ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

Interdependența dintre tehnologiile IT&C

și întreprinderea inteligentă

Disciplina: Managementul sistemelor informatice

Conducător proiect: prof. Univ. Dr. Ioan Radu

Cadru didactic îndrumător proiect: Tudor Stomff

Realizat de: Constantinescu Nicoleta și Cotîtță Alexandru, grupa 131, seria A.

Cuprins
Introducere .....................................................................................................................................................2
Capitolul 1: Considerente ale întreprinderii inteligente .................................................................................3
Capitolul 2: Procese ale întreprinderii inteligente…………………………………………..........................4
Capitolul 3: Categorii de sisteme inteligente……………………………………………………………….5

Capitolul 4: Necesitatea sistemelor inteligente……………………………………………………………..8

Capitolul 5: Analiza SWOT…………………………………………………………………………...……9

Capitolul 6: Principalele tehnologii curente de IT&C……………………………………………………..10

Capitolul 7: Influența tehnologiilor IT&C în sistemul decisional………………………….

Bibliografie…………………………………………………………………………………………..

Cuvinte cheie………………

Indexul tabelelor…………………………………………………………………………….

Note de final…………………………………………………………………………………

Diagrama Gantt…………………………………………………………………
Introducere
De-a lungul istoriei, economia a cunoscut o serie de etape, pornind cu economia agricolă,
continuând cu economia industrială, apoi cu economia post-industrială ca acum, în prezent,
aceasta să fie bazată pe cunoaștere. Această ultimă etapă este marcată de multiplele inovații
tehnologice și de competitivitatea la nivel global, care prezintă necesitatea de a inova în mod
continuu.
Schimbările tehnologice care au avut loc în ultimii ani au condus la o nouă gândire
privind întreprinderea şi activitatea sa, cu implicaţii majore la nivel organizaţional şi în ceea ce
priveşte managementul. Dezvoltarea şi utilizarea sistemelor inteligente în cadrul unei organizaţii
permite managerilor să folosească cunoaşterea depozitată pentru rezolvarea problemelor
complexe din cadrul organizaţiei şi pentru luarea deciziilor strategice.
Utilizarea sistemelor inteligente care sunt permanente, nu fac grevă, nu solicită concediu,
pot memora, consulta şi prelucra volume considerabile de date şi cunoştinţe şi pot funcţiona 24
de ore din 24, asigură o independenţă a managementului de salariaţi şi pune la dispoziţia
managerilor toate cunoştinţele acumulate asistându-i în soluţionarea problemelor complexe şi
luarea deciziilor. Sistemele inteligente oferă posibilitatea exploatării cunoaşterii prin combinarea
potenţialului tehnologiei bazelor de date cu tehnologia bazelor de cunoştinţe şi a sistemelor
expert, remarcându-se în acest sens tehnologia bazelor de date inteligente.
Astfel, pentru a putea face față competitivității, companiile sunt nevoite să-și folosească
resursele interne prin adaptabilitate și schimbare. Altfel spus, companiile răspund stimulilor din
mediul extern prin utilizarea cunoștințelor angajaților. Așa cum Peter Druker spunea în lucrarea
sa “Managing the next society”, cunoașterea este cea mai importată resursă. Importanța
cunoașterii este dată de următoarele concluzii:

1) Asigură satisfacerea clienților;

2) Este apreciată în toate regiunile lumii;
3) Reprezintă cheia spre succes pentru orice sector de activitate.

Această schimbare împreună cu schimbările apărute la nivel organizațional, determină

întreprinderea să aibă trăsături ,,diferite”. În acest context, se pune accentul pe anticipare,
trăsătură caracteristică întreprinderii inteligente. Pe parcursul acestei lucrări, vom analiza
tehnologiile inteligente și procesele informatice din cadrul companiei Hydrosystems SRL, a cărui
obiect de activitate este comerțul cu pompe hidraulice, piscine, furtunuri etc.

