Sunteți pe pagina 1din 136

Asociația pentru Dezvoltarea Serviciilor

Sociale și Educaționale CATHARSIS


www.asociatiacatharsis.ro

Prevenirea consumului de
droguri la adolescenți prin
intervenții active în școală

MARTIE 2018

1
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

OFERTA DE CURSURI 2018

ABORDAREA TERAPEUTICĂ A TULBURĂRILOR CAUZATE DE UZUL DE SUBSTANȚE- Curs de baza în


adicții, Curs de formare profesională continuă acreditat de
 Colegiul Psihologilor din România - (40 credite) pentru Psihologie Educațională, Apărare,
Psihologie clinică și psihoterapie.
 Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (5 credite)

AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ

FENOMENUL VIOLENȚEI: DE LA DELIMITĂRI CONCEPTUALE LA PREVENIRE ȘI INTERVENȚII


EFICIENTE
Curs de formare profesională continuă acreditat de
 Colegiul Psihologilor din România – (60 credite) pentru Psihologie Educațională, Apărare,
Psihologie clinică și psihoterapie.
 Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (7 credite)

FORMATOR - Curs de perfecționare, acreditat ANC, cod COR 242401 – cursul este dedicat persoanelor cu
studii superioare care doresc să înceapă o carieră ca formator.

MANAGEMENTUL FURIEI - Curs de formare profesională continuă acreditat de:


 Colegiul Psihologilor din România (10 credite) pentru psihologi școlari, psihologi clinicieni și
psihoterapeuți;
 Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (2 credite)

MANAGER PROIECT curs de perfecționare acreditat ANC, cod COR 242101, dedicat persoanelor care
doresc să lucreze în domeniul proiectelor cu finanțare nerambursabilă.

METODE ȘI TEHNICI INTERACTIVE DE AUTOCUNOAȘTERE ȘI DEZVOLTARE PERSONALĂ,


UTILIZATE ÎN LUCRUL CU COPII ȘI ADOLESCENȚI
Curs acreditat de
 Colegiul Psihologilor din România
(10 credite) pentru Psihologie Educațională și Psihologie clinică.
 Colegiul Național al Asistenților Sociali din România (2 credite)

PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI LA ADOLESCENȚI PRIN INTERVENȚII ACTIVE ÎN ȘCOALĂ


 Curs de formare profesională continuă acreditat de Ministerul Educației Naționale

SUPERVIZARE ÎN PSIHOLOGIE CLINICĂ


 Curs adresat psihologilor clinicieni

2
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

INTRODUCERE
Consumul de substanțe a devenit o problemă din ce în ce mai vizibilă a societății noastre, afectându-ne, într-o
măsură mai mare sau mai mică pe toți: părinți, prieteni, vecini, cadre didactice, medici, asistenți sociali,
psihologi etc. De multe ori vrem să acționăm, să facem mai mult pentru a-i proteja pe cei apropiați nouă să nu
pornească pe drumul consumului. Din păcate însă, nu reușim întotdeauna să fim eficienți în acest demers.
Prezentul suport de curs își propune să vină în întâmpinarea cadrelor didactice preocupate de a fi eficiente în
lucrul cu elevii lor, referitor la problematica drogurilor, punând în el experiența a peste 12 ani în domeniul
adicțiilor a formatorilor: de la noțiuni legate de prevenirea consumului de substanțe, până la instrumente și
tehnici eficiente prin care elevii pot fi sprijiniți să ia decizii bune în viață.
AUTORI
dr. Zoe-Doina Niță, formator, psiholog clinician principal, psihoterapeut de familie, cadru didactic asociat la
facultatea de sociologie şi asistenţă socială, universitatea București, doctor în psihologie al facultăţii de
psihologie şi ştiinţele educaţiei, universitatea București, master în prevenirea şi combaterea
drogodependenţelor la facultatea de sociologie şi asistenţă socială, universitatea București, președinte al
Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS.
Sociolog Cătălina CHENDEA, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, coordonator proiecte prevenire
consum de droguri în şcoală; formator naţional în domeniul educaţie pentru cetăţenie democratică,
comunicare, lucrul cu tinerii, educaţie inter-culturală / Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul
Nord – Sud al Consiliului Europei; formator în educaţie personală - componenta caracter / Programul
„Character First !” / Character Training Institute Oklahoma City – USA; formator naţional în educaţie pentru
drepturile omului şi educaţie pentru cetăţenie democratică - Programul Naţional „Educaţie pentru Cetăţenie
Democratică” / Ministerul Educaţiei şi Cercetării; UNICEF România; Facilitator programul de educaţie
alternativă în arta de a conduce „Liderii Mileniului Trei” / British Council, Fundaţia Codecs pentru
Leadership; formare în implementarea şi evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul Federal al
Sănătăţii din Germania / LWL; formare în dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor sociale - Ministerul Federal
al Sănătăţii din Germania / LWL
Mihaela CIŞMILIANU, psiholog clinician principal, supervizor, psihoterapeut, membru al Colegiului
Psihologilor din Romania, cu experiență profesională de 13 ani atât în mediul guvernamental, cât și
neguvernamental, formări în adicţii (Tehnica Interviului Motivaţional, Prevenirea Recăderilor), formare în
Psihoterapii Scurte Colaborative orientate pe Resurse și Soluții, master în Psihoterapii cognitiv -
comportamentale, multiple formări în domeniul prevenirii consumului de droguri în şcoală și familie, expert în
cadrul proiectelor cu finanțare europeană.
Alina Neagoe, psiholog clinician specialist, psiholog specialist în psihologia apărării, siguranței naționale și
ordinii publice, membră a Colegiului Psihologilor din Romania, master în psihoterapia cognitiv-
comportamentală, formare în Tehnica Interviului Motivațional și Prevenirea Recăderilor, multiple formări la
nivel național și internațional în domeniul comportamentelor adictive și al prevenirii consumului de droguri în
școală, familie și comunitate, formator certificat ANC, experiență de 12 ani în domeniul adicțiilor (evaluarea și
consilierea persoanelor consumatoare de droguri în scopul creșterii motivației pentru schimbarea
comportamentului de consum și prevenirea recăderilor), expert în prevenirea consumului de droguri pe
proiecte naționale, cu finanțare POSDRU și EEA Grants.
Ciprian BEȚIEANU, formator, ofițer specialist principal, specializare în combaterea infracțiunilor comise de
grupări infracționale organizate specializate în traficul intern și internațional de droguri de risc, droguri de
mare risc, laboratoare de droguri și precursori.
Copyright © 2018, Asociația CATHARSIS. Toate drepturile rezervate. Toate materialele cuprinse în acest
document, dacă nu se specifică altfel, sunt proprietatea Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și
Educaționale CATHARSIS. Drepturi de autor și alte legi de proprietate intelectuală protejează aceste materiale.
Reproducerea sau retransmiterea materialelor, în totalitate sau parțial, în orice mod, fără acordul prealabil
scris al titularului dreptului de autor, este o încălcare a legii drepturilor de autor.
Cursul de formare profesională continuă are o durată de 42 de ore și este avizat de către OMEN
3019/08.01.2018.
Date de contact: Acest suport de curs este proprietatea Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și
Educaționale CATHARSIS. Pentru permisiunea de a utiliza materialul sau pentru alte informații referitoare la
cursurile pe care le susținem, vă rugăm să ne contactați la adresa cursuri@asociatiacatharsis.ro

3
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CUPRINS
MODULUL I ...................................................................................................................................................................................................................................... 6
CAPITOLUL I. DEFINIȚII, CLASIFICARE DROGURI, LEGISLAȚIE CU PRIVIRE LA REGIMUL DROGURILOR ...................... 6
1.1. Definiţia drogului................................................................................................................................................................................................... 6
1.2. CLASIFICAREA DROGURILOR .......................................................................................................................................................................... 6
1.2.1. După efectul produs asupra Sistemului Nervos Central ................................................................................................................ 6
1.2.2. După regimul juridic al substanţelor ...................................................................................................................................................... 6
1.2.3. După originea produsului ............................................................................................................................................................................ 6
1.2.4. După dependenţa generată ......................................................................................................................................................................... 6
A. Opiaceele ......................................................................................................................................................................................................................... 7
Opiul ........................................................................................................................................................................................................................................ 7
Morfina ................................................................................................................................................................................................................................... 8
Codeina– metilmorfina .................................................................................................................................................................................................... 8
Heroina ................................................................................................................................................................................................................................... 9
Metadona- adolphina .................................................................................................................................................................................................... 11
B. Stimulentele ...................................................................................................................................................................................................................... 12
Cocaina și crack-ul.......................................................................................................................................................................................................... 12
Amfetamina, metamfetamina .................................................................................................................................................................................... 15
Khat-ul– kat, quat, ceai negru african ................................................................................................................................................................... 16
Cafeina ................................................................................................................................................................................................................................. 17
Steroizi anabolizanți- roids, sauce, juice ............................................................................................................................................................... 17
C. Sedativele ........................................................................................................................................................................................................................... 18
Barbiturice ......................................................................................................................................................................................................................... 18
Benzodiazepine, tranchilizante ................................................................................................................................................................................. 19
D. Halucinogenele ................................................................................................................................................................................................................ 19
Cannabis ............................................................................................................................................................................................................................. 19
Haşiş ..................................................................................................................................................................................................................................... 21
L.S.D. - acid-lisergic-dietilamid .................................................................................................................................................................................. 21
Ecstasy ................................................................................................................................................................................................................................. 23
Ketamina - “Special K” .................................................................................................................................................................................................. 24
Ciupercile halucinogene ............................................................................................................................................................................................... 25
E. Tutunul ................................................................................................................................................................................................................................ 26
F. Alcoolul ................................................................................................................................................................................................................................ 28
G. Noile substanţe psihoactive ....................................................................................................................................................................................... 31
Canabinoizi sintetici: .................................................................................................................................................................................................... 32
Amphetamine-like ......................................................................................................................................................................................................... 32
CAPITOLUL II. DROGURILE și LEGEA ................................................................................................................................................................ 33
CAPITOLUL III. TIPURI DE SERVICII DISPONIBILE PENTRU CONSUMATORII DE DROGURI .............................................. 37
CAPITOLUL IV. TEORII EXPLICATIVE ALE CONSUMULUI DE DROGURI ........................................................................................... 38
1.1. TEORII ŞI MODELE PARŢIALE SAU BAZATE PE PUŢINE COMPONENTE................................................................................ 38
1.1.1. Teorii sociologice explicative ale consumului de droguri .......................................................................................................... 38
1.1.1.1. Teoria anomiei sociale .......................................................................................................................................................................... 38
1.1.1.2. Teoria transmisiei culturale ............................................................................................................................................................... 39
1.1.1.3. Teoria influenţei subculturii asupra consumului de droguri ............................................................................................. 39
1.1.1.4. Teoria controlului social ...................................................................................................................................................................... 39
1.1.1.5. Teoria „interacţiune/ socializare selectivă” ............................................................................................................................... 39
1.1.1.6. Modelul social al lui Peele(1985) .................................................................................................................................................... 40
1.1.2. Teoriile și modelele biologice ................................................................................................................................................................. 40
1.1.2.1. Modelul sănătăţii publice .................................................................................................................................................................... 41
1.1.2.2. Modelul legat de competenţe ............................................................................................................................................................ 41
1.1.3. Teorii psihologice ......................................................................................................................................................................................... 41
1.1.3.1. Teoria întăririi .......................................................................................................................................................................................... 41
1.1.3.2. Teoria personalităţii inadecvate ...................................................................................................................................................... 41
1.1.3.3. Teoria „predispoziţiei la comportamente problematice” ....................................................................................................... 42
1.1.3.4. Teoria procesului contrar al motivaţiei dobândite ................................................................................................................. 42
1.1.3.5. Teoriile atitudinal - comportamentale .......................................................................................................................................... 46
1.1.3.6. Teoriile psihologice bazate pe cauze intrapersonale ............................................................................................................. 46
1.1.3.7. Modelul afectivităţii ............................................................................................................................................................................... 47
1.1.3.8. Teorii bazate pe familie și pe abordarea sistemică ................................................................................................................. 47
1.2. TEORII ŞI MODELE EVOLUTIVE SAU BAZATE PE STADII ............................................................................................................... 47
1.2.1. Modelul evolutiv al lui Kandel ................................................................................................................................................................ 47
1.2.2. Modelul etapelor motivaţionale multicomponente ...................................................................................................................... 47
1.2.3. Modelul procesului de afirmare a tinerilor....................................................................................................................................... 48
1.2.4. Modelul maturităţii prin consumul de droguri ............................................................................................................................... 48
1.2.5. Teoria pseudomaturităţii sau a dezvoltării precoce..................................................................................................................... 48
1.2.6. Modelul psihopatologic al dezvoltării ................................................................................................................................................. 49
4
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

1.2.7. Teoria socializării primare ....................................................................................................................................................................... 49


1.3. TEORII INTEGRATIVE și COMPREHENSIVE .......................................................................................................................................... 50
1.3.1. Teoria învăţării sociale............................................................................................................................................................................... 50
1.3.2. Teoria cognitivă socială ............................................................................................................................................................................. 50
1.3.3. Modelul dezvoltării sociale ...................................................................................................................................................................... 50
1.3.4. Teoria interacţională a delincvenţei .................................................................................................................................................... 51
1.3.5. Teoria comportamentului problemă ................................................................................................................................................... 51
1.3.6. Teoria comportamentelor de risc ale adolescenţilor ................................................................................................................... 51
1.3.7. Modelul stilurilor de viaţă ........................................................................................................................................................................ 52
1.3.8. Teoria influenţei triadice .......................................................................................................................................................................... 52
1.3.9. Modelul autocontrolului ............................................................................................................................................................................ 52
1.3.10. Modelul comprehensiv și secvenţial al fazelor consumului de droguri ........................................................................ 53
CAPITOLUL V. TIPURI DE PROGRAME DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE DROGURI: PREVENIRE PRIMARĂ,
SECUNDARĂ ȘI TERȚIARĂ.................................................................................................................................................................................................... 54
TIPURI DE PREVENIRE ..................................................................................................................................................................................................... 54
FACTORII DE RISC ȘI DE PROTECȚIE ........................................................................................................................................................................ 56
Clasificarea factorilor de risc (după HAWKINS ŞI COLAB.) ............................................................................................................................. 57
MODULUL II ................................................................................................................................................................................................................................. 58
CAPITOLUL VI. ORA DE DIRIGENȚIE – MEDIUL ADECVAT PENTRU PREVENIREA PRIMARĂ ............................................ 58
CAPITOLUL VII. EXERCIȚII, METODE, STRATEGII DE PREVENIRE LA PREADOLESCENȚI ..................................................... 59
7.1. METODE CENTRATE PE PROFESOR ......................................................................................................................................................... 59
7.1.1. Prezentarea ..................................................................................................................................................................................................... 59
7.1.2. Studiul de caz .................................................................................................................................................................................................. 60
7.2. METODE CENTRATE PE GRUP..................................................................................................................................................................... 60
7.2.1. Activitatea de energizare (de spargere a gheţii) ............................................................................................................................ 60
7.2.2. Brainstorming-ul (asaltul de idei) ........................................................................................................................................................ 60
7.2.3. Discuţia în grupuri mici ............................................................................................................................................................................. 61
7.2.4. Discuţia dirijată ............................................................................................................................................................................................. 61
7.2.5. Modelarea comportamentului ................................................................................................................................................................ 62
7.2.6. Jocul de rol ....................................................................................................................................................................................................... 63
7.2.7. Micile lecturi ................................................................................................................................................................................................... 65
7.2.8. Turul galeriei .................................................................................................................................................................................................. 65
7.3. METODE CENTRATE PE PARTICIPANT................................................................................................................................................... 65
5.1.1. Reflecția individuală/personală ............................................................................................................................................................ 65
5.1.2. Cercetarea/documentarea individuală .............................................................................................................................................. 65
5.1.3. Predarea/învățarea reciprocă ................................................................................................................................................................ 65
5.1.4. Temele pentru acasă ................................................................................................................................................................................... 66
5.2. SFATURI PEDAGOGICE și MEMENTO-URI.............................................................................................................................................. 66
CAPITOLUL VI. EXEMPLE CONCRETE DE ACTIVITĂȚI ANTIDROG LA GIMNAZIU .................................................................................... 68
ACTIVITATEA I Informații despre droguri: clasificare, descriere, efecte, însușirea termenilor specifici ....................... 68
ACTIVITATEA II Presiunea grupului .................................................................................................................................................................. 70
ACTIVITATEA III Factori de risc şi de protecţie............................................................................................................................................ 72
ACTIVITATEA IV Comunicarea asertivă, cum să spunem „NU” ............................................................................................................. 73
ACTIVITATEA V Strategii de a face față problemelor ................................................................................................................................. 75
ACTIVITATEA VI Comunicarea dintre adolescenți și adulți .................................................................................................................... 77
STUDII DE CAZ ............................................................................................................................................................................................................................ 79
MODULUL III ............................................................................................................................................................................................................................... 80
CAPITOLUL VII. IMPORTANȚA PREVENIRII PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE ...................................................................................... 80
ACTIVITATEA 1: PARADA CULTURILOR .................................................................................................................................................................. 81
ACTIVITATEA 2: FESTIVAL DE MUZICĂ FOLK ...................................................................................................................................................... 82
ACTIVITATEA 3: ELEVI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII ........................................................................................................................................ 84
CAPITOLUL VIII: IMPLICAREA PĂRINȚILOR .............................................................................................................................................................. 92
ACTIVITATEA 1: CONTROLUL COMPORTAMENTULUI .................................................................................................................................... 94
ACTIVITATEA 2: DOUĂ MONOLOGURI NU FAC UN DIALOG .......................................................................................................................... 98
ACTIVITATEA 3: EDUCAȚIA ÎN VIAȚA NOASTRĂ ..............................................................................................................................................103
ACTIVITATEA 4: COPIL BUN, PĂRINTE BUN .......................................................................................................................................................105
ACTIVITATEA 5: ABC-UL EDUCAȚIEI: COMUNICAREA...................................................................................................................................111
ACTIVITATEA 6: CATALOGUL EMOȚIILOR ...........................................................................................................................................................114
ACTIVITATEA 7: MESERIA DE PĂRINTE ................................................................................................................................................................116
Capitolul IX: EDUCAȚIA ANTIDROG PRIN PROIECTE ȘCOLARE ȘI EXTRAȘCOLARE ..............................................................................120
MANAGEMENT DE PROIECT ........................................................................................................................................................................................120
PROIECTUL 1 – PARIU CU VIAȚA...............................................................................................................................................................................127
PROIECTUL 2: ALTFEL, DAR LA FEL CA TINE ....................................................................................................................................................129
Glosar ............................................................................................................................................................................................................................................131
Bibliografie .................................................................................................................................................................................................................................136

5
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

MODULUL I
Introducere în problematica drogurilor:
Definiții, clasificare droguri, legislație cu privire la regimul drogurilor, tipuri de servicii disponibile pentru
consumatorii de droguri
Teorii explicative ale consumului de droguri
Tipuri de programe de prevenire

CAPITOLUL I. DEFINIȚII, CLASIFICARE DROGURI, LEGISLAȚIE CU PRIVIRE


LA REGIMUL DROGURILOR

• Opiacee (opiu, morfină, codeină, papaverină,


1.1. Definiţia drogului heroină);
Cuvântul „drog” are o etimologie controversată: ar • Opioide (mialgin, fortal, metadonă).
putea veni din persană-droa – care înseamnă miros PSIHOANALEPTICE - substanţe excitante care
aromat sau din ebraica – droog – care înseamnă stimulează sistemul nervos (stimulenți ai
substanţă uscată. În general, prin acest termen se activității psihice, droguri care activează
înţelege orice substanţă farmacologic activă asupra conștiința).
organismului, iar în sens uzual se înţelege orice
• Stimulenţi minori: nicotina cafea, ceai, cacao,
substanţă psihoactivă care se pretează la un consum
cola etc.
abuziv şi poate antrena manifestări de dependenţă.
• Stimulenţi majori: cocaina şi amfetaminele (care
1.2. CLASIFICAREA DROGURILOR au şi efect halucinogen, ex. ecstasy, pudra
îngerilor); hormonii steroizi anabolizanţi.
Varietatea chimică a drogurilor susceptibile să
genereze o dependență şi diversitatea modurilor PSIHODISLEPTICE - substanţe care perturbă în
lor de acțiune, fac ca orice clasificare a drogurilor diferite moduri activitatea psihică, funcţiile
să se sprijine înainte de toate pe aprecierea sistemului nervos
efectelor lor, ceea ce antrenează un risc de Substanţe halucinogene sau onirogenele, ori
schematizare excesivă. Au fost avansate mai multe delirogenele (LSD, ciuperci halucinogene,
modele de clasificare a drogurilor sau, cel puțin, Mescalina); Canabis şi derivați.
ierarhizări ale efectelor lor psihotrope. Principalele
clasificări ale drogurilor sunt în funcție de originea
1.2.2. După regimul juridic al
produsului, regimul juridic şi efectul produs asupra substanţelor
sistemului nervos central. • Droguri legale sau licite sunt substanțe a
căror fabricare şi administrare sunt supuse
1.2.1. După efectul produs asupra controlului: alcoolul, cafeina, nicotina şi
Sistemului Nervos Central medicamentele.
• Droguri ilegale sau ilicite sunt substanțe total
Se disting, după activitatea lor asupra Sistemului
interzise (ex. heroina, cocaina, cannabisul,
Nervos Central, trei categorii de psihotrope:
ecstasy).
psiholeptice, psihoanaleptice și psihodisleptice.
PSIHOLEPTICE - Substanţe sedative care 1.2.3. După originea produsului
deprimă activitatea sistemului nervos Produse obținute din compuși naturali (cannabis,
(depresori ai activității psihice) tutun etc.); Produse obținute prin semi-sinteza
compușilor naturali (ex. heroina); Produse
Reunesc hipnoticele sau somniferele, obținute prin sinteză chimică (ecstasy etc.).
neurolepticele, anxioliticele sau tranchilizantele
• Barbituricele şi alte substanţe utilizate ca 1.2.4. După dependenţa generată
somnifere (fenobarbital);
Droguri care creează: dependenţă fizică/
• Băuturi alcoolice; dependenţă psihică sau dependenţă mixtă -
• Benzodiazepine (diazepam, nitrazepam, fizică şi psihică.
rudotel);
• Solvenţii şi gazele inhalante (toluen, acetonă,
butan);
6
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

A. Opiaceele care au constituit grăuntele războaielor opium-


ului.
Prin denumirea de opiacee ne referim la derivaţii
„clasici” ai opiului, produşi prin metode de Opium-ul a generat în secolul al XIX-lea o formă de
prelucrare relativ simple, mai mult fizice decât toxicomanie specifică: opiomania.
chimice; opioidele includ și substanţe recente, În Europa, opiofilia s-a dezvoltat în cercurile
produse prin sinteze chimice uneori destul de artistice şi medicale. În Marea Britanie, unde acesta
complexe1. După origine, opioizii se clasifică astfel: sosea în cantități foarte mari, farmaciştii vindeau
derivaţi naturali (morfina, codeina, papaverina) acest drog fără limite. Se găsea opium în cafenele şi
derivaţi semisintetici (heroina, hidromorfina, în spițeriile de la periferie, iar muncitorii
buprenorfina) şi derivaţi sintetici (metadona) recurgeau la el pentru a-şi alina sărăcia. Opiofagia
(O.Mungiu; 2010). terapeutică a scăzut, dar, datorită cuceririi
Indochinei de către francezi şi a fascinației pentru
Extremul Orient, utilizarea opium-ului fumat s-a
Opiul răspândit rapid în mediile militare şi artistice.
Fumeriile de opium se înmulțiseră în Franța,
Opiul este o substanţă narcotică, toxică, obţinută înainte de primul Război Mondial, opium-ul fiind
prin uscarea latexului extras prin incizii din de multe ori mai ieftin decât băuturile spirtoase.
capsulele necoapte ale speciei de mac “Papaver Legea din 1916 a pus capăt utilizării publice a
somniferum” şi este folosită în doze mici în opium-ului.
medicină ca somnifer, calmant, analgezic sau în Forma de prezentare
doze mai mari ca stupefiant.
Istoric - Tăblițele sumeriene gravate dovedesc
utilizarea opium-ului cu trei milenii înainte de
Hristos în Mesopotamia, dar această utilizare este
cu mult mai veche, deoarece s-au găsit vestigii din
neolitic care sugerează că macul era cultivat în
apropierea satelor. Opiul brut aşa cum este Opiul brut uscat din teaca
Toate civilizațiile din antichitate au utilizat macul extras macului opiaceu
şi opium: nepenthes-ul din Odissea, drog al „uitării”, Opiul este obținut din latex-ul capsulelor de mac
era fără îndoială un extras care conținea opium. (Papaver somniferum) care este bogat în alcaloizi
Medicii din Grecia antică au descoperit (morfina, codeina etc.). Latexul alb, lăptos, obținut
proprietățile medicale remarcabile ale acestuia, din capsulele de mac maturate (Papaver
dar au subliniat şi toxicitatea lui şi pericolele somniferum) se usucă, colorându-se spre maron,
abuzului. Ei sunt cei care au descris pentru prima se întăreşte, dobândind o consistenţă
dată formula teriacei, preparat complex care asocia asemănătoare cauciucului. Latexul de mac este
aproximativ zece ingrediente (între care şi opium- constituit dintr-un amestec de gume, grăsimi,
ul) cunoscut ca un antidot puternic al multor materii pectice, albumine, răşini, alcaloizi de mare
otrăvuri şi un veritabil panaceu pentru multe boli. valoare în industria farmaceutică (circa 25 de
Medicina din Evul Mediu a acordat un loc special alcaloizi), între care cei mai importanţi sunt
opium-ului în Orientul Mijlociu unde ingestia reprezentaţi de codeină, narcotină, tebatină,
acestui drog era frecventă şi existau numeroase papaverină, naceină şi binecunoscuta morfină.
preparate medicamentoase pe bază de opium. Această formă brută a opiumului se modelează în
Renumitul alchimist şi medic elvețian Paracelsus bulgări, sau aşa-numite „pâini”. Culoarea oscilează
obişnuia să administreze doze de opium bolnavilor între maro şi negru. După prelucrare, opiul brut
săi. poate fi mâncat, băut, injectat sau fumat. Opiumul
În secolul al XVII-lea, un medic englez, Thomas conţine aproximativ 40 de substanţe active
Sydenham, a creat formula laudanum-ului, diferite, numite alcaloizi. Alcaloidul principal este
preparat care ulterior a stat la baza toxicomaniei morfina.
multor artişti şi scriitori romantici. Marea glorie a Mod de utilizare - Opiul brut poate fi mâncat,
opium-ului a fost în secolul al XIX-lea, când a băut, injectat sau fumat. Când este fumat, degajă un
devenit obiectul mizelor internaționale complexe miros acru, înțepător. În medicină opiul se
care au adus față în față Marea Britanie şi China şi folosește în cantități mici ca somnifer, calmant,
analgezic, fiind mai ales utilizat ca materie primă
1Kaplan&Sadock-Manual de buzunar de Psihiatrie Clinică,
pag.121
7
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

pentru fabricarea legală a morfinei, a codeinei și a prea complexă pentru a se putea substitui
altor derivați. extractului de opium sau din capsulele de mac.
Iniţial, opiul a fost utilizat drept stupefiant fiind Curând după producerea morfinei, s-a constatat că
mai ales fumat, producând o stare de euforie aceasta provoacă rapid dependenţă şi s-a încercat
urmată de un somn însoţit de delir. găsirea unui substituent care să elimine acest risc.
Încă din anul 1874, un cercetător englez a propus
Efectele consumului de opiu depind de mărimea
un asemenea înlocuitor, dar nefiind încă bine
dozelor, de periodicitatea lor, fiind diferite de la
determinat, ideea a rămas nevalorificată. În anul
individ la individ, ducând de la o stare de calm la
1898, firma germană de produse chimice Bayer,
una de extaz, durere violentă sau chiar la deces.
filiala din Eberfeld, a produs un asemenea preparat
Organismul cere în permanenţă ca dozele să
căruia i s-a dat numele comercial de heroină.
crească cantitativ. O doză puternică poate duce
rapid la somn, apoi la comă şi moarte, centrul Forma de prezentare Morfina se extrage direct
respirator al creierului fiind paralizat. După 12 ore din macul alb (germ. Opiummohn) sau din
de la administrarea dozei, consumatorul de opiu produsul intermediar. Se prezintă sub forma unei
poate deceda sau poate da semne de revenire. pulberi a cărei culoare variază de la alb murdar,
Utilizarea cu regularitate a opiului duce la galben până la maroniu. Are gust amar, este
necesitatea sporirii dozelor şi la dependenţa de solubilă în alcool și este higroscopică. Morfina
acesta, transformându-l pe consumator în destinată medicinii este transformată în săruri
toxicoman. Opiomania îl descompune psihic şi precum: sulfați, clorhidrați, tartrați de morfină.
mental pe individ, deteriorează memoria, Acestea se prezintă sub formă de pulberi cristaline
diminuează apetitul şi înrăutățește funcţiile albe, inodore și solubile în apă. Din acestea se
ficatului. În toate cazurile de toxicomanie se produc medicamente sub formă de comprimate
constată o pierdere evidentă a voinţei şi a sau fiole.
capacităţii de decizie.
Mod de utilizare. Morfina este folosită drept
Pentru a realiza mai exact pericolul pe care îl analgezic în medicină, dar exercită un efect
reprezintă pentru om consumul de opiacee, deprimant asupra sistemului nervos, fiind un
precizăm că alcaloizii realizaţi din opiu produc deprimant al centrului tusei şi al centrului
intoxicaţii mortale în general la doze de peste 10 respirator. Este utilizată mai ales pentru
ori doza terapeutică, fiind deci activi în doze de proprietăţile ei de a suprima sau de a preveni
miligrame. durerile intense de natură canceroasă, colicii,
infarctul miocardic, edemul pulmonar acut,
intoxicaţiile cu atropină, obstrucţiile vasculare

Morfina periferice sau şocurile traumatice.


Efecte - Morfina utilizată în cantităţi mari, chiar şi
Este un alcaloid extras din opium, fiind utilizat în sub formă de medicament produs licit, conduce la
scop terapeutic ca analgezic şi a cărui utilizare obişnuinţă şi în final la toxicomanie. Obiceiul de a
abuzivă duce la un comportament adictiv. face timp îndelungat injecţii cu morfină
Istoric - În 1804, la Cramersche Hofapotheke din (morfinomania) declanşează în corpul uman o
Paderborn (Westfalia), un student la farmacie serie de tulburări fizice şi psihice grave (senzaţii
Frederich Wilhelm Adam Sertüner, discipol al anormale, exaltarea imaginaţiei etc.), ajungându-se
farmacistului Franz Anton Cramer, a început să se până la o degradare lentă a întregii activităţi
intereseze de medicamentele pe bază de opium. psihice a toxicomanului.
Sertüner era intrigat de marea variabilitate a
efectelor hipnotice a acestor produse, variabilitate
care se manifesta chiar dacă se respectau întocmai
prescripțiile și formulele de fabricare. În 1805,
Codeina– metilmorfina
Sertüner a izolat pe cale chimică o sare pe care a Istoric - Codeina a fost izolată din opium în 1832
numit-o morphium, după de către farmacistul francez Jean-Pierre Robiquet.
numele zeului grec al viselor Primele cazuri de toxicomanie cu acest produs
(Morfeu). Formula morfinei a (codeinomanie) au fost descrise în Statele Unite în
fost propusă în 1925 de Gulland 1934, la pacienții cărora li s-a injectat codeina în
Robinson şi Schöpf, iar sinteza scopul de a li se trata dependența de morfină. S-a
sa completă a fost realizată de stabilit atunci că dependența poate să apară în
Gates în 1953 şi de Ginsburg în cazul utilizării abuzive, chiar şi pe cale orală.
1954. Însă această formulă este
8
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Codeina poate fi utilizată în cadrul unei 1920-1930, țările europene au încercat să-şi
politoxicomanii sau serveşte ca drog de rezervă păstreze autonomia de gândire în această
heroinomanilor, în cadrul unei autosubstituții. problemă şi să se diferențieze de Statele Unite,
exprimându-și dorința de a utiliza heroina în
Forma de prezentare
practica terapeutică, mai mulți medici europeni
Codeina - metilmorfina este un alcaloid extras din considerând-o indispensabilă.
opium și este utilizat în medicină pentru
Chiar dacă în urma tratatului din 1931 experții
proprietățile sale analgezice și antitusive, dar se
europeni au admis că acest drog dă cea mai mare
folosește și de către toxicomani ca substitut al
dependență, iar consumul genera costuri sociale
heroinei. Se găsește sub forma de tablete și fiole.
peste beneficiile terapeutice scontate, multe țări au
Mod de utilizare - Atunci când este injectată, continuat să o utilizeze sub acoperirea unei
acțiunea sa farmacologică și efectele sale sunt prescripții medicale, în special Canada, Marea
comparabile cu cele ale morfinei. Administrată pe Britanie, Belgia, Olanda, Islanda, Malta şi Elveția.
cale orală, are efect analgezic mai slab, însă are și
Utilizarea legală a heroinei este astăzi variabilă, în
reacții adverse: depresie respiratori, grețuri,
funcție de țară. Prescrierea sa este prohibită în
vărsături, constipație.
Franța, indiferent de indicație (dureri sau
Consumul de codeină înlătură manifestările de medicație de substițuie), în timp ce în Marea
craving de heroină. Utilizatorii ingerează de cinzeci Britanie, Danemarca, Olanda este permisă, iar în
până la o sută de ori doza terapeutică, pentru a Elveția şi Australia este încercată pentru inițierea
simți o oarecare euforie. Codeina nu are însuşirile tratamentului de substituție al toxicomanilor. În
narcotice ale morfinei, iar însușirile analgezice fapt, heroina nu este eliberată consumatorului, ci
sunt mult mai diminuate (se foloseşte drept acesta se prezintă în centru pentru a i se
medicament contra tusei), însă se poate folosi şi la administra o doză.
prepararea drogurilor.
Forma de prezentare
Heroina - diacetilmorfina (diamorfina)

