitia

. 1 l,uner.pararnngar de tipul',ecmneziei
- hipoprosexia este constanta, accentuindu-se progresiv pana la pierderea totala acapacitatii de
i- .:'.
r ; Cohaeiltlafe .

(aprosexie)
- dezorientarea in timp, spatiu si la propria persoana sunt simptome invariabile in stadiimai
avap sale ale procesu lui deterio.rat'iv
' a. r'f'

- gandirea devine lenta si saraca in continut (saracie ideativa), uneori incoerenta; instadiile
.' ,incjpienle pot:apare idei delirante nesistematizate cu tematica de persecutie; instadii avansate
:
,: ,.
,':.:,1,rt.,*:
alterarea,gandirii'este cvasitotala reflectandu-se prin emiterea unor surtetefara sens sau mutism
- pe plan perceptiv se instaleaza treptat agnoziile, uneori la debut pot apare tulburari calitative ale
I i ..jr'r '. ,

perceptiei - inconstante - caracteristice sunt halucinatiile olfuctive, gustative si perceptii false din
.;sfurg:organelor genitale; t: :,

2. Simptome afective
.--.f!.
' ,,-,in,stad:ii,i'ncipiente apare depresie ca o reactie la constientizarea instalarii procesului deteriorativ
.
' .i :. l. ., ..,
., , ,.

.'.,.iri.|abi|itatea.se'poateasociadepresie.i1'apared.ispozitiadisforica
' -.ip,,stadll avansate'apire oaplatizare a reactiilor afective la stimuli, dublata de exploziiafective
de lrpul,atp'i eJoq,fara o caued apafenta'
3:
ryryryqrn"
comportamentale i ,

- primele simptome pe plan comportamental se refera la scaderea interesului pentru activitati si a


initiative!(sirnp.tecarePotdeterminaconfuziediagnosticacuepisoduldepresiv)
',
P{o€.resiv apar,perioade'de akinezie intre-rupte de perioade de agitatie, comportamentul.dev'ine
dezorganiiat..,f41g.5gn5,abundandstereotipiilesiperseverarilemotoriisiverbale..l.
Clasificare:
Du pfl etiologie:

{ot
:i etiologie:
,-
rj" . : , ,,:',Factori,genetici: . risdul pentru copiii parintilor cu boala Atzheimer este de l0 % (fatade 0,l: u/o

in populatia generala), - riscul pentru fratii pacientjlor cu boala Alzheimer este de 4 Yo (fata de
0,1 oh in populatia generala)
r, -!
,, '',,: i,triochimici:-scbdereaniv'elului cerebral alacetilcolinei probabilprindeficitdesinteza
(reducereaactivitatii enzimei AcetilColinTransferaza implicata in sinteza acetilcolinei)

Tablou clinic:
Jl
- apar reflexele timpurii - musculatura bucala este in permanenta miseare, duc toate obiectele la
gura, sug si mesteca in permanenta
- .. 'r.
- decesul survine ca urmare a'uno. infectii interourente sau in cadrul crizelor epfieptice

Diagnosticul se confirma prin aspectul cerebral caracteristic evidentiat prin examinare CT


Dementa vasculara

JrJJ
:l
I
I
I

l
I
I

- dismneziile snnt accentuate facand imposibila orientarea bolnavilor chiar in medii anterior
I ..
familiare

: pacientuldevine imobilizat la pat fiind pierduta continenta sfincteriana


.
- apar o .serie de reflexe patologice (de exemplu reflexul bucal - percutia buzelor determina
eontractura musculaturii periorale ou proiectia anterioara a buzelor)
- decesul survine cel mai adesea in cadrul unui nou accident vascular cerebral, fie tranzitor fie
constituit, mai rar prin infectii intercurente.
Diagnosticul se confirma prin aspectul de lacunarism cerebral evidentiabil prin CT.

J3
,!