Capitotul 1: Considerente ale

întreprinderii inteligente

Întreprinderea secolului 21 sau întreprinderea inteligentă pune accentul pe valorificare

cunoștinelor din mediul intern (prin utilizarea tehnologiei informatice și a comunicării), cu
scopul de a obține cele mai bune variante de utilizare a resurselor disponibile, în conformitate cu
obiectivele stabilite.

În continuare, putem enumera câteva dintre caracteristicile esențiale ale

întreprinderii inteligente (Business Intelligence):

1) Orientarea către client

2) Preocuparea intensă pentru vegherea economiei și a benchmarking-ului
3) Proactivitatea și agilitatea
4) Realizarea unor proiecte în cadrul întreprinderii
5) Utilizarea unor rețele inteligente cooperative (cu scopul de a mobiliza inteligențele
umane și artificiale)
6) Virtualizarea întreprinderii.

Principalul instrument al întreprinderii inteligente este reprezentat de sistemele informatice.

Acestea au rolul de a identifica, extrage și de a analiza datele dintr-o întreprindere cu scopul de
facilita sistemul decizional. Deși la început aceste sisteme erau destinate doar managementului
organizației, acum acestea pot fi utilizate de către toți angajații. Această schimbare este datorată
unei noi culturi organizaționale, care pune accentul pe obiective clare.
Capitolul 2: Procese ale întreprinderii
inteligente

Pentru a putea pune în evidență principalele procese într-o întreprindere inteligentă, vom
exemplifica întreprinderea SC Hydrosystems SRL, a cărui obiect de activitate este distribuția de
pompe de apă și alte bunuri similare.
Un prim proces este reprezentat de vizualizarea interactivă a datelor. Acest proces este unul
complicat, mai ales din cauza faptului că necesită multe resurse, în special timp și oameni. Fiind
vorba de o companie relativ mare, volumul datelor este pe măsură. Reprezentarea vizuală a
acestor date simplifică mult procesele și îi ajută pe angajați să înțeleagă mai bine conținutul
datelor, indiferent de nivelul ierarhic, nivelul de studii sau specializare.
De exemplu, compania utilizează sistemul CRM pentru a ține evidența furnizorilor, în cadrul
departamentului Vânzări. Astfel, angajații au acces la o bază de date care poate fi actualizată în
timp real și care cuprinde principalele date necesare desfășurării activității.
Pentru departamentul Achiziții, întreprinderea utilizează o aplicație dezvoltată de furnizori,
prin intermediul căreia compania este mereu la curent cu produsele aflate pe stoc, specificațiile
tehnice ale acestora și, de asemenea, prețul loc. În plus, contabilitatea întreprinderii este ținută cu
ajutorul unui program special, Saga.
Al doilea proces este reprezentat de vizualizarea datelor. Sistemele informatice de ultimă
generație reușesc să analizeze și să prelucreze un volum mare de date, reunind informații din
domenii variate. În momentul în care datele pot fi vizualizate, sunt mult mai ușor de analizat, un
aspect important în depistarea punctelor slabe și a amenințărilor companiei. Desigur, astfel pot și
analizate și punctele tari și oportunitățile. Acest lucru este posibil prin analizarea detaliilor, în
special în cazul graficelor și a diagramelor.
Al treilea proces este reprezentat de exploatarea informațiilor. Sistemele informatice oferă
posibilitatea de a obține concluzii și răspunsuri pe baza informațiilor deținute. Deși se lucrează
cu un volum mare de informații, angajații pot realiza vizualizări interactive, prin intermediul
acestor sisteme.
Ultimul proces este reprezentat de comunicarea informațiilor. Pentru a realiza vizualizările
interactive este necesar un timp relativ scurt. Apoi, acestea pot fi
împărtășite celorlalți angajați sau șefilor ierarhici prin intermediul internetului. Acest lucru se
realizează în câteva secunde. Putem vorbi aici despre eficientizarea comunicării. Informația
ajunge la destinatar nealterată și în timp util.