Heroina Heroina se prezintă sub


forma de pulbere albă -
Opiaceu obținut prin sinteză pornind de la morfină, beige-brună (sau
utilizarea sa determină rapid o dependență fizică şi granule, ca de ceai
psihică importantă şi se găseşte din acest motiv la solubil, la heroina din
originea unei Hongkong). Heroina pură este o pudra alba cu gust
toxicomanii, amar și miros slab de oțet. Pe piața drogurilor se
heroinomania. poate găsi și ca o pudră galbenă sau maro datorită
Istoric - Diamorfina faptului că procesul de prelucrare chimică a fost
a fost sintetizată în deficitar, sau prin amestecarea heroinei pure cu
1874 de către alte substanțe chimice de către dealerii dornici să
chimistul englez obțină bani mai mulți pentru o cantitate de drog
C.R.A. Wright, dar numai în 1898 chimistul german mai mică vândută clienților.
Heinrich Dreser, care lucra în laboratoarele Bayer, La ora actuală, pe piaţa ilicită a stupefiantelor, sunt
a preconizat utilizarea sa ca medicație în puse în vânzare patru sortimente de heroină,
tuberculoză. A fost introdusă în tratamentul uman denumite nr. 1, 2, 3 şi 4. Datorită purităţii mai
sub denumirea de „heroina”, atât în calitate de reduse de substanţă activă, heroinele nr. 1 şi 2 nu
medicament capabil să se substituie morfinei în mai sunt căutate nici de traficanţi, nici de
tratamentul durerilor, dar şi ca medicament care toxicomani. Drogul cel mai solicitat astăzi este
permite dezintoxicarea morfinomanilor. heroina nr. 3, având un conţinut de heroină pură
În 1920, în America, Corpul Medical a cerut între 35 - 90%, însă cel mai frecvent de 60%.
„prohibiția” heroinei datorită dependenței rapide Aceasta mai este supranumită de traficanţi şi
pe care acest drog o crea. În 1923, Societatea “Hong Kong Rocks”2, “Brown Sugar” (Zahăr maron)
Națiunilor Unite a redactat un prim text care sau “Vogelfutter” (Hrană pentru păsări). Heroina
reglementa utilizarea heroinei pe plan nr. 4 are o puritate de 95%.
internațional, substanța fiind declarată periculoasă În ultimul timp, se răspândeşte tot mai mult
şi de interes terapeutic scăzut. În 1924, Senatul obiceiul extrem de nociv de a consuma heroina şi
American a votat în unanimitate o lege pentru
interzicerea utilizării nemedicale a heroinei. În anii 2
Stânci de Hong Kong
9
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

alte stupefiante în asociere cu alte droguri, Mulţi consumatori dezvoltă şi o dependenţă faţă de
substanţe psihotrope sau alcool, ceea ce face să seringă sau ac, indiferent de drogul administrat.
crească enorm riscul, şi aşa destul de mare, pentru Este apreciată senzaţia ce o dă acul înţepător,
viaţa celor care îl practică. Alteori, pentru a „simţi oţelul”. Se injectează orice: de la comprimate
“potenţa” efectele heroinei, traficanţii îi adaugă dizolvate, metadonă, coniac până la apa de baltă.
stricnină care, de cele mai multe ori, provoacă
Cantitatea zilnică necesară de opiacee depinde de
decesul toxicomanilor.
tipul substanţei şi gradul de obişnuinţă. Odată cu
Dată fiind toxicitatea deosebită a heroinei, dispariţia efectului opioid, absenţa stării de fericire
îndeosebi a sortimentelor foarte pure din ultima este percepută amplificat în realitatea obiectivă. La
vreme, toxicomanii şi traficanţii o amestecă cu o nouă administrare, dispare depresia, la fel ca
lactoză, zahăr pudră, lapte praf sau alte simptomele de sevraj fizic.
ingrediente. Sunt însă cazuri în care heroina este
Manifestările de sevraj la dependenţa de heroină
amestecată cu pudră de talc sau când sunt vândute
ajung de la tulburări vegetative uşoare
toxicomanilor doar ingredientele care ar trebui să
(transpiraţii, senzaţie de frig, frisoane) până la
fie amestecate cu heroina.
colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul
Mod de utilizare. Heroina fie se prizează, se membrelor, abdomenului, oaselor şi muşchilor,
inhalează (metodă numită „hailing” sau „blowing”), tulburări de somn persistente, dureri colicative şi
ori se injectează intramuscular, subcutanat (în crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai
ţesutul adipos) sau intravenos, ultima variantă repede ca la morfină. Durata efectului este de
fiind constatată cel mai frecvent. Pentru injecţia două-trei ore, spre deosebire de morfină: cinci-
intravenoasă, se plasează într-o lingură o cantitate şase ore. Corespunzător, fenomenul de sevraj se
de 50 - 150 mg heroină în apă, amestecul se instalează mai devreme, adică de două ori mai
încălzeşte până când cea mai mare parte a rapid ca în cazul morfinei. Consumatorii care sunt
substanţei se dizolvă. Pentru o mai bună deja dependenţi sunt obligaţi să-şi reinjecteze
solubilitate se adaugă acid citric. Dependenţii de heroina din ce în ce mai des, pentru a evita
heroină filtrează apoi soluţia obţinută printr-un sevrajul. Frecvenţa injecţiilor respectiv a cantităţii
tampon de vată sau un filtru de ţigaretă, o aspiră injectate per doză trebuie crescută mai repede
într-o seringă şi o injectează ulterior în venă. Un decât în cazul celorlalte stupefiante comparabile ca
dependent de heroină consumă zilnic 0,5 - 3 g efect. De acest fapt se leagă potenţialul
heroină de concentraţie medie. Injecţiile se împart criminogen ridicat al heroinei. Deoarece preţul
de regulă în trei, rareori în mai multe doze pe zi. este ridicat şi cantitatea consumată atinge ordine
de mărimi considerabile, dependentului nu-i
Efecte şi pericole apărute prin abuz. Heroina are
rămâne altă posibilitate, decât să-şi asigure
practic, acelaşi spectru de acţiune ca şi morfina, în
cantitatea necesară prin comiterea de aşa-numite
schimb are un efect analgezic de cinci, până la 10
„infracţiuni de procurare”. Infracţionalitatea directă
ori mai puternic. În acelaşi timp, heroina este şi
şi indirectă legată de procurarea heroinei apare
puternic euforizantă. La fel ca morfina, estompează
mai rapid şi se manifestă mai intens decât în cazul
activitatea intelectuală a omului şi influenţează
dependenţei de alte substanţe.
starea sa psihică în sensul eliminării fricii şi a
proastei dispoziţii. Sub influenţa heroinei, oamenii Având în vedere marja de siguranţă îngustă a
par a fi din cale afară de fericiţi. Nevoile lor sunt heroinei, adică a diferenţei mici între doza
complet satisfăcute, au tot ce au nevoie. Adesea, suportabilă şi cea toxică, se constată frecvent
consumatorii relatează un episod de „flash”3, un intoxicaţia cu heroină, caracterizată prin
flux dinamic, de plăcere ce cuprinde întreg corpul pierderea cunoştinţei şi depresia respiratorie,
imediat după injectarea în circulaţia sanguină. precum şi prin colapsul circulator şi frecvenţa
Totalitatea efectelor resimţite de către cei care cardiacă extrem de joasă. Depresia respiratorie
consumă aceste droguri se mai numeşte „kick”4. este principala cauză de deces prin supradozare.
Termenii sugerează funcţia puternică de
Efecte și riscuri: Inițial consumatorii încearcă o
amplificare a senzaţiilor prin care aceste opiacee
senzație de euforie plăcută, de eliberare totală de
pot domina comportamentul persoanei
anxietate și stres. Senzația plăcută sau fiorul,
dependente, mai ales dacă sunt administrate
constă dintr-un puternic sentiment de plăcere care
injectabil.
se accentuează pe măsură ce drogul pătrunde în
organism. Reducerea pulsului și a frecventei
respiratorii, diminuarea poftei de mâncare și
3
pupilele contractate „ca acele de gămălie”, pielea
engl. trăsnet
4
energie, avânt, putere mobilizatoare
10
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

palidă, sunt semne ușor de recunoscut la orice metadona a fost sintetizată în Germania de
persoana care a consumat heroină. chimişti, în timpul celui de al doilea Război
Mondial, pentru a răspunde lipsei morfinei care
La o prima utilizare, mai ales când heroina este
permitea atenuarea durerilor răniților în război. Ea
injectată, apare greața și voma. Injectarea în venă
a fost denumită „adolphina” sau „adolfina” prin
intensifică efectele și le face aproape instantanee,
asocierea rădăcinii latine „dolor” = durere, ce evoca
producând pentru moment o foarte mare plăcere.
proprietățile analgezice a medicamentului şi
Când heroina este fumată, efectele pot surveni
prenumele lui Adolf Hitler. Adolfina a fost
aproape cu aceeași rapiditate ca și în cazul
denumită metadona în 1946, după ce americanii au
injectării, dar sunt mai puțin intense.
obținut brevetul german la sfârşitul războiului.
Când acest drog este injectat, dezvoltarea mai Abia în 1946 a fost studiată în Statele Unite şi s-a
rapidă a dependenței e mai probabilă din trei dovedit că permitea tratarea eficace a
motive:  Efectul este mai intens, pentru că toată
manifestărilor de sevraj la morfină. Până la
începutul anilor 1990, metadona nu a fost utilizată
cantitatea de drog administrată intră rapid în decât în sevrajul opiaceelor, sub formă de cure
sânge.  Consumatorii sunt foarte atrași de scurte, cu doze regresive.
instalarea aproape instantanee a senzației intense În 1971, administrația Nixon, a inițiat o politică
de plăcere.  Ritualul injectării poate fi la fel de
federală care autoriza utilizarea largă a metadonei
ca medicament în tratamentele de substituție.
important pentru individ ca și efectele drogului.
Riscul consumului regulat sau în cantitate mare În prezent, în Europa este folosită doar în cazul
constă în apariția tulburărilor respiratorii, tratamentelor de substituție, în țările anglo-saxone
constipație, menstruație neregulată, anxietate, este prescrisă şi în anesteziologie, iar în Statele
schimbări ale stării sufletești, paranoia și pierderea Unite este utilizată ca analgezic.
poftei de mâncare. Forma de prezentare
Toate acestea acumulate în timp duc la scăderea Metadona este similară
rezistentei organismului la îmbolnăviri. Injectarea heroinei - ambele sunt
de opiacee și adoptarea unui stil de viață centrat pe depresive - dar există și
consumul de droguri pot avea consecințe grave: unele diferențe. Ea este
utilizarea în comun a seringilor, acelor sau altor un agonist opiaceu.
echipamente de injectare sporește riscul infectării Metadona se vinde pe piața drogurilor sub formă
cu HIV sau alte virusuri, inclusiv virusul hepatitelor de tablete sau soluție lichidă siropoasă.
B și C. Mod de utilizare. Levometadona poate fi
Există și riscul administrării de heroină combinată administrată sub formă de comprimate, intravenos
cu alte substanțe de către dealeri. Acestea, în (i.v.) și intramuscular (i.m.), precum și ca soluție
combinație cu heroina, pot fi mortale dacă este neinjectabilă de picături. În medicină, se
folosită calea injectabilă. administrează și ca analgezic forte, sărac în efecte
adverse, de exemplu în cazul infarctului miocardic
Este destul de dificil să prezici puritatea heroinei și al durerilor tumorale. Spre deosebire de heroină,
vândute pe stradă. Din acest motiv, chiar dacă o metadona nu generează acea senzație de plăcere,
persoana își va injecta exact aceeași cantitate de de detașare de realitate și plutire. Efectul ei apare
drog ca de obicei, poate muri din cauza unei mai încet și este mai puțin intens.
supradoze, deoarece concentrația de drog a fost
mai mare în doza cumpărata de pe stradă, decât în O parte dintre consumatorii de heroină care au
dozele folosite în experiențele anterioare. participat la unele programe de administrare a
metadonei în cadrul tratamentului de substituție,
consideră că adaptarea la noua situație necesită
timp, în timp ce alții sunt de părere ca acest lucru
Metadona- adolphina nu reprezintă o problemă. Metadona poate genera
o stare de visare, mai puțin intensă, dar de durată
Istoric - Opiaceu de
mai lunga decât heroina. Metadona scade
sinteză, cu acțiune
sensibilitatea, reacția la durere, anxietatea și
asemănătoare
produce o senzație de bine. Administrată în doze
morfinei, prescrisă
mari determină somnolentă sau pierderea
în cadrul
cunoștinței. Toleranța și dependența se dezvoltă
tratamentului de
după un consum regulat și se instalează relativ
substituție,
rapid. Folosirea combinată a metadonei cu alte
11
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

substanțe depresive ale sistemului nervos central frunzelor de coca se practica încă dinaintea
are efect de supradoză care poate fi mortal. În apariţiei Imperiului Incaş, cu aproximaţie în anul
cazul unui individ alergic la una din aceste 3000 î.Hr.. În momentul apariţiei spaniolilor, în
substanțe, intoleranța apare și la doze mici. secolul al XV-lea, Imperiul Incaş era în declin. În
această perioadă frunzele de coca nu mai erau
Efecte adverse Efect sedativ, transpirații profuze,
folosite decât de către clasa conducătoare sau doar
euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune,
în ritualuri. La început, spaniolii au încercat să-i
constipație (ca toate opiaceele, are acțiune
avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea
paralitică asupra peristaltismului intestinal),
acestora, deoarece le considerau o barieră în calea
depresie respiratorie (inhibarea automatismului
convertirii la creştinism. Mai târziu, a devenit o
respirator).
modalitate de recompensare a băștinașilor pentru
Intoxicația Semne ale unei supradoze sunt: munca acestora. În acest fel, ei puteau obliga o
depresia respiratorie severă, hipotensiune importantă forţă de muncă să lucreze în condiţii
marcată, tahicardie, hipertermie, tulburări de grele, la altitudini înalte, în minele lor de aur şi
conștienta până la comă. argint. Frunzele de coca împreună cu ceaiul,
Efecte Utilizarea pe termen lung poate determină: cafeaua şi tutunul au fost aduse în Europa de către
absența sau rărirea ciclului menstrual; diminuarea exploratori în secolul al XVI-lea, dar spre deosebire
reflexului de tuse; diminuarea libidoului; scăderea de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare
tensiunii arteriale; dificultăți de concentrare; chiar înainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt se
constipație. poate datora deteriorării frunzelor în timpul
călătoriei, ceea ce le slăbea mult efectul.
Metadona este folosită ca o modalitate de tratare a
dependenței de heroină, fiind prescrisă în doze În anul 1862 Albert Niemann reuşeşte să extragă
care se reduc treptat, în timp. Întrebuințarea din frunzele de coca o formă pură de cocaină,
metadonei în programele de tratare a persoanelor formula bruta a cocainei a fost descoperita abia în
dependente de heroină reduce riscul contactării 1865 de Wilhelm Lossen. Până în 1880 studiile au
virusului HIV, a virusurilor hepatitei B și C în cazul ramas în cea mai mare parte confuze: mulți
utilizatorilor de droguri injectabile. Metadona se confundând coca cu cocaina.
administrează oral, sub forma de tablete, astfel că Primul producător mondial de cocaină în scopuri
persoanele care foloseau heroina injectabil nu se comerciale a fost cunoscuta firmă germană MERCK
mai expun riscului de infectare prin folosirea de din Darmstadt care a început producţia în anul
echipament nesteril. 1862. Principalul concurent al firmei din
Darmstadt pentru deţinerea supremaţiei în
comerţul mondial cu cocaină a devenit firma
B. Stimulentele americană PARKE DAVIS COMPANY, cu sediul în
Detroit, care a trecut imediat la producţia masivă
Cocaina și crack-ul de ţigarete cu adaos de cocaină, de medicamente
cardiotonice pe bază de cocaină, precum şi de alte
Istoric - ARBUSTUL DE COCA (Erytroxylon coca) preparate cu conţinut de cocaină, ca de exemplu:
este originar din America de Sud. Din frunzele de injecţii subcutanate, unguente şi spray-uri cu
coca se extrage un alcaloid numit cocaină. diverse utilizări.
Mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural Cocaina era extrem de preţuită în deceniile opt şi
încă dinaintea apariţiei Imperiului Incaş, cu nouă ale secolului al XIX-lea fiind utilizată
aproximaţie în jurul anului 3000 Î.Hr. Efectele lor împotriva maladiilor respiratorii precum cele
asupra stării de spirit şi asupra comportamentului tuberculoase, a astmului şi insuficienţei
erau foarte mult apreciate de către indieni. Planta respiratorii şi multe figuri proeminente ale
era considerată a fi un dar al zeilor şi era folosită în momentului recomandau utilizarea terapeutică a
timpul ritualurilor religioase, înmormântărilor şi a cocainei.
altor situaţii speciale.
În afara uzinelor farmaceutice, o serie de firme
Cu mult timp în urmă, cocaina era extrasă din comerciale s-au gândit să tragă foloase de pe urma
planta de coca, iar frunzele erau mestecate de către cocainei. Corsicanul Angelo Mariani (1838 - 1914)
amerindienii peruani şi cei din diferitele ţări ale a făcut o avere considerabilă cu o băutură
Americii de Sud. Folosirea acestor frunze este tonifiantă conţinând cocaină, pe care a lansat-o pe
anterioară timpului istoric cunoscut, astfel că tot piaţă sub denumirea de “Vinul Mariani”. Printre
ceea ce se ştie în prezent provine în întregime din clienţii săi statornici s-au numărat actriţa franceză
surse arheologice. Urmele descoperite în oalele din Sarah Bernhardt (1844 - 1923), compozitorul
America de Sud demonstrează faptul că mestecatul
12
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

american John Philip Sousa (1854 - 1932), rezultat din combinarea cocainei cu heroina,
arhitectul francez Frederic Auguste Bartholdi obţinându-se aşa-numitul “speedball” care are
(1834 - 1904), care a realizat Statuia Libertăţii din efecte catastrofale. La Amsterdam, în acelaşi
New York, scriitorii francezi Jules Verne (1828 - amestec se mai adaugă şi amfetamină, făcându-l şi
1905) şi Emile Zola (1840 - 1902), precum şi Papa mai nociv. Tot la Amsterdam, în rândul
Leopold al XIII-lea şi Papa Pius al X-lea. toxicomanilor de origine asiatică, a apărut practica
inhalării unui amestec de cocaină cu rom, adus în
Din păcate, un rol negativ în popularizarea cocainei
stadiul de fierbere. Cocaina a pus o asemenea
l-au avut unii medici şi scriitori celebri, precum
stăpânire pe societate încât, după cum afirma
psihiatrul austriac Sigmund Freud (1856 - 1939) şi
George R. Gay, cercetător din San Francisco în
scriitorul englez Sir Arthur Conan Doyle (1859 -
materie de stupefiante, ea a devenit un “drog
1930), creator al faimosului detectiv Sherlock
specific american”, un “simbol al societăţii
Holmes. De asemenea, cu cocaină s-au drogat şi
occidentale industriale”. Clorhidratul de cocaină
numeroşi ofiţeri nazişti, între care cel mai aprig
este considerat un “stupefiant de elită” sau
cocainoman a fost Hermann Göring (1893 - 1946).
“şampania drogurilor” (revista “Le Point”). De
Prima utilizare în scopuri medicale a fost făcută de aceea, chiar traficanţii şi consumatorii acestui
către Sigmund Freud, care l-a convins pe alcaloid sunt trataţi cu o anumită blândeţe de
oftalmologul Carl Koller să utilizeze, în 1884, tribunalele americane, deoarece cocaină este
cocaina în timpul unei intervenții la om și care era considerată drogul celor bogaţi, “caviarul pieţei
de fapt tatăl lui Freud, care suferea de glaucom. În drogurilor” (revista “Time”), fiind de 10 ori mai
același an, William Halsted a realizat prima scumpă decât aurul.
anestezie tronculară și a descoperit că cocaina
Cocaina a fost primul drog ilegal care a generat un
putea să blocheze conducerea senzitivă.
trafic organizat. Ea este cea care a dus la apariția
Din 1880, cocaina devenise populară peste figurii emblematice a furnizorului (dealer-ul de
Atlantic: se administra ca tonic (a intrat în formula mai târziu) şi a generat practica măsluirii cu
Coca-Cola), ca tratament al unui mare număr de înlocuitori.
afecțiuni și ca dezintoxicant la alcoolici, opiomani
În anul 1980 în America a apărut crack-ul, care s-a
și morfinomani.
obținut din cocaină prin prelucrarea chimică a ei,
În Europa, folosirea cocainei s-a răspândit cu împreună cu bicarbonat de sodiu sau de amoniu şi
rapiditate în Berlin, unde în anii ’20 erau între care, datorită prețului scăzut şi a efectului rapid, s-
10.000 şi 20.000 de consumatori permanenţi. a răspândit rapid printre consumatori. În
Piloţii germani din timpul primului război mondial momentul în care se topesc, aceste cristale
erau drogaţi cu cocaină înaintea fiecărui zbor. Se trosnesc uşor şi fac un zgomot asemănător
poate afirma că, în timpul primei conflagraţii numelui pe care îl are produsul.
mondiale, cocaina a jucat în Europa acelaşi rol pe
Forma de prezentare: Cocaina – coke, white,
care l-a avut heroina pentru americani în războiul
coco, nea, zăpada și Crack-ul – free-base
din Vietnam, folosirea acestor droguri fiind
tolerată sau chiar încurajată. Frunzele de coca conţin
între 0,1% şi 0,8%
Un rol nefast în ridicarea la cote atât de nebănuite
cocaină, în funcţie de
a traficului şi a consumului de cocaină l-au jucat şi
locul lor de cultură.
îl joacă în continuare artiştii şi cântăreţii celebri,
Conţinutul în alcaloid
precum şi unii reprezentanţi ai intelectualităţii din
creşte cu altitudinea la
ţările occidentale. De pildă, Paul McCartney, unul
care planta este cultivată. Frunzele de coca sunt
din membrii formaţiei Beatles, a fost arestat şi
macerate de cele mai multe ori, dar ele pot fi şi
expulzat din Japonia pentru deţinere ilegală de
rulate în ţigarete sau infuzate în apă caldă.
cocaină. Tot pentru acelaşi delict, el a fost reţinut şi
pe aeroportul Heathrow din Londra, de data Pasta de coca seamănă cu un mastic de culoare
aceasta împreună cu soţia sa Linda. În acelaşi crem-brun. Este un produs intermediar ce se
aeroport a fost arestat şi actorul american Anthony obţine din transformarea frunzelor în pudră. Pasta
Perkins care transporta ilegal opt grame de este obţinută prin amestecarea frunzelor cu un
cannabis şi trei săculeţi cu L.S.D.. De asemenea, produs alcalin (bicarbonat de sodiu), un solvent
actriţa americană Jody Foster a fost prinsă la organic (kerosen) şi apă. Amestecul se agită şi
Boston cu cocaină în bagaje. alcaloidul este extras în solventul organic. Frunzele
şi apa sunt aruncate. Utilizarea unui acid permite
În ultimul timp, toxicomanii americani recurg la un
separarea alcaloidului de kerosen, care este
amestec deosebit de periculos pentru organism,
aruncat. Un adaos suplimentar de bicarbonat
13
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

permite obţinerea unei substanţe solide: pasta de Efectele apar după câteva minute de la inhalare și
coca. Această pastă este pusă la uscat. Din punct de durează 20-60 de minute: euforie, dorința de
vedere chimic, această pastă este cocaina „base” comunicare verbală sporită, creșterea încrederii în
(bază), dar ea conţine reziduuri toxice. Pasta este forța fizică și intelectuală, creșterea ritmului
hidrofobă şi nu poate fi injectată, inhalată sau cardiac, a pulsului și a frecvenței respiratorii,
înghiţită. Majoritatea pastei este transformată în scăderea apetitului și anestezierea (amorțirea)
pudră pentru a putea fi fumată. nasului sau gâtului în urma contactului direct cu
praful de cocaină.
Pudra sau clorhidratul de cocaină, crack-ul
Când cocaina este prizată pe nas, senzația de
maximă intensitate apare la 15-30 de minute și
apoi scade rapid în intensitate, ceea ce înseamnă
că, pentru menținerea efectului, la fiecare 20 de
minute trebuie administrată o nouă doză.
Crack-ul: Numele („pocnet”, „trosnet”) provine de
Clorhidratul de cocaină se prezintă sub forma unei la sunetul făcut în timpul încălzirii lui pentru a-l
pudre albe cu aspect floconos. El este obţinut prin topi și a permite astfel inhalarea vaporilor.
dizolvarea pastei de coca în acid clorhidric şi apă. Efectele sunt similare cu cele ale cocainei, dar mai
Prin adăugarea unei sări de potasiu, din amestec se intense și durează mai puțin (3-10 minute). Din
elimină impurităţile. În final, prin adăugarea această cauză, consumatorii au tendința de a crește
amoniacului are loc precipitarea clorhidratul de cantitatea. Ei simt că pot scăpa de depresia
cocaină care poate fi recuperat şi uscat. Înainte de resimțită doar printr-o nouă doză. Consumul în
a se distribui, cocaina poate fi diluată (amestecată) doze mari, regulat, duce la anxietate, tremurături,
cu diverse produse : lactoza, benzocaina (un iritabilitate, paranoia, somn agitat și neodihnitor.
anestezic local), alte droguri sau alte substanţe Toate aceste simptome asociate cu lipsa poftei de
inerte. Sarea de cocaina este hidrofilă şi de aceea mâncare (ceea ce îi face pe consumatori să aibă un
poate fi solubilizată în apă şi apoi injectată, regim alimentar dezordonat și neadecvat), duc în
inhalată sau ingerată. Ea nu poate fi însă fumată, timp la scăderea rezistenței organismului și la
pentru că se descompune şi devine inactivă la o îmbolnăviri.
temperatură apropiată de temperatura sa de
vaporizare (1980C). Consumul frecvent de cocaină crește riscul
apariției infarctelor miocardice și a accidentelor
Cocaina în amestec cu alte substanţe poate atinge o vasculare cerebrale, ducând la toleranță și
puritate de 10 - 30% şi poate fi împachetată în dependență. Exista riscul de a cumpăra cocaina
pacheţele de hârtie, de aluminiu sau de paie care a fost amestecată cu alte substanțe, unele
termosudate. Are aspect de pudră cristalină albă ca foarte periculoase. Astfel, ceea ce poate fi doar
zăpada. Pe piața modernă a consumului de droguri, iritant și neplăcut când este folosită calea de
cocaina se vinde sub forma de pudra alba administrare nazală, devine mortal dacă este
cristalina, cu gust amar și care degaja un miros slab folosită injectarea drept cale de administrare a
de benzina. drogului.
Crack-ul este o alta forma sub care se vinde Crack-ul e uneori numit versiunea „fast-food” a
cocaina. Se obține prin prelucrarea chimica a cocainei. Consumatorii experimentează o stare de
cocainei împreună cu bicarbonat de sodiu sau de bine rapidă și intensă, dar costurile ridicate în
amoniu. Are aspectul unor cristale cazul unui consum regulat de crack îi determină pe
semitransparente sau opace, de culoare alb aceștia să devina ei înșiși traficanți sau să recurgă
gălbuie, bej sau brun. Consumatorii le încălzesc la prostituție sau diverse infracțiuni pentru a face
intr-un recipient și aspira vaporii. În momentul în rost de banii necesari pentru procurarea unei noi
care se topesc aceste cristale trosnesc ușor și fac doze.
un zgomot asemănător numelui pe care îl are
produsul.
Mod de utilizare. Cocaina poate fi administrată
intranazal (prizată pe nas), mestecată, fumată sau
injectată. Crack-ul poate fi fumat, folosindu-se pipa
sau un tub. Sub influența acestor droguri simți că
zbori, că vibrezi, că ai multă energie.

14
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Amfetamina, metamfetamina spice- au o structură chimică diferită dar au efecte


asemănătoare amfetaminelor.
Istoric - Descoperită de un chimist japonez în După Kaplan & Sandoc substanţele sunt clasificate
1919, metamfetamina a fost folosită în timpul celui astfel:
de al doilea război mondial pentru a menţine treze 1. amfetaminele majore: amfetaminele,
trupele şi pentru a energiza muncitorii din fabrici. dextroamfetamina (dexedine) metamfetamina
În zilele noastre este prescris cu grijă, pentru (desoxyn, speed-viteză), metilfenidat (ritalin)
tratamentul anumitor boli, fiind un medicament pemolin (Cylert).
legal în ţara noastră. 2. substanţe înrudite: efedrină,
fenilpropanolamină (PPA), Khat, metcatinonă
Inventate în Germania în anii '30, amfetaminele au
(crank).
fost prescrise în curele de slăbire şi pentru a
3. amfetamine substituite (designer) clasificate și
combate depresia. Amfetaminele sunt actualmente
ca halucinogene. Efectele sunt activatoare și
prescrise numai persoanelor care suferă de
energizante.
somnolență patologică (narcolepsie). Este un
produs care stimulează vigilența. În trecut se „gheaţă” (ice) formă pură a metamfetaminei (poate
administra în scopuri terapeutice, astăzi este însă fi inhalată, fumată, injectată). Este deosebit de
utilizată de către toxicomani sau ca agent de dopaj. puternică. Efectele psihologice pot să dureze ore în
şir. Sintetică, produsă casnic. Expresia americană
După al doilea război mondial, în peisajul unei
„speed” a devenit uzuală pentru distribuţia pe piaţa
societăți care cerea creşterea productivității,
neagră a acestor substanţe.
amfetaminele constituiau unul dintre
instrumentele performanței. Aviatorii germani, Forme de consum: „Speed” este de găsit sub formă
care executau bombardamente de noapte, primeau de pulbere, ambalat în capsule sau comprimate. În
aceste substanțe înainte de plecare în misiune consecinţă, speed poate fi prizat, înghiţit, injectat
pentru întreținerea stării de vigilență şi sau fumat (ice).
agresivitate.
Mod de utilizare: oral (sub formă de capsule),
Amfetaminele sunt cele mai larg utilizate droguri prizate, fumate sau injectate. Doza este de
ilegale în țările Europei occidentale. Ele sunt aproximativ 1-3 comprimate pe zi. Sunt des
frecvent folosite pentru a creşte performanța utilizate în asociație cu opiaceele, barbituricele, sau
intelectuală, rezistența la efort, creativitatea în în alternanță cu ele.
cadrul petrecerilor nocturne, concursurilor de
Efecte: persoanele consumatoare de amfetamine
dans ori în perioade de muncă sau studiu intens.
devin energice, euforice, cu pupilele dilatate,
Forma de prezentare vorbărețe, atente, sigure de sine, superioare.
Amfetamina. Metamfetamina Efecte pe termen scurt: acnee severa, nervozitate,
uneori paranoia sau agresivitate, creșterea pulsului
și a presiunii sangvine, bronhodilatație. Se observa
midriază (dilatarea pupilelor). Faza de exaltare
este urmată de o stare depresivă teribilă, ce incită
la reluarea consumului.
Diferite forme de prezentare ale amfetaminelor Efecte pe termen lung: ulcer, afecțiuni ale vaselor
sangvine, malnutriție din cauza lipsei apetitului,
Preparatele înregistrate sunt: Fenetyllin
stop cardiac, poate afecta eficiența pilulelor
(Captagon), Pemolin (Tradon), Piracetam
contraceptive; apar tulburări psihice (depresie
(Nootrop, Normabrain), precum şi substanţele cu
nervoasă, psihoză paranoică, pierderea controlului
acţiune mai slabă: Meclofenoxat (Helfergin) şi
emoțional, somnolență) și fizice (probleme
Pyritinol (Encephabol).
nutritive, ulcerații, pneumonii).
Aceste substanţe sunt larg răspândite, mai ales ca
Consumatorii de amfetamine urmăresc prelungirea
inhibitori ai apetitului alimentar în cure slăbire,
senzațiilor euforice, creșterea capacităților fizice și
respectiv indicate pentru creşterea performanţelor
psihice, o mai mare încredere în sine, excitație
înainte de examen sau în viaţa profesională (de ex.
intelectuală, hiperactivitate motrică și sexuală și în
la şoferii de camion). AMFETAMINELE - se
cele din urmă, anorexie (pierderea apetitului). În
administrează cel mai des oral, dar pot să fie
cazul injectării intravenoase, consumatorul resimte
administrate şi injectabil sau inhalate. Semnele
un flash violent, cu senzația de încălzire a corpului.
consumului de amfetamine se aseamănă cu cele ale
cocainei. Multe din substanţele declarate “legale” –
15
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Consumatorii de amfetamine au uneori impulsuri


agresive față de sine sau față de alții. Amfetaminele Khat-ul– kat, quat, ceai negru african
generează dependență fizică și toleranță puternică,
Istoric - KHAT -ul reprezintă denumirea populară
ce pot provoca moartea prin supradoză.
a lui Catha edulis, un arbust din familia
Dacă a consumat amfetamină, atunci: are pupilele celastraceelor care trăiește în Africa Orientală şi
dilatate; are un comportament agresiv; este mai Peninsula Arabică. Problema proprietăţilor
vorbăreţ, confuz; nu mai are poftă de mâncare; halucinogene ale lui Catha edulis s-a ridicat pentru
poate să aibă asupra lui tablete, capsule cu diferite prima dată la nivel internaţional în anul 1935 de
înscrisuri și de diferite culori, pliculeţe cu pudră către Comisia Consultativă asupra Traficului de
fină sau mai puţin fină de culoare albicioasă sau opiu, care a examinat două memorii tehnice. Atunci
gălbuie; febră, transpiraţie, tremurături; dureri de nu s-au adoptat nici un fel de măsuri pentru
cap, vedere dublă şi ameţeli; are sentimentul că includerea acestei plante în lista stupefiantelor.
este puternic; respiraţie accelerată.
În anul 1975 s-a reluat problema consumului de
Pe termen lung, consumul de amfetamine khat în ţările din Cornul Africii (Yemen şi Etiopia),
determină: scăderea imunităţii organismului; atenţia fiind acum acordată componenţilor chimici,
scădere în greutate; tulburări psihice; proprietăţilor farmacologice şi consecinţelor pe
comportament necontrolat, violent şi iraţional; care le are această plantă (malnutriţie,
febră foarte ridicată, stop cardiac sau deces hipertensiune, hipertermie, hipersimpatectonie).
datorită spargerii unor vase de sânge din creier
În cercetări ştiinţifice aprofundate, efectuate sub
(anevrism).
egida O.N.U., au fost angrenate Organizaţia
ICE este o metamfetamină cristalizată care se Mondială a Sănătăţii şi Laboratorul pentru Studiul
fumează. Este numita “sticlă” sau “crystal” iar Stupefiantelor de la Geneva. S-a recomandat ca
folosirea acestui drog creează o puternică cercetarea să urmărească şi efectele sociale şi
dependență. Utilizarea acestui drog oferă o medicale ale consumului de khat.
senzație de “high” puternică și de lungă durată dar Forma de prezentare
efectele secundare se instalează mult mai rapid
decât în cazul celorlalte droguri din grupa Khat-ul – kat, ceai negru african, ceai negru
metamfetaminelor. african, marijuana africană, qat, chat, gat,
graba, tohai, tschat, mirraa.
Dacă o persoană folosește ICE, pot apărea
următoarele modificări asupra organismului: Păpuși de
senzații de euforie; scăderea poftei de mâncare; Khat Se
dilatarea pupilelor; creșterea frecventei ritmului comercializea
cardiac și a temperaturii corpului. ză sub forma
de “păpuși”
Utilizând ICE pe o perioadă lungă de timp, pot să (snopuri).
apară următoarele efecte: vedere încețoșată,
senzație de amețeală, pierderea coordonării, leșin.
De asemenea, poate afecta organe cum sunt:
ficatul, rinichii, plămânii. Mod de utilizare. Efecte. Un derivat din planta
Utilizând ICE pentru o perioadă scurtă sau lungă de Catha Edulis, ce conţine alcaloizi stimulanţi de tip
timp, creează deziluzii și psihoze toxice similare cu amfetaminic (cathina, cathidina sau cathinona),
psihoza paranoică. Dacă încetează consumul de nocivi pentru organism. Are o eficacitate de scurtă
ICE, se poate instala o puternică depresie și durată, deci trebuie consumat la intervale mici. În
oboseală. Africa de Est şi Peninsula Arabiei, consumul de
khat surclasează consumul de cafea. Frunzele sunt
Supradoza cu ICE are ca efect modificarea presiunii în general mestecate sau infuzate. Frunzele de se
sângelui, creșterea temperaturii corpului, atac consumă ca atare. Consumatorii de khat se mai
cardiac, infarct și chiar moarte. numesc și “mâncătorii de salată”. Se poate spune ca
Efectul drogului poate dura de la 2 la 14 ore, în “pasc” – mestecă și remestecă frunzele până când
funcție de doza folosita. ICE este din ce în ce mai obțin un suc pe care-l înghit. Zilnic consumă cam 5-
cunoscut și mai des folosit pentru ca în consumul 8 păpuși, echivalentul a 300-400 grame. Khat-ul se
de ICE nu sunt folosite ace și astfel sunt reduse poate consuma și sub formă de infuzie, ceai, în
posibilitățile de contaminare cu HIV. Este profitabil amestec cu sucuri acidulate.
și pentru dealeri deoarece fabricarea acestui drog Efectele psihice apar imediat: o fază foarte tonică,
nu este costisitor. euforică precede etapa depresivă, cu insomnie și
16
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

anorexie. Khat-ul induce o accelerare a ritmului


cardiac, hipertensiune, accelerarea respirației, Steroizi anabolizanți- roids, sauce, juice
hipertermie și midriază. Utilizarea acestuia nu
Istoric - Au fost folosiți după 1930, pentru a trata
creează dependență fizică, însă sevrajul este însoțit
cazurile unor bărbați ce nu aveau testosteron
de un sindrom depresiv și uneori de idei suicidare.
suficient în organism, precum şi pentru vindecarea
unor boli precum anemia, a unor afecțiuni ale
ficatului sau a cancerului de sân inoperabil.
Cafeina Constituie versiunea sintetică a hormonilor
masculini de testosteron. Se consumă pentru a
Istoric - Termenul de cafea este derivat din obține performante sportive (doping), pentru a
cuvântul arab quawha, iar el probabil din Kaffa, avea un look mai impunător, muşchi mai
provincie muntoasă din Etiopia. Utilizarea cafelei, dezvoltați.
ca şi băutură energizantă, era cunoscută încă din
Din punct de vedere etimologic se pare ca dopingul
antichitate.
vine din flamandul “to doop” aşa cum apare în
În Evul Mediu, medicii persani descriu efectele dicționare în secolul al XVIII – lea. Desigur că
cafelei asupra tubului digestiv. În ciuda restricţiilor încercările de a stimula puterea, forța, dorința de a
de ordin religios, consumul cafelei s-a răspândit în învinge pot fi găsite încă de la romani, care
lumea islamică şi cafenelele au apărut imediat în organizau luptele dintre gladiatori şi unde
Mecca şi în tot Orientul începând cu secolul al XV- învingătorul căuta prin toate mijloacele să câștige.
lea. Cafeaua a fost introdusă în Europa în secolul Se pare că s-au găsit înscrisuri din care reiese că în
XVII de către turci şi venețieni. Prima cafea întrecerile în trăsurici conducătorii sorbeau o
franțuzeasca a apărut în Marsilia. În 1672, la Paris licoare (vin şi miere), care le dădea o anumită
s-a deschis o cafenea asemănătoare celei de la putere, o anumită agresivitate. Despre doping, în
Constantinopol. accepțiunea de azi se poate vorbi cam din secolul
Consumul cafelei s-a răspândit rapid de atunci în XX.
păturile bogate ale populației, în monopolul La sfârșitul secolului XIX, planau bănuieli asupra
comerțului cu boabe de cafea a fost concesionat atleților francezi, despre care se spunea că ar fi fost
Companiei Indiilor. Cafeaua se obține din boabele dopați cu o mixtură pe bază de frunze de cacao şi
conținute de fructul a trei specii de arbuşti de vin. Acest amestec a fost înlocuit în 1900 de
cafea, originari din înaltele platouri ale Etiopiei amestecul pe bază de stricnină şi vin. Astfel prin
(Coffea arabica, Coffea liberica şi Coffea excelsa). anii 1900 – 1936, în Japonia, sportivii foloseau
Forma de prezentare înainte de competiții cardiotonice şi nitriți
(vasodilatatori coronarieni). Postbelic, când viața
Compoziția cafelei este complexă și depinde de sportivă şi-a reluat cursul a apărut şi utilizarea
specie, de varietate, de metodele de cultură, de substanțelor dopante şi analgezicele cardio–
gradul de maturație a boabelor, de condițiile de respiratorii fiind primele grupe de substanțe
stocare și prăjire. Cafeaua crudă este bogată în folosite de sportivi din proprie inițiativă sau la
glucide, lipide, săruri minerale și proteine, dar recomandarea unor cadre sportive (antrenori,
conține și compuși azotați neproteinici (alcaloizi medici etc.).
xantinici). Procedeele industriale de fabricare o pot
contamina cu substanțe străine a căror În vremea aceea, regulamentele anti–doping erau
concentrație face obiectul controlului de calitate, inexistente iar lipsa unor laboratoare de
tocmai datorită toxicității lor (benzopiren, specialitate facilita aceasta acțiune (dopaj) plină de
micoxantine). Se comercializează sub forma de riscuri. A rămas în istoria probelor sportive
boabe (cafea) sau fiole (în domeniul medical). ciclistul danez Olsem care, la Jocurile Olimpice de
la Roma din 1960, concurând în proba 100 km
Mod de utilizare. Efecte. Efectele ingestiei de șosea echipe, pe o căldura înăbușitoare de 33°C își
cafea sunt diferite, în funcție de cantitatea pierde viața, iar la necropsie se evidențiază urme
consumată. Intoxicația rămâne benignă, însă este de anabolizanți în corpul său. O primă acțiune
perceptibilă la subiecții vulnerabili. Sindromul se concentrată la nivel european, o reprezintă
poate exprima prin “beție” și apariția de atacuri de colocviul de la Ouriage les Bains din Franța, cu
panică, atunci când doza este semnificativă. Pot ocazia căreia se dă o primă definiție a dopajului
apărea palpitații cardiace, midriază și chiar (folosirea unor substanțe străine organismului,
angoasă puternică. În cazul intoxicațiilor, pot care pot aduce prejudiciu stării de sănătate şi eticii
apărea insomnii, tremurături, nervozitate. sportive) şi se stabileşte o primă listă de substanțe
dopante care, în principal cuprind: amphetamine şi
17
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

derivate antidepresive, analeptice cardio – testiculelor, reducerea cantității de spermă,


respiratorii, alcaloizi excitanți ai sistemului nervos instalarea sterilității; la femei, creșterea excesivă a
(exemplu: stricnina etc.). Dar dorința celor părului pe corp, îngroșarea vocii, mărirea
interesați să-şi crească performanțele sportive pe clitorisului. La ambele sexe are loc căderea
căi artificiale apelează la alte droguri. Prin anii podoabei capilare, stimulare sexuală.
1960 apare o nouă clasă, steroizii anabolizanți
Efectele abuzurilor cu steroizi sunt infarctul
(derivați de testosteron) a cărei primă utilizare s-
miocardic, accidentele vasculare, tumori hepatice,
ar părea să fi avut loc în SUA de către culturiştii. La
acnee, seboree, hepatita de tip B, SIDA, manii,
început tehnologiile de depistare erau ineficiente
depresii, suicid, creșterea irascibilității și
(gazcromatografia, cromatografia în faza lichidă
agresivității, iar consumarea acestora în doze mari
etc.). Abia după apariția primelor laboratoare
duce la posibilitatea comiterii de crime.
dotate cu sistemul gazcromatograf – spectrometru
de masa (Koln – Prof. M. Donicke şi Londra – Prof.
A. Beckett) se introduce de către Federația
Internațională Sportivă, controlul antidoping C. Sedativele
obligatoriu la marile competiții şi steroizii
anabolizanți se adăuga în lista cu substanțe Barbiturice
dopante.
Sunt antidepresive puternice care încetinesc
Pe plan olimpic, primele controale oficiale au loc la sistemul nervos central. Au efecte sedative, iar la
Jocurile Olimpice din 1972 de la München pentru doze puternice au efecte hipnotice. Sunt prescrise
aşa-zisele substanțe convenționale. Primele de către medici pentru a trata insomniile,
controale oficiale pentru steroizii anabolizanți au neliniştea şi tensiunea. Unele dintre ele sunt
loc la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, folosite şi pentru anestezii.
când mai mulți sportivi își pierd medaliile de aur
(halterofili în principal). Este începutul unei Istoric - Acidul barbituric, nucleul chimic comun
campanii deschise, care începe din anii 1976 – tuturor barbituricelor, a fost sintetizat în 1864 de
1980, pe de o parte între cei ce caută şi găsesc noi chimistul german Adolf von Baeier. Conrad şi
substanțe, care nu sunt încă pe lista anti-doping şi, Guthzeit vor izola mai târziu, în 1882, una dintre
de partea cealaltă, a organismele oficiale, care sărurile lui, barbitalul. Abia în 1903, Von Mehring
completează lista anti-doping. Introducerea şi Emil Fischer au reuşit sa descopere, după testări
controalelor doping în afara competiției va pe câini, proprietățile hipnotice ale barbitalului.
reprezenta un nou moment în campania anti- Această descoperire a antrenat comercializarea
doping (1989). produsului sub denumirea de Veronal (denumire
dată după numele oraşului Verona). În 1912, acest
Forma de prezentare medicament era prescris în tratarea epilepsiei.
Steroizi anabolizanți - roids, sauce, juice. Forma de prezentare
Barbiturice - amytal, nembutal, secondal,
fenobarbital, barbs, red devils. Produsele cel mai
des folosite sunt sub forma unor capsule roșii,
albastre, galbene sau albe.
Mod de utilizare. Efecte. Se administrează pe cale
orală sau prin injectare. Durata extazului în
consumul de barbiturice depinde de durata
Se prezintă sub forma de capsule cu un conținut efectelor. Acțiunea poate fi foarte scurtă, scurtă,
mare de apa sau lichid pe baza de ulei. intermediară și de lungă durată. Cele cu durată
foarte scurtă produc anestezia într-un minut de la
Mod de utilizare Se consumă oral sau prin administrarea injectabilă, cele cu acțiune scurtă și
injectare. Steroizii sub forma de capsule rămân în medie acționează după 15–40 de minute de la
corp maxim 40 de zile, iar cei pe baza de ulei administrarea orală și durează până la șase ore.
rămân în corp mai multe luni. Steroizii sunt Barbituricele cu acțiune îndelungată își fac efectul
consumați pentru a obține performante sportive, într-o ora și durează 12 ore.
pentru a avea un look mai impunător, mușchi mai
dezvoltați. Efectele pe termen scurt sunt similare cu beția -
amețeală, relaxare sau agitație, pierderea
Efectele secundare care apar la bărbați sunt inhibițiilor, dezorientare, capacitate scăzută de
creșterea sânilor (efect ireversibil), atrofierea articulare a cuvintelor, tremur slab, puls accelerat,
18
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

acuitate vizuală scăzută. Barbituricele combinate Forma de prezentare


cu alcool sau alte medicamente pot cauza coma sau
moartea.
Efectele pe termen lung sunt dependența, afecțiuni
hepatice, pulmonare, cardiace, renale,
irascibilitate; abuzul poate provoca convulsii, iar
supradoza - moartea.