TULBLTRARILEPSIHICEALEFEMETINPERIOADAPTJERPERALA
icedente de tulburdri psihioe sunt
Bo1ilemetlta1epotafbcta>Iaohdingravide.:':cttantgr"gu9tl!vuv
' ' de a dezvolta psihoza de sarcin['
mai exPuse rlscutul
Ceie mai trecvente gMe*erinckee Amsterdam):

-clepresia, atacul de panica si Rsihozele.

lrnpxlrlanta lor::

af ecte uza confbrtul mamei

- cleterffiina compli catii obstetri?3le


. afec leazanegati l

:Fnctoti de tisc:

istoric de al'ectiuni psihiatrice


ta

- I{'l'A Prodttsa de serrcina


o:perat:ta *azutirynta
ertctnarea precocedi n m*ernitate

\;ic,evenimentenegativerecente,imaginenegativadespre
lTil;;;;;d alimentatie ale sugarului'
< 5 ani, probleme de
.:soclal
sine. sprt-;tt1 r€

dezvoltarii afer:tiunilor neuro-psiho-afective in perioada puerperala


Facton obsteticali asociati:

(Bl*cltlnol e Catdif1):
tr.
rl
;l
prirrr iParitatea
I
,..1
I
* c0rllpltcatttle sarclntl -:

-complicatii le nasterii
-csZ.atr iana

-sexul feminine al surgarului


*nasterea prematuta
Travaliul
decompensari Psihice severe la lehuza.
Conrplicatiile nasterii pot fi asociate cu *-
soiltn secundare nasterll PredisPun la tulburari psihotice (Sharma
prf,lurrgit si tlllburarile de rf

{,undra)"
ridicat de sarclnl sl I

Fishcr (Melbourne - Australia) : exista o corelatie intre numarul


riscul de a dezvolta anxietate in ttmput s
arcinii si dePresie PostPartum/
rr pituitari)' amine biogene,
sterolzl
odificari hormonale (gonadali si
normonals \BUtr.uarr
Factori biologici: modthcart
r \ / rk)' varsta mai inairrt ata si nlalna
neuroactivi.cholesterolsiaciziigrasi(ZonanaI0--,,
a unei TPSI
singura. risc mai mare de dezvoltare

l+
cu
Ex;rstd 3 forme de manifestale specific
palologicd a c6ror denumire Sugereazd asocierea

na,$terea:

clepresia uqoar[ de maternitate

rJepresia Postn atul6,

psihoza'Post Partum

Depresia u$oaril de maternitate


r1
<.ersal,episoadelescurtede1abi1itateemo|iona16aparcaracteristicinjurul
gplsoaoele SL;urrtr (rs rouurL4uv v'rvFv^^*
Ca Un fgnOmgn unlvefsal,
clinic este de disforie, dar in unele cazvri
celei de a'4-a sau a 5-a zi de post partu m. Tabloul
poate fi dominat 9i de hiperactivitate, in
depresra
puncte de interes carwcteristicilor ce sugereaza ev:luIl.a spre
"i*lililffii,f'carca alo maternitAtii de simptomele
.postnataia qi delimit.area modificdrilor de' dispozilie
premergdtoare a1e psihozei afestive'

tot*nulutu'
L lYttu
Sin"rptomele dePresiei postnatale sunt aceleaqi
cu cele ale tulburarilor depresive standard' In
.-livedevinovilieqiinadecvarelegatedeafrlname
vlnovillrt; tr I
phis, f'erneile Prezinta frecvent ldel obseslve oe
bune sau (]ompetente' uneori descriu tendinle
agresive de a face r6u copilului carq sunt foafte

rar fraduse in faPt, dar care intreJin'sentimente de vinovdlie'

rl

lf,
r.1

:'I Psihoza
rl
care apar in perioada graviditafli qi naqterii
,l

I
Se cletrne$re ca un ansarnbh-r de tr-rlburdri psihice
in raport cu momentul apariliei se dife rentlaT,h,:
sau tn pel ioacla imecliat urm[toare.