Capitolul 3: Categorii de sisteme

inteligente
În realizarea sistemelor inteligente s-au conturat următoarele abordări principale:
sisteme expert bazate pe reguli, în care cunoştinţele sunt reprezentate prin reguli de producţie;
sisteme bazate pe reţele neuronale, în care baza de cunoştinţe este creată automat de un
algoritm de învăţare plecând de la o mulţime de exemple de învăţare, baza de cunoştinţe este
implicit reprezentată de ponderile conexiunilor dintre neuroni şi nu există o bază de cunoştinţe
explicită ca în abordarea bazată pe reguli;
sisteme multiagent care sunt sisteme distribuite formate dintr-o colecţie de agenţi autonomi
care interacţionează într-un mediu comun. Avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre abordări
sunt complementare şi de aceea s-au definit modele mixte (hibride) care combină avantajele celor
trei tipuri de sisteme.

Sisteme expert bazate pe reguli

Sistemele expert sunt sisteme informatice care stochează cunoştinţele dintr-un domeniu
bine precizat şi au capacitatea de a realiza expertize de o calitate apropiată de a celor realizate de
experţii umani. Într-un sistem expert bazat pe reguli pot fi evidenţiate următoarele componente:
- o bază de cunoştinţe explicită constituită din o bază de fapte şi o bază de reguli; motorul
de inferenţe;
- interfaţa utilizator.
O categorie aparte de sisteme expert bazate pe reguli o reprezintă sistemele expert
generalizabile sau generatoarele de sisteme expert care sunt acele sisteme expert care conţin
motorul de inferenţe, sistemul de gestiune al bazei de cunoştinţe, interfaţa de comunicaţie cu
utilizatorul, dar a căror bază de cunoştinţe este vidă. Generatoarele de sisteme expert sunt
sisteme bazate pe reguli de producţie, capabile de a stoca diverse cunoştinţe reprezentate prin
reguli şi de a deduce cu ajutorul acestora şi a valorilor unor fapte precizate de utilizator, noi
cunoştinţe.
 Sisteme bazate pe reţele neuronale (sisteme conexioniste)
Un sistem conexionist constă dintr-o reţea de elemente de tip neuron interconectate, care
realizează anumite funcţii logice simple. Într-un astfel de sistem informaţia este memorată difuz
în toată reţeaua, fiind reprezentată de ponderile conexiunilor sinaptice dintre neuronii reţelei. O
caracteristică importantă a reţelelor neuronale este capacitatea de a învăţa din exemple şi de a
construi algoritmul de rezolvare a unei probleme pornind de la mulţimea de exemple de instruire
şi regula de modificare a ponderilor interneuronale. Prelucrarea informaţiei în sistemele
neuronale constă în efectuarea unor calcule numerice (calcul matriceal) prin care în faza de
învăţare se urmăreşte descoperirea relaţiilor existente între intrările şi ieşirile unui set de exemple
de instruire, relaţii ce vor fi ulterior utilizate pentru prelucrarea unor seturi noi de date de intrare
în vederea clasificării lor. Pot fi astfel analizate seturi mari de date, din care unele pot fi incerte
sau incomplete, pentru a identifica caracteristicile şi gruparea lor în clase fără a cunoaşte apriori
regulile de aplicat, reguli ce vor fi deduse de sistem în faza de instruire prin procesarea numerică
a datelor. Instruirea reţelei poate fi reactualizată prin utilizarea unor noi seturi de date de
instruire. Un inconvenient al acestor sisteme este faptul că procesul de raţionament nu poate fi
explicat iar cunoştinţele nu sunt reprezentate explicit. Pentru soluţionarea unor probleme
complexe, reţelele neuronale pot fi combinate, în cadrul unui sistem integrat, cu alte tehnologii
printre care: baze de date, sisteme expert, data mining, etc. În cadrul aplicaţiilor de tip data
mining, reţelele neuronale pot fi utilizate pentru identificarea corelaţiilor din bazele de date în
vederea descoperirii unor „şabloane” (patterns) semnificative în structura datelor şi extragerea
informaţiilor predictive ascunse din bazele mari de date. În ultimii ani, reţelele neuronale
artificiale sunt utilizate cu succes pentru rezolvarea unor probleme complexe printre care:
procesarea limbajului natural, robotica, vederea artificială şi procesarea semnalelor,
recunoaşterea scrisului de mână, sisteme de sprijinire a deciziei.