Printre medicamentele psihotrope cel mai frecvent

Benzodiazepine, tranchilizante comercializate pe piaţa germană, locul întâi a fost


ţinut mult timp de Valium (diazepam), urmat de
Tranchilizantele sunt droguri sintetice, de uz Adumbran şi Praxiten (oxazepam). Între timp,
medical, folosite în tratamentul anxietății, diazepamul a fost înlocuit de alte benzodiazepine
depresiei, insomniei dar şi ca relaxant muscular. care i-au luat locul de frunte. În fosta Republică
Tranchilizantele minore poartă denumirea de Federală Germania, pe piaţa medicamentului se
benzodiazepine. găsesc, în principal, următoarele tranchilizante:
Lexotanil, Librium, Valium, Tranxilium,
Tranchilizantele sunt produse sub forma unor Dalmadorm, Tavor, Nobrium, Mogadan, Adumbran,
tablete şi capsule care se administrează oral, dar Praxiten Demetrin, Rohypnol.
există şi preparate injectabile.
Efecte pe termen scurt: au un efect depresor asupra
sistemului nervos central, reduc starea de tensiune D. Halucinogenele
şi anxietatea şi produc o senzație de calm şi
relaxare. Ele sunt în general eficiente în doze care Cannabis
nu generează moleşeala. Totuşi după o prima
administrare unele persoane se simt letargice şi au Cei mai mulți botanişti consideră că nu există decât
dificultăți de memorare. Consumatorii se confruntă o singură specie de cannabis: Cannabis sativa.
cu probleme în exercitarea unor deprinderi Aceasta se găsește sub mai multe forme, iar acestea
(condusul maşinii), dar aceste efecte secundare diferă prin morfologie, dar şi prin durata ciclului
dispar după una sau doua săptămâni de vegetativ şi prin compoziția chimică cantitativă şi
administrare continuă. calitativă de cannabinoide.
Efectele pe termen lung: utilizarea regulată conduce Frunzele de cannabis zdrobite şi introduse în lapte
la toleranță şi dependență. Sunt necesare doze din folosesc la prepararea unei băuturi numite
ce în ce mai mari pentru a obține acelaşi efect şi „bhang”, băutură utilizată în mod tradițional în
abstinența bruscă poate duce la anxietate, atacuri India în cultul zeului Shiva.
de panică, iritabilitate, migrene şi senzație de Preparatele pe baza de plante uscate sunt fumate
greață. După administrarea îndelungată a unor în stare pură în America de Nord. În Europa ele
doze mari, încetarea bruscă a consumului poate sunt amestecate cu tutun şi rulate sub forma de
provoca convulsii. Administrarea unei doze foarte cornet.
mari poate duce la comă şi moarte, în special dacă
drogul este combinat cu alte depresive ale Istoric - În 1989, Steven Hager, redactor-şef la
sistemului nervos central, de genul heroinei şi revista High Times a efectuat prima vizită
alcoolului. destinată aprecierii diferitelor soiuri de cannabis
cultivate în Olanda, în sere. În 1993, această
Tranchilizantele sunt uneori folosite (fără manifestare este deschisă publicului larg, pe baza
prescripție medicală) de persoane care caută să unui bilet de 200 de dolari. În 1997, mai mult de
neutralizeze efectele medicamentelor stimulante două mii de americani au traversat Atlanticul
sau sunt combinate cu alte droguri ca heroina şi pentru a participa la acest eveniment: premierea
alcoolul. celui mai bun producător de plante, celui mai bun
Benzodiazepinele ar trebui folosite pentru producător de semințe, celui mai bun coffe-shop. În
perioade scurte de timp. Cei ce le folosesc pe spatele acestor atracții turistice se aflau de fapt
termen lung dezvoltă o puternică dependență față adevărate mize financiare.
de aceste substanțe şi au sentimentul că viața În 1993, un sondaj al IMSERM arăta o creştere
devine din zi în zi mai inutilă şi că nu îi pot face față rapidă a consumului de cannabis în rândul elevilor,
fără pilula magică. dar şi a adulților.

19
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Forma de prezentare concentrării, incapacitate de a exercita deprinderi


mecanice (șofatul poate fi periculos), percepere
Cannabis - marijuana, iarba, hașiș, haș, cânepa
distorsionata a realității și alterarea capacității de a
indiana, iarba, buruiana, kif, ganja, shang.
memora lucruri noi.
Cei ce fumează cannabis, mai ales după ce au și
consumat și alcool pot avea amețeli și senzație de
voma. În urma unui consum regulat de Cannabis,
persoana își pierde motivația pentru orice fel de
activitate dezvoltând așa numitul sindrom “o voi
face mâine” și o scădere a capacității de a memora,
Planta Diverse forme Cannabis sub formă Cannabis mai ales lucruri noi.
ulei Cannabis în pungă de prezentare de cărămidă
de 1 kg de plastic. Acest fenomen se numește “pierderea memoriei pe
termen scurt” și a fost semnalat de mai mulți tineri
Cannabis seminţe Cannabis seminţe şi Cannabis în care au descoperit ca nu mai sunt în stare sa învețe
diverse Răşina de cannabis în diverse combinaţii pentru examene după ce au fumat un timp
forme şi combinaţii haşiş cannabis. Aceste efecte secundare tind sa dispară
Cannabis sativa, cannabis indica și cannabis după încetarea consumului. Fumătorii inveterați de
ruderalis sunt denumirile latine ale celor trei cannabis amestecat cu tutun sunt mai expuși
variante ale plantei. Inflorescențele sunt uscate și bolilor aparatului respirator.
fumate. În urma prelucrării prin presarea frunzelor Cunoscut și sub numele de iarbă, are ca substanţă
și inflorescențelor urmată de tratarea chimică a activă tetrahidrocanabinolul (THC). Poate să fie
rășinii astfel obținute, din canabis se obține uleiul fumat sau ingerat. Când este fumat, efectele
de canabis cu o concentrație de drog activ THC euforice apar în decurs de câteva minute, ating
(tetrahidro-canabinol) mult mai mare decât în pragul în 30 de minute şi durează până la 2–4 ore,
frunzele uscate ale plantei. iar în cazul ingestiei de la 5 la 12 ore. Efectele
Datorită efectelor pe care le au asupra oamenilor, motorii şi cognitive pot să dureze până la 5–12 ore
produsele de canabis sunt cele mai căutate (Kaplan &Sandoc).
„droguri recreaționale”. Consumatorii de canabis descriu starea de
Se prezintă sub diferite forme: marijuana intoxicaţie ca o stare specială care le măreşte
(preparată din flori uscate); hașiș (preparat din sensibilitatea la stimuli externi, le dezvăluie detalii
rășina de canabis care se amesteca cu ceara, care în mod normal ar fi ignorate, face culorile să
rezultând tablete de diverse culori, în funcție de pară mai strălucitoare şi mai intense şi conferă
zona de proveniența: kaki (Maroc), maro (Liban) valoare unor obiecte pentru care nu avuseseră
sau negre (Afganistan, cele mai puternice); ulei de niciun interes până atunci. Consumatorul vede
canabis, un derivat al hașișului. lumea cu sentimente de noutate, mirare,
curiozitate, lumea subiectului devine mult mai
Mod de utilizare. Efecte. interesantă, iar detaliile neînsemnate îl atrag.
Cannabis - marijuana, iarba, hașiș, has, cânepa Starea de euforie îmbunătăţeşte aprecierea
indiana, iarba, buruiana, kif, ganja, shang. În muzicii. Consumatorii înverşunaţi sunt plictisiţi,
prezent, datorită faptului că sunt considerate ca depresivi, nepăsători, cinici sau rebeli. Uneori
fiind droguri ușoare și se ignora riscurile asociate drogurile sunt cauza acestor stări, dar alteori sunt
consumului, produsele de canabis sunt cele mai rezultatul caracteristicilor de personalitate care
căutate “droguri recreaționale”. conduc la abuzul de drog.
Efectele apar după câteva minute și ele constau în: Dacă a consumat cannabis, atunci: poate avea în
relaxare, râs, logoree (limbuție) sau închidere în buzunare sau în cameră foi de ţigară, pipe,
sine, intensificarea percepțiilor vizuale și auditive, brichetă, ţigări; este somnoros şi fără vlagă; are
creativitate, foame. În funcție de modul de pupilele mărite și ochii foarte roşii; râde fără
administrare și de doza luata, efectele pot dura de motiv; are un mers nesigur și este ameţit; îi este
la 30 de minute până la câteva ore. foame tot timpul şi mănâncă multe dulciuri; îi este
sete în permanenţă; nu îşi aminteşte ceea ce tocmai
Cel mai grav afectate psihic sunt persoane s-a întâmplat; are un miros specific de frunze arse.
predispuse la depresie și anxietate. Consumatorii
de canabis au de obicei ochii roșii injectați. Ei se Pe termen lung, consumul de cannabis poate
pot simți foarte dezorientați sau paranoici. determina: diferite tipuri de cancer; tulburări ale
Folosirea canabisului poate duce și la: diminuarea sistemului respirator (tuse, strănut, sunt mereu
20
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

răciţi), sistemului imunitar şi ale organelor de Forma de prezentare


reproducere; tulburări ale memoriei; dificultăţi de
învăţare.

Haşiş
Istoric - Provine din cuvântul în araba „hachich” –
cânepa indiană, care mai înseamnă şi „iarbă”.
Este un preparat psihotrop bogat în
tetrahidrocannabinol, pe baza de rășină de Este un preparat din rășina de canabis care se
cannabis. Rășina se poate obține în cantități mici, amesteca cu ceara, rezultând tablete de diverse
frecând între degete vârfurile rășinoase ale culori, în funcție de zona de proveniența: kaki
plantelor femele. (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan, cele
mai puternice); ulei de canabis, un derivat al
În anul 900 d.H. au apărut dezbateri pro şi contra
hașișului.
consumului de haşiş. Consumul devine din ce în ce
mai ridicat în Arabia. Exista legende conform Hașișul are aspect de plastilina când este proaspăt
cărora în 1090 d.H. mercenarii din Persia sau de plăcute de culoare verde închis sau maro
consumau haşiş. În 1271-1295 d.H. În călătoriile după ce s-a uscat.
sale, Marco Polo menționează legenda lui Hasan
Mod de utilizare. Efecte. În consumul de hașiș,
Ibn Al-Sabbah şi a „asasinilor” săi care consumau
efectele apar după câteva minute și ele constau in:
haşiş. În secolul XVII, consumul de haşiş, alcool şi
relaxare, ras, logoree (limbuție) sau închidere în
opium se răspândește în rândul populației
sine, intensificarea percepțiilor vizuale și auditive,
Constantinopolului aflat sub ocupație. Tot atunci,
creativitate, foame. În funcție de modul de
haşişul devine una dintre mărfurile principale în
administrare și de doza luata, efectele pot dura de
comerțul dintre Asia Centrala şi sudul Asiei.
la 30 de minute până la câteva ore. Consumat
În 1798, Napoleon descoperă că foarte mulți vreme îndelungată, haşişul duce la toxicomanii
reprezentanți ai clasei de jos egiptene consumau în grave însoţite de halucinaţii şi delir furios, iar
mod regulat haşiş. El impune prohibiție totala, însă uneori chiar la demenţă.
soldații francezi aduc cu ei tradiția în Franța.
În 1840, în America existau preparate medicinale
pe baza de cannabis, iar în farmaciile din Persia se
vindea haşiş.
L.S.D. - acid-lisergic-dietilamid
Se obține prin prelucrarea chimica a Ergotului, o
În 1843 se înființează Clubul Consumatorilor de
ciuperca parazita a orezului şi a altor cereale, sau
Haşiş la Paris. Apar primele culturi de haşiş în
prin sinteza chimica. Descoperirea lui a fost făcută
Grecia în jurul anului 1870. In 1890, Ministerul de
în anul 1938 de chimistul elveţian dr. Albert
Interne din Grecia interzice importul, cultivarea şi
Hofmann care lucra la concernul “Sandoz”.
consumul de haşiş. Din 1890 haşişul este
considerat ilegal şi în Turcia. In 1940, tradiția Efectul halucinogen al L.S.D.-ului, asemenea
consumului de haşiş în Grecia intra în declin. In mescalinei, a fost descoperit întâmplător tocmai de
1945, consumul de haşiş continua sa fie legal în creatorul său, la 16 aprilie 1943, când dr. Hofmann,
India. In 1967 apare primul ulei de haşiş: „smash”. aflându-se în laborator, s-a simţit subit cuprins de
In 1995, haşişul intra pentru consum în coffe-shop- o ameţeală asemănătoare cu cea provocată de
urile din Amsterdam. alcool. Această senzaţie s-a transformat în agitaţie,
în pierderea controlului asupra nervilor, senzaţie
pe care dr. Hofmann a descris-o ca “un val
neîntrerupt de imagini fantastice, de un relief şi o
strălucire extraordinare... Însoţite de culori intense
şi variate precum cele ale unui caleidoscop”.
După al doilea război mondial, CIA (Central
Inteligence Agency) din SUA a dezvoltat un
program de cercetare referitoare la analiza
narcoticelor pentru a găsi un „ser al adevărului”
realmente eficace. Primul raport secret al CIA, care
21
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

menționează experimentele cu LSD, datează din 21 gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzaţii
octombrie 1951. Experimentele au continuat până tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oraş cu 10.000
în 1960, când deja LSD-ul se testa ca şi arma de locuitori. Marja de siguranţă a LSD este foarte
psihochimica la scara larga. În paralel, psihiatrii mare; cantităţi de până la 3000 de micrograme pot
americani utilizau LSD-ul pentru a induce psihoze fi suportate de organism, în majoritatea cazurilor,
experimentale, încercând sa înțeleagă mecanismul fără consecinţe negative. Pe de altă parte,
schizofreniei. cantităţile de LSD produse azi în laboratoare
improvizate în bucătării nu sunt întotdeauna pure.
În 1966, Ronald Reagan a interzis utilizarea LSD-
Administrat oral, efectul LSD începe să se instaleze
ului şi în paralel s-a pornit şi o vasta campanie la
după circa 45 de minute.
nivel federal. La sfârșitul secolului XIX, LSD-ul era
deja folosit în scop recreativ şi în discoteci. Injectat intravenos, efectul apare la doar câteva
minute. Efectele evidente ale LSD sunt mai ales
În ultimul timp, L.S.D.-ul se obţine de către
asupra trunchiului cerebral şi diencefalului, în
traficanţi de la unele firme de chimicale din
primul rând asupra sistemului limbic şi sistemului
Germania şi Elveţia, de regulă la preţuri de materii
reticular (activator ascendent - n. tr.). Aceşti centri
prime şi care, prin prelucrare, aduce un venit
cerebrali coordonează reacţiile emoţionale la
triplu.
stimuli externi şi influenţează selectarea
Forma de prezentare informaţiilor provenite din mediul nostru
LSD – acid dietil-amina lisergic, LSD 25, microdot, înconjurător, ce sunt transmise către creier prin
zahar, soare galben organele senzitive. Efectul LSD asupra centrilor
vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele
LSD-ul este se dilată (ceea ce poate duce la fotofobie în cazul
obținut și prin luminii puternice), iar ocazional se constată greţuri
sinteza din acid şi vărsături, ceea ce indică faptul că LSD irită
lisergic, alcool centrul vomei din trunchiul cerebral.
etilic și amoniac.
Interesantă, din punct de vedere farmacologic, este
Substanţa activă toleranţa ce se instalează destul de rapid. Cine ia
se dizolvă în LSD în doze constante, timp de mai multe zile, nu
lichide, lichidul mai simte efectul din a treia zi. Fie că se creşte
fiind incolor și doza, fie se face o pauză de câteva zile, până la
inodor, într-o anumită concentraţie, şi se aplică refacerea sensibilităţii faţă de substanţă.
apoi pe un substrat (zahăr cubic, hârtie sugativă,
bucăţi de pâslă, bucăţele de hârtie, dulciuri, pilule Aproape toţi oamenii care au încercat măcar odată
de diferite mărimi și forme în vederea consumului. substanţe halucinogene, descriu, ca primă
Fiecare motiv sau figurina materializează o doza de modificare psihică, strălucirea crescută a culorilor.
LSD. Halucinaţiile declanşate de LSD nu sunt, de fapt,
Cele mai cunoscute variante de LSD: Happy Faces: decât pseudohalucinaţii, consumatorii fiind
Nume de fantezie a unui produs „underground” aproape întotdeauna conştienţi de faptul că
(din lumea interlopă); Mini-Trips: Substraturi de impresiile trăite nu sunt reale.
dimensiuni minuscule (de ex. gelatine), impregnate Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor
cu LSD şi care, datorită dimensiunii lor reduse, se halucinogenelor cunoscute până acum poate fi
pretează foarte bine la traficul ilegal; Purple Haze: considerat abolirea stabilităţii lumii noastre
Variantă de LSD, denumită astfel după o piesă de interioare, tulburând percepţiile noastre, strict
muzică rock a muzicianului de culoare Jimi constante în mod normal.
Hendrix, la rândul său mare consumator şi victimă
Într-un fel, LSD permite revenirea la o stare
a drogurilor; Sunshine Explosion: Nume de fantezie
infantilă a organizării percepţiilor ce definesc
a unui produs deosebit de puternic; Comic-Trips
starea de conștientă. La fel ca şi pentru copil,
Mod de utilizare. Efecte. consumatorului aflat sub influenţa LSD toate
LSD – acid dietil-amina lisergic, LSD 25, microdot, lucrurile îi sunt noi şi unice - va constata, poate, că
zahar, soare galben ciocolata îi place acum mai mult ca niciodată.

Dacă e să privim efectul farmacologic al LSD la om, Asemenea copilului însă, consumatorul va fi
ne impresionează doza minimă suficientă pentru a puternic dependent de mediul său. Un mediu social
modifica profund trăirile timp de 8 - 12 ore. În prietenos şi suportiv este, de aceea, cel mai bun
medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un mijloc împotriva unui bad trip (engl. călătorie

22
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

nereuşită - experienţă negativă, episod disforic - n LSD nu este un toxic ce dă dependenţă. Nu apare
.tr.). dependenţa fizică, de asemenea lipsesc fenomenele
de sevraj. Consecinţele unor experienţe repetate cu
Trăirile din timpul expunerii la LSD depind foarte
LSD nu pot fi apreciate satisfăcător, deoarece
mult de aşteptările individuale ale consumatorului
trăirile de genul „bad trip” nu sunt suficiente,
faţă de consum, cât şi de sugestiile pe care le
singure, pentru formularea unor concluzii
primeşte din mediul său social. Cine se aşteaptă ca
obiective.
LSD-ul să acţioneze ca un afrodiziac, nu va fi
dezamăgit.
Dependenţa: Pericolul toleranţei (obişnuinţei)
psihice. Ecstasy
Pericole: Denumirea științifica a acestei substanțe chimice
este M.D.M.A. sau metildioxi-methamfetamina.
a) Pericole fizice/biologice: Au fost descrise
rupturi cromozomiale la nivel celular, precum şi Este un drog din categoria amfetaminelor, care a
malformaţii congenitale, la copiii mamelor care au fost utilizat inițial ca anorexiant (medicament care
consumat LSD în timpul sarcinii. determina scăderea poftei de mâncare). Ecstasy a
mai fost utilizat şi ca medicament pentru pacienții
b) Pericole/riscuri psihogene imediate:
cu probleme psihiatrice în cadrul terapiei de grup
Deoarece în episodul de stupoare dată de LSD se
dar şi pentru facilitarea comunicării intre
amplifică starea psihică preexistentă, o stare
parteneri, în cadrul ședințelor de consiliere
depresivă înainte de consum poate degenera într-o
maritala, în tari precum Elveția şi Statele Unite ale
experienţă „horror” („horror-trip”). Astfel, pot
Americii.
apărea stări de anxietate masivă a căror durată se
întinde pe mai multe ore. Experienţa „bad trip” se Ecstasy este unul dintre cele mai periculoase
poate încheia fie spontan, fie cu ajutor din partea droguri care ameninţă tinerii din zilele noastre şi
medicului (clorpromazina - un neuroleptic este o substanţă chimică sintetică care poate fi
comercializat sub numele de Megaphen - este un extrasă din uleiul esenţial de sassafras. Este ușor
antidot eficient). Dacă reacţia negativă nu remite în de fabricat, iar efectele sale sunt asemănătoare cu
timp util, poate fi urmată de o fază psihotică mai cele ale amfetaminelor şi halucinogenelor. De
lungă. Persoana afectată se comportă ca un bolnav aceea, ea este distribuită masiv de către traficanţi,
psihic (de regulă ca în cazul schizofreniei paranoic- mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumită şi
halucinatorii). Astfel de reacţii psihotice apar “party drog” sau “drog de discotecă sau de
aproape numai la persoane predispuse la astfel de concert”.
tulburări, persoane la care predispoziţia este
Forma de prezentare
determinată de tare din timpul copilăriei, eventual
combinate cu existenţa unor factori genetici. Riscul Ecstasy - „Adam și Eva”, mere, biscuiți de discoteca,
cel mai mare îl prezintă tentativele de suicid - de XTC
exemplu săritura din geam, persoana drogată La începutul anilor
având convingerea că poate zbura. În trecut au 90, Ecstasy a apărut
existat cazuri în care traficanţii au distribuit pe piaţă în diverse
substanţe ce nu au nici o legătură cu LSD, ci aveau forme: fie în capsule
o cu totul altă compoziţie. Consecinţa au fost de diferite mărimi,
intoxicaţii dintre cele mai severe. fie - în cele mai
c) Psihoza de reevocare (flashback): În acest caz multe cazuri - sub
este vorba de o stare de stupoare asociată cel mai forma unor tablete
adesea cu trăiri intense de frică şi dezorientare, ce (comprimate)
poate apărea la săptămâni sau luni după consumul rotunde şi plate, cu variate semne ştanţate.
propriu-zis al LSD-ului şi care are, asupra Tabletele de Ecstasy purtau (şi mai poartă) nume
consumatorului, un real efect de acces psihotic. Pot precum trifoi, porumbel, dolar, iepuraş, cămilă,
apărea stări anxioase, de paranoia şi halucinaţii. delfin, Road Runner, Smiley, ciupercă, Olympics,
Deoarece „flash-back”-ul apare fără prodrom, el coroana etc. (denumiri de stradă care reflectă, de
poate debuta în momente cu totul neprielnice regulă, simboluri întipărite în suprafaţa tabletelor.
pentru persoana în cauză (conducerea unui Numele sunt preluate din lb. germ. şi nu corespund
automobil), ceea ce poate crea situaţii dintre cele neapărat denumirilor de stradă din România - n.
mai periculoase. tr.) Majoritatea tabletelor comercializate sub
numele de Ecstasy conţin o substanţă activă
d) Pericole ce apar la consumul cronic:
23
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

derivată din MDMA în concentraţie de 20 - 120 mg serotoninergic; posibile leziuni cerebrale


care costă în jur de 20 DM. ireversibile.
Între timp este evident că variatele motive şi Reacţii psihice: Acestea nu pot fi descrise în mod
simboluri ştanţate - la fel ca şi dimensiunea şi unitar, deoarece mare parte din efecte sunt
forma - nu spun nimic, sau numai puţin despre dependente de atitudine şi de mediul înconjurător.
provenienţa şi calitatea produsului. În multe cazuri
„set” = atitudine individuală ce priveşte intenţia de
sunt comercializate substanţe înrudite sau chiar
consum, aşteptările faţă de efectul dorit, starea de
plagiate (amestecuri greu identificabile ce conţin
spirit şi personalitatea consumatorului. O stare de
ketamină, benzodiazepine şi barbiturice).
fond negativă poate fi amplificată de MDMA, iar
De mai multă vreme se observă o tendinţă de sentimentele pozitive pot fi trăite cu intensitate
renunţare la semnele distinctive (simboluri mai mare.
ştanţate ş. a.). Chiar şi frecvenţa șanțului median e
„setting” = Complex ce cuprinde mediul
în prezent în scădere. Astfel, devine din ce în ce mai
înconjurător, suma contactelor sociale, a
dificilă diferenţierea tabletelor şi efectelor lor, ceea
influenţelor externe. Efectul se resimte cu totul
ce produce un risc suplimentar pentru
diferit la petreceri Rave ca acasă, într-o atmosferă
consumatori.
calmă.
Mod de utilizare. Efecte.
Efectele principale pozitive descrise în condiţii
Ecstasy - „Adam și Eva”, mere, biscuiți de de set şi setting optime, sunt: capacitate de
discoteca, XTC. Din punct de vedere biochimic, XTC comunicare sporită; empatie crescută; stare de
acţionează asupra eliberării aşa-numiţilor beatitudine/euforie; percepţii senzoriale mai
neurotransmiţători. MDMA pură are efect mai ales intense; disponibilitate crescută de a stabili
asupra neurotransmiţătorului serotonină. Acesta contacte; recunoaştere, înţelegere clară a
influenţează emoţiile, activitatea noastră, sentimentelor proprii; modificarea perceperii
impresiile senzoriale, activităţile motorii, asocierile timpului; dezinhibare relativă;
(de la nivel cerebral - n.tr.), precum şi senzaţiile stimulare/sentiment de „prospeţime”.
acustice şi optice.
În caz de set şi setting necorespunzător pot apărea
„Cu cât mai înviorat este omul, cu atât mai activ este efecte descrise ca profund negative: tulburări de
sistemul său serotoninergic. Cu cât mai activat e concentrare; putere de discernământ limitată;
sistemul serotoninergic, cu atât mai activ este omul.” pierderea apetitului; halucinaţii; anxietate;
nelinişte/nervozitate; stare depresivă/stări
Alţi neurotransmiţători influenţaţi de Ecstasy sunt:
confuzionale; lipsă de motivaţie, libido redus;
dopamina (emoţii, motricitate, funcţii cognitive) şi
întârzierea orgasmului.
noradrenalina (stres, stimulează circulaţia
sanguină şi respiraţia omului). Consumul de durată a unor doze mari (toxice)
poate duce la psihoză. În combinaţie cu alte
Efecte pe termen scurt: dilatarea pupilelor;
substanţe de abuz, pot apărea complicaţii.
creşterea frecvenţei cardiace/tensiunii arteriale
bronhodilataţia; încordarea muşchilor mandibulari
(trismus) / tremurături; greaţă; uscăciunea gurii;
transpiraţii; creşterea temperaturii corpului;
nevoia de a urina; bruxism (scrâşnirea dinţilor);
Ketamina - “Special K”
dureri de cap. Ketamina este utilizată ca anestezic în domeniul
medical veterinar. Consumatorii de droguri au
Efecte pe termen lung: Sistemul natural de alarmă
început să o utilizeze asociată cu dansul în
al omului este abolit. Deces prin hipertermie şi
discoteci. In SUA,este obținută prin furt sau
deshidratarea organismului, modificări evidente
deturnarea rețetelor veterinare, iar în Franța se
neînregistrate de către persoanele în cauză.
utilizata sporadic. Ketamina a fost de asemenea
Manifestări ce apar după trecerea efectului: găsita în amestecuri de droguri ce pretindeau a fi
epuizare; oboseală; greaţă; înţepenire. Ecstasy.
Reacţii toxice acute: hipertermie; slăbiciune
musculară, trombembolie; insuficienţă renală
acută; insuficienţă hepatică toxică; tulburări de
respiraţie; tulburări cardiace până la colaps
Reacţii toxice cronice în urma consumului susţinut
în doze mari: posibila afectare a sistemului
24
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Forma de prezentare Forma de prezentare


Ketamina - K, Super K; „vitamina K” Ciupercile halucinogene (ciupercile cu efect
halucinogen), mescalina
Ketamina este utilizată ca
anestezic în domeniul medical. Ea
a mai fost de asemenea găsită în
amestecuri de droguri ce
pretindeau a fi ecstasy. Se
comercializează sub forma de
tablete, pudră inhalată sau preparată pentru
injectare. Ciuperca Psilocybe - psilocybin Cactusul Peyote -
Mod de utilizare. Efecte. mescalina
Ketamina - K, Super K; „vitamina K” Există două tipuri de ciuperci halucinogene
sălbatice în Marea Britanie.
Cantități mari pot provoca senzația de amorțire a
membrelor sau spasme musculare. Proprietățile -”Pălăria libertății” este mica și maron cu o
anestezice ale ketaminei sunt cele mai periculoase proeminenta mai închisa la culoare în vârf. Are un
pe plan fizic. Sub influenta ei, consumatorii sunt picior lung, cu un mic guleraș la nivelul pălăriei.
mai puțin sensibili la durere. Pe lângă aceasta, -”Agarul zburător” este o ciupercă frumoasă, cu
mulți dintre ei nu-si dau seama ca au halucinații pălăria roșie cu pete albe (ca acelea pe care le
(pentru ca ei cred ca ceea ce se întâmpla e real), întâlnim în cărțile ilustrate cu povesti pentru
așa ca se expun accidentelor și rănirilor grave. copii).
Mâncatul sau băutul înainte de administrarea
Ketaminei (ca și a oricărui alt anestezic), poate Mescalina se prezintă sub forma unei pulberi albe
produce voma. Daca persoana este în stare de cristaline, asemănătoare cocainei, dar poate fi
inconștienta apare pericolul înecării cu propriile întâlnită şi sub formă de comprimate sau în soluţie.
vomismente și decesul prin sufocare. Exista și Peyote se consumă proaspăt: se taie bucăţi care
riscul ca Ketamina sa fie vânduta combinata cu alte sunt fie mestecate, fie înghiţite direct. Se poate
substanțe, dintre care unele pot fi mai periculoase consuma şi uscat sau sub formă de pulbere fină,
decât Ketamina ca atare. prin ingerare, sau fumată în amestec cu tutunul.
Este solubilă în apă şi alcool, deci poate fi injectată
şi poate fi întâlnită sub formă de soluţie.

Ciupercile halucinogene Mod de utilizare. Efecte.