-,- tx ,rropriu-zisd care apare in primele 10-15 zile dup6 naqtere;


psrltoza Puerperala f
de la naqtere 9i anttme in perioada
- psihoza post partum oare apare la rnai mare distanta

cllprinsa intre ctteva s6pt6rnani qi parrd la 3-4 luni ^t


duPit na$tere-
r{

Sinrptomele psihozei puel'perale sunt:

agitalie sau inhibilie psihornotorie;

modificf,ri ale con$tiin{ei de tip confuz;

tulbur[ri de PercePtrie;

r{
- modificari de disPozilie'
tablouri
psihoza post partum se caracteri zeazdprin
Spre deosebire cie psihoza puerperald,

clinice muit mai conturate '

lrratamentulprolrlacticcuprindeunansambludemetodedeconsiliereqipsihoterapiein
i naqtel'e qi adoptarea statusului de
maml'
eregf,tirea pentru

i
I

i
I
il

il
I
i
I

1
-I

Psihozele endogene:
1. PSIHOZAMANIACO'DEPRESIVA
boal6 care
psihoza maniaco-depresiva' este o
Cunoscutd ;i sub numele de psihozd periodica,

atipgecupredominanlisferaafectivitalii,manifestaticlinicprinacceseperiodicedemanie
saumelancoliesauprinalternareaacestordoudformedeboall.Maifrecventint6lnit6lafemei
decitlabf,rbafi,mairispanditdin!6rilecaldedecdtincelecutemperaturascdzuth'psihoza
maniaco-depresivlevolueazdperiodic,cuintervale'intreacQese'derestabilirecompletaade
aqi bolnav prezintd accese de
manie' altul numai
tututor funcliilor psihice' Uneori.acel
,"". 1J :;.;,;;, atat accese de
Majoritatea bolnavilor, ins6, prezintd
melancolie, aceese unice sau murtiple.
cat qi a
care apar cu un anumit ritm' Atit durata acceselor'
n,*i., cit qi de melancolie,
ce in ce mai
era psihotropelor' primele sunt din
intervalelor este variabila. insa astdzi,in
scurte qi remisiunile mai lungi'
prodromale:
amaniacal poate debuta brusc, exploziv sau precedat de simptome
Accesul
respiratorii sau trrlburdri psihice care,
la acelaEi
inclispozilie, tulburflri digestive' tulbur
indispozi1ie,tulburar101geS[rVg,lLllULrr4rl
dri
tulburarile afective I
bolnen', cle obicei sunt aceleaqi
("simptom semnal")' in perioada de stare'

donrin6tabloulpsihic.apdrArrdocre9tereatonusului"rm-hilffi-'i#!
jurul sdtt'
danseazd, intrd repede in relalii cu cei din
exagerath bund-dspozilie. vesel, c6nt6,

estedispr,rslaglume,ironii'Ritmulideatorcre$;.t1."ntorent'bolnavulestelogoreic'
ritm'
subiectul prin asocialii repezi ("fug6 de idei")' cale se real\zeaz| prin rimd'
schimband
de idei efervescentd poate duce chiar
la incoeren{[' pnn
contrast, co'tinuitate. Aceast[ fug[
zi\ie a maniacalurui poate dezldn{ui
in salonul de
scf,derea legaturilor logice. Buna-dispo
spontana este
dispunand pe cei din jurul sdu' Aten{ia
bolnavi o adevarata contagiune psihicd,
exagerati, in dauna atenfiei plovocate,
a tenacitdlii 9i concentrdrii' Memoria faptelor 9i
sunt
Id, realizdnd chiar o hipermnezie' Evocdrile
evenimentelor vechi gi recente este crescu
vorbegte gi scrie murt (graforee). Datoritd
superficiali*lii
etarate cu lux de amdnunte, bolnavul
de persoan[:
perceptriior, din cauza hipervigilit[1ii
atenliei' apal 5i iluziile' in special iluziile
cu alta, prin sc'derea posibilitdlii de
diferenfiere' Pe planul
bornavur co'f,undi ugor o persoa'd
cr'r conlinut expansiv, a ideilor
de m6rire, de
ginclirii este de subliniat aparilia icleilor delirante
.
autosttPraaPrecle[e . De exemplu. in
plin puseu maniacal, o pacienta susfinea .a ,J1ul 'at',
soprana pe
a fost ridicat la grad de general' rar eava deveni in curAnd prim
sublocotenent,
gi
Derirur expansiv ai maniacal'or este ins6 instab', f'ugitiv' modificdndu-se
soena operei.
gesticulat al bornavurui in puse maniacal
este
ren'nland la er de la o zi la alta. Limbajul
exagerat'
bogat, iar finuta, imbracamintea este
multicolora, olnamentala' femeia se fardeazl