Sisteme multiagent
Un sistem multiagent (SMA) este un sistem distribuit format dintr-o colecţie de agenţi
autonomi care interacţionează într-un mediu comun, fiecare agent având cunoştinţe, capacităţi de
acţiune şi scopuri proprii. Funcţie de tipurile de agenţi utilizaţi se pot identifica două categorii de
sisteme multiagent inteligente şi anume:
- SMA cu agenţi cognitivi, numite şi sisteme multiagent cognitive;
- SMA cu agenţi reactivi, numite şi sisteme multiagent reactive.
 Sistemele multiagent cognitive urmăresc să simuleze aspecte ale comportamentului uman
prin tratarea noţiunilor de scop, cooperare, competiţie, organizare în structuri sociale şi stabilirea
relaţiilor de dependenţă în aceste structuri, capacitate de învăţare şi auto-perfecţionare. Un sistem
multiagent cognitiv reprezintă un sistem particular bazat pe cunoştinţe ce conţine o reprezentare
simbolică a cunoştinţelor despre lumea în care evoluează fiind capabil să ia decizii prin
intermediul unui proces inferenţial de raţionament. Însă, spre deosebire de un sistem bazat pe
cunoştinţe clasic, în cadrul unui sistem multiagent, un agent reprezintă simbolic lumea atât prin
convingeri, care sunt păreri despre lume, eventual incomplete sau eronate, cât şi prin cunoştinţe
care reprezintă fapte adevărate despre acea lume. De asemenea, un agent trebuie să fie capabil să
raţioneze atât despre propriile lui convingeri şi cunoştinţe cât şi despre cele ale celorlalţi agenţi
cu care interacţionează într-un anumit mediu. Abordarea cognitivă a agenţilor, ridică o serie de
probleme critice în special referitor la complexitatea de calcul şi dificultatea algoritmilor necesari
prelucrărilor simbolice.
Un sistem multiagent reactiv este un sistem în care agenţii sunt unităţi simple de
prelucrare, capabile să reacţioneze la schimbările de mediu şi să execute acţiuni simple
corespunzător acestor schimbări. Un astfel de sistem este inspirat din organizarea şi activitatea
comunităţilor biologice de insecte. Astfel, o albină nu poate fi considerată inteligentă însă
comportamentul stupului în ansamblu şi modul de organizare a albinelor, executând acţiuni
comune şi coordonate în vederea realizării scopului, prezintă elemente de inteligenţă. Adepţii
sistemelor multiagent reactive, criticând abordarea cognitivă, consideră că inteligenţa este situată
în lumea exterioară şi nu la nivelul componentelor de prelucrare individuale, respectiv agenţii,
comportarea inteligentă fiind un rezultat al interacţiunii dintre agenţi şi mediu, iar inteligenţa este
o proprietate a sistemului ca întreg. În acest sens, au fost propuse sisteme cu arhitecturi care
modelează structura şi comportamentul colectivităţilor de insecte, sisteme care ar putea fi
realizate într-o abordare subsimbolică utilizând reţele neuronale sau algoritmi genetici.
O altă direcţie de cercetare o constituie abordarea mixtă cognitiv-reactivă având în vedere
avantajele şi dezavantajele fiecăreia dintre cele două categorii de sisteme multiagent.
Capitolul 4: Necesitatea sistemelor
inteligente