Ciupercile halucinogene (mescaline, ciupercile
MESCALINA - Este obținut din cactuşi pufoşi, lipsiți cu efect halucinogen)
de ace, specia “Lophophora Williamsi”, care cresc în
sudul S.U.A. şi Mexic. Sunt vândute sub forme de: Efectul ciupercilor halucinogene este asemănător
“peyote”- vârfurile de plante tăiate şi uscate care se cu cel al LSD-ului. Se caracterizează în special prin
mesteca sau se fumează sau poate fi obținuta prin halucinaţii vizuale, modificări ale perceperii
sinteza chimica. culorilor, dar şi prin modificări ale stării psihice şi
emoţionale. Cei aflaţi sub efectul lor, au impresia
Efectul a fost studiat cu atenţie de reputatul că-şi reamintesc şi conştientizează trăiri uitate din
neurolog Gheorghe Marinescu (1863 - 1938), vremuri trecute. Se observă o schimbare profundă
fondatorul şcolii româneşti de neurologie, produce a perceperii timpului şi spaţiului, iar uneori
o intoxicaţie mortală cu două faze de excitaţie subiectul îşi percepe propriul corp distorsionat în
psihică, şi anume: faza senzorială (cu halucinaţii mod bizar. Atenţia este extrem de focalizată.
vizuale) şi faza de depresie (cu colaps). Modificările stării de conştienţă sunt doar uşor
CIUPERCILE - Exista doua tipuri de ciuperci schiţate. Doze de câteva miligrame luate per os - ca.
halucinogene care cresc în mod natural în zonele 4 mg - vor determina, după 20 - 30 minute o
împădurite din regiunile cu clima temperata. relaxare spirituală şi fizică percepută subiectiv ca
fiind plăcută. La doze mai mari, tulburările de
Liberty Cap este mica şi maro cu o proeminenta percepţie a timpului sunt mai pronunţate,
mai închisa la culoare în vârf. Are un picior lung, cu perceperea dimensiunii spaţiului este modificată şi
un mic guleraș la nivelul pălăriei. Fly Agaric este o mai mult. Din punct de vedere farmacologic,
ciuperca frumoasa, cu pălăria roşie cu pete albe (ca psilocibina are ca efect, asemănător LSD-ului,
acelea pe care le întâlnim în cărțile ilustrate cu dilatarea pupilelor, creşterea temperaturii ş.a.m.d.
poveşti pentru copii).
25
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

E. Tutunul Tutunul nu poate fi folosit doar la fumat; el se


poate şi mesteca sau poate fi transformat în
Tutunul atât de larg utilizat de milioane de pulbere şi inhalat sub forma de „priză”.
consumatori din întreaga lume este reprezentat, de Consumarea plantei neprelucrate sau a frunzelor
fapt, de frunzele speciilor Nicotiana tabacum şi sale nu este suficientă pentru destindere sau
Nicotiana rustica care aparţin genului Nicotiana plăcere şi nici o altă substanță nu este un substitut
din familia plantelor Solanacee, care conţine peste adecvat.
100 de specii şi subspecii.
Pe măsura ce tutunul pătrundea în tot mai multe
Acestea conţin o substanţă alcaloidă, nicotina, care țări, se lupta împotriva sa aproape întotdeauna,
odată pătrunsă în organismul uman, produce considerat fiind nociv şi imoral. Încercările de a-i
efecte de dependenţă farmacologică şi psihologică, restrânge utilizarea nu au făcut decât ca tutunul să
întreţinând şi perpetuând obiceiul fumatului. devină mai valoros, iar aplicarea de taxe a încurajat
Indienii Huron din America de Nord au un mit contrabanda.
despre originea tutunului. Se spune că odată a fost Tutunul a fost folosit adesea ca monedă de schimb
o foamete mare și ca întreg pământul era datorită valorii sale ridicate. În cele din urmă,
neroditor. După multe rugăciuni, Marele Spirit a factorii economici au primat pentru mai marii
trimis o fecioară fără straie să facă pământul din lumii, ajungându-se la câştiguri importante din
nou roditor şi să salveze oamenii. Ea a atins taxele mai sus menționate în țări ca Marea Britanie,
pământul cu mâna stânga şi acolo au răsărit Italia, Franța, Rusia, Prusia şi mai târziu în Statele
cartofii şi pământul a devenit fertil. Apoi l-a atins Unite. Pe măsura ce guvernele s-au convins de
cu mâna dreaptă şi acesta a dat naştere vegetației pericolul folosirii sale, membrii acestora au
şi porumbului. S-a așezat şi pe tot pământul rămas majorat taxele, simțindu-se astfel cu conștiința
a încolțit tutunul. împăcată, asigurându-şi totodată venituri de
Există două interpretări ale acestei legende: (1) milioane de dolari.
ca tutunul a fost un dar pentru minte, aşa cum Răspândirea tutunului, ca şi a alcoolului, este
cartofii şi porumbul au fost pentru stomac; (2) ca rezultatul unui tip de comportament care nu putea
tutunul a fost un mesaj (sau un blestem), ce arată fi eliminat nici prin lege, nici prin aplicarea de taxe
ca darurile zeilor nu sunt nelipsite de preț. şi nici prin bula papală.
Oricare i-ar fi fost originea, tutunul era extrem de Ravagiile provocate de sifilisul introdus în Lumea
folosit de către amerindieni la vremea la care sosea Nouă de către omul alb, pălesc în comparație cu
Columb. În secolul al XVI-lea doi căpitani de vas au numărul de decesuri şi de boli cauzate de tutun în
convins trei amerindieni să-i însoțească la Londra. întreaga lume. S-ar putea spune că astfel, indienii s-
Aceştia îşi făcuseră rezerve serioase de tutun au răzbunat.
pentru perioada călătoriei, iar unii dintre marinari
l-au încercat, le-a plăcut şi au realizat că le este Tutunul a fost folosit în cele mai diferite timpuri în
foarte greu să renunțe la el. Pentru a-şi satisface tratamentul durerilor de cap, al astmului, gutei,
propriile nevoi marinarii şi exploratorii au plantat durerilor de urechi, travaliului şi chiar cancerului.
terenuri în Africa, Europa şi America. Echipajul lui Diferitele sale efecte în ceea ce priveşte
Magellan a lăsat semințe în porturile din comportamentul au fost de asemenea observate.
Philippine, precum şi în alte porturi. Nemtii au Era folosit de către călugări pentru a inhiba
adus tutunul de la hotentoți (boşimanii şi populația pornirile sexuale, deşi Kant privea tutunul ca pe un
Bantu din Africa), iar portughezii l-au luat de la excitant sexual. Studiile științifice asupra fumatului
polinezieni. relevă faptul că multe dintre primele afirmații
referitoare la beneficiile tutunului se bazează pe
Curând, oriunde mergeau navigatorii, tutunul îi observații adevărate.
aştepta şi pe la începutul secolului al XVII-lea
micile parcele deveniseră mari plantații, extinse Frunzele procesate de tutun şi consumate sub
peste tot în lume. Navigatorii fumau oriunde ar fi formă de ţigări sau alte tipuri de amestecuri
crescut acesta, aşa că plantațiile s-au extins şi mai aromate, conţin peste 3040 de compuşi chimici.
mult. Ca o boală contagioasă, fumatul s-a extins de Majoritatea acestora sunt constituenţi naturali ai
la un număr mic de indivizi la întreaga populație. frunzelor, fiind sintetizaţi din aer şi sol în timpul
Consumatorii au înțeles rapid ceea ce amerindienii perioadei de creştere a plantei, dar mulţi dintre ei
ştiau de generații: o dată ce ai început, este greu să se formează şi prin administrarea de îngrăşăminte
renunți. chimice sau rezultă prin procesele de tratare şi
aromatizare finală a frunzelor, modificând amplu
raportul compoziţiei chimice a tutunului cultivat şi
26
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

procesat în diverse regiuni ale globului. În acest Tutunul pătrunde în sânge la câteva secunde de la
sens, analizele toxicologice au demonstrat că, deşi inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat
proporţia constituenţilor individuali ai tutunului asupra stării de anxietate, de plictiseală sau asupra
este foarte diferită pe glob, efectul toxic al unor stresului.
compuşi chimici precum nicotina, nitrozamina,
Este evident faptul că fumătorii folosesc tutunul
aminele, alcaloizii, hidrocarburile policiclice
pentru a-si controla stările și emoțiile. Este doar o
aromate (PAH) şi cadmiul conţinuţi de acesta
aparentă faptul că efectele fumatului sunt variate și
rămâne practic acelaşi indiferent de metodele
că efectele pe termen scurt sunt benefice.
utilizate pentru uscarea, tratarea şi prelucrarea sa.
Pe termen lung fumatul este nociv pentru sănătate
Forma de prezentare
și scurtează șansele de viață. Însă înțelegerea
Tutunul avantajelor poate oferi răspunsuri la întrebarea “de
ce se fumează?” și evidenția faptul că dincolo de
avantaje există efecte secundare care trebuie avute
în vedere ulterior dacă se dorește ca tratamentul
să fie pe deplin reușit.
În ansamblu, „fumul principal” se formează cu
Se găsește sub formă de țigări de foi, țigarete, tutun predilecţie într–o atmosferă cu un conţinut relativ
de mestecat sau de prizat. scăzut de oxigen, la o temperatură de combustie de
850–9500 C în conul de ardere. La început,
Frunzele procesate de tutun şi consumate sub
particulele sale componente au un diametru de
formă de ţigări sau alte tipuri de amestecuri
circa 0,2–0,3 mm, dar pe măsură ce acestea ajung
aromate, conţin peste 3040 de compuşi chimici.
într-un mediu cu o umiditate relativă de 100%
Majoritatea acestora sunt constituenţi naturali ai (cum este cel din tractul respirator) se unesc prin
frunzelor, fiind sintetizaţi din aer şi sol în timpul coalescenţă, formând particule de ordinul
perioadei de creştere a plantei, dar mulţi dintre ei micrometrilor, ceea ce face ca peste 50–90% din
se formează şi prin administrarea de îngrăşăminte aerosolii inhalaţi să pătrundă până la nivelul
chimice sau rezultă prin procesele de tratare şi alveolelor pulmonare unde rămân captivi şi produc
aromatizare finală a frunzelor, modificând amplu extinse leziuni celulare. Cei aproximativ 4000 de
raportul compoziţiei chimice a tutunului cultivat şi aerosoli identificaţi în fumul de ţigară sunt solizi
procesat în diverse regiuni ale globului. În acest precum nicotina, nitrozamina, cadmiul, nichelul,
sens, analizele toxicologice au demonstrat că, deşi zincul, şi PAH–urile (hidrocarburile policiclice
proporţia constituenţilor individuali ai tutunului aromate) sau gazoşi, conţinând monoxid de
este foarte diferită pe glob, efectul toxic al unor carbon, dioxid de carbon, amoniac, formaldehidă,
compuşi chimici precum nicotina, nitrozamina, benzen etc. şi, în funcţie de activitatea lor biologică,
aminele, alcaloizii, hidrocarburile policiclice pot fi clasificaţi în agenţi asfixianţi, iritanţi,
aromate (PAH) şi cadmiul conţinuţi de acesta ciliatoxici, mutageni, cancerigeni, inhibitori,
rămâne practic acelaşi indiferent de metodele neurotoxici şi, nu în ultimul rând, activi din punct
utilizate pentru uscarea, tratarea şi prelucrarea sa. de vedere farmacologic.
Mod de utilizare. Efecte. Spre deosebire de curentul principal de dispersie a
Tutunul fumului de ţigară, cel secundar se formează într-o
atmosferă cu temperaturi de combustie ceva mai
Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de coborâte (500–6000 C) şi conţine în suspensie
a-si regulariza starea sau sentimentele și aduce particule sedimentabile cu un diametru
unele beneficii în controlul asupra greutății. aerodinamic mediu mai mic de 0,2 mm. În
Nicotina are cu certitudine și efecte terapeutice, ansamblu, compoziţia chimică a „fumului secundar”
dar largul spectru de efecte dăunătoare asupra este aproximativ aceeaşi cu cea din „fumul
organismului ne face prevăzători în aprobarea ei în principal”, numai că unele elemente chimice pot
scopuri terapeutice. atinge concentraţii mult mai ridicate pe fiecare
In accepția sa de medicament “auto-administrat” gram de tutun consumat prin combustie; acest
tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ lucru fiind valabil pentru mulţi compuşi
ieftin și ușor de găsit. Poate fi folosit aproape cancerigeni cum ar fi N–nitrozodimetilamina sau
oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlată cu N-nitrozo-dietilamina care condensează pe cilii
ușurință, iar sistemul de administrare convenabil. căilor respiratorii, producând nuclee edemice ce,
mai târziu, vor degenera în cancer pulmonar.

27
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

F. Alcoolul urmările sale medicale și sociale. Beția a fost


considerata întotdeauna veselie, petrecere, dar
Istoria arata ca vita de vie a fost cultivata în Asia de nimeni nu a vrut sa vadă în ea sărăcia, disoluția
către chinezi încă din epoca pietrei cioplite, după familiala și nebunia.
care a ajuns în India, Persia, Asia Mica, Egipt, Africa
de Nord iar de aici în Grecia şi Imperiul Roman, de Statisticile arata ca beția alcoolica este foarte
unde se răspândește şi în alte regiuni ale Europei. răspândita în lume; aceasta ca urmare a ușurinței
cu care se poate procura alcoolul de la orice colt de
Istoria uzului şi abuzului de alcool se confunda strada. Beția a devenit o patima foarte răspândita
aproape cu istoria apariției primelor modele de alături de cafea și fumat în mediul sătesc,
cultura umana, efectele sale benefice sau malefice muncitoresc, orășenesc, cu extindere chiar asupra
asupra organismului fiind cunoscute din timpuri intelectualilor. Expansiunea alcoolismului ataca
străvechi. Despre acestea amintesc documentele categorii noi; de subliniat penetrația alcoolului la
păstrate fie în piatra glorificării dinastiei III populația de vârsta tânără (11-13 ani).
egiptene, fie în cărămizile arse ale Ninivei şi
Babilonului. China se pare ca a cunoscut printre Alcoolismul în lume reprezintă un fenomen de o
primele focul fără pulbere al alcoolului. gravitate covârșitoare din punct de vedere medical
și demografic. Prin consecințele firești pe care le
Dacă trecem în revistă efectele benefice nu putem exercita asupra individului din punct de vedere
să nu reamintim de poemele preislamice din fiziologic și psihologic, prin răsunetul pe care îl are
Peninsula Arabica care abunda în referințe la asupra generațiilor de urmași, asupra vieții sociale
băuturi şi efectele stimulatoare sau deletorii ale și de familie, consumul de alcool constituie o
alcoolului. Strugurii au fost considerați, din cele problema ce depășește cadrul preocupărilor pur
mai vechi timpuri, ca simbol al fecundității şi biologice. Legat strâns de complexul vieții
sănătății, iar romanii îi întrebuințau la toate colective, acesta poate sta la originea criminalității,
sacrificiile, fiind printre primii care au instituit prostituției, la baza unor accidente de munca și de
cura de struguri. circulație, sinucideri.
Despre vin se vorbeşte în multe locuri. În Sfânta Alcoolismul are o triplă importanță: patologică,
Scriptura este considerat ca “binecuvântare a socio-economică și demografică. Din efectele
cerului, ce înveselește sufletul şi inima când e băut patologice, la alcoolicii cronici ce solicită asistență
cu moderație”. Creştinismul îl socoteşte simbolic medicală, sunt cunoscute: ciroza hepatică cu
“sângele lui Isus Christos din Sfânta Împărtășanie”. hemoragie digestivă superioară, afecțiunile cardio-
Grecii îl întrebuințau în anumite boli simplu, fiert vasculare și gastro-intestinale, demența alcoolică,
sau amestecat cu plante medicinale. La romani, tuberculoza pulmonară etc. Din punct de vedere
Simplicius spune ca în timpul lui Marc Aurelius, în socio-economic fenomenul reprezintă un factor de
războiul contra Perşilor când a izbucnit ciuma, el a sărăcie. Pierderile economice trebuie cântărite, în
vindecat soldații cu vin şi untdelemn. Marii medici mod deosebit, în consecințele patologice ale
ai antichității, Hipocrate, Discoride, Avicena, alcoolismului. Alcoolismul contribuie la
Celsius, Gallien şi alții, au administrat vinul pentru destrămarea și sărăcia familiilor, cu influenta
efectul lui diuretic la bolnavii cu ascita, ca tonic în directa asupra eredității. Demografic reprezintă un
maladiile febrile, convalescenta şi surmenaj. În factor important al mortalității infantile prin
decursul veacurilor literați filozofi şi medici au terenul determinat de alcoolismul părinților.
scris în cărți pasaje minunate lăudând calitățile
acestei băuturi atunci când este consumata în Asistam în societatea moderna la o creștere
cantitate moderata. Datorita calităților sale, de-a dramatica a consumului de alcool care, alături de
lungul veacurilor, s-au creat intre vin şi om fumat și cafea, constituie o problema cu implicații
raporturi de funcționalitate de ordin mitic, ce depășesc aspectul medical, interesând viața
biologic, psihologic şi medical. sociala a colectivităților. Se pare ca băuturile
alcoolice, în special cele tari, creează dependenta
Un rol nefast al alcoolului a constat în degradarea fizica și psihica, prin eliberarea de endorfine.
morala şi culturala care a dus la destrămarea unor
imperii. Concepția diagnostica cu privire la boala În specialitatea noastră, de anestezie și terapie
alcoolica a luat naştere în 1785, când Rusha intensiva, suntem solicitați sa acordam asistenta
Fladelfin și Tomas Trotter au atras atenția asupra medicala la bolnavi medicali și chirurgicali cu
efectelor indezirabile ale alcoolului. Termenul de intoxicație etanolică atât cronica cat și acuta.
alcoolism a fost introdus în anul 1851 de către Experiența ne-a demonstrat ca la acești bolnavi
medicul suedez Magnus Hus. Alcoolismul este un reactivitatea este diferita, fapt ce necesita
fenomen de o incontestabila importanta prin cunoștințe necesare adaptării tehnicilor de terapie
intensiva și anestezie în funcție de momentul și
28
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

gradul de intoxicație etanolică la internarea în obiectul dezaprobării sociale şi, în consecinţă, ea


spital. Deși greu de apreciat, nu sunt de ignorat încearcă să disimuleze dificultăţile cu care se
cheltuielile pe care le suporta societatea pentru confruntă în loc să solicite un ajutor calificat.
consecințele acestui consum exagerat de etanol,
Consumul mondial de alcool a înregistrat, în
grevând în mod serios bugetul de stat. Toate
general, o tendinţă descrescătoare în ţările
acestea, alături de bolile organice produse de
dezvoltate, şi una crescătoare în ţările în curs de
alcool, justifica importanta ce trebuie acordata
dezvoltare, deşi acestea variază de la o ţară la alta.
alcoolismului în tara noastră.
De exemplu, numai în Europa, consumul de alcool a
Consumul de alcool a crescut în ultimul timp ca scăzut constant din 1980 până în 1990 în ţările
volum şi frecvenţă, iar vârsta la care se începe dezvoltate, dar a continuat să crească în unele ţări
băutul a scăzut. Studiile efectuate arată că obiceiul cu economie de tranziţie, în timp ce în ţările
consumului de alcool începe din adolescenţă şi la nordice, acesta s–a menţinut în limite relativ
debutul vârstei adulte, dar consecinţele patologice stabile.
nu apar decât în decursul mai multor ani.
În unele comunităţi, pentru atenuarea efectelor
Adolescenţii sunt rareori consumatori cronici de
fiziologice ale frigului persistent, consumul de
alcool; mai degrabă au tendinţa de a ceda ocazional
alcool constituie un comportament normal,
unui consum excesiv de alcool. Dependenţa de
membrii acestor societăţi dezvoltându-şi adevărate
alcool se instalează după mai mulţi ani şi
ritualuri culturale de distribuţie şi consum, prin
majoritatea persoanelor care solicită asistenţă
care se exprimă atât relaţia de determinare
medicală au peste 30 ani.
exercitată de mediul natural, cât şi legăturile
Alcoolul reprezintă însă cea mai importantă sociale din cadrul complexului cultural propriu.
ameninţare, fiind responsabil pentru moartea a Astfel, laponii din nordul peninsulei Scandinave,
peste 750.000 de persoane anual şi pentru eschimoşii din Groenlanda, precum şi amerindienii
îmbolnăvirea a circa 3,5% din populaţia totală a de pe platourile andine consideră alcoolul drept
Globului. De fapt, alcoolul poate afecta sănătatea şi component de bază al alimentaţiei zilnice deoarece
bunăstarea umană atât în mod direct, studiile efectele sale termogenetice, cel puţin, îi ajută să–şi
efectuate în acest sens arătând că persoanele care menţină nealterată funcţionalitatea biologică şi
beau mai mult de 4 pahare de alcool pe zi (coniac ocupaţională într-un mediu extrem de ostil.
şi/sau bere mai degrabă decât vin) sunt foarte
Forma de prezentare
vulnerabile la tuberculoză sau cancer oral,
faringian, laringian şi gastric sau hepatic; cât şi în Alcoolul
mod indirect, prin faptul că acesta alterează grav Reprezentanţii din clasa alcoolilor
condiţia psihiatrică a consumatorului, impunându-i sunt: metanolul, furfurolul,
chiar evoluţia spre comportamente agresive alcoolul izobutilic, alcoolul
(omucideri, sinucideri, accidente etc.). În plus, izoamilic, acetaldehida, formiatul
alcoolul exercită şi numeroase efecte la distanţă de etil. Toate aceste substanţe
care ameninţă nu numai sănătatea consumatorului sunt extrem de toxice. Etanolul este denumirea
său, ci şi pe cea a membrilor familiei sale, prin chimică pentru alcool (corect: Etanolul, sau
violenţă domestică şi ruină financiară sau morală. alcoolul etilic, este cel mai cunoscut dintre alcooli).
Se observă diferenţe importante între sexe privitor Berea are un conţinut alcoolic de două până la
la consumul de alcool şi la efectele fizice produse patru procente. Vinul conţine de regulă opt până la
de acesta. În ţările dezvoltate tinerele consumă zece, vinurile roşii „grele” (de ex. soiul Burgunder)
alcool la fel de frecvent ca tinerii, dar în cantitate douăsprezece până la paisprezece procente.
mai mică. Conţinutul mai redus în apă al Vinurilor dulci (vin de Porto, vin de Xeres/Sherry)
organismului femeilor face ca acestea să fie mai li se adaugă alcool, astfel încât ajung la un conţinut
vulnerabile decât bărbaţii la efectele alcoolului. de 18 - 20%. Whisky-ul, romul, ginul şi coniacul au,
Rezultă că prin consumarea aceleaşi cantităţi de de regulă, un conţinut de etanol (alcool etilic) de 35
alcool consecinţele asupra sănătăţii vor fi mai - 45 procente.
grave la femei. Mod de utilizare. Efecte.
Alte diferenţe între bărbaţi şi femei pot fi de ordin Alcoolul acţionează predominant asupra sistemului
socio-cultural. În numeroase ţări consumul de nervos al omului, mai ales pe centrii ce
alcool de către tineri este considerat ca o coordonează funcţiile cerebrale complexe cum ar fi
consolidare a imaginii masculine de virilitate şi conştienţa şi emoţiile, şi mai puţin pe funcţiile
maturitate. Consumarea de alcool de către femei inferioare, vegetative. Cât de tare este şi cât de
este privită diferit: femeia care bea mult este mult ţine acest efect, depinde de concentraţia de
29
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

alcool din organism, ce se determină din sânge Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare
(alcoolemia) şi se măsoară în grame de alcool la individ şi le însuşeşte în cursul vieţii, pierde din
litrul de sânge. Cele mai multe decese survenite în semnificaţia sa. Dezinhibarea însă este rareori
urma unei intoxicaţii etanolice au evidenţiat o completă. Din fericire, concentraţiile de alcool care
alcoolemie cuprinsă între 1,8 şi 6,7 grame/l. produc dezinhibarea totală şi care ar permite
Concentraţiile letale sunt cuprinse între 5,0 şi 8,0 trăirea necontrolată a unor impulsuri agresive,
g/l; 90% dintre persoanele ce prezintă aceste produc un efect narcotic atât de puternic, încât
valori decedează. persoana în cauză nu mai este în stare să comită
gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De
Unele simptome ale intoxicaţiei alcoolice acute
asemenea, se spune că efectul stimulator al
seamănă mult cu cele din intoxicaţia cu opiacee.
alcoolului asupra stării de spirit şi a emoţiilor se
Naloxona, un antagonist al opiaceelor care
explică prin aceeaşi dezinhibare, asociată cu
anihilează efectele morfinei şi heroinei, poate fi
sugestia socială. Ca multe alte droguri, alcoolul
eficientă şi în cazul intoxicaţiei cu alcool. De regulă,
creşte şi el sugestibilitatea individului. Pentru că
nu este însă necesar tratamentul medicamentos;
reduce autocritica, consumatorul se vede satisfăcut
de cele mai multe ori fiind suficientă spălătura
în aşteptările sale: dacă doreşte să se înveselească,
gastrică urmată de perfuzii. Organismul
se va înveseli, dacă aşteaptă ca alcoolul să-l
metabolizează în fiecare oră o parte a alcoolului
liniştească, el se va calma. La persoana aflată în
ingerat. La combustia alcoolului, ca şi la
stare de ebrietate, se evidenţiază mai ales
metabolizarea altor alimente, se eliberează o
labilitatea dispoziţiei şi sugestibilitatea crescută:
anumită cantitate de energie. Un pahar de ţuică are
poate face gălăgie veselă într-un moment, iar apoi
valoarea nutritivă a unui ou. Astfel, la
să izbucnească în lacrimi şi să-şi plângă viaţa
consumatorul (potatorul) cronic apare, mai
nereuşită. În acest sens, alcoolul nu-l înveseleşte şi
devreme sau mai târziu, o stare de avitaminoză,
nici nu-l întristează, ci doar înlătură mecanismele
deoarece alcoolicii îşi asigură mare parte din
reglatoare care în mod normal echilibrează
aportul nutritiv sub formă de alcool, care nu
oscilaţiile vieţii psihice. Întâi dispar inhibiţiile; apoi
conţine vitamine, dar pentru a cărui metabolizare
lipseşte capacitatea de a efectua muncă de precizie,
sunt necesare respectivele vitamine.
intelectuală sau fizică; în final, este influenţată şi
Mahmureala. Consecinţele unei nopţi lungi de activitatea musculară grosieră, şi conștiința
petrecere sunt cu siguranţă cunoscute de toată individului este tot mai tulburată. În doze foarte
lumea: o mahmureală puternică. Aceasta se mari, alcoolul determină o stare de narcoză - ce se
caracterizează prin senzaţia de presiune la nivelul deosebeşte clar de somnul normal - din care cel
creierului, cefalee intensă, nervozitate şi ebriat abia poate fi trezit. În doze şi mai mari,
iritabilitate crescută, sensibilitate la stimuli alcoolul devine o toxină cu efect letal. Decesul
externi, oboseală precoce în cazul efortului fizic, intervine prin tulburări ale sistemului nervos
precum şi transpiraţia profuză şi o stare generală central: Centrul respirator al creierului este
de epuizare, ca după o răceală zdravănă. paralizat, inima şi circulaţia sanguină se prăbuşesc.
Efecte: Alcoolul are un efect narcotic care se Un efect evident al alcoolului se observă la nivelul
instalează - ca în cazul altor substanţe narcotice, vaselor sanguine care se dilată. Concomitent, se
precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid produce o contracţie a vaselor din interiorul
de azot, N2O - n. tr.) - după un stadiu iniţial de organismului, pentru a păstra constantă tensiunea
iritaţie/excitaţie. Această stare de excitaţie se arterială. Pentru că sângele se răceşte mai repede
defineşte însă mai degrabă negativ - prin dispariţia la suprafaţa corpului, alcoolul accelerează
inhibiţiilor - decât pozitiv. Forţa musculară pierderea de căldură. În acelaşi timp, el paralizează
grosieră creşte după ingestia de alcool în cantităţi centrul termogenezei în creier care reglează
mici, fiind redusă senzaţia de oboseală în timpul temperatura corpului. Mulţi alcoolici au îngheţat în
stării de excitaţie. În acelaşi timp, performanţa în aer liber, devenind victime ale acestui mecanism
ceea ce priveşte rezolvarea de sarcini complicate, complex.
cum ar fi conducerea unui autovehicul, este vizibil Alcoolismul
afectată, chiar la ingestia de cantităţi reduse. Se
Fazele alcoolismului, după Jellinek:
reduce nu doar performanţa generală, ci şi
capacitatea de a aprecia propria performanţă. 1. Faza prealcoolică: obiceiul de a se relaxa cu
băutura, cu tendinţa de a creşte cantitatea
Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una
ingerată;
dintre consecinţele tipice ale consumului de alcool.
Cantităţi mici pot deja slăbi controlul, scad 2. Faza prodromală: consumul, în secret, de
inhibiţia, iar „supra-eul”, aşa cum a denumit alcool, gândire orientată mereu spre consum,
30
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

apariţia sentimentelor de vinovăţie, „rupturi ale cuplului, datorată tocmai consumului de alcool,
filmului”; precum şi în atitudinea evidentă de refuz din
partea partenerei. Se adaugă problema impotenţei,
3. Consumul prin constrângere: pierderea
sentimentele de vinovăţie din cauza abuzului de
controlului! Deraierea totală în relaţiile sociale,
alcool, sentimentul de umilire şi, nu în ultimul
accese de furie, gelozie, milă faţă de propria
rând, frica de a-şi pierde partenerul de viaţă.
persoană, preocupare pentru asigurarea unor
cantităţi suficiente, băutul de dimineaţă; 5. Encefalopatia Wernicke Este o inflamaţie acută a
creierului ce poate pune viaţa în pericol (include
4. Faza cronică: decăderea personalităţii,
somnolenţa, paralizia globilor oculari şi
tulburări cognitive. Individul bea împreună cu
ataxia=tulburarea coordonării mişcărilor).
persoane din medii sociale inferioare. Pierderea
toleranţei la alcool, tremurături, stări de anxietate, 6. Sindromul Korsakov Tulburări grave ale
stări de colaps. memoriei, pacientul confabulează mult.
Consecinţe fizice/biologice: Fenomene de sevraj: Hipertensiunea arterială,
 gastrită, ulcer gastric, tulburări de absorbţie a transpiraţia profuză, tremurături, dureri la nivelul
vitaminei B12 întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate,
 ficat de stază (ficat gras), ciroză hepatică cu predelir, tulburări de somn.
varice esofagiene
Un sindrom acut de sevraj reprezintă întotdeauna
 impotenţă, polineuropatie (afectarea tuturor
o indicaţie pentru internarea în spital. Aici, se
nervilor periferici)
urmează un tratament cu medicamente psihotrope
 leziuni cerebrale toxice (modificări de
anxiolitice, hipotensoare şi perfuzii pentru
caracter, scăderea performanţelor
corectarea pierderii de lichide.
intelectuale)
Psihoze determinate de consumul de alcool
1. Beţia patologică Este o stare de excitaţie, G. Noile substanţe psihoactive
respectiv sedare declanşată prin consumul de Noile substanțe
alcool, cu recunoașterea defectuoasă a realităţii, psihoactive (NSP),
iluzii şi halucinaţii. Frica excesivă sau furia,
denumite eronat,
agresivitatea puternică, starea de afect şi
atitudinea violentă pot apărea, în unele cazuri, deja
pentru a induce în
la ingerarea de cantităţi minime de alcool (probabil eroare și
în urma unei predispoziţii individuale, de ex. date „etnobotanice”,
de leziuni la nivel cerebral). „legale”, „săruri de baie”, „îngrășământ de
plante”, „odorizant de cameră” etc. au apărut și
Durata acestor manifestări este limitată în timp (5-
15 min.). Urmează somnul terminal şi amnezia
în România prin anii 2008-2009, fiind vândute
evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat în în trecut în așa numitele „magazine de vise” sau
expertizele medico-legale. „spice shop”, dovedindu-se ulterior că erau
droguri deghizate în pliculețe pe care scria
2. Delirium tremens Reprezintă o stare gravă în
„îngrășământ de plante” și „nu sunt destinate
care apar halucinaţii vizuale majore, aprecierea
consumului uman”.
greşită a realităţii, agitaţie psihomotorie severă,
transpiraţii profuze, tremurături, dereglări Aceste substanțe au fost create pentru a putea
periculoase ale frecvenţei cardiace şi tensiunii înlocui efectele drogurilor care deja erau
arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era interzise prin lege în majoritatea țărilor,
adesea letală, mortalitatea a scăzut semnificativ în precum cannabis, ecstasy, cocaină, LSD. Astfel,
ultimii ani mulţumită unor medicamente noi.
substanțele nou create au formule chimice
3. Halucinoza alcoolică Se aud voci vorbind între diferite de drogurile interzise și, pe măsură ce
ele, precum şi voci comentatoare care judecă erau identificate și interzise, apăreau altele,
persoana consumatorului. Halucinaţiile complexe structura chimică schimbându-se continuu
de situaţii includ scene de urmărire şi asediu şi se pentru a putea fi cu un pas înaintea legii.
asociază cu anxietate maximă!
Astfel, aceste substanțe au fost create într-un
4. Gelozia obsesivă a alcoolicului Este obsesia ritm fără precedent, fiind identificate și
adesea incorigibilă, că partenera „merge” cu altul. înregistrate, până în 2015, 643 de noi
Se manifestă de regulă zgomotos şi cu un vocabular substanțe, dintre care 75 au fost raportate
ordinar. Originea se găseşte în relaţia tensionată a
31
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

pentru prima dată, iar din acestea, 21 nu Pot apărea reacţii acute de panică şi de
puteau fi clasificate în nicio categorie. Noile nelinişte;
substanțe psihoactive au fost interzise prin  în cazul persoanelor cu predispoziţii
lege, pe măsură ce erau identificate și patologice pot apărea o serie de tulburări
clasificate iar din 2011 este interzisă deținerea psihiatrice de tipul schizofreniei.
și vânzarea tuturor substanțelor susceptibile
Amphetamine-like
de a produce efecte psihoactive indiferent dacă
sunt identificate și clasificate sau nu. Vezi Pulbere cristalizată sau granule care imită
Legea 143/2000, cu modificările și efectul amfetaminelor sau ecstasy-ului. Sunt
completările ulterioare și Legea 193/2011. droguri psihoactiv cu proprietăţi stimulatoare.
Tipuri de NSP. Cele mai des întâlnite forme Efecte fizice: tahicardie, hipertensiune
sunt: arterială, creşterea temperaturii corporale,
1. Pastile și tablete inscripționate ca fiind transpiraţii puternice, pupile modificate şi
„suplimente naturale” mişcări involuntare ale ochilor (nistagmus),
2. Canabinoizi sintetici sub forma unor încleştarea maxilarului (dificultăţi de
ierburi uscate stropite cu substanțe sintetice deschidere a gurii, scrâşnitul dinţilor),
care mimează efectul canabisului insomnie, agitaţie, anorexie, greaţă şi
3. Pulbere cristalizată sau granule care imită vărsături.
efectul amfetaminelor sau ecstasy-ului. Efecte psihice: stimulare puternică,euforie,
În urma analizei efectuate de către Laboratorul sociabilitate crescută, percepţie distoprsionată
Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din a culorilor. La doze mari şi /sau utilizare
cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii excesivă apar senzaţii de depersonalizare,
Organizate, a fost evidenţiat faptul că halucinaţii, pot apărea atacuri de panică şi
principalele substanţe cu proprietăţi anxietate generalizată. Duce la alterări
psihoactive identificate în produsele definitive ale bio-chimiei cerebrale, generând
comercializate au fost cele din categoria deteriorare masivă urmată de moarte.
“canabinoizilor sintetici” şi “amfetamine-like”. Consecințe pe termen mediu: nevoie scăzută de
Canabinoizi sintetici: somn până la 3 zile, apariţia unei ideații
paranoide şi tendinţe sinucigaşe. Aceste
Riscuri în plan fiziologic: substanțe nu sunt testate, nu sunt stabile ca
 respiratorii: tuse cronică şi bronşită în cazul structură chimică sau compoziție și, cel mai
persoanelor ce consumă în mod regulat doze adesea, nu există studii cu privire la dozaj,
mari; efecte adverse pe termen mediu și lung și
 cardiovasculare: amplificarea simptomelor niciun control al calității produsului care
cardiace la persoanele ce suferă de ajunge la cumpărător, ceea ce le face extrem de
hipertensiune sau insuficienţă cardiacă; periculoase. Experiența anilor 2009-2011 a
 ale sistemului endocrin: alterarea demonstrat riscul la care se supun
hormonilor responsabili cu sistemul consumatorii acestor substanțe, prin numărul
reproducător şi cu maturizarea sexuală; mare de decese, boli grave și simptome
 reducerea capacităţii de funcţionare a psihiatrice adesea ireversibile.
sistemului imunitar.
Nu există niciun fel de siguranță în
Riscuri în plan psihologic: consumul acestor substanțe!
 consumul zilnic poate încetini funcţionarea
mecanismelor psihice, ca de exemplu  Efectele negative sau supradoza pot
capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei apărea oricând, la orice doză sau în combinație
şi memoria; cu alcool sau alte droguri.
 trebuie menţionate efectele asupra  Este foarte greu să fie identificate toate
executării unor sarcini complexe care necesită efectele negative întrucât structura chimică se
luciditate mentală şi coordonare psihomotorie schimbă constant.
cum ar fi, aceea de a conduce un automobil.

32
CAPITOLUL II. DROGURILE și LEGEA

„Nu credeam că dacă fumez marijuana pot ajunge la închisoare...nu am făcut rău nimănui”
(Alex, 30 ani, consumator canabis)

1. Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961; (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc
2. Convenția națiunilor unite din 1971 asupra droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de
substanțelor psihotrope; la 6 luni la 3 ani.
3. Convenția națiunilor unite din 1988 contra Articolul 5 Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu
traficului ilicit de stupefiante și substanțe orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a
psihotrope; oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul,
pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea
4. Strategia Uniunii Europene în materie de
consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte
droguri 2013-2020;
cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor
5. Strategia națională antidrog 2013-2020; drepturi.
6. Legea 143/2000 privind combaterea traficului Articolul 6 (1) Prescrierea drogurilor de mare risc,
și consumului ilicit de droguri, republicată; cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie
7. Legea 399/2005 privind regimul juridic al necesară din punct de vedere medical, se
plantelor, substanțelor și preparatelor pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi
stupefiante și psihotrope; interzicerea unor drepturi.
8. Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se
Penală; sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de
9. Hotărârea nr. 860 din 2005 de aprobarea a mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în
Regulamentului de aplicare al Legii nr. condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete
143/2000 privind combaterea traficului și medicale falsificate.
consumului ilicit de droguri. (3) Obţinerea de droguri de mare risc prin
Redăm prevederile legii 143/ 2000 care folosirea unei reţete medicale prescrise în
reglementează traficul și consumul de droguri. condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete
medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de
LEGEA 143/2000 PRIVIND COMBATEREA
la un an la 3 ani.
TRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE
DROGURI republicată Articolul 7 Administrarea de droguri de mare risc
unei persoane, în afara condiţiilor legale, se
Articolul 2 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea,
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, Articolul 8 Furnizarea, în vederea consumului, de
vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia Articolul 9 Finanţarea săvârşirii faptelor
drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele
închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele
drepturi. speciale ale acestora majorându-se cu o treime.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect Articolul 10 Îndemnul la consumul ilicit de
droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se
la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Articolul 3 (1) Introducerea sau scoaterea din Articolul 11 Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6-8 şi
ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de 10 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa
risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea
la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc Articolul 12 (1) Tentativa la infracţiunile
droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2)-
la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. (3), art. 7 şi 9 se pedepseşte.
Articolul 4 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, (2) Se consideră tentativă şi producerea sau
experimentarea, extragerea, prepararea, procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum
transformarea, cumpărarea sau deţinerea de şi luarea de măsuri în vederea comiterii
droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, infracţiunilor prevăzute la alin. (1).
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau Articolul 13 (1) Cu privire la infracţiunile cuprinse
cu amendă. în prezentul capitol, pe lângă situaţiile prevăzute în
Codul penal, constituie circumstanţe agravante
următoarele situaţii:

33
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

a) persoana care a comis infracţiunea îndeplinea o Articolul 17 (1) Drogurile ridicate în vederea
funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar confiscării se distrug potrivit art. 574 lit. d) din
fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcţii; Codul de procedură penală. Păstrarea de
b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o contraprobe este obligatorie.
persoană care are, potrivit legii, atribuţii în lupta (2) Sunt exceptate de la distrugere:
împotriva drogurilor; a) medicamentele utilizabile, care au fost remise
c) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite farmaciilor sau unităţilor spitaliceşti, după avizul
sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei prealabil al Direcţiei farmaceutice şi dispozitive
persoane aflate într-un program terapeutic ori s-au medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii;
efectuat alte asemenea activităţi interzise de lege b) plantele şi substanţele utilizabile în industria
cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă farmaceutică sau în altă industrie, în funcţie de
fapta a fost comisă într-o instituţie sau unitate natura acestora, care au fost remise unui operator
medicală, de învăţământ, militară, loc de detenţie, economic public sau privat, autorizat să le utilizeze
centre de asistenţă socială, de reeducare sau ori să le exporte;
instituţie medical-educativă, locuri în care elevii,
c) unele cantităţi corespunzătoare, care vor fi
studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative,
păstrate în scop didactic şi de cercetare ştiinţifică
sportive, sociale ori în apropierea acestora;
sau au fost remise instituţiilor care deţin câini şi
d) folosirea minorilor în săvârşirea faptelor alte animale de depistare a drogurilor, pentru
prevăzute la art. 2-10; pregătirea şi menţinerea antrenamentului
e) drogurile au fost amestecate cu alte substanţe acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale.
care le-au mărit pericolul pentru viaţa şi (3) Distrugerea drogurilor se efectuează periodic,
integritatea persoanelor. prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de
(2) În cazul circumstanţei agravante prevăzute la către o societate reglementată de Legea nr.
alin. (1) lit. c), referitoare la săvârşirea faptelor 31/1990, republicată, cu modificările şi
într-o instituţie de învăţământ ori în locuri în care completările ulterioare, autorizată, în prezenţa
elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi unei comisii formate din judecătorul delegat cu
educative, sportive, sociale sau în apropierea executarea, câte un reprezentant al Agenţiei
acestora, la maximul special prevăzut de lege se Naţionale Antidrog, al Ministerului Mediului şi
poate adăuga un spor care nu poate depăşi 5 ani, în Schimbărilor Climatice, un specialist din cadrul
cazul închisorii, sau maximul general, în cazul formaţiunii centrale specializate în prevenirea şi
amenzii. combaterea traficului şi consumului ilicit de
Articolul 14 Nu se pedepseşte persoana care a droguri din Inspectoratul General al Poliţiei
comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-9 Române şi gestionarul camerei de corpuri delicte a
şi care, mai înainte de a fi începută urmărirea aceleiaşi unităţi. În cazul în care distrugerea nu are
penală, denunţă autorităţilor participarea sa la loc în circumscripţia instanţei de executare, din
comiterea infracţiunii, contribuind astfel la comisie face parte judecătorul delegat cu
identificarea şi tragerea la răspundere penală a executarea de la instanţa corespunzătoare în grad
autorului sau a celorlalţi participanţi. în circumscripţia căreia are loc distrugerea. Un
exemplar al procesului-verbal se trimite instanţei
Articolul 15 Persoana care a comis una dintre
de executare.
infracţiunile prevăzute la art. 2-9, iar în timpul
urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea Articolul 18 În cazul în care un consumator este
şi tragerea la răspundere penală a altor persoane condamnat la pedeapsa închisorii pentru
care au săvârşit infracţiuni legate de droguri săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele
beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor prevăzute la art. 4, instanţa poate dispune
pedepsei prevăzute de lege. includerea acestuia într-un program terapeutic
derulat în sistemul penitenciar.
Articolul 16 (1) Drogurile şi alte bunuri care au
făcut obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 2-9 se Capitolul III Dispoziţii procedurale
confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, Articolul 19 (1) În cazul săvârşirii infracţiunilor
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen
în bani. de 24 de ore de la începerea urmăririi penale,
(2) Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau evaluarea consumatorului de către centrul de
orice alte bunuri dobândite prin valorificarea prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul
drogurilor şi a altor bunuri prevăzute la alin. (1). includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă
a persoanelor consumatoare de droguri.
(3) Sumele rezultate din valorificarea bunurilor
confiscate şi banii confiscaţi, conform alin. (1) şi (2) În funcţie de concluziile raportului de evaluare
(2), constituie venituri ale bugetului de stat şi se întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi
evidenţiază în cont separat în bugetul de stat. consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la
primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul
34
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

consumatorului, includerea acestuia în programul de droguri se face prin semnarea unui document,
integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare potrivit regulamentului pentru aplicarea
de droguri. dispoziţiilor prezentei legi.
Articolul 20 (1) Dacă, până în momentul (3) Stabilirea programului psihologic şi social
pronunţării hotărârii, inculpatul menţionat la art. individualizat se face de către centrul de prevenire,
19 respectă protocolul programului integrat de evaluare şi consiliere antidrog, pe baza evaluării
asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, psihologice şi sociale şi în concordanţă cu
instanţa de judecată poate dispune renunţarea la rezultatele examinării medicale solicitate unei
aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării unităţi medicale, conform criteriilor prevăzute în
pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile regulamentul de aplicare a prezentei legi.
prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul (4) Stabilirea programului terapeutic individualizat
penal. se face conform protocoalelor de practică,
(2) Nerespectarea, pe durata termenului de elaborate de Ministerul Sănătăţii, prin structurile
supraveghere, a programului integrat de asistenţă sale specializate şi Colegiul Medicilor din România.
a persoanelor consumatoare de droguri atrage în (5) Unităţile medicale în care se desfăşoară
mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 programe terapeutice pentru consumatorii
alin. (1) din Codul penal. dependenţi transmit centrelor de prevenire,
Articolul 21 (1) Formaţiunile centrale specializate evaluare şi consiliere antidrog datele necesare în
în prevenirea şi combaterea traficului şi vederea menţinerii continuităţii programului
consumului ilicit de droguri din cadrul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare
Inspectoratului General al Poliţiei Române, de droguri, pe baza unui raport medical.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (6) Programul terapeutic şi programul psihologic şi
Române, Ministerul Public şi Direcţia Generală a social se desfăşoară integrat, astfel încât
Vămilor transmit Agenţiei Naţionale Antidrog consumatorul şi consumatorul dependent să poată
datele privind prevenirea şi combaterea traficului beneficia de o asistenţă medicală, psihologică şi
şi consumului ilicit de droguri, substanţe chimice socială concomitentă şi continuă, cu respectarea
esenţiale, precursori şi inhalanţi chimici toxici, drepturilor omului şi a drepturilor pacientului,
necesare întocmirii raportului către Guvernul potrivit legii.
României şi către organisme internaţionale cu
Articolul 23 (1) Programele psihologice şi sociale
privire la evoluţia şi nivelul traficului şi consumului
se elaborează de către Agenţia Naţională Antidrog
de droguri în România, precum şi cele necesare
în colaborare, după caz, cu Ministerul Sănătăţii,
elaborării de studii, sinteze şi analize pentru
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
fundamentarea politicilor şi strategiilor de răspuns
Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Justiţiei şi se
în lupta antidrog.
pot derula în centre autorizate şi/sau acreditate în
(2) În acelaşi scop, Ministerul Sănătăţii, Ministerul acest sens, cu regim deschis sau închis, publice,
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor private sau mixte.
Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale, precum
(11) Programele naţionale de prevenire şi asistenţă
şi alte instituţii publice sau private acreditate să
medicală, psihologică şi socială a consumatorilor
desfăşoare programe şi activităţi de prevenire a
de droguri şi programele de interes naţional de
consumului ilicit de droguri transmit datele
prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi
solicitate de Agenţia Naţională Antidrog, în
socială a consumatorilor de droguri se elaborează
condiţiile legii.
de către Agenţia Naţională Antidrog, în colaborare
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (2) pot primi, la cu alte instituţii, organizaţii guvernamentale şi
cerere, datele centralizate de către Agenţia neguvernamentale, şi se aprobă de către Guvern.
Naţională Antidrog privind drogurile, substanţele
(12) Programele naţionale de prevenire şi asistenţă
chimice esenţiale, precursorii şi inhalanţii chimici
medicală, psihologică şi socială a consumatorilor
toxici, inclusiv rapoarte anuale, sinteze şi analize.
de droguri se implementează, se monitorizează şi
Capitolul IV Măsuri împotriva consumului ilicit se evaluează de către Agenţia Naţională Antidrog,
de droguri în calitate de coordonator naţional al politicilor
Articolul 22 (1) Consumul de droguri aflate sub publice în domeniu.
control naţional, fără prescripţie medicală, este (13) Programele de interes naţional de prevenire şi
interzis pe teritoriul României. asistenţă medicală, psihologică şi socială a
(2) Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub consumatorilor de droguri se implementează de
control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, către entităţi aparţinând societăţii civile cu
într-un program integrat de asistenţă a responsabilităţi în domeniul antidrog, monitorizate
persoanelor consumatoare de droguri. şi evaluate de către Agenţia Naţională Antidrog.
Manifestarea acordului de includere în circuitul
integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare
35
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

(14) Normele tehnice şi metodologice de realizare a (4) Persoanei căreia i s-au aplicat măsurile
programelor de interes naţional de prevenire şi prevăzute la art. 22 şi 23 i se va elibera un certificat
asistenţă medicală, psihologică şi socială a nominal sau o legitimaţie în format electronic
consumatorilor de droguri se aprobă prin ordin al codificată, în care se vor menţiona: unitatea
ministrului afacerilor interne, care se publică în emitentă, datele de identificare a persoanei în
Monitorul Oficial al României, Partea I. cauză, durata, obiectul şi rezultatul tratamentului,
(15) Programele naţionale de prevenire şi asistenţă motivul terminării tratamentului, starea sănătăţii
medicală, psihologică şi socială a consumatorilor persoanei în cauză la începutul şi terminarea
de droguri şi programele de interes naţional de tratamentului.
prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi (5) Toate datele referitoare la persoanele supuse
socială a consumatorilor de droguri se finanţează programului integrat de asistenţă a consumatorilor
de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat şi a consumatorilor dependenţi de droguri vor fi
Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor distruse după 10 ani de la încetarea supravegherii
bugetare aprobate Agenţiei Naţionale Antidrog. medicale. În cazul persoanelor supuse de mai
(2) Programele terapeutice se elaborează de către multe ori programelor integrate de asistenţă a
Ministerul Sănătăţii şi se desfăşoară în centre consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de
stabilite în acest scop, cu regim deschis sau închis, droguri, datele vor fi distruse după 10 ani de la
publice, private sau mixte. încetarea ultimei perioade de supraveghere
medicală.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării
consumatorului şi de derularea programelor Articolul 25 Orice persoană care are cunoştinţă
psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul despre un consumator de droguri poate sesiza una
de stat, prin bugetul aprobat Ministerului dintre unităţile medicale stabilite de Ministerul
Afacerilor Interne, în limita fondurilor aprobate Sănătăţii, care va proceda conform legii.
Agenţiei Naţionale Antidrog. Capitolul V Dispoziţii finale
(4) Cheltuielile ocazionate de aplicarea Articolul 26 În termen de 60 de zile de la data
programului terapeutic individualizat pentru intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul
persoanele asigurate prin sistemul de asigurări Sănătăţii, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne,
sociale de sănătate sunt suportate de casele de Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Finanţelor
asigurări de sănătate din Fondul naţional unic de Publice, va emite Regulamentul pentru aplicarea
asigurări sociale de sănătate pentru afecţiunile ce dispoziţiilor prezentei legi, care se aprobă prin
decurg din consumul de droguri şi prin programele hotărâre a Guvernului.*)
de sănătate ale Ministerului Sănătăţii şi programele Articolul 27 La data intrării în vigoare a prezentei
de profilaxie ale Agenţiei Naţionale Antidrog. legi se abrogă dispoziţiile art. 312 din Codul penal
(5) Abrogat. (*Vechiul CP*), în ceea ce priveşte produsele sau
(6) Abrogat. substanţele stupefiante, precum şi alte dispoziţii
contrare.
(7) Ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii vor
stabili, prin ordin comun, măsurile medicale şi
educative sau programele care vor fi aplicate
consumatorilor de droguri în penitenciare.
Articolul 24 (1) Datele personale ale
consumatorilor dependenţi de consumul de
droguri, incluşi în programul integrat de asistenţă
a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi
de droguri, beneficiază de confidenţialitate,
conform normelor în vigoare.
(2) Evidenţa centralizată a consumatorilor incluşi
în circuitul terapeutic se ţine de Observatorul
Român de Droguri şi Toxicomanii din cadrul
Agenţiei Naţionale Antidrog, în Registrul unic
codificat privind consumatorii de droguri, pe baza
datelor comunicate de Ministerul Sănătăţii şi de
alte instituţii care coordonează programe
terapeutice, psihologice şi sociale, precum şi de
centrele stabilite, publice sau private.
(3) Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile desemnate,
are acces la datele din evidenţa prevăzută la alin.
(2).

36
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CAPITOLUL III. TIPURI DE SERVICII DISPONIBILE PENTRU CONSUMATORII


DE DROGURI
„Am vrut să renunț mai de mult la consum...dar nu puteam singură și nu știam unde să merg și să-mi fie cu
adevărat de ajutor” (Denissa, 27 ani, consumatoare de heroină)
În funcție de rezultatele evaluării, se stabilesc serviciile necesare și disponibile pentru fiecare persoană.
Redăm în cele ce urmează câteva informații legate de sistemul integrat de asistență a consumatorilor de
droguri.
Tipul programului Nr. unităţi/secţii spital Servicii gratuite/
servicii cu plată
Asistenţă şi tratament sevraj şi supradoză 2 minori; 3 Servicii gratuite
Dezintoxicare Adulţi 14 Servicii gratuite
Tratament substitutiv cu metadonă 9 Servicii gratuite
4 Servicii cu plată
Consiliere 50 Servicii gratuite
3 Servicii cu plată
Postcură 1 Servicii gratuite
Outreach 4 Servicii gratuite
Tratament substitutiv cu metadona – în penitenciar 5 Servicii gratuite
În anul 2009 numărul cazurilor admise în tratament în regim de internare a fost de 1126 de cazuri în
scădere faţă de anul 2008 (conform datelor furnizate de CNOASIIDS pag. 35) O situaţie specială și puţin
explicată la momentul respectiv a reprezentat-o scăderea consumului de heroină pe cale injectabilă pusă
în evidenţă prin evaluarea consumului problematic de droguri din Bucureşti, prin metoda
multiplicatorilor în 2007, în comparaţie cu evaluările prin metoda captură-recaptură din 2003 şi 2004. În
anul 2008 nu s-au observat schimbări majore comparativ cu anul 2007. (Raport Naţional 2009)
Similar admiterilor la tratament în centrele Ministerului Sănătăţii (MS) şi în cazul persoanelor care au
urmat tratament în Centrele de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog (CPECA), grupa de vârstă cu cel
mai mare risc este cea de 15-19 ani. (Raport Naţional 2010)
Toate aceste date ne arată ca nu există o preocupare reală de prevenire a consumului de droguri ilegale în
rândul adolescenţilor. Important pentru specialiști este faptul că se vor întâlni cu persoane care au deja o
experienţă „bogată” în ceea ce priveşte consumul, aceasta va duce la dificultăţi în abordarea acestei
problematici.
Consumul de droguri duce la violenţă, la pierderea locului de muncă, a abandonului şcolar, la separarea
de părinţi și de copii, apariţia sentimentelor de disperare, probleme grave legate de sursele de finanţare
(bani). Mulţi dintre aceşti consumatori de droguri sfârşesc în închisoare. La debutul consumului încep să
fure lucruri din propria casă (obiecte mici dar de valoare) pe care membrii familiei sale să le observe lipsa
cât mai târziu. Ulterior ei încep să fure din proprietăţile cunoştinţelor pentru a obţine bani necesari
procurării drogurilor ilegale. De multe ori ei vor comite și alte infracţiuni “importante” legate de droguri
care, cu timpul, duc către penitenciar.

37
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CAPITOLUL IV. TEORII EXPLICATIVE ALE CONSUMULUI DE DROGURI

sociale, accentul cade pe relaţiile sociale sau pe


Există multe teorii şi modele explicative ale
structura socială, ele prezentându-se ca elemente
consumului de droguri, majoritatea fiind orientate
explicative.
asupra cauzelor care determină indivizii să
consume droguri, ceea ce demonstrează, pe de o
parte, interesul asupra acestei teme, şi pe de altă 4.1.2. Teoria anomiei sociale
parte, dificultatea de a cuprinde întreaga extensie a E. Durkheim inițiază şi Robert K. Merton dezvoltată
acestui fenomen complex. Dacă ştim de ce apare această teorie explicativă a comportamentului
consumul ne va fi mai uşor să aplicăm programe de deviant, argumentând că problemele sociale nu
prevenire sau de asistenţă. În continuare vom trece sunt generate de schimbările sociale neprevăzute,
în revistă teoriile și modelele explicative cele mai ci de faptul că structura socială impune aceleaşi
importante ale consumului de droguri, plecând de scopuri şi idealuri tuturor membrilor săi, fără a le
la o revizuire extensivă realizată de Becona (1999). oferi mijloace egale pentru atingerea lor.
Acesta le clasifică în trei mari grupe: Comportamentele deviante sunt de fapt rezultatul
1. Teorii şi modele parţiale sau bazate pe puţine discrepanţei la nivel social dintre scopurile sociale
componente; generate de apartenenţa la o anumită structură
2. Teorii şi modele evolutive sau bazate pe stadii; socială și mijloacele sociale de atingere a
3. Teorii şi modele integrative și comprehensive. scopurilor.
Limitele acestei teorii6: consideră că mai ales
4.1. TEORII ŞI MODELE PARŢIALE comportamentele criminale ale persoanelor care se
SAU BAZATE PE PUŢINE situează pe un nivel inferior în cadrul ierarhiei
COMPONENTE socio-economice și mai puţin comportamentele
criminale din pătura superioară a societăţii. Tot
În cadrul acestora sunt incluse cele care încearcă să
această teorie accentuează importanţa scopurilor
explice consumul de droguri prin foarte puţine
materiale în societate fiind discutabil dacă
elemente sau componente. Aceasta nu înseamnă că
scopurile materiale sunt predominante într-o
teoriile și modelele complexe ar fi mai bune, dar
societate.
din punct de vedere didactic și al clasificării ne
foloseşte pentru a le diferenţia. Marshall Clinard și Robert Meier împărtăşesc
aceeaşi opinie care consideră că deviantul
Organizaţia Salvaţi Copii (2005) relevă faptul că
individual nu este un agent liber în alegerea sa, în
fenomenul consumului de droguri este fără
măsura în care este constrâns de presiunile
îndoială un fenomen social complex care are
grupurilor de care aparţine. Teoria anomiei nu
multiple dimensiuni iar analiza și explicarea lui
recunoaşte importanţa demonstrată a
implică mai multe dimensiuni ale vieţii sociale.
subculturilor deviante7.
Fenomenul consumului de droguri are o
dimensiune medicală, antropologică, psihologică și Aceiaşi autori apreciază că în paradigma
una sociologică. mertoniană, evaziunea (retragerea) este o
„suprasimplificare” a unui proces mai complex care
Modele explicative ale consumului de droguri pot fi
determină alcoolismul sau dependenţa de droguri.
clasificate în două mari categorii:
Astfel alcoolicul caută să obţină băutura nu atât ca
 modele explicative centrate pe individ,
mijloc ci ca scop în sine iar individul dependent de
 modele explicative centrate pe societate5.
droguri nu este o persoană evazionistă ci una
activă orientată spre un scop constant8, acela de a
4.1.1. Teorii sociologice explicative căuta surse de aprovizionare pentru consumul de
ale consumului de droguri droguri.
Raportul de cercetare al Organizaţiei Salvaţi Copii
(2005) face referire la faptul că explicaţiile
sociologice ale dependenţei de substanţe se
centrează în special pe factorii structurali iar
teoriile sociologice analizează în special situaţiile
6 Ibidem, p. 21-22
5 Salvaţi Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de droguri 7 Ibidem, p. 23
în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare, Bucureşti: 8 Rădulescu S. M. (1999). Devianţă, Criminalitate şi Patologie

Speed Promotion, p. 19 Socială, Bucureşti: Editura Lumina Lex, p. 82


38
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

4.1.3. Teoria transmisiei culturale9 3. Individul învaţă să perceapă ca fiind plăcut


efectul pe care îl produce drogul ( trebuie
Pleacă de la premisa că orice comportament conceptualizat, definit şi interpretat ca plăcut).
deviant reprezintă nu o expresie a devianţei, ci (Învață să îți placă să te simți așa)
dimpotrivă a conformării la regulile și valorile unei
subculturi care se transmit de la o generaţie la alta. Nu este însă suficient ca un consumator să
perceapă consumul în mod plăcut ci trebuie să facă
Noţiunea de subcultură se referă la ansamblul de faţă presiunii şi controlului social, din cauza
norme și valori care definesc anumite grupuri faptului că acest consum constituie o infracţiune.
sociale marginalizate, ale căror atitudini sau stiluri Totodată trebuie luate în calcul și caracteristicile
de viaţă contrastează cu cele ale societăţii. individuale ale persoanelor care experimentează
Subculturile apar atunci când indivizi care se află consumul.
în aceeaşi situaţie se percep ca marginalizaţi de
societate şi se grupează, aderând la un set de valori 4.1.5. Teoria controlului social
comune10.
Teoria explică de ce unii adolescenţi adoptă
Teoria aduce ideea implicării individului într-un
comportamente deviante şi alţii nu, din perspectiva
grup particular, în care ceilalţi membri manifestă
controlului social. Astfel, cu cât asupra
atitudini favorabile consumului de droguri, și astfel
adolescenţilor se exercită un control social
creşte probabilitatea ca individul să devină
puternic, cu atât este mai puţin probabil ca ei să
consumator. Faptul că alte persoane nu ajung să
adopte comportamente deviante de tip
consume droguri, se explică prin angajarea lor în
consumpţional. Raportul de cercetare al
grupuri în care membrii acestora manifestă o
Organizaţiei Salvaţi Copii (2005) face referire la un
atitudine negativă faţă de respectivul
studiu realizat în Marea Britanie privind relaţia
comportament.
dintre stilurile de viaţă ale adolescenţilor, sănătate
și clasa socială, fiind identificate trei categorii de
4.1.4. Teoria influenţei subculturii tineri12 şi anume:
asupra consumului de droguri  adolescenţii convenţionali, orientaţi spre
familie şi şcoală – categorie cu cei mai mulţi
A fost aplicată în mod sistematic de către Howard
membrii;
S. Becker (1953, 1955) care a analizat consumul
 adolescenţii orientaţi spre grupul de
punând accentul pe procesul prin care indivizii
prieteni – aceștia sunt implicaţi în grupul
devin efectiv consumatori de droguri. Acesta
de prieteni cu tendinţa de nesupunere faţă
explică modul în care cineva începe să
de autoritate;
experimenteze și să consume marijuana și să
 adolescenţii –problemă – cuprinde tinerii
persiste în consum. În concepţia autorului, există
care au probleme cu şcoala dar și cu
anumite condiţii care determină 3 tipuri de
familia, fiind puternic ancoraţi în grupul de
procese, care se declanşează în momentul
prieteni.
interacţiunii cu alţi fumători,11 și anume:
Analizând rezultatele acestui studiu şi corelându-le
1. Condiţia învăţării utilizării drogului astfel
cu controlul social, putem spune că, în cazul
încât experienţa de consum să fie una plăcută
adolescenţilor din ultimele două categorii,
(ex. tehnicile specifice de a fuma marijuana).
controlul exercitat de către familie și şcoală este
(Procesul de învățare a modului de
foarte redus, utilizarea drogurilor fiind asociată cu
preparare)
ultimele două categorii.
2. Învăţarea percepţiei efectului pe care îl
produce drogul asupra organismului şi asupra 4.1.6. Teoria „interacţiune/
stărilor psihice (la început ele sunt ambigue
dar, pe parcurs, consumatorii învaţă să le
socializare selectivă”
perceapă). (Procesul de învățare a Raportul de cercetare al Organizaţiei Salvaţi Copii
percepției efectului) (2005) face referire de asemenea și la teoria
„interacţiune/ socializare selectivă” care postulează
existenţa unui grad de compatibilitate între
9 Ibidem, p. 148 valorile indivizilor – potenţiali utilizatori de
10 Salvaţi Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de
droguri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare,
Bucureşti: Speed Promotion, p. 24 12Salvaţi Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de
11 Rădulescu S. M. (1999). Devianţă, Criminalitate şi Patologie droguri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare,
Socială, Bucureşti: Editura Lumina Lex, p. 148 Bucureşti: Speed Promotion, p. 25-26
39
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

droguri şi cele ale consumatorilor propriu-zişi. Modul în care individul se confruntă cu realitatea
Trebuie să existe o compatibilitate între valorile cotidiană şi modul în care se vede pe sine
proprii şi valorile grupului de consumatori. influenţează în mod clar şi experienţa adictivă.
Acest model recunoaşte totuşi că experienţele
Avem de a face cu aşa zisa „socializare în avans” în
trecute, precum și personalitatea și mediul social
cazul adolescenţilor cu potenţial de consum în ceea
vor determina un stil de confruntare cu cotidianul.
ce priveşte anumite tipuri de valori care determină
Drogurile și comportamentele care conduc la
intrarea lor în grupul de prieteni.
adicţii se vor converti, astfel, în „amulete” pe care
B. D. Johnson (1973) a utilizat modelul acesta persoana le are pentru a înfrunta mai bine
pentru analiza consumului de droguri la situaţiile de stres, anxietate, durere, depresie etc.
adolescenţi, iar concluziile au fost următoarele: După Peele cultura noastră favorizează adicţiile,
 Gradul ridicat de alienare a adolescenţilor având ca valori centrale succesul și reuşita
faţă de valorile părinţilor şi gradul ridicat individuală. Atunci când acestea sunt dificil de
de implicare în subcultura grupului de obţinut, refugierea în adicţii este un mod de a
prieteni cresc probabilitatea ca aceştia să vedea viaţa dintr-o perspectivă opusă. În acelaşi
devină consumatori de droguri. timp, viaţa fiind din ce în ce mai controlată de către
 Adolescenţii puternic ataşaţi de părinţi și instituţii, individul percepe ca fiind dificil controlul
influenţaţi de valorile acestora sunt mai asupra propriei vieţi iar adicţia se va converti într-
puţin predispuşi să devină consumatori. un mod de a scăpa din această situaţie.
 În cadrul grupurilor de adolescenţi se
manifestă o competiţie pentru statusuri şi, 4.1.8. Teoriile și modelele biologice
în situaţia unui control scăzut din partea
părinţilor, aceştia pot deveni expuşi În această grupă considerăm teoriile și modelele
riscului13. biologice ce consideră adicţia ca o tulburare cu
substrat biologic. Acestea reduc explicarea
Alţi autori precum Denise B. Kandel subliniază tulburării la o cauză fundamental biologică și la
faptul că în societate oamenii manifestă dorinţa de ipoteza auto-medicaţiei. Conform acestora,
a se orienta către grupuri care au aceleaşi valori pe individul consumă substanţe pentru că, odată ce a
care le au ei înşişi. Modelul autoarei este unul descoperit, a încercat şi a experimentat efectele
evolutiv care susţine că utilizarea de droguri pozitive ale unei substanţe îşi va soluţiona
urmează nişte paşi secvenţiali, începutul problemele cu ajutorul acesteia ţinând cont de
consumului făcându-se cu anumite substanţe care faptul că multe din aceste probleme sunt de natură
pot fi droguri legale, substanțe care servesc ca un psihopatologică, sau probleme în care organismul
element facilitator pentru uzul altor substanţe necesită autoreglarea cu ajutorul substanţei (Casas
ilegale. Astfel adolescenţii sunt supuşi influenţei și colab., 1992).
mai multor agenţi de socializare cum ar fi părinţii,
grupul de prieteni sau şcoala şi mass-media, Teoriile explicative biologice pun accentul pe două
existând patru etape prin care trec consumatorii de categorii de aspecte de natură biologică:
droguri,14 şi anume: consumul de bere sau vin  1. tendinţa indivizilor de a lua contact cu
consumul de ţigări sau băuturi tari  consumul de drogurile;
marijuana  consumul de droguri ilegale. 2. continuarea consumului odată ce contactul
a fost realizat.
4.1.7. Modelul social al lui Pe de o parte avem influenţa factorilor genetici și
Peele(1985) pe de altă parte avem influenţa factorilor de ţin de
metabolismul individului. Sunt autori care
Se bazează pe rolul pe care îl au adicţiile în stilul consideră că aceste aspecte biologice pot fi diferite
nostru de viaţă, astfel adicţia nu este produsă de nu numai de la un individ la altul ci că ele pot varia
substanţe sau de comportament, ci de modul în în funcţie de rasă, de specificul naţional sau de
care persoana interpretează această experienţă, apartenenţa la un grup etnic sau altul.
precum şi de modul în care răspunde la nivel
fiziologic, emoţional şi comportamental la M. A. Schuckit (1980) susţine că există o
respectivele substanţe. combinaţie din partea unor factori ce ţin de
moştenirea genetică, de mediu sau de
personalitate, influenţă care poate determina
nivelul abuzului de substanţe la indivizi și la
13Ibidem, p. 25 grupuri umane.
14Salvaţi Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de
droguri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare, Kalata (1987), într-un studiu realizat pe copii,
Bucureşti: Speed Promotion, p. 25-26 susţine că ipoteza ca proporţia copiilor născuţi din
40
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

părinţi alcoolici care devin mai târziu dependenţi 4.1.10. Modelul legat de
de alcool este situată între 30% şi 40% spre
deosebire de proporţia de 10% regăsită la nivelul
competenţe
populaţiei generale. Acestei abordări i se pot aduce Începând cu jumătatea anilor ’70, diverşi autori au
critici importante care se regăsesc în analiza susţinut un model legat de competenţe, în
comportamentelor sociale, cărora li se poate detrimentul modelelor prin deficit care primau
atribui şi un determinism genetic15. În cazul până în acel moment. Cheia acestui model o
comportamentelor umane, factorul biologic nu reprezintă anticiparea problemelor în scopul de a
poate explica singur complexitatea manifestărilor, le evita, mai mult decât încercarea de a ajuta
nu pot fi ignoraţi factorii sociali care ţin de subiecţii să-şi rezolve problemele. Acesta are două
influenţa societăţii dar şi de intenţionalitatea componente principale (Costa și Lopez, 1996):
umană care este specifică comportamentului şi promovarea competenţei individuale; dezvoltarea
manifestărilor umane. Teoriile biologice reduc de comunităţi şi organizaţii competente.
explicarea consumului de droguri la o cauză
fundamental biologică. 4.2. Teorii psihologice
Cea de a doua abordare din cadrul acestor teorii În cazul teoriilor psihologice accentul cade pe
postulează faptul că abuzul de substanţe ar fi individ, mecanismele psihologice ale consumului
rezultatul unor dezechilibre metabolice care ar de droguri având la bază trei categorii de factori,
explica dependenţa de substanţe narcotice. aşa cum sunt ei prezentaţi în raportul de cercetare
Această ipoteză a fost elaborată de către V. Dole şi al Organizaţiei Salvaţi Copii (2005) și anume:
M. Nyswander (1965,1980). Cei doi autori susţin că 1. Factori care ţin de mecanismele „întăririi”;
dependenţii de heroină ar suferi de boli cu caracter 2. Factori care ţin de caracteristicile de
metabolic sau de dezechilibre de metabolism, iar personalitate;
repetarea administrării dozelor de narcotic este o 3. Factori care ţin de „înclinaţia spre
consecinţă a necesităţii de completare a ciclului comportamente-problemă”.
metabolic. Aceștia devin dependenţi de heroină, Vom sublinia mai jos aspectele cele mai importante
aşa cum diabeticii devin dependenţi de insulină ale celor 3 categorii de factori17.
care oferă organismului „ceva” ce nu poate primi
pe cale naturală. Nu există evidenţe empirice care 4.2.1. Teoria întăririi
să susţină această teorie, singurul argument fiind
acela că unii consumatori de droguri se comportă Această teorie subliniază rolul întăririi în ceea ce
ca și cum ar suferi de un dezechilibru hormonal. Pe priveşte explicarea diferenţelor dintre utilizatori și
o astfel de abordare se bazează tratamentul cu neutilizatorii de droguri. Există întăriri pozitive și
metadonă16. întăriri negative şi de aici două tipuri de explicaţii.
1. Întărirea pozitivă apare atunci când individul
4.1.9. Modelul sănătăţii publice percepe o senzaţie plăcută în urma consumului
de substanţe şi este motivat să consume
Derivat al acestuia este modelul convingerilor substanțe în continuare.
asupra stării de sănătate, care a fost elaborat 2. Întărirea negativă se referă la faptul că
pentru prima dată de către un grup de cercetători adoptarea comportamentului de consum se
în domeniul studiului comportamentelor din face pentru nevoia individului de a se relaxa
cadrul Serviciului de Sănătate Publică al SUA, în sau de a evita durerea, acesta fiind motivat în
anii 1950-1960. În ultimele trei decenii, acest continuare la consum.
model a fost unul dintre cele mai utilizate pentru a
explica comportamentul în relaţie cu starea de 4.2.2. Teoria personalităţii
sănătate. Elementele sale fundamentale sunt
susceptibilitatea, severitatea, beneficiile și inadecvate
barierele percepute. Aşa cum este prezentată în raportul de cercetare al
Organizaţiei Salvaţi Copii (2005), această teorie are
la bază noţiunea de „personalitate inadecvată”.
Aceasta teorie găseşte sursa consumului în
patologii individuale de ordin psihologic. Indivizii
folosesc drogurile pentru a evada din realitate ca
mijloace de evitare a problemelor vieţii şi de
15 Ibidem, p. 20
16 Ibidem, p. 21 17 Ibidem, p. 21
41
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

retragere într-o stare euforică sau de indiferenţă Unii autori fac diferenţa între deprindere şi
indusă de substanţe (după E. Goode, 1972 / 1980, dependenţă, în sensul că „deprinderea”(obişnuinţa)
p.60). Această teorie poate fi luată în considerare în are un caracter mental și emoţional, de exemplu,
special pentru adolescenţii şi tinerii care trec este caracteristică dorinţa unui fumător de a
printr-o perioadă în care „evadarea” este o aprinde o ţigară, iar „dependenţa” are un caracter
tendinţă constantă, în care persistă înclinaţia de a fizic, fiind manifestată printr-o dorinţă imperioasă
exagera problemele vieţii. de a consuma drogul. (Beatrice Gabriela Ioan,
2003).
4.2.3. Teoria „predispoziţiei la În urma unei cercetări asupra unor tineri
comportamente problematice” dependenţi de droguri, s-au desprins trei condiţii
necesare pentru apariţia dependenţei de droguri:
Această teorie18 arată că, de obicei, consumatorii
un deficit psihologic, cu caracter predispozant; o
de droguri au atitudini, valori și norme care sunt
criză care apare în cursul vieţii; o ofertă oportună
relative de cele pe care societatea le consideră
de droguri (Ferreol, 2000).
unanim acceptate.
La început, drogurile se consumă pentru obţinerea
Studiile psihosociologice (M. G. Smith și C. P. Fogg,
unor senzaţii agreabile, caracteristice fiecărui drog
1977,1978; R. Jessor, 1979; R. S. L. Jessor și Jessor,
în parte, pentru ca, ulterior, în momentul instalării
1977, 1980; Robins, 1980 etc.) menţionate în
dependenţei, consumul să fie motivat de scopul de
raportul de cercetare al Organizaţiei Salvaţi Copii
a evita apariţia simptomelor sevrajului.
(2005) demonstrează cum consumatorii, în
comparaţie cu neconsumatorii tind să fie mai Deşi toxicomania a fost, în ultimele decenii, terenul
independenţi în manifestări și deschişi spre noi „propice” a numeroase experienţe și cercetări, s-a
experienţe, gata să îşi asume riscuri. Puterea constatat că nu prea există o linie directoare care
explicativă a acestei paradigme este limitată, să caracterizeze opinia cercetătorilor cu privire la
existând şi cazuri care nu se încadrează. mecanismele responsabile pentru crearea
dependenţei fizice sau psihologice faţă de un
Există cazuri care se pot explica prin teoria
anumit drog.
predispoziţiei la comportamente problematice şi
cazuri care se explică prin teoria personalităţii Unii cercetători, acordă o mare importanţă în
inadecvate. dezvoltarea unei toxicomanii, disponibilităţii şi
diversităţii mari a drogurilor pe piaţa neagră. Acest
P. de la Felice (1936) considera că diferitele forme
factor însă, nu are rolul principal întrucât se
de dependenţă sunt rezultatul unei incapacităţi a
consideră că, având apanajul informaţiilor oferite
individului de a atinge un anumit „prag” spiritual,
de campaniile de prevenire, oamenii sunt, de
motiv pentru care, de exemplu, opiul devine religia
obicei, avizaţi în legătură cu pericolul pe care îl
lui, iar toxicomania „o formă demistică inferioară.”
reprezintă consumul de droguri. Factorii de
(Beatrice Gabriela Ioan, 2003). Plăcerea resimţită
personalitate, joacă de asemenea, un rol important
de toxicomani pare a fi rezultatul a două aspecte:
în elaborarea conduitei toxicomaniace.
pe de o parte, o tulburare a voinţei şi a simţului
(Bercheşan,1998)
moral, care poate servi drept explicaţie pentru vicii
şi perversiuni, iar pe de altă parte, imposibilitatea Unele teorii pun accentul pe noţiunea de toleranţă,
consumatorului de a accede la plăceri „normale”. în sensul că toleranţa este principalul element care
determină dar și domină comportamentul unui
Din punct de vedere psihologic, cea mai mare parte
individ dependent, având un mare aport și în
a explicaţiilor privind consumul de droguri au ca
evoluţia dependenţei. Dar în cazul acestor teorii, se
element central personalitatea individului. Astfel,
omite importanţa pe care o au relaţiile
unii dintre cercetători pun accentul pe dorinţa
interpersonale ale consumatorului, dar şi
psihologică necontrolabilă de administrare a
subcultura din care provine acesta, aspecte deloc
drogului, în vreme ce alţii se bazează în explicaţiile
neglijabile în instalarea dependenţei.
lor pe dependenţa fizică faţă de un drog. Indiferent
de orientarea explicaţiilor, principala preocupare a
psihologilor rămâne modul în care o anumită 4.2.4. Teoria procesului contrar al
persoană devine dependentă de drog sau, mai motivaţiei dobândite
exact, modul prin care se instalează dependenţa
Diverse studii arată că iniţial, ar fi vorba despre
psihologică și/ sau fiziologică faţă de o anumită
utilizarea drogului ca mijloc de descoperire a
substanţă.
propriei identităţi, o modalitate de reducere a
anxietăţii, a suferinţei, dar și un mijloc de a
18 Ibidem, p. 22
„rezolva” anumite probleme personale sau sociale,
42
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