J.i,
sunt frecvente' Netratat' accesul maniacal
iar tendin{ele spre exhibilionism qi hipersexualitate
cateva zile sau sdptdmdni de tratament'
poate dura luni cle zile. Remisiunea survine dupd
poate
alta manifestare a psihozei periodice' care
Accesul clepresiv, numit qi melancolie, este o
accesului maniacal sau a altui acces
surveni imediat sau dupf, un interval de la remisiunea
depresiv.
opus maniei' Dispozilia trist6' idealia
abloul clinic al melancoliei este situat la polul
.l

lipsa poftei de mdncare' lipsa de imbold in


incetinit6, aparilia rurei senzalii nepldcute, cu
melancolic .in faza de stare, melancolicul
activitate sunt simptome ce preceda uneori tabroul
qi nici placerea de a fi activ' Bolnavii vorbesc
este abitut, trist, abulic. adicb nu are ini{iativi

ingoapt6,rdspunzflndmonosilabiclaintrebdri.Acesteiinhibiliiafuncliilorpsihiceii
marginea patului, cu capul plecat pe piept'
cu
corespunde Ei o inhibilie motorie; stau pe
pot
adancd durere morald' se plang c6 nu mai
mainile incrucigate, cu mimica exprimand o
simli aceleaqi sentimente, cd nu mai pot participa
ia viala ("anestezie psihicd dureroas[")'
devin neliniqtili, se piimba
can, depresiunii i se adauga teama (anxietatea), melancolicii
agitalidelauncapltlaceldlaltalcamerei,igifr6ngmiinile,implorf,delaceidiniuraiutor
sau cer si li se c-urme viala. Halucinaliile gi iluziile auditive apar rat gi au caracter depresiv'
cu con{inut depresiv'
Nu rareori gandirilor li se adaugS idei delirante,
melancolicul rdmdne la pat'
i'tr-o form5 mai gravf,, melanoolia imbraci forma stuporoasa:
indeplinirea
,.*r, alinrentalia, r., cu nimeni, nu se miqci din pat, nici chiar pentru
- "o-rrnici holnz duna u1
n nqt\ Aceqti bolnavi,
unor necesitd{i fiziologice (urineaz6in pat). Aceqti
Olin stupoare' pot

1*n'
trece la acte impulsive bruq;te (se automut ileazd.,
se dau cu capul de pere{i' se pot chiar

sinucide). Dr,rpd cum vedem, melancolia este o


mare ulgenla de asisten{d psihiatricd'

Sinuciderea survine cu o tj.ecvenfi maximd. de obicei


la ieqirea din inhibilia motorie sau in
maniacal, qi in sindromul melancolic
perioadele de ieqire din acces. ca qi in sindromul
superficial. avand un
intat,ri,nsirnptome de ordin somatic. Maniacarii se alimenteazd
metabolism bazai crescut, scad in greutate, au un plus crescut Ei uneori tranzitul
gastrointestinal este accelerat. Dimpotrivi, melancolicii sunt
in general constipali zile intregi'

au palpitalii. duteri precordiale'

fn atara celcir do'd accese - maniacal qi melancolic - se descriu 9i forrne mixte tmanie
atenuate qi periodice de accese depresive Ei
str"rporoasd. melancolie coleroasd etc.) sau lorme
aqa-numita ciclotimie'
stdri hipomaniacale - acestea din urmd constituind
Asistenla gi tratamentul medical: Supravegherea in
spital, permanentd' mdsurile de igiena
de refuz alimentar' cu deshidratare' se
corporald pi alimentara sunt pe primul plan. in caz.urile
aclnririistrea zd. glucozahipertond i.v. in solulie
clorurosodicd izotonicd'