Companiile resimt tot mai mult nevoia de a utiliza aplicaţiile mobile pentru a-şi menţine
competitivitatea. Folosirea aplicaţiilor mobile a devenit în prezent din ce în ce mai necesară şi în
mediul de business, în condiţiile în care tot mai mulţi angajaţi sunt utilizatori de smartphone-uri
şi tablete, dispozitive care le permit să fie mobili şi care, împreună cu aplicaţii software îi ajută la
creşterea productivităţii şi la menţinerea relaţiilor cu clienţii. Până de curând aplicaţiile moblle s-
au adresat în principal consumatorilor finali, explozia vânzărilor de smartphone-uri şi tablete
dând de fapt naşterea acestei noi industrii. Astfel, odată adoptate la scară largă de consumatori,
aplicaţiile mobile încep să fie tot mai cerute şi în cadrul companiilor, atât pentru utilizarea internă
- simplificarea anumitor procese, cât şi pentru facilitarea comunicării cu clienţii, acestea fiind
practic canale de vânzare şi de comunicare.
Utilizarea aplicaţiilor mobile în mediul de business au în primul rând impact asupra
productivităţii angajţilor. Dispozitivele mobile împreună cu aplicaţiile software dedícate
activităţiilor specifice angajaţiilor dintr-o anumită industrie şi companie le permit acestora să
lucreze spre exemplu de acasă, fiind astfel mai creativi, şi implicit mai productivi decât în mediul
de lucru dintr-un birou modern de tip “open space”. În astfel de spaţii, în care un angajat este
înconjurat de multe alte persoane, procesul de lucru al unui salariat poate fi înrerupt constant,
ceea ce duce la ineficienţă. Prin intermediul tehnologiei, angajaţii pot avea controlul asupra
întreruperilor procesului de lucru, ei fiind cei care decid dacă este momentul oportun pentru a
răspunde unor solicitări sau nu într-un anumit moment.
Un alt avantaj al folosirii aplicaţiilor mobile în mediul de business este posibilitatea de a
creşte eficienţa pentru anumite sarcini repetitive şi rapiditatea în a aproba sau răspunde unor
solicitări. În situaţii care necesită un grad mai mare de libetate şi flexibilitate al mâinilor,
dispozitivele de tip “wearble” ar fi putea fi mai adecvate decât un smartphone sau o tabletă. Spre
exemplu, angajaţii din zona de asistenţă pentru clienţi ar putea folosi ochelarii Google Glass
pentru a căuta rapid informaţii şi utiliza în acelaşi timp ambele mâini pentru a ajuta clientul. Iar
în cazul nevoii de a aproba rapid o anumită solicitare, un angajat poate folosi un ceas inteligent.
Evident, tehnologia mobilă este mai puțin costisitoare, mai accesibilă
 și, în multe feluri, mai ușor de utilizat decât tehnologiile IT clasice, și o face mult mai atractivă
pentru corporații. Dar, ceea ce nu pare a fi atât de evident, este măsura în care se va democratiza
utilizarea tehnologiei mobile în întreprinderile din sectoarele slab deservite și în locații
îndepărtate.
Extinderea utilizării aplicațiilor mobile pentru lucrătorii fără birou, cu focus pe
verticalele-cheie precum Sănătate, Construcții și alte servicii de teren, va determina o creștere a
ofertelor de servicii integrate special dezvoltate pentru aceste industrii. Este important de
menționat ca lucrătorii mobili, fără birou, reprezintă 80% din totalul forței de lucru globale.