de a răspunde influenţei unui grup de prieteni. stări neplăcute, negative - deci a efectelor
Însă, pe măsură ce consumul se repetă, motivaţia sevrajului, la individul dependent. (Ioana Nicolaie,
se schimbă, apărând motivaţii „dobândite” pe 2003)
parcursul dependenţei, printre care: nevoia fizică
Experienţa practică demonstrează însă că doar
și psihologică de a consuma drogul preferat; teama
dependenţa fizică şi evitarea efectelor sindromului
de efectele sindromului de abstinenţă; dorinţa de a
de abstinenţă, acestea două singure, nu pot explica
menţine relaţiile cu un grup de prieteni etc.
pe deplin utilizarea continuă a drogului. De
Apare astfel, o primă teorie solidă în ceea ce exemplu, un individ spitalizat şi tratat pentru
priveşte factorii psihologici care influenţează dependenţă de heroină, nu se va mai confrunta cu
toxicomania. Aceasta este teoria procesului contrar simptomele sevrajului după aproximativ 1-2
al motivaţiei dobândite și a fost propusă de R. săptămâni. De cele mai multe ori însă, cei care şi-au
Solomon, caracteristica esenţială a teoriei pierdut dependenţa fizică și toleranţa în urma
constituind-o explicaţiile privind modificările care tratamentului, se întorc la consumul de heroină
apar în starea psihică a unui consumator de după ieşirea din spital. În acest mod se poate da şi
droguri, în funcţie de vechimea administrării o explicaţie plauzibilă fenomenului cu care SUA s-a
drogului. confruntat la începutul anilor '70. Astfel, o mare
parte a americanilor dependenţi de heroină pe
Astfel, după primele experimentări ale drogului,
când luptau în Vietnam, au renunţat la acest obicei
individul care încă nu a devenit dependent,
la întoarcerea în patrie. Se pare că la baza
prezintă mai multe caracteristici:
motivaţiei lor de a se „lăsa” de heroină au stat cel
 înainte de o nouă administrare a drogului,
puţin două aspecte: accesul mai facil la alcool în
individul se află într-o stare de inactivitate,
SUA faţă de Vietnam; dificultăţi mai mari în a
de indiferenţă faţă de efectele drogului;
obţine heroină în SUA decât în Vietnam. (Beatrice
 în cursul și imediat după administrarea
Gabriela Ioan, 2003).
drogului, individul intră într-o stare de
„euforie” („apogeu”, „salt”), în această fază Una din trăsăturile comune, întâlnită la mai toţi
efectele drogului fiind foarte plăcute pentru dependenţii de droguri, este aceea că drogul îi face
consumator; mai capabili de a „rezolva” unele din deficienţele
 după ce efectele drogului scad în intensitate, personalităţii lor, prin evadarea într-o lume
individul revine la stadiul iniţial de artificială, indusă de consum, toxicomanii putând
inactivitate (indiferenţă), motivaţia înfrunta mai uşor realitatea inadecvării lor
reutilizării drogului constituind-o starea de personale (doping).
euforie și evitarea disconfortului care poate
Este lansată astfel o nouă direcţie teoretică în
apărea în momentul epuizării efectelor
explicarea toxicomaniei, şi anume, o teorie care
plăcute ale drogului.
susţine că drogul îi permite individului să realizeze
 din momentul instalării dependenţei de
măcar o adaptare rezonabilă la viaţă, lucru care
drog, în cursul aceloraşi etape: înainte, în
poate fi altfel, aproape imposibil pentru el. Peter
cursul și după consumul de substanţă,
Laurie, (1967) fondatorul acestei teorii explică că,
stările experimentate de consumator se
de fapt, drogul serveşte unui scop util, şi anume
schimbă. Astfel:
acela de a preveni ca personalitatea perturbată a
 înaintea administrării drogului, individul
toxicomanului să „cadă” mai jos, spre boli psihice
simte o dorinţă imperioasă de a-l consuma;
mai grave.
 imediat după administrarea drogului, apare
o stare de satisfacţie, mai degrabă, decât Consumatorii de droguri sunt asemănaţi cu unii
starea de euforie extremă ce caracterizează bolnavi mintali, în special schizofrenicii. Ronald
individul care încă nu este dependent; Laing (1976) arată că atât indivizii dependenţi de
 pe măsură ce efectele drogului încep să substanţe psihoactive, cât şi tinerii schizofrenici
dispară, toxicomanul trăieşte efectele pot prezenta un istoric familial similar, reprezentat
neplăcute ale sindromului de abstinenţă, de familii în care au avut relaţii puternic
dorinţa fizică și sau psihologică de a-şi ambivalente cu mama, iar tatăl nu a constituit un
administra din nou drogul făcându-se exemplu pozitiv. Şi Peter Laurie arată că indivizii
puternic resimţită. care provin dintr-un asemenea mediu familial, pot
recurge la consumul de droguri, ca o alternativă la
Astfel, se observă cum motivaţia consumului se
reacţia schizofrenică.
schimbă pe parcursul înaintării în consum, de la
obţinerea unei stări pozitive de euforie, la individul Deşi această ipoteză pare foarte interesantă, în
care nu este dependent de drog, la evitarea unei prezent nu există dovezi clare care să o susţină.
43
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Teoria psihologică a schizofreniei nu este dovedită, repetate și care ar fi încadrate în categoria


iar unii factori familiali expuşi de Laing, pot să nu persoanelor nevrotice. (Predescu, 1989).
fie neapărat specifici pentru schizofrenie, însă ei
Diferitele studii statistice arată predominanţa
pot apărea la unii indivizi cu personalităţi
personalităţilor psihopatice şi frecvenţa destul de
anormale.
mare a structurilor psihotice la persoanele
Ceea ce rămâne în picioare din această teorie este dependente de droguri.
ceea ce Laurie sugerează, anume că drogul îi ajută
Astfel, psihiatrul american O. Loo, (conform
pe unii să nu dezvolte boli psihice grave. (Ioana
Predescu, 1989) detectează printre 33 de subiecţi
Nicolaie, 2003)
chestionaţi:18 psihopaţi, 5 psihotici sau schizoizi, 2
Unii cercetători au avansat ideea conform căreia nevrotici și 8 indivizi fără alte trăsături particulare
persoanele care consumă abuziv droguri posedă cu excepţia conduitei toxicomane.
un anumit grad de vulnerabilitate a personalităţii
Psihologul englez, A. Olivenstein, (1988) într-un
anterioară începerii consumului. Aceste persoane
studiu efectuat pe 55 de subiecţi spitalizaţi,
par adesea lipsite de resursele necesare pentru a
dependenţi de droguri, găseşte 21 psihopaţi, 17
face faţă exigenţelor vieţii cotidiene. De asemenea,
psihotici, 8 nevrotici și 9 fără diagnostic psihiatric.
se poate constata o nestatornicie sentimentală și
(www.undcp.org)
un dezacord în grad destul de ridicat cu societatea
şi autorităţile, aspecte demonstrate din rezultatele Alţi autori, consideră că nu poate fi trasat un
şcolare slabe, absenteismul şcolar și actele de „portret robot” al toxicomanului, de obicei fiind
delincvenţă pe care aceştia le comit. vorba de o multitudine de aspecte care pot fi
grupate în trei tipuri de pattern-uri:
Există toxicomani care acuză stări depresive, stări
 toxicomani cu personalitate premorbidă
de anxietate, dar este greu de stabilit dacă aceste
echilibrată;
stări sunt cauze sau efecte ale consumului de
 toxicomani cu personalitate premorbidă
droguri. O parte a toxicomanilor provin din medii
de tip psihopatic, dintre care tipul
familiale dezorganizate, cu o copilărie nefericită,
impulsiv determină o toxicomanie majoră
sau din familii în care cazuistica bolilor mintale sau
cu diagnosticul cel mai grav;
a tulburărilor de personalitate este destul de
 toxicomani cu personalitate premorbidă
bogată. Aceste argumente nu sunt neapărat cele
de tip nevrotic, cum ar fi tipul compulsiv
mai importante și pot fi uşor contracarate,
care recurge la consumul de droguri
deoarece multe persoane care consumă abuziv
pentru a-şi învinge starea de angoasă care
droguri nu prezintă nici una dintre aceste trăsături.
îl caracterizează. (Beatrice Gabriela Ioan,
(Giddens, 2000).
2003)
Deşi nelămurită în totalitate, influenţa factorilor
Literatura psihiatrică descrie două grupe majore
psihologici rămâne foarte importantă în
de toxicomanii: toxicomanii majore, atunci când
cauzalitatea consumului de droguri. Astfel, o parte
dependenţa faţă de drog este singura tulburare de
a acestor factori pot acţiona prin condiţionare,
comportament - rar întâlnite în practică;
deoarece unele simptome care apar la întreruperea
toxicomanii secundare, apărute ca simptom în
consumului de drog sunt considerate ca fiind
cursul evoluţiei altei boli psihice, de exemplu:
răspunsuri condiţionate care se formează în cursul
psihoză, psihopatie etc.
unor episoade anterioare de întrerupere a
consumului. Se estimează că 76% dintre bărbaţii şi 65% dintre
femeile care abuzează de droguri au și un
Personalitatea toxicomanului, dar şi
diagnostic psihiatric adiţional - personalitate
comportamentul lui, ambele dominate de
antisocială, fobii, tulburări anxioase, tulburări
ambiguitate, au fost decelate printre factorii
depresive majore, tulburări distimice etc. (Kendall,
declanşatori ai consumului de substanţe. Aşadar, o
1997)
serie de autori au descris o structură nevrotică
toxicomanică, ce se poate observa cu o frecvenţă O altă direcţie interesantă de cercetare a fost aceea
mai mare la două categorii de indivizi: persoane care a urmărit diferenţele existente între
impulsive, lipsite de sentimente de culpabilizare consumatorii diverselor droguri, adică o
care îşi exprimă pulsiunile toxicomane fără niciun diferenţiere a subiecţilor în funcţie de drogul
fel de control, categorie care din punct de vedere utilizat. Apare astfel, ipoteza conform căreia
psihiatric corespunde psihopaţilor; persoane alegerea unui drog poate fi făcută în funcţie de
compulsive, care luptă pentru a-și controla personalitatea subiectului.
pulsiunile, care se culpabilizează pentru eşecurile

44
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

S-a constatat astfel că există diferenţe între depresive la toxicomani. Astfel, Rado, (1968) adept
consumatorii de stupefiante, în funcţie de tipul de al psihanalizei, remarca faptul că farmacotimia -
substanţă folosit. Heroinomanii diferă în ansamblul necesitatea de a se droga, este o formă de depresie
profilului lor de cei care consumă amfetamine și care apare în timpul perioadelor frustrante, drogul
barbiturice. Aceştia din urmă sunt deprimaţi, apărând ca o modalitate de a înlătura starea de
pasivi, anxioşi, introvertiţi, dar posedând şi unele tensiune. În faţa unei frustrări, subiectul va resimţi
trăsături comune cu heroinomanii, cum ar fi o stare de tensiune psihologică insuportabilă, care
desocializare, impulsivitate etc. îl face incapabil să înfrunte realitatea. Prima
experienţă este capitală, întrucât s-a descoperit
Graf (1991) a analizat patru grupe de toxicomani,
„obiectul magic” care face să dispară durerea,
diferiţi în funcţie de drogul utilizat: stimulente ale
aduce plăcerea și un sentiment de putere absolută.
SNC, barbiturice, sedative și substanţe mixte,
Întoarcerea la realitate devine foarte greu de
observând că profilele după inventarul de
suportat și astfel se agravează starea de
personalitate Minnesotta (MMPI), diferă înainte şi
culpabilitate. EUL deţine însă metoda de a regăsi
după sevraj. Astfel, la debutul tratamentului,
euforia şi astfel, individul simte permanent nevoia
profilele persoanelor din cele patru grupe sunt
de a se droga (Marcela Comisu și colab. 1998).
compatibile cu ale psihoticilor. La finalul curei,
majoritatea scorurilor s-au diminuat considerabil, Căutarea beatitudinii interioare prin consumul de
iar profilele observate se apropie mai mult de cele droguri a mai fost atribuită, din perspectivă
ale psihopaţilor, cu excepţia consumatorilor de psihanalitică, absenţei interiorizării imaginii
stimulente care păstrează un profil de tip materne. Drogul devine, în această situaţie, o
schizofrenic. (Predescu, 1989). „mamă care oferă securitate, siguranţă şi este foarte
discretă” (Predescu,1989).
Helene Caglar (Beatrice Gabriela Ioan, 2003) a
comparat 11 cazuri de consumatori de droguri Din punct de vedere al scopului urmărit, în mod
uşoare, cu 11 cazuri de consumatori de droguri conştient sau inconştient, de către consumatorii de
puternice și a constata că la consumatorii de droguri, s-a constatat existenţa a două tendinţe:
droguri puternice există: o gândire raţională  pe de o parte, provocarea plăcerii şi a unui
insuficientă; dificultate de adaptare la realitate; potenţial cognitiv-imaginativ ridicat, acest scop
afectivitate caracterizată prin impulsivitate, cu fiind urmărit de structurile dezinhibate de
descărcare imediată și masivă a afectelor; personalitate pulsionale. Astfel, toxicomania, este
problematică de abandon; imagini parentale întâlnită în aceste cazuri, alături de bulimie,
perturbate (imaginea paternă devalorizată, nimfomanie, principiul dominant al vieţii fiind cel
ameninţătoare, iar cea maternă lipsită de căldură, al plăcerii. Aceste persoane consumă în general,
oferind doar un grad redus de securitate); angoasă; cantităţi relativ mici, atât doar cât să obţină
personalitate dezorganizată; percepere disforică a plăcerea şi ca urmare, toxicomania este văzută ca o
realului; insuficientă simbolizare şi fantasmatizare; boală mai puţin gravă.
evitarea contactului cu omenii, deoarece sunt  pe de altă parte, evitarea durerii fizice sau
percepuţi ca fiind ostili. psihice, în acest caz, indivizii doresc să uite, să
compenseze conflictul, angoasa, neîncrederea în ei,
Totodată, autoarea depistează că la consumatorii
în această categorie fiind incluse persoane
de droguri uşoare erau accentuate câteva trăsături
predispuse la un consum exagerat şi cronic de
de personalitate, care se regăseau la consumatorii
droguri, deci la o formă mai severă de toxicomanie
de droguri puternice, cum ar fi: impulsivitate,
(Marcela Comisu, 1998).
deficit de simbolizare şi fantasmatizare, dificultate
de adaptare la realitate, proiectarea răului intern În timp ce teoriile psihodinamice clasice susţin
asupra realităţii exterioare etc. (Rudică, 1989). faptul că abuzul de droguri ar fi echivalent al
masturbării sau un mijloc de apărare împotriva
Sigmund Freud (1938) consideră drogul un
impulsurilor homosexuale, ori o manifestare a
substituit, un amortizor al conflictelor, responsabil
regresiei orale, adepţii acestei teorii afirmând în
de o economie de energie psihică. Fenichel (1959)
prezent că există o relaţie între consumul de droguri
reluând această idee, consideră toxicomania o
şi depresie sau consumul de droguri este o reflectare
tentativă de a controla experienţele traumatice. El
a unui ego disturbat, teoriile comportamentale pun
consideră de asemenea că există o asemănare între
accentul pe comportamentul de căutare a drogului,
toxicomanie şi psihopatie evidenţiată în momentul
mai degrabă decât pe instalarea dependenţei fizice
trecerii la acţiune, această trecere făcându-se fără
faţă de drog. Adepţii acestei teorii consideră că, în
refularea pulsiunilor, ci prin ignorarea exigenţelor
inducerea comportamentului de căutare a
impuse de realitate. Dar cea mai mare parte a
drogului, sunt implicaţi mai mulţi factori, ca:
psihanaliştilor constată existenţa unei stări
45
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

efectele de întărire pozitivă - starea de euforie, trăsături de personalitate care să-l caracterizeze pe
înlăturarea anxietăţii, prevenirea şi dispariţia individul implicat în consumul cronic de droguri.
simptomelor sindromului de sevraj, creşterea
Deşi încă mai există controverse între părerile
performanţelor fizice şi psihice etc. - care
specialiştilor, descoperirea cauzelor care induc
accentuează comportamentul de căutare a drogului;
toxicomania continuă să preocupe persoanele
efectele adverse al drogului care slăbesc
implicate în asistenţa medicală şi în susţinerea pe
comportamentul de căutare; capacitatea
plan moral, psihic şi psihologic a toxicomanilor.
individului de a face o diferenţiere între efectele
produse de drog şi cele produse de alte substanţe.
4.2.5. Teoriile atitudinal -
La aceşti factori se adaugă alte variabile, ca de comportamentale
exemplu: contextul social, factorii genetici, istoricul
comportamental, antecedentele farmacologice, Un alt grup important de teorii care au avut o mare
mecanismele neuronale ce au la bază unele relevanţă începând cu anii ‘80 au fost teoriile
neuropeptide endogene şi monoamine, toate atitudinal - comportamentale. Dintre acestea
acestea putând contribui la întărirea pozitivă a subliniem teoria acţiunii raţionale a lui Fishbein şi
consumului de drog (Gelder, 1994). Ajzen (1975) și teoria comportamentului planificat
al lui Ajzen (1988). Astăzi este posibil să
Pierre Deniker (1973) vorbeşte despre existenţa
prognosticăm într-o măsură semnificativă
unui sindrom deficitar al toxicomanilor
comportamentul, plecând de la atitudini şi credinţe
caracterizat prin: deficit de activitate (mai
ale subiectului sau de la comportamente anterioare
accentuat la consumatorii de opiacee)- individul nu
sau relaţionate cu acestea cum ar fi normele
face decât efortul de a-şi procura drogul; deficit de
subiective, intenţiile comportamentale etc. Această
funcţionare intelectuală, caracterizat de ideaţie
teorie, utilizată foarte mult în anii ’80, şi-a pierdut
lentă, cu vagi referiri şi concepţii mistice orientale
din importanţă în ultimii ani, mai ales în câmpul
neclare, tulburări ale memoriei de scurtă durată;
dependenţei de droguri. Chiar și aşa, această teorie
deficit de bună dispoziţie și afectivitate, care poate
este utilă atunci când urmărim predicţia unui
sta la baza dezintegrării familiale, a abandonului
comportament plecând de la intenţii, credinţe sau
familial, la baza aderării la unele grupuri
atitudini (Becona, 1993) separat sau în combinaţie
subculturale, marginale, în care fiecare individ este
cu alte componente. În cazul teoriei
izolat, iar afectivitatea este îndreptată doar spre
comportamentului planificat, aceasta prezice mai
drog (Porot, 2000).
eficient decât cea anterioară acele cazuri în care nu
Ca o părere aparte, menţionăm că adolescenţii şi este posibilă exercitarea permanentă a unui
copiii consumatori de droguri reprezintă o control voluntar sau a unui control exterior
problemă mai deosebită, întrucât, din cauza lipsei persoanei.
trăsăturilor definitorii de personalitate, creşte
gradul de vulnerabilitate a acestora, mai ales în 4.2.6. Teoriile psihologice bazate pe
condiţiile unei inducţii negative din punct de cauze intrapersonale
vedere socio-familial. O parte dintre „micii”
consumatori - mici ca vârstă, dar în număr din ce în Includ modelul creşterii stimei de sine a lui Kaplan
ce mai ridicat! - adolescenţi şi copii, trăiesc un și colab. (1986) și versiunea sa actualizată teoria
fenomen de inadaptabilitate psihogenă, tradus prin integrativă a comportamentului deviant a lui
instabilitate afectivă, sugestibilitate crescută, Kaplan (1996).
manifestări comportamentale disfuncţionale Adolescenţii caută acceptarea şi aprobarea
tranzitorii. comportamentului lor. În situaţiile în care
Traumele afective trăite de ei creează condiţiile comportamentul adolescentul se îndepărtează de
favorabile recurgerii la drog, în special la cei care aşteptările părinţilor, profesorilor sau ale altor
provin din familii în care există persoane cu persoane ale căror opinii sunt considerate
comportamente deviante. Chiar dacă drogul este importante, acesta va deveni o sursă de disconfort
consumat de adolescenţi şi copii mai mult psihologic, pe care adolescentul trebuie să o
ocazional, recreaţional și în astfel de condiţii se rezolve. În cazul pierderii favorurilor adulţilor
poate ajunge foarte uşor la consum cronic de semnificativi în viaţa tânărului, vor apărea
droguri sau la dependenţă faţă de drog (Şelaru, sentimente de autorespingere care necesită un
1998). răspuns corectiv sau compensator. Această teorie
sintetizează teoriile și elementele preliminare ale
Se observă că, de-a lungul timpului, au existat
teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii
serioase preocupări, în sensul descoperirii unor
diferenţiate, a învăţării sociale.

46
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

4.2.7. Modelul afectivităţii sau pe etape, plecând de la droguri legale, alcool și


tutun (Kandel, 1975) la droguri ilegale. Studiile
A fost propus de Pandina și colab. (1992) și indică existenţa a patru etape prin care trec
consideră afectul ca mecanism cheie pentru a consumatorii de droguri ilegale: bere sau vin,
înţelege dezvoltarea consumului, în sensul ţigări sau lichior, marijuana, alte droguri ilegale.
determinării şi controlului comportamentului.
Modelul pune accent pe relaţia dintre afectul Consumul de droguri legale este elementul
negativ, un status de excitaţie crescut şi intermediar care se găseşte între non-consumul de
vulnerabilitate la abuzul de droguri. Astfel se substanţe şi consumul de marijuana şi ulterior de
aşteaptă ca acei subiecţi care vor găsi atractivă alte droguri ilegale. Este de asemenea important să
intoxicaţia cu droguri să fie cei care în mod cronic subliniem că, în decada anilor ’70, modelul lui
au nevoie de niveluri crescute de activare (sau cu Kandel a adus un element nou, inexistent până
alte cuvinte au o sensibilitate specială la stimularea atunci în câmpul prevenirii. Acest model arată
rezultată din activarea produsă de droguri) şi cei faptul că nu este necesar ca fiecare etapă să apară
care se pot caracteriza printr-o deprivare cronică a la toţi indivizii în mod egal. Consumul unei
reîntăririi pozitive. Mai mult, apare ipoteza că cei substanţe într-o etapă creşte semnificativ
care sunt deprivaţi cronic de o reîntărire pozitivă probabilitatea de a trece la faza următoare de
sunt dominaţi de stări afective negative persistente consum.
şi generalizate. Satisfacerea acestor necesităţi şi Există diverse influenţe care se relaţionează cu
înlăturarea stărilor negative poate, cel puţin consumul sau non-consumul de droguri ilegale.
temporar, să fie obţinută prin ingestia şi intoxicaţia Principalele două sunt familia și anturajul, cărora li
cu droguri, ceea ce va conduce la activarea s-a acordat cea mai mare atenţie. Alături de acestea
circuitelor neuronale asociate cu reîntărirea ar mai fi factorii legaţi de individ și alte
pozitivă. Datorită satisfacţiei obţinute, chiar dacă comportamente deviante. Alături de contactul cu
aceasta este temporară, este de aşteptat ca, odată diferitele substanţe ar mai există două tipuri de
iniţiată utilizarea substanţei, consumul să persiste influenţe: interpersonale şi intrapersonale - sau
în timp și să crească în intensitate. Astfel, indivizii caracteristicile personalităţii. Pe lângă acestea,
cu un profil de înaltă afectivitate negativă vor fi modelul de evoluţie propus a fost găsit atât la
mai vulnerabili la trecerea de la consumul bărbaţi cât şi la femei, la diferite vârste, la persoane
ocazional la cel experimental și la abuz. de rasă albă sau de culoare, ceea ce demonstrează
un nivel înalt de generalizare.
4.2.8. Teorii bazate pe familie și pe
abordarea sistemică 4.3.2. Modelul etapelor motivaţionale
Utilizarea substanţelor este expresia multicomponente
comportamentelor neadaptate al unuia sau mai Pe baza modelului stadiilor schimbării ale lui
multor membrii ai familiei, comportament ce Prochaska și DiClemente (1983), Werch şi
produce o disfuncţie în sistemul familial (Waldrom, DiClemente (1994) au propus un nou model de
1998). stadii sau etape, în care există un continuum de 5
stadii, pornind de la non-utilizarea drogurilor până
4.3. TEORII ŞI MODELE EVOLUTIVE la consumul continuu:
SAU BAZATE PE STADII 1. Precontemplarea. Este cel mai timpuriu stadiu
În cadrul acestora sunt incluse o serie de teorii al schimbării. Persoanele aflate în precontemplare
care îşi bazează explicaţiile pe stadii sau pe fie nu sunt conştiente de comportamentul
evoluţia dezvoltării cu privire la maturizare şi la problemă, fie nu doresc sau sunt descurajaţi când
consumul consecutiv de droguri. este vorba să facă o schimbare cu privire la
acesta.19 În acest stadiu, indivizii nu arată nici un
4.3.1. Modelul evolutiv al lui Kandel fel de intenţie de a-şi modifica modul de
relaţionare. Este posibil ca alte persoane să se
Utilizarea de droguri urmează nişte paşi gândească că această familie are o problemă sau că
secvenţiali. Începutul se face cu anumite substanţe membrii ei ar trebui să se comporte altfel, însă ei
(droguri legale) care servesc ca element facilitator nu observă nici o necesitate de a se schimba.
pentru consumul ulterior de alte substanţe, în
special marijuana şi apoi şi alte droguri ilegale.
Utilizarea drogurilor ilegale (marijuana, cocaina, 19Millar R. William, Rolnick Stephen, “Interviul Motivaţional-
heroina etc.) se produce într-o formă secvenţială pregătirea pentru schimbare”, Agenţia Naţională Antidrog,
Bucureşti 2005, pag.173-181.
47
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

2. Contemplarea. În stadiul de contemplare al comunitate; oportunităţi de a demonstra abilităţi și


schimbării, o persoană realizează că are o de a obţine succese; întărirea randamentului de
problemă și începe să se gândească serios să o către persoane relevante din şcoală, casă, dar și de
rezolve, dar nu s-a angajat în iniţierea unei acţiuni. către alţi adulţi.
Unii indivizi se menţin în acest stadiu pe perioade În acest model, o importanţă deosebită este
lungi de timp, fiind conştienți de existenţa unei atribuită familiei, ca element de bază al socializării
probleme, dar fiind incapabili de a se pune în valorilor dominante din societate.
mişcare pentru a o rezolva.
De asemenea, sunt incluse alte elemente legate de
3. Dezvoltarea unui plan şi pregătirea pentru gradul de adaptare al individului la ordinea socială,
acţiune. În stadiul preparativ, persoana este bazate pe teoria controlului social, chiar dacă
pregătită să se schimbe în viitorul apropiat. Este pe aceşti autori înţeleg această adaptare prin
punctul de a acţiona. Persoana aflată în acest stadiu intermediul teoriei învăţării sociale și a stadiilor-
s-ar putea ca în trecut să fi încercat şi să fi eşuat în expectativă. Prima defineşte comportamentul
schimbare. Totuşi, a învăţat lecţii preţioase din social ca rezultat al condiţionării prin imitare,
încercările de schimbare trecute. Persoana a obţinut prin procesele de reîntărire și pedeapsă.
petrecut ceva timp gândindu-se la rezolvarea Cea de-a doua se bazează pe ideea că modul în care
problemei şi îşi propune iniţierea unei schimbări gândim și credem este în mare parte în funcţie de
imediate. modul în care ne văd și ne tratează ceilalţi. Modul
4. Acţiune. În stadiul de acţiune persoana este mai în care ceilalţi ne percep este în mare parte
deschisă spre modificarea comportamentului, este condiţionat de așteptările pe care aceştia le au
activ implicată în modificarea comportamentului, a dinainte. Această teorie este cunoscută şi sub
experienţelor şi mediului pentru a-şi rezolva numele de efectul Pigmalion sau modelul
problemele și deja se pot observa unele progrese. comunicării expectativelor.

5. Menţinere. În acest stadiu, persoana încearcă 4.3.4. Modelul maturităţii prin


să consolideze progresele realizate şi încearcă să
evite posibilele regrese. consumul de droguri
6. Terminare. Procesul de schimbare a fost Modelul maturităţii prin consumul de droguri
completat și nu este necesară continuarea (Labouvie, 1996) propune un model bazat pe
eforturilor pentru evitarea regreselor, astfel încât autoreglare, unde elementele cheie sunt
persoana simte o încredere totală în capacitatea sa personalitatea și autoeficienţa. În ipostazele în care
de a înfrunta cu succes orice dificultate ulterioară. acestea eşuează, individul va răspunde
necesităţilor sale imediate sau presiunilor
Modelul etapelor motivaţionale multicomponente situaţiilor imediate cu ajutorul drogului. În plus,
combină stadiile de însuşire a unor este probabil ca individul să nu aibă scopuri
comportamente cu cele ale schimbărilor de personale sau că acestea să fie puţin importante,
comportament. dificile, costisitoare sau greu realizabile. Aceasta îl
poate conduce la o stare de alienare şi depresie ce
4.3.3. Modelul procesului de afirmare pare a putea fi depăşită prin consumul de droguri.
a tinerilor Studiile sale se bazează pe faptul că factorul timp
Acest model (Kim și colab., 1998) este bazat pe o generează o scădere naturală a numărului de
amplă gamă de teorii sau componente ale acestora, consumatori și a consumului, asociată cu o creştere
cum ar fi teoria controlului social, a modelului a numărului de indivizi din aceeaşi generaţie care
dezvoltării sociale, a comportamentului problemă intră în curentul social al majorităţii. Acestea
şi a învăţării sociale. Componentele pe care le indică, după cum susţine autorul, o creştere a
include acest model sunt: un suport familial traiectoriei temporale către o mai mare
adecvat; un suport social adecvat; preocuparea şi convenţionalitate atât la bărbaţi cât și la femei.
sprijinul familiei în viaţa tânărului; aşteptările
sociale înalte din partea persoanelor importante 4.3.5. Teoria pseudomaturităţii sau a
pentru tânăr; oportunităţile de a deprinde abilităţi dezvoltării precoce
pentru viaţă care să aibă implicaţii relaţionate cu
munca; oportunităţi relevante pentru asumarea de Teoria pseudomaturităţii sau a dezvoltării precoce
responsabilităţi; oportunităţi pentru a participa şi (Newcomb, 1996) reuneşte informaţiile
contribui în mod semnificativ la activităţi sociale, disponibile asupra teoriei pseudomaturităţi sau a
culturale, economice și publice în şcoală şi dezvoltării precoce la adolescenţi cu privire la
consumul de droguri. Ceea ce afirmă această teorie
48
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

este că, în timpul adolescenţei, și în faţa decât media la copiii de aceeaşi vârstă; capacitate
experimentării rolurilor adulte, adolescentul va mai mică de a se obişnui la noi stimuli sau de
întâmpina dificultăţi în a face faţă în diferite sfere adaptare la schimbare; latenţă mai mare decât
ale vieţii. media copiilor de aceeaşi vârstă în a răspunde la
situaţii neplăcute; dificultate mai mare de a fi
Afirmaţia de bază a acestei teorii este că realizarea
liniştiţi; regularitate mai mică a ciclurilor biologice.
de activităţi precoce faţă de vârsta cronologică și
implicarea în responsabilităţi tipic adulte la o Vulnerabilitatea ar fi produsul interacţiunii
vârstă prematură din adolescenţă, interferează cu caracteristicilor temperamentale ale copilului cu
obţinerea abilităţilor psihosociale necesare pentru persoanele și experienţele din mediul său. Astfel,
succesul ulterior în aceste roluri. Ceea ce susţine un temperament mai dificil al copilului nu
autorul este că acestea sunt învăţate în perioada reprezintă o condiţie suficientă pentru consumul
critică a adolescenţei şi dezvoltarea lor prematură ulterior de substanţe. Pornind de aici, autorul
împiedică o învăţare corectă. propune acest tip de caracterizare a copiilor aflaţi
la risc, de la naştere până la adolescenţă.
În cadrul acestei teorii se consideră că există două
etape de mare importanţă: tranziţia de la copilărie
la adolescenţă, când apare pubertatea și tranziţia 4.3.7. Teoria socializării primare
de la adolescenţă la adultul tânăr, când se produc Teoria socializării primare (Oetting şi colab., 1998)
evenimente importante cum ar fi căsătoria sau are ca obiectiv rezolvarea limitărilor teoriilor
alegerea serviciului. Această diferenţiere se anterioare dat fiind că, după autori, acestea fie
bazează pe faptul bine-cunoscut că există analizează doar un aspect al problemei (variabile
întâmplări critice în viaţă, în urma cărora se face psihologice, biologice sau sociale) fie nu indică
tranziţia de la o etapă la alta; modalitatea de elementele de legătură dintre componente. Această
realizare va genera adecvarea sau nu a rezultatului. teorie se centrează pe comportamentul problemă,
Unul dintre aspectele pe care această teorie le iar consumul de droguri este unul dintre ele.
consideră importante este cel al pubertăţii, Această teorie pleacă de la premisa conform căreia
datorită numărului mare de modificări care se chiar dacă baza biologică a comportamentului
produc în aceste etape. Alături de greutatea dată uman este de necontestat, în mod esenţial toate
etapei pubertăţii, în care este implicat clar un comportamentele sociale umane sunt învăţate sau
factor de natură biologică, această teorie acordă de conţin componente principale care sunt învăţate.
asemenea o mare importanţă factorilor personali şi
sociali în baza altor teorii care au demonstrat Comportamentele sociale deviante, cum sunt
gradul implicării acestora. consumul de droguri, crimele, violenţa, se găsesc
printre aceste comportamente învăţate. Devianţa
nu este o simplă situaţie defectuoasă care apare
4.3.6. Modelul psihopatologic al când există o ruptură între legăturile şi normele
dezvoltării prosociale; atât normele prosociale cât și cele
Glantz (1992) propune un model prin care explică deviante sunt în mod activ învăţate în cadrul
abuzul de substanţe, pe care îl numeşte modelul procesului de socializare primară. Pentru aceasta
psihopatologic al dezvoltării, în privinţa etiologiei există anumite surse de socializare primară, care
abuzului de droguri. Modelul acestui autor se influenţează individul: familia, şcoala și grupul de
bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi egali. De asemenea, există influenţe indirecte în
asociaţi cu etiologia abuzului de substanţe (factori socializarea primară care sunt date de trăsăturile
neurologici și genetici, predispoziţia la de personalitate şi de sursele de socializare
comportamente problemă, factori psihologici și secundară, cum ar fi caracteristicile comunităţii:
psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe oraş, cartier, dimensiune, mobilitatea populaţiei,
principiile de bază ale dezvoltării şi ale distribuţia populaţiei pe vârste, oportunităţi
psihopatologiei legate de dezvoltare. sociale, sărăcie, familia numeroasă, religie şi
instituţiile religioase.
Acest model diferă de alte modele etiologice prin
orientarea sa psihopatologică referitoare la Referitor la trecerea de la socializarea primară la
dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a consumul de droguri, această teorie susţine că
antecedentelor primei copilării. această tranziţie se poate realiza pe două căi:
adicţia apare ca rezultat al socializării și prin
În perioada neonatală (0-3 luni) copiii cu risc mare, dependenţa faţă de un stil de viaţă bazat pe
conform ipotezei autorului, ar fi cei care au un consumul de droguri. Aceasta include tipul de drog,
temperament cu următoarele caracteristici: accesibilitatea acestuia și gradul de acceptare.
labilitate mărită și intensitate a afectului mai mare
49
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