)3
@tr
qi bl6nda' Se
Alimentalia cu lingura trebuie sd se facf, cu rdbdare, pdstr6nd o atitudine calmd
apetitul cu
vor da la inceput lichide consistente (lapte cu ou, zahdt, compoturi); se va stimula
doze eutrofice de insulina gi se vor adrninistra vitamine. Se vor asigura
igiena corporal[ 9i

vestimentarf,. Vom supraveghea in cele trei ture bolnavii cu tentative


de suicid - ca sd nu

treacf, la f-apte - suprimdnd orice instrument tf,ios (lama, culit. oglinda


etc.), medicamente'
debazh'
in nranic. chimioterapia. medica{ia, psihoterapia qi ergoterapia prezinta orientarea
2. SCHIZOFRENIA
psihoze, qi anume
in 1911. Leuler descrie schizofrenia, accentuind caracteristica acestui
cliscordapla tulburdrilor psihice (schizein
: a desp64i). Prin schizofrenie definim boala
caract"erizat[ prin disocierea func{iilor psihice, tulburdri de gdndire, idei delirante, halucinalii,
tulburari catatonice. cu pdstrarea in memorie a datelor achizilionate' Este
ridic[ cele mai multe probleme in psihiatria
r.r'a dintre psihclzele cele mai frecvente qi care
actuaii. Poate apdrea brusc sau lent, imbr[cAnd aspectul unei nevrozQ, tulburdri
de

comportament, cu clebut depresiv, expansiv sau chiar aspect demenfial' La


inceput, bolnavul

sau cei clin jurul s6u pot constata cd s-a schimbat ceva in personalitatea 9i
comportamentul

sf,u, in sensul cd acesta clevine mai izolat, mai retras. Prin scbderea randamentului in munci,
elevul sau stttdentul bolnav rimdnein urma celorlalli'
iltreaga comportare se modificd, iqi schimbd indeletnicirie, preocupdrile, in special
t

cledicAndu-seproblenrelorabstractedefilozoo.,l
cefalee. senzalie de "cap gol", astenie, insomnii sau acuzd diverse senz-gtrti-seplaeirls'/i
,l""o sentimentele
"egeta
falA de cei din jur, se inverseazd sau apare o ambivalenld afectivd, interesul pentru linutd
qi

preocup6rile fala cle igiend personald ramlnd in urm6. De multe ori bolnavul este surprins cu
privjrea t-rxd intr-un punct, avdncl intr-adevdr aspectul unui individ rupt de realitate.
iri per.ioada de stare, fenomenele se accentue azd, apar masive tulburdri afective, tulburdri de

g6ndire, perceplie, activitate, instincte qi voinla. Memoria rdmdne invariabil nealteratd.


Dupd aspectul clinic deosebim 4 forme clasice de schizofrenie:
Irorma simplf, - simpld prin s[rdcia simptomelor, dar clestul de gravd prin prognosticul sdu - se

caracterrzeazd printr-o evoh-r{ie lentd, fbrd remisiuni. Cu gindire autistd, rar populata de idei
deliralte, cu asocialii cle idei inadecvate mergAnd pAnd la "salata de cuvinte", bolnavul cu
schizofrenie simpla prezintd rar tulburdri de perceplie de tip iluzie sau halucinalie. in general,
cu o activitate redr.rs6, devenind chiar abulic, bolnavul se izoleazd. iqi restrdnge sfera
intereselor personale. devine iritabil. intrh in conflict cu f'amilia, prin scdderea vielii afective.
Apare inversiunea afectiv[ sau indiferenla fa{[ de cei din jurul sdu. Conflictul se poate extinde

