PROIECT POMPĂ CENTRIFUGĂ

EXEMPLU DE CALCUL
1. Date iniţiale
Datele de calcul ale pompei sunt:
- tipul pompei: pompă centrifugă cu stator fără palete şi camera spirală cu secţiune
transversală circulară;
- sarcina: H = 13 m;
- debitul: Q = 4,5 l/s;
- fluidul vehiculat: apa (   10 3 Kg / m3 );

1.1. Pompa centrifugă. Construcţie şi principiu de funcţionare

Paletele rotorului sunt dispuse, de obicei, între două discuri paralele, unul fixat
pe arborele (coroana) şi altul care conţine orificiul de acces al fluidului (inel). Fluidul
trece prin conducta de aspiraţie, intră în rotor unde i se imprimă o energie cinetică care
se transformă ulterior în energie potenţială în camera spirală şi în conducta de refulare.
Unele pompe centrifuge sunt prevăzute cu un stator cu palete cu rol de transformare a
sarcinii cinetice în sarcină de presiune şi de dirijare a fluidului.
În fig. 1.1 este prezentată schematic o pompă centrifugă cu următoarele elemente
componente:

Fig. 1.1

- Flanşa de aspiraţie care face legătura cu conducta de aspiraţie.

- Inel.
- Reţeaua de palete.
- Coroana rotorului.
- Axul pompei.
- Sistemul de etanşare a axului.
- Camera spirală care colectează fluidul de pe periferia statorului şi contribuie la
transformarea presiunii cinetice în presiune potenţială.
- Statorul cu rol de dirijare a curentului şi de transformare a energiei cinetice în sarcină
de presiune.
- Difuzorul, care contribuie şi el la transformarea energiei cinetice în sarcină de
presiune şi care face legătura cu conducta de refulare.
 2. Dimensionarea rotorului

Diametrul arborelui şi al butucului

Randament teoretic se adoptă între limitele  t  0,5  0,85 ;
Pentru un randament teoretic t  0,6 , puterea necesară de antrenare se
calculează cu formula:

QH
P , (1)
t

unde  reprezintă greutatea specific a fluidului vehiculat (apă) [N/m3].

    g [N/m3].
P  956,475 [W]
Se alege din catalog un motor electric trifazat asincron cu o pereche de poli cu
Pel = 1100 [W] şi cu o turaţie n  2900 [rot / min] . (Dacă în urma mersului de calcul
ecuaţia (21) nu se validează atunci se poate alege din catalog un motor electric trifazat
cu două perechi de poli sau cu trei perechi de poli). Cuplarea motorului electric cu
pompa se face conform Anexa 1.
În acelaşi timp, momentul la arbore se calculeaza din relatia (2):

Pel  M ; (2)

unde Pn reprezintă valoarea puterii motorului electric, iar ω reprezintă viteza unghiulară
[rad/s].
2
  n [rad/s]
60
P
 M  el

M  3,62 [N  m]
Diametrul arborelui de antrenare se deduce din formula:

M 16M
a   ; (3)
W p d 3
16M
d 3
 a
unde efortul unitar de răsucire  a  40  90 [MPa ] . Adoptăm în cazul nostru
 a  50 [MPa ] .
16 M
d 3  0,0071 [m]  7,1[mm] .
 a

Dacă diametrul arborelui este mai mic de 10 mm se adoptă 10 mm. Dacă este
mai mare se adoptă prima valoare mai mare din tabel:
 Nr. crt. Diam. Nr. crt. Diam. Nr. crt. Diam. Nr. crt. Diam.
[mm] [mm] [mm] [mm]
1. 15 7. 45 13. 100 19. 160
2. 20 8. 50 14. 110 20. 170
3. 25 9. 60 15. 120 21. 180
4. 30 10. 70 16. 130 22. 190
5. 35 11. 80 17. 140 23. 200
6. 40 12. 90 18. 150 24. 210

Adoptăm diametrul arborelui: d  10 [mm]  0,010 [m];

Diametrul butucului se calculează astfel:

d a  1,3  1,5d (4)

Adoptăm d a  10  1,5  15 [mm]  0,015 [m].