Capitolul 5: Analiza SWOT a companiei

Hydrosystems SRL

-tabelul 1-Analiza SWOT-

Puncte tari:
1. Situație economică
favorabilă
2. Grad ridicat de
informatizare
3. Respectarea principiului
dezvoltării durabile
Puncte slabe:
1. Lipsa unui departament
informatic și a personalului
specializat
2. Utilizarea ineficientă a
mijloacelor fixe
3. Lipsa unei persoane cu
pregătire în domeniul
informatic la nivelul
managementului superior

Oportunități:
1. Posibilitatea de a vinde în lanțuri 1. creșterea veniturilor prin
importante de magazine (Dedeman) distribuirea produselor în cât
mai multe magazine de
profil
2. Dezvoltarea unui sistem informatic pe 2. crearea unui sistem
baza informațiilor primite de la furnizori decizional bazat de
informatică
1. Posibilitatea de a
extinde compania și în alte
țări impune înființarea unui
departament de IT și
angajarea de personal
specializat.
2.Posibilitatea de a
dezvolta un sistem
informatic va putea ajuta la
utilizarea eficientă a
mijloacelor fixe existente.
3. Deschiderea către piețe din Europa
Pericole:
1. Concurență din partea unor magazine
mari (Praktiker)
2. Cadrul legislativ să nu permită
implementarea unui anumit sistem
informatic
3. utilizarea responsabilă a
resurselor, astfel încât să
crească încrederea în
activitățile întreprinderii,
mai ales în țări în care
compania nu este cunoscută.
1. Oferirea unor produse de
înaltă calitate, datorită
sistemului informatic, astfel
încât acestea să fie
superioare față de produsele
concurenței.
2 .Gradul ridicat de
informatizare permite
companiei să analizeze
posibilitățile implementării
sistemului informatic, astfel
încât activitatea companiei
să se desfășoare într-un
cadru legal.
3. Pentru a putea lua
decizii în domeniul IT este
obligatoriu ca în
conducerea companiei să
fie o persoană cu pregătire
în domeniu.
1. Concurența mare poate
obliga compania să-și
utilizeze eficient resursele
și activele deja existente,
pentru a nu investi mai
mulți bani în viitor.
2. Un departament de IT
poate găsi soluții astfel
încât să fie respectată
legislația în vigoare.

3. Neîncrederea clienților într-un astfel de 3. Fiind o companie de 3. Prezența în conducere a

sistem tradiție, care pune accentul
pe calitate și pe dezvoltarea
durabilă, clienții vor fi
mulțumiți de produsele
achiziționate.
unei persoane specializate
în IT poate face ca
încrederea în produsele
companiei să crească.

Capitolul 6: Principalele tehnologii

curente de IT&C
Mediul tehnologic se caracterizează prin faptul că este dinamic și foarte diversificat în
funcție de cererea de pe piață. Acest aspect este valabil și pentru sistemele informatice utilizate
în întreprinderi. În cele ce urmează, vom descrie, pe scurt, cele mai căutate sisteme informatice
în anul 2017.

Primul sistem despre care vom vorbi este Dundas. Acesta este un instrument adresat
întreprindrerilor inteligente și funcționează ca un browser. Acesta este util pentru vizualizarea
datelor și pentru realizarea rapidă a diferitelor rapoarte, atât pe calculator, cât și pe tablete sau
smartphone-uri. În plus, utilizatorii pot realiza diferite analize pe baza datelor colectate. Fiind de
tip browser, Dundas poate opera și pe sisteme de tip cloud.

Un alt sistem căutat este Domo, acesta fiind în totalitate axat pe instrumente de management.
Programul integrează baze de date, tabele și chiar părți de social media (Facebook, Whatsapp).
Se adresează atât companiilor mici, cât și companiilor mari și este compatibil cu orice sistem de
operare.