4.4. TEORII INTEGRATIVE și psihologică bazată pe principiile învăţării şi pe


cunoaşterea persoanei din perspectiva mediului
COMPREHENSIVE social în care îşi manifestă comportamentul.
Teoriile integrative și comprehensive au ca
Bandura, în comparaţie cu explicaţiile
obiectiv explicarea comportamentului de consum
comportamentului uman bazat pe condiţionarea
prin integrarea a diferite componente din diverse
clasică și operantă, propune existenţa a trei
teorii sau prin abordarea unei teorii
sisteme implicate în reglarea comportamentului:
comprehensive prin intermediul căreia este
primul este constituit de situaţiile și stimulii externi,
posibilă explicarea problemei.
care afectează comportamentul, în principal prin
intermediul proceselor de condiţionare clasică; al
4.4.1. Teoria învăţării sociale doilea este constituit din consecinţele
Iniţiată de E. H. Sutherland (1939) face referire la comportamentului sub formă de întăriri externe ale
explicarea comportamentului deviant în general, acestuia, şi care îşi exercită influenţa prin procese
iniţial purtând numele de teoria asocierilor de condiţionare operantă sau instrumentată; al
diferenţiale. E. H. Sutherland spune că devianţa treilea este constituit din procesele cognitive
este rezultatul unor comportamente învăţate social mediatoare, care reglează influenţa mediului
fiind un produs al interacţiunii directe a indivizilor determinând stimulii cărora li se va da atenţie,
cu persoane care le consideră semnificative pentru modul de percepere al acestora şi influenţa pe care
ei. S-a pornit de la ideea că modul în care o aceştia o au asupra comportamentelor viitoare.
persoană se comportă în prezent este determinat Această teorie insistă pe conceptul de autoeficienţă
de succesiune de gratificaţii, recompense şi întăriri ca fiind o componentă centrală şi totodată, ca
la care aceea persoană a fost expusă20. element explicativ principal în ceea ce priveşte
Deşi concepţia lui E. H. Sutherland s-a referit în dobândirea, menţinerea și schimbarea
mod particular la problematica învăţării comportamentului. Este o teorie comprehensivă a
comportamentului infracţional ea a reprezentat o comportamentului uman care ia în considerare în
premisă principală pentru schiţarea unei teorii acelaşi timp factorii învăţării (condiţionare clasică,
generale asupra relaţiilor dintre socializare şi operantă şi prin imitare), procesele cognitive și
devianţă asupra rolului procesului de învăţare a componenta socială în care trăieşte şi se dezvoltă
normelor şi valorilor unei anumite subculturi în individul.
geneza devianţei aşa cum este subcultura
alcoolismului sau cea a consumului de droguri. 4.4.3. Modelul dezvoltării sociale
Teoria învăţării prin condiţionare clasică, operantă Acest model dezvoltat de Catalano, Hawkins și
şi prin imitare are o mare relevanţă pentru colab., reprezintă o teorie generală a
explicarea, tratamentul şi prevenirea consumului. comportamentului uman, al cărui obiectiv este
Această teorie explică consumul ca fiind un explicarea comportamentului antisocial prin
fenomen de dobândire ce urmează modelele intermediul specificărilor predictive ale
menţionate. S-au propus explicaţii plecând de la dezvoltării. Modelul lor integrează alte teorii
fiecare dintre paradigmele de învăţare, însă, în anterioare care au fost susţinute empiric, cum ar fi
momentul actual cel care permite explicarea teoria controlului, teoria învăţării sociale și teoria
comprehensivă a comportamentului de consum de asocierii diferenţiate. Acest model porneşte de la
droguri este cel al învăţării sociale, mai ales pentru ipoteza că procesele de dezvoltare sunt similare
etapa de iniţiere a acestuia. atât în cazul celor ce conduc la comportamente
prosociale cât și cele care conduc la
Teoriile învăţării au adus un aport empiric
comportamente antisociale.
important, au fundamentat psihologia ştiinţifică şi
au folosit principiile, tehnicile şi procedeele pe care Individul trece de-a lungul vieţii prin diferite faze
aceasta le utilizează. în care factorii de risc şi de protecţie au o mare
importanţă pentru dezvoltarea comportamentelor
4.4.2. Teoria cognitivă socială antisociale. Acest model include trei elemente
principale: comportamentul delincvent și cel al
Teoria învăţării sociale, redenumită în prezent consumului de droguri într-un singur model;
teoria cognitivă socială (Bandura, 1986) este una existenţa unei perspective de dezvoltare, ceea ce
dintre cele mai utilizate şi importante în domeniul conduce la submodele specifice pentru diferite
consumului de substanţe. Aceasta este o teorie vârste: preşcolar, şcolar, liceal; factori de risc şi de
protecţie pentru delincvenţă și consum de droguri.
20 Ibidem, p. 82-88
50
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Ipoteza principală a acestui model este aceea că Astfel, primul element relevant pentru producerea
oamenii sunt în căutarea satisfacţiei, iar unui comportament delincvent este lipsa
comportamentul uman depinde de interesul legăturilor convenţionale. Acei adolescenţi care se
individului faţă de actele sale; aceasta semnificând află în strânsă legătură cu părinţii lor şi care se află
faptul că indivizii se implică în activităţi sau într-o relaţie sigură cu şcoala și alte activităţi
interacţiuni pentru a obţine ceea ce speră că vor convenţionale prezintă o probabilitate redusă de a
primi de la acestea. În mod clar, acest fapt derivă dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă
din teoria învăţării sociale. Pe lângă aceasta, aceasta, de obicei aceşti adolescenţi, se află în
experienţele aduc informaţii empirice ce servesc cadrul unor reţele sociale convenţionale, ceea ce
unor acţiuni viitoare. Aceasta se bazează pe teoria scade şi mai mult probabilitatea de a se implica în
asocierii diferenţiate. A doua ipoteză principală a activităţi deviante.
acestei teorii este că există un consens normativ în
Pe de alta parte, dacă legăturile convenţionale sunt
societate sau cu alte cuvinte, nişte „reguli ale
slabe sau lipsesc și există un control social slab
jocului”.
asupra comportamentului, posibilitatea pentru
Modelul consideră o serie de etape de dezvoltare delincvenţă creşte. Fără îndoială că, pentru a se
care vor conduce la un comportament prosocial produce un comportament stabil de delincvenţă,
sau antisocial. Acestea sunt, pentru calea este necesar un mediu social în care acesta să se
prosocială: perceperea oportunităţilor pentru poată învăţa şi în care să fie întărit. În acest fel, a fi
interacţiune și implicare prosocială; implicarea în printre egali delincvenţi, cu valori în acest sens,
activităţi și interacţiuni prosociale; abilităţi pentru este relevant pentru consolidarea acestui tip de
interacţiune şi implicare, recompensele percepute comportament. Astfel, această teorie insistă pe
ale acestora; sprijin și compromis către alte faptul că relaţia dintre aceste variabile este
activităţi prosociale; credinţa în ordinea morală. dinamică şi nu statică, bidirecţională între variabile
și cu potenţial de modelare în decursul evoluţiei
Comportamentul antisocial are aceleaşi
individului.
comportamente, dar opuse celor anterioare.
Această teorie susţine ipoteza dezvoltării unui
comportament individual ce va fi pro - sau 4.4.5. Teoria comportamentului
antisocial în funcţie de comportamentele, normele problemă
şi valorile predominante pe care le au cei care se
De la apariţia sa (Jessor și Jessor, 1977) acesta s-a
află în anturajul individului. Aceasta se bazează în
constituit într-un punct de referinţă, iar recent, s-
mare parte pe teoria controlului social. Avantajul
au făcut anumite reformulări care au condus la
pe care îl are modelul dezvoltării sociale, ca și alte
apariţia unei noi teorii şi anume teoria
modele, este acela că, plecând de la componentele
comportamentelor de risc la adolescenţi.
sale se pot dezvolta programe de prevenire şi
asistenţă pentru consumul de droguri.
4.4.6. Teoria comportamentelor de
Intervenind în acele puncte care conduc la risc ale adolescenţilor
consumul de droguri se poate întrerupe ceea ce se
consideră procese cauzale ale acestuia. Autorii Această teorie (Jessor și Jessor, 1993) consideră
modelului afirmă că este posibil să se intervină în anumiţi factori de risc şi de protecţie, anumite
fiecare din aceste etape, chiar dacă aceasta implică comportamente de risc şi anumite rezultate de risc.
intervenţii multiple datorită includerii multor Aceasta dă o mare importanţă în apariţia
factori. comportamentelor cu risc la adolescenţi, sărăciei
sociale, inegalităţii şi discriminării, elemente
4.4.4. Teoria interacţională a fundamentale pentru menţinerea unei părţi din
populaţia adolescentă în ceea ce autorii au numit
delincvenţei „risc”.
Această teorie (Thornberry, 1996) combină
Implicaţiile pe care le are această teorie atât pentru
elemente din teoria controlului şi învăţării sociale.
prevenire cât şi pentru intervenţie în consumul de
Conform acestei teorii, comportamentul deviant
droguri este că o abordare comprehensivă este mai
este rezultatul atât al legăturilor slabe ale
eficace decât o abordare parţială. În plus, printr-o
persoanei cu societatea convenţională cât şi al unui
abordare comprehensivă este mai probabil să se
mediu social sărac în care să poată fi învăţat şi
obţină succese şi efectele să se menţină pe termen
întărit un comportament adecvat. Acesta se
lung. Astfel, această teorie susţine că trebuie reduşi
dezvoltă într-o formă dinamică pe parcursul vieţii
factorii de risc şi crescuţi factorii de protecţie
prin interacţiunea mai multor procese.
introducând ideea schimbării stilului de viaţă, în
51
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

special la acei tineri care trăiesc în medii sociale explicarea cauzelor comportamentului ce pleacă de
defavorizate. la cele mai apropiate trec prin cele mai îndepărtate
până la cele finale. Aceste niveluri se relaţionează
Probabil, unul dintre principiile care derivă din
cu trei grupe de influenţe care se deplasează de-a
această teorie este acela de a nu orienta întreaga
lungul lor: influenţele culturale şi de mediu asupra
responsabilitate pe individ, deoarece
cunoştinţelor şi valorilor care influenţează
responsabilitatea contextului social (îndeosebi
atitudinile; influenţele contextual – sociale ce
sărăcia, inegalitatea, discriminarea) este de mare
influenţează credinţele sociale normative ale
importanţă. Aceasta conduce la necesitatea unei
individului; influenţele intrapersonale
schimbări şi în cadrul acesteia, alături de
determinante asupra controlului de sine și
schimbările realizate în factorii cauzali şi de
abilităţile sociale, ce conduc la autoeficienţă. În
întreţinere a comportamentelor de risc.
acelaşi timp, împreună cu aceste elemente
generale, există un număr important de
4.4.7. Modelul stilurilor de viaţă interacţiuni şi influenţe, atât între grupurile de
Modelul stilurilor de viaţă şi al factorilor de risc ce influenţă cât şi între niveluri.
le condiţionează este unul dintre modelele cele mai Bandura (1986) și ulterior şi alţi autori, Flay şi
utilizate în cadrul campaniilor de prevenire şi Petraitis, consideră comportamentul ca rezultat al
asistenţă din Europa. Acest model are la bază situaţiei, persoanei şi mediului. Influenţele
considerarea factorilor de risc şi de protecţie atitudinale, sociale și intrapersonale intervin într-
pentru consumul de droguri, alături de alte zece un mod independent și afectează într-o forma
componente. Această abordare a ajutat la creşterea interactivă deciziile de a acţiona sau nu într-un
eficienţei intervenţiilor care implică acest model, anumit mod (ex. a consuma sau nu substanţe).
considerând că „factorii şi cauzele care determină Elementele intermediare de influenţă considerate
sau facilitează ca indivizii să fie interesaţi de sunt: ceea ce individul extrage din mediul sau,
droguri au legătură cu întreaga dinamică personală situaţii şi trăsături de bază; expectativele pe care le
şi socială anterioară contactului cu drogurile”. are asupra comportamentului şi evaluarea sa
Aceasta se aplică inclusiv în cazul relaţiilor mai privind aceste expectative; cunoştinţele sale în
mult sau mai puţin cauzale, existând mulţi factori legătură cu starea de sănătate. Specific acestei
care au o mai mare greutate decât drogul în sine. teorii este considerarea atât a factorilor direcţi cât
Astfel, se poate spune, chiar dacă ar părea şi a celor indirecţi care afectează comportamentul.
paradoxal, că drogul nu este un factor de risc În aceeaşi măsură aceasta serveşte la explicarea
pentru dependenţa de droguri. (Calafat şi colab., atât a comportamentelor habituale cât şi a noilor
1992). comportamente.
Drogul reprezintă unul dintre multipli factori care Un element final de mare relevanţă al teoriei este
se asociază cu consumul de droguri, el luarea deciziilor. Conform acestei teorii, luarea
reprezentând doar un element din totalitatea celor deciziilor este un proces dinamic. Aceasta
care trebuie luate în considerare. Pentru Calafat și consideră că decizia iniţială și experienţele cu
colaboratorii săi, aceşti factori asociaţi consumului comportamentele de sănătate produc un feedback
de droguri se încadrează ca factori de risc şi factori asupra subiectului și vor influenţa decizii succesive
de protecţie. În ceea ce denumesc reţeaua asupra acestora.
factorilor de risc şi de protecţie, ei iau în
considerare: structurarea socială,
comportamentele de consum din societate, familia,
4.4.9. Modelul autocontrolului
şcoala, folosirea timpului liber, relaţia cu părinţii, Acest model elaborat pentru explicarea iniţierii şi
relaţia cu colegii, informaţia, personalitatea, menţinerii consumului de droguri are la bază
atitudinile, experienţele cu alte droguri şi autocontrolul și porneşte de la modelul bio-psiho-
consumul acestora. Prevenirea şi asistenţa în social. Autorii (Santacreu și colab., 1992) consideră
consumul de substanţe este orientată astfel încât că geneza problemei porneşte de la încercarea
influenţa acestor factori de risc şi de protecţie să adolescentului de a obţine surse alternative de
permită ca individul să fie liber faţă de consum. întărire la cele pe care le are deja sau i se oferă în
mod concret. Scopul acestui demers este de a
4.4.8. Teoria influenţei triadice câştiga independenţă și de a obţine anumite
capacităţi de control prin căutarea unei alternative
Această teorie comprehensivă (Flay şi Petraitis, la întăririle parentale.
1995) grupează diverse elemente din diferite teorii
relevante care au fost utilizate în câmpul sănătăţii. Dobândirea autocontrolului poate avea un caracter
Aceasta consideră diferite niveluri pentru general sau poate fi izolată în anumite tipuri de
52
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

situaţie. La rândul său procesul de autocontrol se în directă relaţie cu anturajul, familia și cu


dobândeşte prin intermediul exercitării anumitor sine.
comportamente de către individ, ceea ce implică 5. Faza de abandon sau de menţinere. Orice
interacţiunea cu mediul. Printre abilităţile de comportament se realizează într-un
autocontrol caracteristice se găsesc: rezistenţa la continuu temporal, în care individul poate
exprimarea agresivităţii după experimentarea unei menţine acest comportament sau nu, în
frustrări; rezistenţa la transgresare, reglarea cazul în care consecinţele sunt mai mult
autoadministrării de întăriri și rezistenţa la negative decât pozitive. Astfel, dintre
tentaţie. consumatorii diferitelor tipuri de droguri,
unii vor înceta consumul după una sau mai
La elaborarea programelor de prevenire și
multe încercări, alţii după o perioadă de
asistenţă, dat fiind că autocontrolul se învaţă, este
timp mai lungă sau mai scurtă, iar alţii vor
necesar să se îndeplinească următoarele cerinţe:
continua consumul, în mod neîntrerupt, de-
definirea caracteristicilor populaţiei căreia îi este
a lungul mai multor ani sau întreaga viaţă.
destinat şi identificarea factorilor de risc ai
Aceştia din urmă sunt cei care se află în
acesteia; identificarea şi analiza factorilor care
faza de menţinere. Motivaţia pentru
determină problema respectivă; diferenţierea între
abandon poate avea cauze externe
ceea ce reprezintă geneza problemei şi ceea ce
(presiunea familiei, a prietenilor, a
reprezintă menţinerea acesteia.
societăţii etc.) sau interne (datorate
problemelor cazate de consum, fie de tip
4.4.10. Modelul comprehensiv și fizic, afectiv, familiar etc.). Tratamentul
secvenţial al fazelor joacă aici rolul său fundamental pentru
consumului de droguri obţinerea abstinenţei și menţinerea
acesteia pe termen lung.
Becona (1999)21, a propus un model comprehensiv 6. Faza de recădere. Dependenţa de droguri
şi secvenţial al fazelor consumului de droguri. poate fi considerată un comportament
Acesta propune 6 faze: faza de predispoziţie, de învăţat, consolidat și dificil de îndepărtat.
cunoaştere, de experimentare și iniţiere a De aceea, tratamentul poate fi considerat
consumului, de consolidare (abuz și dependenţă) şi un proces pe calea unui drum plin de
faza de abandon sau menţinere şi / sau recădere. recăderi. Astfel individul abandonează
1. Faza preliminară sau de predispoziţie consumul, recade, îl abandonează din nou
este determinată de următorii factori: şi din nou recade până când acest proces se
biologici (studiile au arătat că există o menţine de-a lungul timpului, sau apare un
anumită vulnerabilitate genetică atât moment când se obţine abstinenţa. Este
pentru alcool cât și pentru restul vorba aici despre fazele clasice ale
drogurilor); psihologici (autorii consideră tratamentului.
importante personalitatea, inteligenţa și
învăţarea); socio-culturali (se referă la
expectative, comportamente, evoluţie
istorică, valori culturale specifice etc.).
2. Faza de cunoaştere. În această fază sunt
importante: mediul, procesul de învăţare,
procesul de socializare, expectativele.
3. Faza de experimentare şi iniţiere a
consumului. În această fază factorii
decisivi sunt cei cunoscuţi ca factori de risc
şi de protecţie.
4. Faza de consolidare: de la consum la abuz
şi la dependenţă. În această fază ceea ce va
determina menţinerea consumului
substanţei în mod fundamental sunt
consecinţele, pozitive sau negative pe care le
produce respectivul consum. Acestea vor fi

21Abraham, P, (coord.) (2007). Ghid de prevenire a consumului


de droguri în rândul adolescenţilor și tinerilor, Bucureşti:
Editura Detectiv, p. 27-28
53
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CAPITOLUL V. TIPURI DE PROGRAME DE PREVENIRE A CONSUMULUI DE


DROGURI: PREVENIRE PRIMARĂ, SECUNDARĂ ȘI TERȚIARĂ

„Dacă aș fi știut cum să vorbesc cu copilul meu despre droguri, poate nu s-ar fi ajuns aici. Tot timpul am
crezut că el nu va face așa ceva. Și îmi era teamă că îl voi face curios cu privire la consum dacă o să-i vorbesc
despre droguri.... „ (Ana, 45 ani, mamă consumator „etnobotanice”)

expuși fenomenului (de exemplu, copiii


Prevenirea, potrivit Dicţionarului Explicativ al
consumatorilor de droguri).
Limbii Române, este un răspuns anticipat faţă de
un eveniment care se presupun a fi nociv. Plecând Prevenirea terțiară se adresează consumatorilor
de la această definiţie, s-au dezvoltat două de droguri și are ca scop diminuarea riscurilor
modalităţi de abordare: asociate consumului de droguri precum infestarea
cu HIV, hepatita B și C și alte boli cu transmitere
I. Reducerea, şi, dacă este posibil, eliminarea
parentala.
posibilităţii ca un astfel de eveniment să apară
Cea mai eficientă și mai de dorit formă de
II. Reducerea posibilităţii de apariţie a unor
prevenire este cea primară.
evenimente nocive ulterioare în legătură cu
evenimentul nociv deja apărut. Cu cât intervenția este mai susținută în sfera
prevenirii primare, cu atât rezultatele sunt mai
Prevenirea consumului de droguri presupune:
elocvente și mai palpabile, costurile sociale sunt
 Recunoașterea semnalmentelor specifice unui
mai scăzute, iar beneficiile sociale sunt mai mari.
potențial consum în situația în care sunt excluse
alte cauze care ar putea modifica comportamentul Primul factor de prevenție este informarea asupra
unei persoane; efectelor negative exercitate de consumul moderat,
 Cunoașterea efectelor nocive asociate, a respectiv excesul de drog, la care se adaugă
modului de prezentare sau administrare în scopul conștientizarea factorilor de risc personali (de ex.
adoptării unei conduite care să împiedice contagiunea socială, bagatelizarea efectelor etc.).
consumul acestor substanțe.
Al doilea factor de prevenție presupune angajarea
În prevenirea consumului de droguri se conturează prealabilă a persoanelor cu risc de consum în
programe în funcție de caracteristicile grupului activități care să le satisfacă anumite trebuințe
țintă (anume, faptul de a fi sau nu expus psihologice, experiențe și sentimente de
comportamentului de risc. În acest material vom recompensă morală pentru ca, ulterior, să aibă o
insista pe prevenirea primară, dar considerăm că o atitudine de evitare sau de indiferență față de
cunoaștere teoretică a celor trei forme de tentația drogurilor.
prevenire poate ajuta cadrul didactic în efortul lui
Al treilea factor este consilierea psihologică a
de a reduce riscul apariției consumului la proprii
membrilor familiei. Atitudinea adecvată preventivă
elevi.
față de un membru de familie deja suspectat de
TIPURI DE PREVENIRE consum va ține cont de următoarele recomandări:
 a nu reacționa exagerat la bănuieli,
Prevenirea primară se referă la:
amplificând problemele;
 acțiuni de informare a grupului țintă cu privire
 a deschide subiectul despre drog într-o
la efectele nocive ale drogurilor
discuție rațională, liniștită, cu tact și răbdare;
 formarea de abilități de autoafirmare
 a utiliza tehnici eficiente de comunicare și
personală, având drept grup țintă persoane, în
interacțiune între membrii familiei pe baza unor
special tineri, ce nu au fost expuse consumului de
atitudini consecvente, suportive;
droguri
 a monitoriza, mai ales comportamentul
Prevenirea secundară se adresează copiilor, extrafamilial;
grupurilor/persoanelor ce prezintă un risc crescut  a corecta concepțiile greșite, ”miturile”
pentru consumul de droguri, cei care, fie au achiziționate de la colegi sau mass media;
experimentat deja, fie datorită particularităților
socio-economice și culturale ale mediului, sunt mai

54
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

 a favoriza autoevaluarea pozitivă, lăudând consumului unuia sau altuia dintre părinți (uneori
eforturile, realizările, fixarea unor scopuri realiste, chiar și bunici) copilul devine el însuși consumator,
evitând comparațiile nefavorabile; imitând modelul parental.
 a sprijini dezvoltarea unor valori solide,
În ceea ce privește urmarea unui tratament de
pentru a lua decizii corecte în raport cu presiunile
dezintoxicare, implicarea familiei este foarte
mediului
importantă, chiar esențială, ea oferind dragoste și
 a dovedi înțelegere, interes și ajutor, criticând
suport moral clientului și asigurând în acest fel
faptele negative, nu persoana;
reușita tratamentului.
 a evita conflictele, ostilitatea, pedepsele,
perfecționismul în educație; Școala – are meritul de a organiza campanii de
 a nu oferi chiar în familie modele de consum prevenire și de a pune la dispoziția tinerilor cele
care să influențeze indirect percepția despre mai bune informații despre consumul de droguri.
droguri în general; În acest sens, profesorii merg la cursuri ce privesc
 a încuraja exersarea atitudinilor de refuz; informarea despre specificul drogurilor și a
 a contacta familii cu probleme similare și implicațiilor pe care acestea le pot avea atât asupra
persoane recuperate; sănătății, cât și a psihicului și a relațiilor sociale,
 a dezvolta abilitatea psihologică de a dar și care sunt indiciile după care pot fi
recunoaște din timp momentul apariției unei recunoscuți cei care se droghează. Foarte eficiente
disfuncționalități în familie. sunt acțiunile la care sunt invitați foști
consumatori.
Prin conștientizarea opiniei publice, realizate prin
campanii publicitare și prin programe desfășurate Comunitatea – oricine se simte izolat încearcă să
în școli, cât și prin emisiuni TV prin care se dezbate găsească un grup căruia să i se alăture. Un caz
tema drogurilor și a impactului pe care acestea le aparte îl constituie grupurile minoritare care
au asupra vieții unei persoane, se vizează întâmpină greutăți mari în a se integra în societate,
informarea cu scopul de a se încuraja dezvoltarea ajungând uneori să fie marginalizate social,
unui comportament pozitiv și constructiv, odată cu căutând astfel scăparea în droguri. Urbanizarea și
întărirea responsabilității față de consumul acestor șomajul sunt alți factori care contribuie în mare
substanțe. măsură la creșterea numărului celor care consumă
droguri.
Familia – are un rol esențial în problematica
prevenirii delicvenței juvenile și a consumului de Consumul este de asemenea influențat de
droguri la adolescenți, fiind cea mai în măsură să disponibilitatea acestora pe piață. Când cantitatea
”controleze” astfel de fenomene negative. lor crește, crește și consumul. Uzul de droguri
ilicite (cocaina, opiacee) este mai mare din cauza
Comunicarea deschisă cu copiii și insuflarea de
disponibilității mai mari în anumite zone. Mulți
valori, în care noi ca părinți credem și pe care le
toxicomani au încercat să urmeze un tratament de
respectăm va face ca tinerii, la rândul lor, să le
dezintoxicare pentru a renunța definitiv la
adopte și să le prețuiască, exemplul personal al
consumul de drog, dar din cauza faptului că trăiesc
părinților fiind prima lecție antidrog pe care un
în zone în care drogurile sunt la îndemână, au
copil o primește. Aducându-i la cunoștință care
reluat consumul. Oricine nu se droghează nu este
sunt cauzele, efectele și implicațiile sociale,
“la modă” pentru ei. Treptat aceste grupuri sunt
medicale și juridice ale consumului de droguri, va
marginalizate și separate de societate. Zonele în
face ca tânărul să fie informat și mai bine pregătit
care consumul de droguri este ridicat se
să reziste acestei tentații.
caracterizează printr-o rată mare a criminalității, a
Stabilirea unei relații de încredere bazată pe șomajului, un sistem școlar cu mari probleme.
afecțiune între părinți și copiii, supravegherea
Statul – prin măsurile legislative și prin campanii
adolescentului și cunoașterea anturajului pe care
desfășurate la nivel național, realizate prin
acesta îl frecventează, controlul destinației banilor
colaborarea instituțiilor statului, se dovedește a fi
“de buzunar”, discutarea periodică cu dirigintele și
un aliat eficient în lupta antidrog.
profesorii despre rezultatele școlare ale
adolescentului, sprijinirea în a-și urma pasiunile și Programele de prevenire primară se
manifestarea consecvenței și interesului pentru tot concentrează în două zone majore: şcoala și
ce face copilul, sunt doar câteva “arme” pe care comunitatea.
familia le are la îndemână atunci când este vorba
de luptă antidrog. Sunt situații când din cauza
55
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Adolescenţa este frecvent caracterizată ca o persoană din populaţia generală, selecţionată la


perioadă de mari schimbări fizice și psihologice. În întâmplare”.
timpul adolescenţei indivizii în general
Factorii de protecţie
experimentează o mare gamă de comportamente şi
tipare de viaţă. Acest lucru survine ca o parte Prin factori de protecţie se înţeleg acele
naturală a procesului de separare de părinţi, circumstanţe moderatoare ale expunerii la factorii
dezvoltând sentimentul de autonomie şi de risc. Factorii de protecţie nu sunt în mod
independenţă, fundamentând identitatea personală necesar factori opuşi celor de risc, ci mai degrabă
şi capătă aptitudinile necesare pentru a funcţiona este vorba de două realităţi distincte care
efectiv în lumea adultă. Multe dintre schimbările de interacţionează între ele.
dezvoltare care sunt necesare şi sunt şi o condiţie Factorii de protecţie întăresc rezistenţa
esenţială pentru a deveni adulţi sănătoşi, cresc persoanelor supuse situaţiilor de risc, acționând ca
riscul adolescentului pentru fumat, alcool şi uz de elemente de protecţie faţă de potenţiale răspunsuri
droguri. Adolescenţii nerăbdători să-şi asume rolul problematice.
de adulţi şi să apară mai maturi, pot să fumeze, să
bea sau să consume droguri, ca o cale de a-şi cere Principii generale
dreptul la statutul de adult. Adolescenţii se  Factorii de risc şi de protecţie faţă de consumul
angajează în consumul de substanţă ca o metodă problematic de droguri includ mediatori şi
de: modulatori atât cu caracter biogenetic precum şi
 stabilire a solidarităţii cu un grup; psihologic, comportamental, social şi medio-
 de împotrivire la autoritatea familiară; ambiental. Aceşti factori variază în ceea ce priveşte
 de stabilire a propriei lor identităţi. importanţa lor datorită existenţei unor diferenţe
Pe perioada adolescenţei, influenţa părinţilor este individuale și de grup.
în general înlocuită de cea a grupului. Necesităţile  Relevanţa profilurilor de risc poate varia sau
de asemănare şi asemănările în comportament fluctua de-a lungul vieţii unei persoane, aceştia
cresc rapid în preadolescenţă și în adolescenţa fiind mai intenşi pe timpul perioadelor de tranziţie
timpurie şi scad uniform de la mijloc către sfârşitul dintre etapele vitale.
adolescenţei. Oricum, în pofida acestei tendinţe
generale de dezvoltare spre o creştere a  Modelul asupra factorilor de risc şi de protecţie
asemănării, o susceptibilitate individuală la are importante implicaţii practice în câmpul
presiunea asemănării, poate varia mult depinzând reducerii cererii de droguri, deoarece intervenţiile
de valorile și varietatea factorilor psihologici ca și în acest sector trebuie să se centreze pe reducerea
de importanţa relativă a acceptării egalităţii. riscurilor imediate ale abuzului de droguri și
promovarea stabilizării factorilor de protecţie pe
În concluzie, deoarece este caracteristic pentru termen lung, în special în grupurile care au fost
adolescenţi sentimentul de imortalitate şi supuse la situaţii mai intense de risc.
invulnerabilitate, ei tind să minimalizeze riscurile
asociate consumului de droguri și să  Factorii de risc pot sau nu să fie prezenţi într-un
supraestimeze abilitatea proprie de a evita caz concret. Practic, atunci când un factor de risc
personal tiparele distructive ale uzului. este prezent, probabilitatea ca o persoană să
consume sau să abuzeze de droguri este mai mare
FACTORII DE RISC ȘI DE PROTECȚIE decât atunci când nu este prezent.
Factorii de risc  Prezenţa unui singur factor de risc nu este o
Factorii de risc sunt circumstanţele prezente garanţie a producerii abuzul de droguri dar şi
înainte de iniţierea consumului, abuzului sau contrariul, absenţa acestuia nu garantează ca
consumului problematic de droguri. În 1994, abuzul nu se va produce. Acesta este valabil și în
Committee on Prevention of Mental Disorders al cazul factorilor de protecţie. De obicei abuzul de
Institute of Medicine din SUA a definit factorii de droguri este mai probabil şi în orice caz, este
risc ca „acele caracteristici, variabile sau rezultatul intervenţiei mai multor factori.
circumstanţe care, confluând în viaţa unei  Numărul factorilor de risc prezenţi este direct
persoane, contribuie la creşterea probabilităţii ca relaţionat cu probabilitatea abuzului de droguri,
acea persoana să dezvolte o problemă de chiar dacă acest efect aditiv poate fi atenuat în
comportament, în comparaţie cu orice altă funcţie de natura, conţinutul și numărul factorilor
de risc implicaţi.
56
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

 Majoritatea factorilor de risc şi de protecţie au coroborat cu izolarea sau abandonul,


multiple dimensiuni măsurabile și fiecare dintre hiperactivitatea creşte riscul de probleme în
din ei influenţează într-o manieră independentă şi adolescenţă
globală abuzul de droguri.
Eşecul şcolar sau abandonul şcolar. Dacă acesta
 Intervenţiile directe sunt posibile în cazul începe în ultimii ani ai şcolii primare, experienţa de
anumitor factori de risc detectaţi şi pot avea ca eşec şcolar creşte riscul atât al abuzului de droguri
rezultat eliminarea sau reducerea acestora, cât și al comportamentelor delincvente.
scăzând probabilitatea abuzului de substanţe.
 Comunitatea: Legi şi norme ale comunităţii
Clasificarea factorilor de risc (după HAWKINS ŞI favorabile faţă de consumul de droguri; Lipsa unor
COLAB.) relaţii sociale; Deprivare economică și socială;
Disponibilitatea drogurilor (inclusiv alcool şi
 Genetici: Copii ai consumatorilor de substanţe
tutun).
psihoactive
 Individuali
 Constituţionali: Consumul timpuriu de
droguri (înainte de 15 ani); Durerea sau afecţiuni Alienare/răzvrătire. Copilul care simte că nu este
cronice; Factori fiziologici parte a societăţii sau care nu acceptă regulile
acesteia, care nu crede în încercările de obţinere a
 Psihologici: Probleme de sănătate mintală;
reuşitei sau necesitatea de a fi responsabil, care
Abuz fizic, sexual sau emoţional
adoptă o atitudine de răzvrătire faţă de societate,
 Socioculturali este supus unui risc mai mare de a consuma
 Familia: Consum de droguri da către părinţi şi droguri.
atitudini pozitive faţă de consumul de droguri; Comportamente antisociale în adolescenţa
Divorţul sau separarea părinţilor; Probleme în timpurie. Acest factor de risc include
gestionarea familială; Expectative scăzute faţă de comportamente deviante în şcoală, abandonul
copii sau faţă de reuşita acestora. şcolar, implicarea în conflicte fizice cu alţi copii şi
 Egalii: Prieteni care consumă droguri; dezvoltarea unor comportamente delincvente.
Atitudini favorabile faţă de consumul de droguri; Prieteni care consumă droguri. În cazul copiilor
Comportamente antisociale sau delincvenţă care se asociază cu egali care consumă droguri
timpurie. există o probabilitate mai mare ca aceştia să devină
 Şcoala: Lipsa îndeplinirii regulamentului consumatori.
şcolar; Implicare scăzută la şcoală; Dificultăţi de Atitudini favorabile faţă de consumul de droguri.
promovare în clasele şcolare superioare. Acestea apar în condiţiile deja enunţate de risc ale
Comportament timpuriu antisocial. Copiii care sunt tranziţiei către învăţământul liceal în care se
agresivi în jocurile din copilărie sau la şcoala asociază situaţii în care tinerii asistă la încercările
primară au un risc mai mare de abuz de substanţe. cunoscuţilor de a consuma droguri.
Când un comportament agresiv timpuriu este

57
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

MODULUL II
Prevenirea consumului de droguri la preadolescenți:
Ora de dirigenție – mediul adecvat pentru prevenirea primară
Exerciții, metode, strategii de prevenire la preadolescenți
Exemple concrete de activități antidrog la gimnaziu
Studii de caz

CAPITOLUL VI. ORA DE DIRIGENȚIE – MEDIUL ADECVAT PENTRU


PREVENIREA PRIMARĂ
pentru elevii clasei pe care o coordonează.
Pe lângă disciplinele din trunchiul comun, au
Activităţile cuprind teme stabilite de către
părut de-a lungul timpului o serie de discipline
diriginte pe baza programelor şcolare pentru aria
opționale, cu scopul de a acoperi în special
curriculară „Consiliere și orientare” în vigoare și
abilitățile de viață ale elevilor, așa numitele
în concordanţă cu specificul vârstei şi cu
abilități socio-emoționale. Dacă unele abordează
interesele/solicitările elevilor. Totodată,
teme destul de restrictive, există discipline
activităţile cuprind și teme privind educaţia
opționale complexe, cu programe de la clasa
rutieră, educaţia şi pregătirea antiinfracţională a
pregătitoare la clasa a XII-a, care abordează teme
elevilor, protecţia civilă, educaţia antiseismică,
multiple, pe module, extrem de utile pentru elevi.
educaţia antidrog, educaţia împotriva traficului
Un astfel de exemplu este programa de educație
de persoane etc., în conformitate cu prevederile
pentru sănătate, care include capitole de
actelor normative şi ale strategiilor naţionale,
prevenire a consumului de substanțe, de la clasa a
precum și în baza parteneriatelor stabilite de
II-a la clasa a XII-a. Astfel de discipline opționale
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în
oferă un cadru adecvat activităților de prevenire,
colaborare cu alte ministere, instituţii şi
la orice nivel. Acolo unde ele nu există în oferta
organizaţii.
școlii, varianta legală și cea mai potrivită este ora
de consiliere și dezvoltare personală și ora de Dirigintele desfăşoară și activităţi educative
dirigenție, organizată încă în conformitate cu extraşcolare, activităţi pe care le stabileşte după
Ordinul MECTS nr. 5.132 din 10 septembrie 2009 consultarea elevilor şi în concordanţă cu
pentru aprobarea Prevederilor metodologice specificul vârstei şi nevoilor identificate pentru
privind organizarea și desfăşurarea activităţilor colectivul respectiv de elevi. Pentru a se asigura o
specifice funcţiei de diriginte. comunicare constantă, promptă și eficientă cu
părinţii, dirigintele realizează activităţi de suport
Conform acestui ordin, coordonarea activităţilor
educaţional şi consiliere pentru părinţi.
clasei de elevi se realizează de către un diriginte
numit de directorul unităţii de învăţământ dintre Dirigintele organizează şi coordonează:
cadrele didactice de predare şi de instruire activitatea colectivului de elevi; activitatea
practică care predau la clasa respectivă. consiliului clasei; şedinţele cu părinţii, semestrial
Directorul unităţii de învăţământ numeşte şi ori de câte ori este cazul; acţiuni de orientare
diriginţii respectând principiul continuităţii şi al şcolară și profesională pentru elevii clasei;
performanţei, după consultarea cu şefii activităţi educative și de consiliere; activităţi
catedrelor/ai comisiilor metodice, cu şeful extracurriculare, în şcoală și în afara acesteia (...)
comisiei diriginţilor/ coordonatorul pentru
Activităţile de suport educaţional, consiliere şi
proiecte şi programe educative şcolare și
orientare profesională pentru elevii clasei pe care
extraşcolare.
o coordonează sunt desfăşurate de diriginte, în
Funcţia de diriginte devine obligatorie pentru funcţie de prevederile planurilor-cadru, astfel:
personalul didactic învestit de director cu această
a) în cadrul orei de orientare şi consiliere, dacă
responsabilitate. Activităţile specifice funcţiei de
aceasta este prevăzută în planul cadru;
diriginte sunt prevăzute într-o anexă la fişa
postului cadrului didactic de predare și de b) în afara orelor de curs, în situaţia în care în
instruire practică investit cu această planul-cadru nu este prevăzută ora de orientare
responsabilitate. şi consiliere. În această situaţie, dirigintele
stabileşte, consultând colectivul de elevi, un
Dirigintele desfăşoară activităţi de suport
interval orar în care dirigintele va fi la dispoziţia
educaţional, consiliere şi orientare profesională
58
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

elevilor pentru desfăşurarea activităţilor de de prezenţă a cadrelor didactice. Planificarea


suport educaţional, consiliere și orientare activităţilor dirigintelui va conţine o oră pe
profesională, într-un spaţiu prestabilit și destinat săptămână în care dirigintele va fi la dispoziţia
acestei activităţi. Intervalul orar este anunţat părinţilor pentru desfăşurarea activităţilor de
elevilor, părinţilor și celorlalte cadre didactice. suport educaţional şi consiliere pentru părinţi, iar
Planificarea orei destinate acestor activităţi se ora respectivă se consemnează în condica de
realizează cu aprobarea directorului unităţii de prezenţă a cadrelor didactice. Intervalul orar în
învăţământ, iar ora respectivă se consemnează în care se desfăşoară aceste activităţi va fi aprobat
condica de prezenţă a cadrelor didactice. de directorul unităţii de învăţământ și va fi
anunţat părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice.
Planificarea activităţilor dirigintelui se realizează
În cadrul acestei ore, se desfăşoară şedinţele
de către acesta semestrial și anual și se avizează
semestriale/ocazionale cu părinţii, precum și
de către directorul adjunct sau directorul unităţii
întâlniri individuale ale dirigintelui cu părinţii. La
de învăţământ. Planificarea activităţilor
aceste întâlniri, la solicitarea părintelui şi/sau a
extraşcolare va conţine minimum o activitate pe
dirigintelui, poate participa şi elevul.
lună, activitate care va fi consemnată în condica

CAPITOLUL VII.EXERCIȚII, METODE, STRATEGII DE PREVENIRE LA


PREADOLESCENȚI

Abordarea consumului de droguri este încă o 7.1. METODE CENTRATE PE PROFESOR


provocare pentru multe cadre didactice. Indiferent
7.1.1. Prezentarea
cât de bine pregătiți teoretic suntem, elevii ne pot
surprinde întotdeauna, cu întrebări dificile sau Recomandări:
curiozități care ne produc disconfort. În plus, există a. Stimulăm interesul participanţilor. Începem
întotdeauna teama de a nu face mai mult rău decât prezentarea cu o glumă, o poveste hazlie, o imagine
bine, stârnind curiozitatea elevilor, referitor la captivantă și în deplină relaţie cu ceea ce urmează
subiecte asupra cărora nu aveau prea multe să prezentăm; putem începe cu un studiu de caz pe
informații. Tocmai pentru că vârsta debutului care se focalizează prezentarea sau lansăm o
consumului a scăzut constant în ultima perioadă, întrebare incitantă, astfel încât elevii să fie atenţi la
prevenirea e necesară la gimnaziu, înainte ca elevii prezentare pentru a afla răspunsul.
să intre în contact cu lumea drogurilor. Vă
recomandăm să alegeţi metodele interactive, care b. Aprofundăm înţelegerea participanţilor.
oferă posibilitatea unui feed-back permanent de la Folosim exemple și analogii pe parcursul
participanţi. prezentării (pe cât posibil cu trimitere la viaţa
reală); dublăm verbalul cu alte coduri – folosim
Metodele interactive se bazează în special pe imagini, filmuleţe şi alte materiale ilustrative;
examinarea problemelor în grupuri mici şi pe folosim limbajul corporal, nonverbal.
discuţii dirijate conform schemei de desfăşurare a
activităţilor propuse. c. Implicăm elevii. Încurajăm elevii să dea
exemple, să facă analogii sau să povestească
În continuare vom aborda metodele de prevenire experienţe personale pentru a da răspunsuri la
grupate în trei categorii: diferite întrebări sau pentru a clarifica cele
1. Metode centrate pe profesor; prezentate. Toate aceste împărtășiri de experiențe
nu trebuie să facă referire la droguri, ci la subiectul
2. Metode centrate pe grup;
orei. Așa cum vom vedea mai departe în acest
3. Metode centrate pe persoană. material, puține din orele de prevenire date ca
exemplu fac referire direct sau doar la droguri.

59
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

d. Evităm să punem un punct final la final! 10. Rezumăm.