Intrarea
Debitul de calcul Q' care ţine cont de pierderile prin frecare se adoptă astfel:

Q'  1,03  1,15  Q ;

În cazul nostru considerăm 10% pierderi de debit, debitul de calcul al pompei

devine:
Q'  1,1  4,5  4,95 [l / s]  4,95  10 3 [m3 / s]

Diametrul tubului de aspiraţie Ds se determină din relaţia:

 Ds 2 d a 2 
Q'  v s   ,
 (5)
 4 4 
4Q'
 Ds   da
2

v s

unde vs se adoptă între vs  2  4 [m / s] .

Adoptăm o viteză la intrare vs  3,3 [m / s] , găsim:

4Q'
Ds   d a  0,04531 [m]  45,31 [mm].
2
(6)
v s

Adoptăm prin rotunjire prin adaos:

Ds  0,046 [m]  46 [mm] .

 Diametrul la intrare D1 trebuie ales încât muchia de intrare, de lăţime b1 să nu
fie în zona de curbură a firelor de apă:

D1  Ds  5...10 mm  55 [mm]  0,055[m] . (7)

Lăţimea la intrare b1 se determină cu relaţia:

Q'
b1  , (8)
D1vs 1

în care 1 - coeficient de reducere a secţiunii de intrare datorită grosimii paletelor;

1  0,7  0,85 . În prima aproximaţie se adoptă 1  0,8 urmând să fie verificat prin
refacerea calculului.
Din relaţia (8) găsim b1:

b1  0,01085 [m]  10,85 [mm] .

Se adopta prin rotujire prin lipsa sau adaos. În cazul nostru adoptăm prin adaos:
b1  11 [mm] ,
care ne conduce la viteza de intrare:

4,95  10 3
 3,25 m / s  .
Q'
v1   (9)
  D1  1  b1   0,05  0,8  0,011

Viteza tangenţială:

D1n
u1   8,34 m / s  (10)
60

Unghiul la intrare 1 în condiţia optimă 1  90 0 , va fi:

tg1 
v1 3,25

u1 8,34
 0,389  1  21,31 
0
(11)

Unghiul la ieşire  2 se adoptă între limitele 140  300 .

Adoptăm:  2  20 
0

Numărul de pale:

D2  D1  
z  6,5 sin 1 2 . (12)
D2  D1 2
Adoptând în prima aproximaţie: D2  2D1  0,110 [m] , obţinem:

z  6,5  3 sin 20.66 0  6.87 .

Se adoptă prin rotunjire prin lipsă sau adaos. Numărul de pale este întotdeauna par.
Adoptăm z  6 pale .
Apoi calculăm distanţa dintre pale t1 :

D1   0,053
t1    28,78 mm (13)
z 6

Recalculăm 1 cu formula
s
1  1  (14)
t1 sin 1

unde s este grosimea paletei determinată din condiţii tehnologice, s  2,5  3 mm;
Adoptăm s  2,5 mm şi obţinem:

2,5
1  1   0,7611 .
28,78 sin 21,310

Recalculăm:

4,95  10 3
v1   3,42m / s  ;
  0,053  0,7286  0,011
 1  arctg
3,71
8,04
 22,30 0 .
Ieşirea
Lăţimea la ieşire:
b2  b1  11 mm .
H T 
H
1  p  ;
h
h  0,7  0,85 ; (15)
  0,84
h
 1
p2 2
; (16)
z  D1 
1   
 2
D
  0,55  0,65  0,6 sin  2 . (17)
  0,805

Deci:
  4 0,805 8
p  2     0,3579 ;
z 3 6 3
 1,3067  21,26m .
13
H T 
0,85

Pentru palete ascuţite la ieşire avem:

Q' n 1
u2  gHT   ;
60 b2 tg 2
u 2  16,38 m / s. (18)

Apoi diametrul D2 se deduce din formula:

D2 n 60u2
u2   D2  , (19)
60 n
60  16,23
D2   0,10695 m  107 ,94[mm] . (20)
3,14  2900

Se adoptă prin rotujire cu adaos D2  108 [mm].

Se va calcula eroare relativă astfel:

D2  2 D1
r   100  5% ; (21)
2 D1 
108  110
r   100  1,8%  5% .
110

Deci, D2  2D1 . Calculul este corect.