Jry
din societatea apropiatd. in plus, poate manif'esta grimase' manierisme'
gi asupra celor
puerilism. Bizar, ciudat in acliuiil
sale,schizofreniculprezinllfrecventsenza{iade
de
de cei din iurul sdu qi chiar fala de sine insuqi (fenomene
clerealizare, cle instrdinare
in
senzalia c6 s-a schirnbat, cd nu
mai este ca inainte' cd s-a dedubiat
depersonali zare);are
o stare pseudo-
sine, Iivolulia acestei tbrme este
torpid' Ei, prin cronicizare' melge cdtre
I e apato-abulice'
clemenlial d, predomind ncl fenomene
v'rstd foarte tandr6, cer mai frecvent
in perioada de
schizofienia hebefi.enicd apare Ia o
se catacterizeazd prtrrtt-o serie de simptome polimorfe:
puber.tate sau in aclolescen16, 9i
Tulbur'rile afective
comportament osc'ant, puerir,
cu tenclin!' Ia acte antisociare, bizare.
edebun[-dispozilie,deobiceinemotivattr,pacientul
imbracl cliverse aspecte: de la o star
indispozi{ie, iritab'itate sau chiar
plins nejustificat'
poate trece repede ra o stare de
Sentimentelesa]esuntoscilante,ambivalenlesauinversate.Idealiaestemodificatd,insensul puse'
marcate incoerenle, bolnavul dand r[spunsuri aldturi de intrebdrile
prezenlei unei
cu teme multiple'
este cre murte ori afectat, in sensul apari{iei ideilor delirante,
Fondul ideativ
cea mai gravd formd de schizofrenie'
ins[ labile. trecitoare. Hebefrenia este considerati
qi duc.nd la destrdmarea gdndirii
crebr_rrdncl ra o varstd in care
are loc schimbarea personaritf,lii

1i a intregii vieli Psihicc'


primul rand prin tulburtrri in sfera activitafli qi
sclrizotienia catatonicd se caract €rtzeazb.in
ffi*,'catatonic.Esteconsiderat[ceamaibenigndtbrmf,de
catatonic[ se manifestl
schizofrenie. I)ebutand i' jurur virstei de 1g - 20 de ani, schizofrenia
un timp indelungat in pozilii fixe'
in
nt,rainiffi
nemiEcare.
ln pozllll rrrsurrruut
in totald inhibilie motorle' inpoziliiincomode,frr6s6oboseasc[.Catatonicul
intr-un coll de
pozi{ie de "cocoq de puqcd" sau in picioare
rimdne ore intregi sau chiar zile in
circulatorii la extremit'li (acrocianoz6)' sau lungit in pat cu capul
salon, cu grave tulbur'ri
psihic[" sau "pernd de aer")' Fenomenul
de catalepsie sau
ridicat nespriiinit ("pern6
Agitaiia catatonici este o catatonie motorie,
flexibilitate ceroasd este frecvent intiilnit.
vocifereaz[, pronunldnd cuvinte stereot';pe'
stereotipi, inversa celei inhibate. Bolnavul !ip[,
se reartzeazri gi in vorbire
(stereotipii verbale) sau in
execrrtAncl miqciri stereotipe. Stereotipia

soris(sterecltipiigrafice).Tulburirilesemanifestideasemeneasubtbrmasugestibl'litafi'a
ordinelor
negativismului verbal sau alimentar,
motof, activ sau pasiv' Bolnavul se opune
'.lecutdndchiaracliuniinverse.Alteoripacientulprezintdsugestibilitate
'' r'vvruv
noastrg motont, ex
(ecopraxie) sau vorbirea
exagerati, repetind ca oglindd mimica (ecomimie)' gesturile
in
manifesta
o stare de urgen!6' mai ales cand se
interlocutorului (ecolalie). catatonia reprezintl
spectaculos este tabloul clinic'
pe at6t de
cu negativism alimentar. Totuqi, pe cdt de