Looker este un sistem axat mai mult pe prtea de marketing, deoarece permite analizarea
lanțurilor de magazine, preferințele consumatorilor și analizarea metodelor de distribuție.
Sistemul funcționează ca o bază de date și este foarte ușor de utilizat. Poate realiza grafice,
diagrame și rapoarte. Este recomandat pentru finanțe, publicitate, învățământ și domeniul
farmaceutic.
Google Analytics: reprezintă măsurarea, colectarea, analiza și raportarea datelor cu scopul de
a înțelege și optimiza folosirea web-ului. 57% dintre site-urile online îl folosesc.
-figura 2- Diagramă în Google Analytics-

CamScanner: operația de scanare a documentelor sau pozelor se poate face foarte simplu.
Folosind camera telefonului, CamScanner face o fotografie a documentului, după care selectând
marginile precis, aplatizează și aplică diverse efecte acelui document pentru a realiza un scan
perfect. Ca și pas final documentul poate fi trimis către imprimantă, mail,bluetooth și toate
opțiunile de share pe care le are un dispozitiv cu Android.
Toată operațiunea durează sub un minut și rezultatele sunt de calitate. CamScanner permite și
salvarea fișierului scanat în format PDF sau JPEG, și de asemenea poți adăuga imagini multiple
per fiecare fișier.
-figura 3. Exemplu CamScanner-
 LinkedIn: facilitează conectarea cu oamenii şi lucrurile importante în lumea dvs.
profesională. Totul începe de la profilul dvs. LinkedIn. Acesta nu este doar CV-ul dvs.
profesional, ci arată lumii cine sunteţi şi ce aţi realizat în cariera dvs. Căutați persoane, joburi,
companii şi grupuri; primiţi actualizări de la persoane, publicişti şi companii care sunt importante
pentru succesul dvs. profesional; actualizaţi-vă profilul profesional direct din aplicaţie, pentru a
vă finisa CV-ul oriunde v-aţi afla.

-figura 4 Profil Linkedin-

 TeamViewer: oferă un acces de la distanţă facil, rapid şi securizat la sistemele Windows,
Mac şi Linux. TeamViewer este deja utilizat pe mai mult de 200.000.000 de computere din
lumea întreagă. Puteţi utiliza această aplicaţie pentru: a controla de la distanţă computere ca şi
cum v-aţi afla chiar în faţa acestora; a oferi asistenţă clienţilor, colegilor şi prietenilor
dumneavoastră chiar şi când vă aflaţi în deplasare; a accesa spaţiul dumneavoastră de lucru de la
birou cu toate documentele şi aplicaţiile instalate; a administra de la distanţă computere
nesupravegheate (de exemplu servere).
-figura 5 Exemplu TeamViewer-
GOOGLE DRIVE:
Poți depozita toate documentele și fișierele de care ai nevoie într-un singur loc,
astfel încât să le poți accesa din orice loc și să le împarți cu persoanele cu care
colaborezi. Oricând ai o idee nouă documentele se pot edita direct de pe
telefonul mobil.

-figura 6 Exemplu Google Drive-

Skype: facilitează comunicarea. Spuneți „Salut” printr-un mesaj instantaneu sau un apel video
sau vocal: totul este gratuit, indiferent de dispozitivul pe care ei folosesc Skype.
-figura 7 Exemplu Skype-
Capitolul 7: Influenta tehnologiilor IT&C
în sistemul decizional

În luna mai 2017, compania SC Hydrosystems SRL intenționează să achiziționeze 15

laptopuri pentru angajați. În urma unui studiu al ofertelor, departamentul Achiziții a prezentat în
fața conducerii următoarele date:
-tabelul 8 Mărci de laptop și indicatori-

marcă/indicator Preț Capacitate memorie RAM Ergonomie

(RON) (GB)
ASUS 2300 4 8
HP 2500 3 10
LENOVO 1600 2 7

Compania a ales criteriile de selecție în funcție de preț (criteriul principal), capacitate de

memorie și ergonomie. Astfel, managementul companiei decide să aleagă marca, utilizând
metoda utilității globale, prin intermediul unui sistem informatic. Fiecărui criteriu de selecție
(indicator) i se atribuie un coeficient de importanță(k):
-tabelul 9 Coeficienți de importanță-

marcă/indicator Preț Capacitate memorie RAM Ergonomie

(RON) (GB)
ASUS 2300 4 8
HP 2500 3 10
LENOVO 1600 2 7
K 0.5 0.3 0.2

Pentru a calcula utilitatea globală, sistemul calculează câte o funcție de

gradul întâi pentru fiecare indicator.
În urma calculelor, sistemul a returnat următoarele date:
 -tabelul 10 Date returnate-