Dacă eroare relativă este mult mai mare (peste 15%) se recomandă alegerea unui
motor electric trifazat asincron cu 2 perechi de poli, a cărui turaţie n să nu depăşească
valoarea de 1495 [rot/min].
Dacă D2 este mult mai mare trebuie alese mai multe pompe şi cuplate în serie.
Dacă D2 este mult mai mic trebuie alese mai mulate pompe şi cuplate în paralel. Acest
lucru se observă studiind caracteristicile debit-sarcină.

Trasarea paletelor rotorului

Se utilizează palete trasate după un arc de cerc. Construcţia grafică este
prezentată în Fig. 1. Se procedează astfel:
- se construiesc cele două cercuri concentrice de raze R1  D1 / 2  26,5mm şi
R2  D2 / 2  54mm .
- fie G un punct al paletei la ieşire; se construieşte segmentul GS la stânga
segmentului GO (O fiind centru cercurilor) sub unghiul  2  20 0 .
- Din O ducem o dreaptă care face unghiul 1   2  42,30 0 cu segmentul GO şi care
intersectează cercul de rază R1 în punctul K.
- se uneşte G cu K şi prelungind dreapta GK, până la a doua întâlnire cu cercul R1 se
obţine punctul B, corespunzător începutului paletei.
- din mijlocul dreptei GB se ridică o perpendiculară la mijlocul ei care intersectează
dreapta GS (construită iniţial sub unghiul 2 ) şi se obţine astfel punctul M care este
centru arcului de cerc ce reprezintă paleta căutată.

Din fig. 1 obţinem :

- unghiul paletei:   810 (măsura arcului GB ) – se măsoară unghiul arcului
0

(GMB)0 dat de segmentele GM şi MB;

- raza paletei: R p  36 ,5 mm ; (este lungimea segmentului MB sau MG)
- lăţimea paletei: b p  b1  b2  11 mm;
360 0
- pasul paletelor: t p   60 0 .
6

Fig. 1 Construirea paletei rotorului

Paletele se vor executa din ţeavă cu diametru mediu

m  73 mm(  m  2  R p mm )şi grosimea peretelui s  2,5mm . Din ţeavă se vor tăia
inele, având lăţimea b  11 mm.
Inelele se vor tăia apoi pe generatoare, obţinându-se arce de cerc cu unghiul la
centru   810 - care reprezintă tocmai paletele. Ele se vor rotunji la muchia de intrare
B şi vor fi ascuţite la muchia de ieşire G.
 3. Calculul camerei spirale
Se adoptă (Fig. 2):

b3  b2  1  3mm ;
b3  13mm

R'  2  3...7  mm.

D
2
R'  58 mm

Camera spirală se va face de secţiune circulară. La unghiul  , raza  0 a camerei

spirale (fără frecări) se calculează cu relaţia:

0 
0
C
 2 R'
0
C
; R' mm;  ;
0

H n
C  C '10 3 ; C'  s 10 3 ;
60Q'
H m; Q' l / s; nrot/min; s[mm].

Utilizând datele obţinute obţinem:

13  2900
C '  2,5 103  31,73 10 4  C  31,73 101 
60  4,95
0
0   0,6  0 [mm]
317 ,3

Fig. 2 Secţiune prin camera spirală

 Dacă se tine seama şi de frecări, raza secţiunii camerei spirale se va mări cu ρ0
(    0   0 ).
ρ0 se calculează cu relaţia:
0 0
 0  0,025 R'  1,45 mm
360 360
În tabelul 1 sunt date valorile lui  0 din 450 în 450.
Se va calcula de asemenea şi raza spiralei raportată la centru rotorului: R' ρ . Aceasta
va fi ulterior folosită pentru construcţia camerei spirale.

Tabelul 1
Mărimea 150 450 900 1350 1800 2250 2700 3150 3600
ρ0 - 4.17 5.98 7.40 8.62 9.71 10.71 11.64 12.52
ρ0 - 0,18 0,36 0,54 0,73 0,91 1,09 1,27 1,45
ρ - 4.35 6.34 7.94 9.34 10.62 11.80 12.91 13.97
R' ρ - 62.35 64.34 65.94 67.34 68.62 69.80 70.91 71.97