Jo
qi
se intervine prompt (terapie electroconvulsivantd
spectacliloasa este qi rernisiunea c6nd
ne urol ePti ce rnaj ore)'
in cdmpul
tabloul clinic se imboga|eqte prin aparilia
Schizofienia paranoidd. In aceastd formd,
pseudohalucinaliilor' u"t:-:'
percepliilor a iluziilor qi halucinaliilor adevdrate qi a 1"1'
furd gdndurile' Vdrsta in jurul cireia
voci insultdtoare, aude voci in cap sau
1
goapte,
.se
este aproximativ 30 - 35 de ani. ldealia este frecvent
debr_rteaz' aceastf, form6 de schizofrenie

paralizatddeideidelirante.Intetpreteazdfiecaregest'rnimicacelordinjur,caexprimdnd
gantluri?ndreptateimpotrivalui'Treptat,temerilesegeneralizeazl'bolnavuldevineretrasin
oamerasa.refuz1alimentele,considerAndc6suntotrdvite;aldturideacesteinterpretdri
delirante.suntsemnelepersecutorii:percep{iilesetulbur6'bolnavulstmGungustdeosebitin
gurf,,anumitemirosurisausubstanleletrimiseincamer6'inmdncare'inbaie'Alteoribolnavii
gdndurile 9i acliunile lor prin **::'""::'
simt cum le sunt influenlate qi teleghidate .t*:'
Se cred hipnot tzali, numai sunt ''ei'' Qa inainte. Uneori iEi siml
televiziune, radio sau telepatie.
in
au senzalia c[ plutesc, nu mai au pondere; personalitatea este alterata'
corpul mai uqor,

sensulcdse.simtdedublafi.Alteoriaparideidegelozie,erotomanie,defiliafie.Secred
se simt posedali de forle oculte' mistice'
Nu insd
sLrbstituili de persoane importante sau
ci le ascund, le disimu|eazd' Aqa se explic'
de ce
totdeauna bolnavii declard ideile delirante,
sa-qi fac6
deseori aceEti bolnavi sunt capabiti ae
acliuni cu aspect medico-legaf incercdnd

singr-rridreptate.Evoluliaschizofienieiparanoideestedeobiceicronic[atuncicdndbolnavul
nuseinterneazd.TntaHtentulirrstituitpromptqiprecoceducelacelenraibunerezultate.C6nd
pe un teren de nedezvoltare psihica (fond
oligofren), schizofrenia se nume$te "grefat6"'
apare

Tratamentulinformelecatatoniceestedeurgen{d,indicdndu-seacoloundenuSunt
majore
dublatd de administrarea de psihotrope
oontraindica{ii o terapie electroconvulsivant[,
de tip Flaloperidol, Majeptil, Levomepromazin'
in schizofrenia hebefrenic[, paranoidd Ei
simpii,tratamentulestemaiindelungat,cusubstanlepsihotrope,insulina,vitamine.EvoluAnd
ingeneralfavorabilsutrtratament,ca'zuriletrebuieurmdriteindeaproapeqidupdextefnare,
printr-un tratament de intrefinere' cu doze
prin control periodic la policlinicd qi, mai ales,
mici'orale,deneutoleptice.Schizofreniapuneproblemeprinevoluliagicomportamentul
bolnavului,atdtmedicale,citgimeclico-sociale,dereinserlieinvialasocial[,recupbrareqi
'
;

,*incadrare in rnuncd - probleme cle multe


ori cu interferenle medico-legale'

f^
3. PARANOIA
, in care nu se intalnesc
i F,ste o psihozd caractertzata printr-un delir cronic, sistematizal,
\ Temele rlelirante dezvoltate in general de paranoici sunt de persecufie,
gelozie'
\1 halucinalii. delirante
paranoicii sunt loarte activi, revendicativi. procesomani'
\ inuenlie- de mdrire 9i de descc rperire.
i"
\.'

:
Jl
cu aspect medico-legal' Tratamentul
in aceste deliruri este
dancl naqtere t'recvent la conflicte
- timp' de luni qi chiar cle ani de zile
- de
indelungat, constind printr-o cur'6 suslinut[
fbarte
de psihoterapie'
de ergoterapie qi, unde se poate'
medicamente neuroleptice, urmatf,

AZ