ASUS 0.2 0 0.7

HP 0 0.5 0
LENOVO 1 1 1
K 0.5 0.3 0.2

Utilitatea globală este definită ca suma utilităților aferente fiecărui criteriu (indicator)
ponderată cu coeficientul de importanță (k). Astfel, s-au obținut datele:

-tabelul 11 Calculul utilității globale-

Utilitate
Marcă globală
ASUS 0.2 0 0.7 0.24
HP 0 0.5 0 0.15
LENOVO 1 1 1 1
K 0.5 0.3 0.2 1

Marca Lenovo este cea cu cea mai mare utilitate globală, așadar, compania decide să
achiziționeze 15 laptopuri marca Lenovo.
Bibliografie
1. Revista Informatică Economică, nr.1, (17)/2001
2. Economie teoretică și aplicată – Niculae Niculescu

3. Informatică și management – Ioan Radu

4. Filip, Gh., F.,(coord.), Societatea informationala. Societatea cunoasterii, Ed. Expert,
Bucuresti, 2001;
5. Fotache, D., “Aplicatii workflow pentru organizatiile moderne”, publicat in
Sisteme informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi,
2002;
6. Fotache, M., “Probleme generale ale managementului cunostintelor”, publicat in Sisteme
informationale. Educatie, cercetare, arhitecturi, instrumente, Ed. Timpul, Iasi, 2002;
7. Ghilic-Micu, Stoica. M., “Echipa virtuala-forma de munca colaborativa in economia de
retea”, publicat in revista Informatica economica, Ed. de
Catedra de informatica economica si Asociatia INFOREC, nr.3/2003
8. Hoza, M., G., Intreprinderea secolului XXI. Intreprindere inteligenta, Ed. Economica.,
Bucuresti, 2001;
9. Tugui, Al., Produse informatice generalizate pentru contabilitate, Ed.CECCAR, Bucuresti,
2003;
10. http://www.cunoastere.org/about/economia-cunoasterii/
11. https://www.g2crowd.com/categories/business-intelligence
12. http://www.dundas.com/
13. https://looker.com/
Cuvinte cheie

Întreprindere inteligentă
Dezvoltare durabilă
Mediu tehnologic
Sistem informatic
Tehnologii IT&C

Indexul tabelelor

Numărul
tabelului/figurii Titlul tabelului
Capitolul 5
1 Analiza SWOT
Capitolul 6
Diagramă în Google
2 Analytics
3 Exemplu CamScanner
4 Profil LinkedIn
5 Exemplu TeamViewer
6 Exemplu Google Drive
7 Exemplu Skype
Capitolul 7
8 Mărci de laptop și indicatori
9 Coeficienți de importanță
10 Date returnate
11 Calculul utilității globale
Note de final
Dezvoltare dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmăreşte satisfacerea nevoilor
durabilă prezentului, fără a compromite posibilităţile generaţiilor viitoare de a-şi
satisface propriile nevoi
Sistem informatic sistemul informatic este format dintr-un set finit de metode, tehnici,
procedee, modele, strategii, instrumente, sisteme de tehnica de calcul,
sisteme de comunicatie de date, personal specializat in informatica,
sisteme organizatorice, restrictii si facilitati legislative in materie,
utilizate pentru generarea, transmiterea, prelucrarea algoritmica,
difuzarea si interpretarea rezultatelor in vederea indeplinirii functiilor
organismului si a atributelor sistemului de gestiune (monitorizarea,
reglarea, coordonarea, controlul).
Tehnologii IT&C tehnologia necesară pentru prelucrarea (procurarea, procesarea, stocarea,
convertirea și transmiterea) informației, în particular prin
folosirea computerelor