Încheiem prezentarea prin intermediul unei
7.2. METODE CENTRATE PE GRUP
probleme sau aplicaţii care urmează să fie
rezolvate de elevi; solicităm elevilor să rezume cele 7.2.1. Activitatea de energizare (de spargere a
prezentate sau să tragă concluzii. gheţii)
7.1.2. Studiul de caz Activitatea de energizare, numită, nu întâmplător,
şi activitate de spargere a gheţii, reprezintă un
Este metoda interactivă cea mai răspândită, fiind
mijloc eficient de captare, motivare şi implicare
utilizată de Harvard Business School încă din 1908.
activă a elevilor în dezbaterea subiectelor propuse.
Un „caz” înseamnă o situaţie reală, de viaţă care a
Este un exerciţiu de deschidere și acomodare și se
avut loc la un moment dat sau o situaţie imaginară
poate folosi cu succes pentru introducerea unei
prin care participanţii identifică variante de
teme dificile sau sensibile, datorită componentei
acţiune și iau decizii în conformitate cu propriul lor
ludice, ce creează un mediu nonformal. Această
sistem de valori, opiniile și sentimentele lor legate
metodă duce la relaxare și plăcerea de a lucra în
atât de situaţie cât și de conţinutul pe care şi l-au
grup, numele ei exprimând metaforic trecerea de la
însuşit în timpul activităţilor.
relaţii formale, uneori tensionate, la relaţii
Un studiu de caz descrie pe scurt o situaţie unde prietenoase şi de cooperare.
există o dilemă. Această dilemă constituie baza
Avantaje: trezeşte interesul participanţilor pentru
discuţiei. Se poate discuta în grupuri mici ce
exploatarea subiectului dat; stabileşte un punct de
strategie se poate aborda. În grupul mare se
plecare bazat pe cunoştinţele proprii, achiziţiile și
împărtăşesc diferitele păreri.
experienţele anterioare; implică activ participanţii
Avantaje: se abordează situaţii ipotetice care nu în cercetarea și dezbaterea subiectului propus;
implică riscuri personale; creşte motivaţia creează un climat psihologic ce favorizează
participanţilor de a face faţă situaţiilor problemă, comunicarea.
pornind de la o abordare comună; creşte
7.2.2. Brainstorming-ul (asaltul de idei)
implicarea participanţilor şi coeziunea grupului.
Brainstorming-ul sau asaltul de idei reprezintă
Recomandări:
formularea a cât mai multor idei, oricât de
1. Folosim un caz familiar, care să se încadreze în fanteziste ar părea acestea, ca răspuns la o situaţie
experienţa participanţilor; enunţată, după principiul cantitatea generează
calitatea. Astfel, pentru a ajunge la idei viabile și
2. Precizăm faptul că nu există întotdeauna o
inedite este necesară o productivitate creativă cât
singură soluţie corectă. Problemele sunt de obicei
mai mare.
complexe şi au mai multe faţete; orice comentariu
al participanţilor legat de caz este o reflecţie a Avantaje: implică activ toţi elevii; dezvoltă
propriilor puncte de vedere, valori, credinţe deci, capacitatea de a trăi anumite situaţii, de a le
trebuie avut grijă să nu existe cazuri de atac la analiza, de a lua decizii privind alegerea soluţiei
persoană între participanţi. optime; permite fiecărui participant să-și exprime
personalitatea; ne eliberează de prejudecăţi;
3. Prezentăm cazul;
exersează creativitatea și atitudinea deschisă la
4. Dăm participanţilor timp suficient să se nivelul grupului; dezvoltă relaţiile interpersonale,
familiarizeze cu cazul; prin valorizarea ideilor fiecăruia şi, în consecinţă,
5. Prezentăm dilema sau întrebările pentru prin înţelegerea calităţilor celor din jur; contribuie
discuţia finală; la realizarea unei ambianţe pline de prospeţime și
de emulaţie.
6. Dăm participanţilor timp pentru rezolvarea
problemei; Recomandări:

7. Participanţii prezintă soluţiile sau 1. Alegem tema şi sarcina de lucru.


răspunsurile; 2. Solicităm elevilor să exprime într-un mod cât
8. Discutăm toate răspunsurile sau soluţiile mai rapid, în fraze scurte şi concrete, fără cenzură,
posibile; toate ideile – chiar trăsnite, neobişnuite, absurde,
fanteziste, aşa cum le vin ele în minte, legate de
9. Întrebăm participanţii ce au învăţat din acest rezolvarea unei situaţii sau probleme.
exerciţiu;
60
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

3. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative. discuţia, dând posibilitatea unui schimb echitabil
Putem face asociaţii în legătură cu afirmaţiile de idei şi opinii între toţi membrii grupului,
celorlalţi, putem prelua, completa sau transforma prevenind astfel monopolizarea discuţiei sau
ideile din grup dar, sub nici un motiv, nu vom centrarea excesivă pe problematica enunţată de
admite referiri critice. unul dintre membrii grupului cât şi evitarea
judecăţilor evaluative de tipul „aşa nu e bine”, „nu e
4. Notăm pe flipchart toate ideile participanţilor. corect” etc.
5. Analizăm critic, evaluăm, încurajăm Finalitatea sa este ca membrii grupului de elevi să
argumentarea și contraargumentarea ideilor emise găsească soluţia la o problemă sau la o dilemă, sau,
anterior; pur și simplu, să schimbe experienţe sau opinii
6. Selectăm ideile originale sau cele mai adecvate despre o temă de interes comun. În plus, oferă
soluţii pentru problema supusă atenţiei. Discutăm beneficii complementare care favorizează dinamica
cu participanţii liber, spontan, riscurile și de grup: facilitează interacţiunea dintre membrii
contradicţiile care apar. săi, stimulează participarea prin intermediul
implicării unei teme comune, facilitează
7. Afişăm ideile rezultate în forme cât mai variate exprimarea ideilor și sentimentelor și
şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, îmbunătăţeşte comunicarea interpersonală într-o
desene, cântece, joc de rol etc. manieră ordonată.
8. Încurajăm exprimarea ideilor. Discuţia este fundamentală pentru învăţarea
7.2.3. Discuţia în grupuri mici interactivă și constă într-un schimb organizat de
informaţii şi de idei, de impresii şi de păreri, de
Avantaje: încurajează implicarea elevilor; permite critici și de propuneri în jurul unei teme sau
elevilor să-şi împărtăşească experienţele, ideile; chestiuni determinate.
îmbunătăţeşte abilităţile de rezolvare a
problemelor; ajută elevii să înveţe unul de la Avantaje: analizarea şi clarificarea în comun a
celălalt; conferă elevilor o responsabilitate mai unor noţiuni și idei; consolidarea și sistematizarea
mare în procesul de învăţare; promovează munca datelor şi conceptelor; explorarea analogiilor,
în echipă; clarifică valorile personale; produce o similitudinilor și diferenţelor dintre soluţiile unei
consolidare şi clarificare a temei respective. probleme date; crearea unei atmosfere de
deschidere, a unui climat democratic la nivelul
Recomandări: grupului; facilitarea comunicării între participanţi
1. Împărţim participanţii în grupuri mai mici, de şi a acceptării punctelor de vedere diferite;
câte 3-4 persoane. conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă
simple; optimizarea relaţiilor din cadrul grupului;
2. Dăm grupurilor sarcini foarte clare. exersarea abilităţilor de ascultare activă și de
3. Anunţăm grupurile de timpul pe care îl au la respectare a regulilor de dialog.
dispoziţie. Recomandări:
4. Recomandăm elevilor să se asculte unii pe 1. Amenajarea sălii. Este indicat să pregătim un
ceilalţi, chiar dacă nu sunt de acord cu ce spun mediu cât mai plăcut pentru activităţile de
ceilalţi, fără ca discuţia să fie dominată de o prevenire. Acolo unde este posibil, este indicat să
anumită persoană. aşezăm scaunele în cerc, astfel încât toţi membrii
grupului să se poată vedea şi comunica faţă în faţă
5. Încurajăm elevii să pună întrebări dacă nu au cu uşurinţă.
înţeles.
2. Stabilirea unui set de reguli scrise, general
6. Încurajăm implicarea fiecărui participant. acceptate, care vor fi amintite ori de câte ori este
7.2.4. Discuţia dirijată nevoie.
Reprezintă o tehnică de grup care facilitează 3. Prezentăm clar subiectului discuţiei,
schimbul de idei, credinţe şi informaţii. Principala încurajând exprimarea ideilor.
caracteristică – diferenţa față de o conversaţie sau 4. Afişăm o atitudine directivă, fermă, sigură, fără
dezbatere curentă – este că un astfel de schimb se a renunţa la empatie și amabilitate.
produce în baza supervizării şi controlului unui
profesionist format pentru a conduce şi facilita
61
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

5. Moderăm discuţia facilitând exprimarea temei de discutat şi comentariilor elevilor,


punctelor de vedere adecvat și la obiect. O dată facilitând înţelegerea conceptelor abordate.
iniţiată discuţia, ne vom limita la ghidare, centrarea
14. Adresăm participanţilor întrebări stimulative:
temei şi semnalarea aspectelor mai relevante ale
situaţiilor. În cazul în care dezbaterea deviază de la 15. Întrebări la care pot fi date mai multe
obiectivele fixate, vom încerca să le canalizăm răspunsuri, evitând întrebările închise, care permit
realizând o sinteză a ceea ce s-a discutat până în răspunsuri dihotomice de tipul „da” sau „nu”.
acel moment sau prin intermediul unei întrebări 16. „Ce s-a întâmplat?” O astfel de întrebare îi
care va situa din nou grupul în obiectivele discuţiei. ajută pe participanţi să-şi clarifice perspectiva
Oferim sugestii, informaţii, repere şi încurajări, asupra problemei în discuţie.
fără să impunem elevilor propriul punct de vedere.
La vârsta preadolescenței e bine să încurajăm 17. „De ce s-a întâmplat aceasta?” Astfel se
exprimarea ideilor proprii, fără să le criticăm sau încurajează înţelegerea cauzelor și a efectelor, se
să le respingem. Sugerăm o nouă perspectivă sau deplasează accentul spre căutarea motivelor.
oferim un contra exemplu pentru a contracara – 18. „Se putea întâmpla și altfel? Cum?” Subliniem
fără a critica însă – un punct de vedere nerealist. ideea că acţiunile sunt de fapt rezultatul unei
6. Menţinem elevii pe obiectivele discuţiei. alegeri sau sunt influenţate de faptul că nu s-a ales
Uneori, va fi necesar să facem o paranteză pentru a cea mai bună variantă.
recapitula ceea ce s-a spus până în acel moment, 19. „Ce aţi fi făcut într-o astfel de situaţie? Ce
subliniind un aspect important care a fost trecut cu credeţi că a simţit persoana respectivă? Ce aţi fi
vederea sau pentru a formula o altă indicaţie. simţit într-o astfel de situaţie?” Încurajăm elevii să-
7. Parafrazăm – astfel încât participantul să simtă şi exprime empatia.
că a fost înţeles, iar ceilalţi participanţi să înţeleagă 20. „A fost corect? De ce” Sunt întrebări esenţiale
printr-un rezumat a ceea ce a fost spus pe larg. pentru stimularea dezvoltării morale.
8. Verificăm dacă participanţii au înţeles. 21. Rezumăm ideile principale. Înainte de a finaliza
Adresăm o întrebare de clarificare astfel încât dezbaterea, este recomandat să realizăm un
participantul să reformuleze ceea ce a spus. rezumat al punctelor cele mai importante apărute
9. Complimentăm un punct de vedere interesant de-a lungul discuţiei şi să elaborăm concluzii
sau pertinent. ţinând cont de obiectivele stabilite.
10. Energizăm discuţia folosind o glumă. Chiar dacă pare o metodă dificilă pentru elevii de
12 – 14 ani, rezultatele pot fi surprinzător de
11. Stimulăm participarea tuturor membrilor satisfăcătoare. Elevii se simt valorizați, importanți,
grupului. Oprim elevii care monopolizează discuţia, intră în jocul dezbaterii cu ușurință, dacă sunt
atunci când expiră timpul alocat pentru a-şi spune încurajați să-și exprime ideile. Chiar dacă uneori
părerea. Solicităm celor care nu s-au implicat să-şi obiectivul principal al lecției nu este atins în
spună punctul de vedere. Uneori, participanţii sunt totalitate, în mintea lor se nasc semne de întrebare
inhibaţi sau au dificultăţi în iniţierea discuţiei. În care pot duce la noi activități pe aceeași temă, chiar
aceste cazuri, vom formula o întrebare cu privire la la solicitarea lor.
unul dintre aspectele situaţiei prezentate. O altă
resursă pentru stimularea participării iniţiale este 7.2.5. Modelarea comportamentului
răspunsul anticipat, prin care anticipăm posibilele Presupune modificarea unor comportamente
răspunsuri la întrebările formulate, facilitând inadecvate sau ineficiente nu atât prin prescrierea
acceptarea sau respingerea din partea grupului a directă a comportamentului adecvat sau eficient,
sugestiilor şi astfel iniţierea dezbaterii. cât şi indirect, prin intermediul unor istorisiri
12. Asigurăm un climat de cordialitate și acceptare analogice, povestiri metaforice, exemple similare
între elevi, evitând confruntările sau orice formă etc.
de agresivitate (critici sistematice, glume ironice, Elevilor li se prezintă un model corect al
dispreţ etc.). Mediem divergenţele prin comportamentului care se doreşte a fi format. Ei
reformularea punctelor de vedere opuse din observă comportamentul model, iar apoi îl imită
perspectiva toleranţei. pentru a învăţa noi comportamente, pentru a întări
13. Evidenţiem legăturile dintre intervenţiile sau a renunţa la altele, observând consecinţele
elevilor. Acest lucru oferă coerenţă și pertinenţă pozitive sau negative care derivă din prezentarea
62
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

comportamentului model şi de a facilita Participanţii se angajează, fără repetiţie, într-o


răspunsurile învăţate prin intermediul modelelor. dramatizare neoficială, jucând rolurile unor
personaje diferite, în anumite situaţii şi în mod
Zilnic elevii sunt bombardaţi cu modele - din
spontan pentru a deveni conştienţi de sentimentele
partea media, a familiei, a profesorilor, a colegilor
altcuiva. Ei vor vedea situaţia prin ochii altcuiva
de școală sau a prietenilor – modele care ne spun
sau vor afla cum ar fi reacţionat ei în situaţia
cum să își iubească și respecte părinții, cum să
specifică în care sunt introduşi.
trăiască sănătos, cum să se îmbrace, cum să se
comporte etc. Aşa că uneori ne e greu să luăm o Obiectivul final al tehnicii este de a realiza o
decizie cu atâtea modele în jur. Modelul poate fi generalizare a comportamentelor, astfel încât
reprezentat de cadrul didactic, de către un membru subiectul să le introducă în viaţa reală și în condiţii
al grupului, care stăpâneşte comportamentul care diferite de cele care au ghidat învăţarea iniţială.
se doreşte a fi dobândit sau modificat.
Prin joc de rol se furnizează o experienţă apropiată
Recomandări: de realitate, pentru a înţelege și intui propria
persoană sau a altuia; se presupune că în măsura în
1. Folosim un model similar cu observatorul.
care un participant este capabil să se identifice şi
Obţinem rezultate mai bune atunci când modelele
să se implice singur în ceea ce este pus în scenă, el
sunt de vârstă asemănătoare şi de acelaşi sex cu
poate fi capabil să-şi evalueze propriile sale acţiuni
observatorul. În plus, este mai bine ca modelul să
sau să înţeleagă ţesătura de relaţii în care este
arate iniţial abilităţi necesare pentru a rezolva
implicat şi consecinţele acestora.
situaţia în mod satisfăcător (modelare coping sau
de înfruntare), care arată un model foarte Uneori, elevii, în special cei mai mici, se arată
competent faţă de cel iniţial (modelare master). reticenţi faţă de participarea la activităţi de joc de
rol. În acest caz poate fi util oferirea de roluri
2. Modelul este apropiat, amical şi agreabil faţă de
simple sau secundare în timpul încercărilor
observator, iar acţiunea sa va fi urmată de
realizate de alte persoane. Uneori va fi utilă
consecinţe pozitive: felicitări, aplauze, premiu etc.
exersarea comportamentelor pe perechi sau în
3. Prezentăm diverse modele, astfel încât grupuri mici, înainte de a reprezenta situaţia în faţa
observatorul să dispună de o amplă gamă de întregului grup.
comportamente alternative care îi permit să
Avantaje:
depăşească o situaţie asemănătoare. Arătăm
elevilor că acel comportament format nu este  Schimbarea de atitudine. Prin schimbarea
singura formă corectă de comportament, ci una rolurilor, participanţii realizează importanţa
dintre posibilele moduri de a înfrunta o situaţie recunoaşterii unicităţii precum și a diferenţelor
concretă. dintre oameni, experimentează atitudini şi valori
4. Ne orientăm atenţia spre aspectele separate, diferite de cele personale.
specifice, ale situaţiei, astfel încât să diminuăm  Conştientizarea consecinţelor anumitor
complexitatea comportamentului care trebuie comportamente asupra celorlalţi. Metoda oferă
imitat și să facilităm învăţarea. elevilor oportunitatea de a „se pune în pielea
5. Prezentăm comportamentele în ordine altcuiva”, să exploreze cum se poate simţi şi
crescătoare, în funcţie de gradul de dificultate, de acţiona dacă este în situaţia altcuiva; prin
la cele cu grad scăzut la cele cu grad crescut de schimbarea sau alternarea rolurilor participanţii
dificultate, pentru a obţine rezultate mai bune. au ocazia să experimenteze și să înţeleagă punctele
de vedere ale părţii opuse în situaţii de negociere,
7.2.6. Jocul de rol conflict sau ostilitate.
Jocul de rol are ca scop exersarea de către  Explorarea abordărilor alternative ale unor
participanţi a unui comportament sau a unei situaţii reale.
abilităţile prezentate în cadrul activităţilor de
prevenire, prin tehnici de modelare, studiu de caz  Însuşirea şi dezvoltarea unor abilităţi necesare
sau discuţii, până când participanţii execută corect. în relaţiile umane.

Elevii pun în scenă o problemă sau o situaţie, pe  Dezvoltarea empatiei și a sensibilităţii faţă de
baza unui text scris. Scena este în mod obişnuit oameni şi situaţii.
urmată de o dezbatere și poate fi jucată din nou cu  Dezvoltarea dialogului şi a comunicării.
schimbare de persoane sau de circumstanţe.
63
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

 Rezolvarea mai eficientă a problemelor personal, gândesc în stereotipuri) sau nu reuşesc


grupului. să intre în rol.
 Stimulativ, distractiv, poate fi și spontan – nu 9. Repetăm încercările până când subiectul
trebuie urmat neapărat un scenariu. domină comportamentul, fără a ajunge la
plictiseală sau oboseală, care ar interfera cu
 Oferă un cadru sigur în care participanţii pot învăţarea.
explora problemele pe care nu le pot aborda în
viaţa de zi cu zi. 10. Întrerupem reprezentaţia doar atunci când
considerăm că există informaţii suficiente pentru a
 Poate lua forma unui dialog pe care tinerii îl discuta situaţia.
găsesc dificil (rezistenţa la presiunile asupra sa,
conflicte cu părinţii sau prietenii, exprimarea 11. Discutăm situaţia reprezentată (studiul de caz):
sentimentelor despre ceilalţi). mai întâi oferim interpreţilor oportunitatea de a
comenta despre evoluţia lor; apoi, restul grupului
Recomandări: îşi expune impresiile, face sugestii sau discută
1. Avem clar în minte scopul pe care îl urmărim despre aspecte exprimate de către interpreţi. În
prin jocul de rol acest timp, dirijăm discuţiile și aducem comentarii
cu caracter tehnic, cu scopul de a explica, justifica
2. Alegem abilitatea sau comportamentul care va şi corecta comportamentele reprezentate.
face obiectul lecției. Putem pleca de la un studiu de
caz, de la un model sau de la o discuţie. Centrăm 12. Oferim elevilor feedback şi întărire pentru a-şi
jocul de rol pe un obiectiv concret, controlabil şi perfecţiona comportamentele formate. Feedback-
uşor de cuprins. Lucrăm pe situaţii relevante ul este reprezentat de informaţiile pe care le
pentru elevi sau care să se afle în centrul primeşte un participant în legătură cu
problemelor actuale sau susceptibile a fi astfel într- comportamentul său în jocul de rol. Feedback-ul
un viitor apropiat. Utilizăm diferite contexte, ajută participantul să se apropie progresiv de un
situaţii şi interlocutori pentru a facilita nivel optim de execuţie al comportamentului.
generalizarea noilor abilităţi. Forma cea mai obişnuită de oferire de feedback
este prin intermediul comentariilor realizate de
3. Încurajăm toţi elevii să aducă cât mai multe profesor, de restul elevilor sau chiar de subiect. În
date pentru a descrie şi îmbogăţi scena, astfel încât astfel de comentarii este bine să se utilizeze un
situaţia să fie cât mai apropiată de realitate. limbaj clar, fără termeni tehnici și să se evite a da
Încurajăm subiectul să colaboreze prin descrierea de înţeles că este vorba despre impresii subiective
situaţiei, a personajelor sau scenariilor și să nu se („mi s-a părut că....”, „cred că....”) în loc de judecăţi
limiteze la reprezentarea unui rol. obiective.
4. Începem cu situaţii simple şi selectăm actorii Utilizarea întăririi contribuie la creşterea
dintre persoanele cu cele mai multe și mai sigure motivaţiei elevilor pentru îmbunătăţirea evoluţiei
abilităţi. Ordonăm situaţiile și comportamentele pe de-a lungul jocurilor de rol și ajută la menţinerea în
care trebuie să le reprezinte subiectul de la cele cu timp a abilităţilor dobândite. Întăririle cele mai des
grad de dificultate scăzut, la cele cu grad de utilizate în formarea abilităţilor sociale sunt cele
dificultate mai ridicat. verbale (recunoaştere publică, aplauze etc.) şi pot
5. Pregătim actorii astfel încât să-şi înţeleagă fi utilizate fie de profesor, fie de ceilalţi membrii ai
rolurile și situaţia. clasei. De asemenea, este utilă dezvoltarea
capacităţii de autoîntărire. De exemplu: felicitându-
6. Aranjăm ambianţa astfel încât audienţa să ştie
se pe sine însuşi sau realizând o activitate plăcută
ce implică situaţia.
după ce a pus în practică una dintre abilităţile
7. Dăm observatorilor instrucţiuni clare legate de formate.
ce urmează să observe.
Urmărim cu atenţie maximă jocul de rol pentru a
8. Acordăm actorilor câteva minute pentru a putea identifica comportamentele care trebuie
putea intra în rol, înainte de reprezentaţie. Odată întărite. În cazul în care subiectul are o evoluţie
ce activitatea este pregătită, actorii încep să foarte slabă, putem face comentarii cu privire la
dezvolte scenariul cu cea mai mare naturaleţe interesul manifestat sau efortul realizat.
posibilă. Actorii trebuie să-şi înţeleagă bine rolurile
13. Mulţumim actorilor și îi scoatem din rol;
pentru ca scena să aibă succes. Atenţie! actorii pot
întrebăm actorii cum s-au simţit jucând acel rol;
fi „furaţi” de rol (devin emoţionaţi, se implică
64
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

rugăm audienţa să-şi prezinte reacţiile și 7.3. METODE CENTRATE PE PARTICIPANT


observaţiile; discutăm diversele reacţii faţă de ceea
Acest tip de metode este de fapt impropriu numit
ce s-a întâmplat; întrebăm participanţii ce au
astfel, pentru că toate metodele specifice educației
învăţat din acest exerciţiu și ce legătură există între
non-formale sunt, de fapt, metode centrate pe elev.
situaţia jucată şi realitate; formulăm concluzia.
În spiritul acestui suport de curs și tipologiei
14. Instruim observatorii ca la oferirea feedback- metodelor folosită anterior, metodele centrate pe
ului să se adreseze personajelor şi nu actorilor. participant în acest caz sunt cele care se referă la
munca individuală. Câteva dintre aceste metode
7.2.7. Micile lecturi
sunt descrise mai jos.
Au ca scop familiarizarea elevilor cu texte scurte,
5.1.1. Reflecția individuală/personală
pe care profesorul le citeşte în faţa grupului sau
participanţii le citesc individual. Textul conţine o Este o metodă care valorifică resursele psihologice
informaţie specifică în vederea provocării ale limbajului intern, activate prin intermediul
participanţilor pentru a-şi exprima punctul de unor exerciții de meditație sistematică. Reflecția
vedere sau opinia faţă de acel conţinut. Această reprezintă, în același timp, o resursă procedurală
metodă diferă faţă de lectura tradiţională prin care poate fi activată la nivelul altor metode
faptul că, fiind vorba de un text scurt, atenţia didactice: la începutul activității de instruire
participanţilor este focalizată asupra unor idei- (funcția de anticipare a obiectivelor pedagogice);
cheie care sunt supuse dezbaterii sau discuţiei în pe parcursul activității de instruire (resursele
grup. Lecturile mici se folosesc mai mult ca expunerii-dezbatere sau ale expunerii
element introductiv și sunt obligatoriu urmate de problematizate); în finalul activității de instruire
activităţi interactive ale grupului. (importanța concluziilor cu valoare metodologică
deschisă sau a temelor pentru acasă, orientate spre
Recomandări:
cercetarea independentă). Metoda este deseori
1. Pregătirea unui text scurt pentru lectură și folosită în cazul unor grupuri de participanți
materialele necesare pentru continuarea activităţii introvertiți, care nu comunică ușor, sau în cazul
grupului; unor consecințe importante la nivel personal a
2. Prezentarea informaţiei-cheie; temei discutate, întâlnite în cazul majorității
participanților (de exemplu efectul diverselor
3. Alocarea de timp pentru discutarea aspectelor dependențe asupra adolescenților și familiilor lor).
contradictorii sau neclare;
5.1.2. Cercetarea/documentarea individuală
4. Concluzionarea și trecerea la următoarea parte
a sesiunii, dacă situaţia o cere. Este o metodă de lucru individual, în clasă sau
acasă, utilizată în general ca etapă inițială în cadrul
7.2.8. Turul galeriei unui proces didactic mai amplu. Este o metodă
Presupune evaluarea interactivă și formativă a utilă în cadrul grupurilor dominate de lideri
produselor realizate de grupuri de elevi. evidenți, care pot reduce la minim rolul altor
participanți. Moderatorul/profesorul poate stabili
Recomandări: roluri distincte în munca de cercetare individuală,
1. În grupuri de trei sau patru, elevii lucrează întâi urmând ca rezultatele să fie utilizate de întregul
la o problemă care se poate materializa într-un grup.
produs (de ex. o foaie de flipchart cu tema 5.1.3. Predarea/învățarea reciprocă
„portretul preadolescentului”), pe cât posibil
pretându-se la abordări variate. Este o strategie de învăţare a tehnicilor de studiere
a unui text. După ce sunt familiarizaţi cu metoda,
2. Produsele sunt expuse pe pereţii sălii. elevii interpretează rolul profesorului, instruindu-
3. La semnalul moderatorului/profesorului, şi colegii. Are loc o dezvoltare a dialogului elev –
grupurile se rotesc prin clasă, pentru a examina și a elev. Se poate desfăşura pe grupe sau cu toată
discuta fiecare produs. Îşi iau notiţe și pot face clasa. Metoda învăţării reciproce este centrată pe
comentarii pe hârtiile expuse. patru strategii de învăţare folosite de oricine care
face un studiu de text pe teme sociale, ştiinţifice
4. După turul galeriei, grupurile îşi reexaminează sau un text narativ (poveşti, nuvele, legende):
propriile produse prin comparaţie cu celelalte şi
citesc comentariile făcute pe produsul lor.

65
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

• Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce este Ascultarea activă: cercul ne permite o mai bună
mai important din ceea ce s-a citit; se face un interacțiune verbală și vizuală a celorlalți. Alegeți
rezumat. această opţiune, pentru că vă gândiţi că elevii pot
învăța, de asemenea, unul de la altul, și nu numai
• Punerea de întrebări se referă la listarea unei
de la dumneavoastră, în calitate de profesor.
serii de întrebări despre informaţiile citite; cel ce
pune întrebările trebuie să cunoască bineînţeles şi Aprecierea: elevii care sunt încurajați datorită
răspunsul. contribuției la discuţie, chiar și cu câteva cuvinte,
vor câştiga încredere în ei și vor mai participa şi cu
• Clarificarea presupune discutarea termenilor
o altă ocazie. Sentimentul de solidaritate între elevi
necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la diverse
creşte în cazul în care aceştia observă că pot
surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor.
influenţa pozitiv sentimentele altcuiva prin
• Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred manifestarea aprecierii.
elevii că se va întâmpla în continuare, bazându-se
Adresarea întrebărilor: prin adresarea de
pe ceea ce au citit.
întrebări referitoare la ce a spus un coleg, sau prin
5.1.4. Temele pentru acasă repetare ori reformulare, copiii pot verifica,
Constituie o metodă binecunoscută de clarifica și înţelege ceea ce el/ea a vrut să spună.
responsabilizare a elevului pentru studiul Acest lucru este important în cercul de discuții, dar
individual. Temele pentru acasă pot fi centrate pe va deveni chiar mai important în cadrul
participant sau se pot constitui în proiecte de grup, activităţilor organizate pe subgrupuri de elevi.
dar reprezintă oricum o metodă eficientă de Încurajați copiii să folosească această metodă.
stimulare a elevilor pentru aprofundarea temei Participați și dumneavoastră: prin aderarea la
dezbătute. Moderatorul/profesorul trebuie să țină discuţii, dați un exemplu, încurajați participarea
cont de timpul disponibil al participanților, de activă, recompensați copiii și demonstrați că nu le
complexitatea temei, precum și de resursele cereți elevilor ceva ce nu va face nici
informaționale disponibile. dumneavoastră plăcere. Atenție însă să nu
5.2. SFATURI PEDAGOGICE și MEMENTO-URI monopolizați dvs. înșivă discuția!

Succesul lecţiilor de prevenire depinde în mare Elevii tăcuţi nu au uneori nevoie de exprimare
parte de modul în care elevii vor face schimb de verbală deoarece ei învață la fel de mult doar prin a
idei și sentimente în cadrul grupului din care fac asculta, așa cum colegii lor mai entuziasmați învaţă
parte. Aceasta este contribuţia și responsabilitatea prin a vorbi. Alţi copii, care rămân tăcuți, de fapt
lor. Rolul dvs. în acest proces este de a creşte doresc să ia parte la discuții, dar sunt timizi. O
cooperarea pozitivă și interacţiunea între elevi. tehnică de a implica copiii tăcuți, care pot fi timizi,
Activitățile antidrog trebuie să utilizeze metode este de a încuraja fiecare copil să şoptească la
dinamice de lucru în perechi sau în mici grupuri. ureche propria idee colegului de lângă. Colegul
De asemenea, pe parcursul acestor activități, elevii vecin spune cu voce tare ceea ce i s-a șoptit.
își vor dezvolta competenţa de a discuta și de a-şi Tăcerea într-un interval de timp mai lung nu
împărtăși gândurile într-un grup mai mare. Mai jos înseamnă oprirea procesului de învăţare. Elevii
se regăsesc anumite sfaturi pentru desfășurarea dvs. se gândesc. Multe dintre întrebările
unor astfel de discuţii. dumneavoastră sunt destul de dificile. Ar trebui să
Cercul grupului de discuții: apropiați unul de vă gândiți la răspunsuri chiar și dumneavoastră. O
altul într-un cerc restrâns, elevii vor vorbi liber, perioadă de zece secunde de aşteptare nu este cu
vor asculta mai intens, se vor simți mai puternic siguranţă un timp pierdut. Puteţi să faceţi linişte
conectați și vor experimenta mai puţin o rivalitate printr-un anunţ in mod explicit: „Haideţi, acum, să
reciprocă. Pregătiţi discuţiile într-un cerc restrâns. ne gândim”, sau prin a lua o poziţie categorică:
Nu trebuie să existe mese de lucru între elevi. De „Acum mă gândesc!”.
preferat, utilizați scaunele pe care elevii le folosesc Dreptul de a refuza: dacă adresați întrebări
de obicei. Dacă este posibil, aranjați un colț cu despre experienţe personale, gânduri sau
scaune mici. De asemenea, și dumneavoastră faceți sentimente, trebuie să le oferiți elevilor dreptul de
parte din cerc, iar la început explicați de ce ați a refuza: să sară întrebarea. Nu este necesar să
folosit acest aranjament. mărturisească detalii confidențiale, sau ceva care
ar putea să-i stânjenească. Este o decizie a elevului
însuși, deși în calitate de profesor aveţi o mare
66
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

influenţă asupra lor prin modul în care adresați Valori: ca profesor, ar trebui să răspundeți la
întrebările. Le puteţi oferi elevilor varianta de a întrebări într-un mod sincer. Copiii vor să știe ceea
sări întrebarea, fără a-i expune. ce credeți. Dar ar trebui să-i lăsați și pe ei să se
gândească. Prin analizarea comportamentului sau
Evitarea ridicolului: nimic nu este la fel de
expresiilor altora, elevii învaţă să descopere ceea
eficient în a provoca frustrare și umilire decât a
ce este bun sau rău.
face ca un elev să simtă ridicol, fie că este făţiş sau
pe ascuns. Fiecare profesor, evident, va interzice ca Facilitarea discuției: încercați să mergeți mai
elevii să râdă unii de alții. Doar că regulile jocului departe cu întrebări și să ajutați toți elevii să
sunt mult mai sofisticate în realitate, aşa cum aţi contribuie la discuţii. Amintiţi-vă că în lecţii scopul
experimentat, cu siguranţă, în cazul adolescenților. principal, de multe ori, nu este acela de a găsi
Când observați că există o umilire sau se râde de răspunsurile corecte, ci posibilitatea de a învăţa
un elev, pe ascuns sau mascat, trebuie să discutați din perspectiva altor persoane.
despre ceea ce ați auzit sau văzut. În astfel de
Motivați și inspirați: entuziasmul dvs. va fi decisiv
ocazii, rolul dumneavoastră este de a oferi grupului
în motivarea și inspirarea grupului
securitatea și siguranţa de care are nevoie pentru a
dumneavoastră. Pregătiţi-vă de asemenea și
deveni o staţie experimentală pentru aptitudinile
mental pentru activităţi și încercați să găsiți
sociale și personale.
cuvintele și gesturile care îi vor încuraja pe elevi să
Implicarea familiei: pentru a vorbi despre această participe la discuții.
chestiune in mod clar acasă, nu este suficientă o
Spațiul: unele activități necesită un spațiu mai
punte de legătură între abilităţile învăţate la şcoală
mare sau adaptat anumitor nevoi. Nu ezitați să
și mediul familial al elevului. Uneori pot exista
„modificați” spațiul clasei pentru bunul mers al
chiar efecte nedorite. Pentru a evita aceste reacţii
lecției (elevii vor fi încântați să lucreze într-un
negative, este recomandat ca părinţii să fie
spațiu neobișnuit) sau, dacă vremea vă permite,
informați despre faptul că la școală se face
desfășurați unele lecții chiar afară, în curtea școlii
prevenire.
sau în parc.

67
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CAPITOLUL VIII. CAPITOLUL VI. EXEMPLE CONCRETE DE ACTIVITĂȚI


ANTIDROG LA GIMNAZIU

ACTIVITATEA I Informații despre droguri: clasificare, descriere, efecte,


însușirea termenilor specifici
Lectura unei imagini de către elevi poate îmbrăca
Legislație, sistemul de prevenire și asistență
aspecte diverse, în funcţie de raporturile dintre
din România. Utilizarea unui film documentar
forma și conţinuturile acesteia, de planul
1. Justificarea alegerii temei şi explicarea îndepărtat sau apropiat de prezentare, de unghiul
termenilor specifici de vedere, de durata expunerii. Indiferent de
2. Obiectivele mijloacele tehnice utilizate, procesul instructiv-
educativ presupune şi momente de conversaţie
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei profesor-elevi și elevi-elevi, discuţii de grup,
4. Momente și tehnici utilizate jocuri de simulare, adică asigurarea unor condiţii
interactive între elevi, profesor și mijlocul tehnic
folosit. Pentru ca strategia didactică bazată pe
1. Justificarea alegerii temei şi explicarea utilizarea unui mijloc tehnic de instruire să fie
termenilor specifici eficientă, este necesar ca informaţiile transmise
cu ajutorul mijloacelor tehnice să fie supuse unor
Mijloacele de învăţământ au valoare de prelucrări, interpretări, restructurări, să se
instrumente pedagogice de comunicare rapidă și realizeze verbalizări, corelaţii (adaptate la
eficientă a informaţiilor, instrumente ce se particularităţile de vârstă și gradul de înţelegere)
interpun între logica ştiinţei şi logica elevului și etc., iar noile cunoştinţe să fie integrate în
care înlesnesc şi optimizează comunicarea sistemul cognitiv al elevilor.
educaţională profesor-elev. Prin sporirea
capacităţii elevilor de a recepţiona informaţii 2. Obiective:
graţie unor situaţii perceptive variate, mijloacele Elevii:
de învăţământ le dezvoltă acestora capacitatea de
a înţelege realitatea și de a acţiona asupra ei.  vor afla despre efectele consumului de
Posibilităţile de codificare a informaţiilor droguri legale și ilegale;
conţinute în mesaje sunt diverse imagini,  vor învăţa despre reglementările legislative
simboluri, sunete, ceea ce contribuie la în domeniul drogurilor;
esenţializarea conţinuturilor ştiinţifice, uneori
dificile și abstracte, în modalităţi accesibile,  vor integra noi cunoştinţe într-o manieră
directe și emoţionante. Prin organizarea relaxată şi interesantă.
experienţei senzoriale a elevilor, mijloacele de 3. Sfaturi pentru predarea lecţiei:
învăţământ contribuie în bună măsură la
 pregătiţi în prealabil clasa, astfel încât
constituirea și consolidarea structurilor
vizionarea filmului să se desfăşoare în condiţii
perceptive operatorii, ameliorând capacitatea
optime (lumină adecvată, linişte) şi asiguraţi-vă
elevului de a înregistra, prelucra și interpreta
că echipamentul electronic funcţionează perfect;
informaţiile primite, operaţiile perceptive de
explorare, comparare, fixare, precum şi  pregătiţi din timp materialele necesare
caracterul raţional al acţiunilor perceptive. (filme, C.D-uri, videoproiector etc.) şi asiguraţi-vă
că ştiţi cum să le folosiţi;
Funcţia de motivare a învăţării şi de orientare a
intereselor profesionale ale elevilor este legată de  spuneţi-le elevilor că urmează să vizioneze
încărcătura emoţională a imaginii audio-vizuale, un film educativ, că este important să fie atenţi și
care se adresează direct sensibilităţii elevului. că la final vor exista dezbateri pe marginea celor
Mesajele vizuale şi auditive stimulează la elevi vizionate.
curiozitatea, interesul, dorinţa de cunoaştere şi
4. Momente şi tehnici utilizate:
de acţiune și creează momente de bună
dispoziţie, toate acestea contribuind la 4.1. Pregătirea clasei în vederea perceperii
mobilizarea efortului în procesul de învăţare. eficiente a mesajului audio-vizual.
68
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Pregătirea constă într-o discuţie prealabilă cu minute ale orei de curs vor fi folosite pentru
elevii, în cadrul căreia se reactualizează ceea ce dezbateri şi evaluare.
elevii cunosc deja despre subiectul discutat, se
Înainte de a fi proiectat filmul comunicați elevilor
precizează ideea fundamentală pe care o
ce aşteptări aveți de la ei la sfârşitul vizionării,
transmite mesajul „formulează câteva întrebări la
atrăgând atenţia asupra aspectelor ce vor fi atinse
care elevii vor căuta răspunsuri în timpul
în cadrul discuţiilor despre film. În timpul
perceperii mesajului. Pentru a stârni curiozitatea
vizionării filmului observați reacţiile copiilor,
elevilor, aduceți pliante şi broşuri conţinând
pentru a avea mai multe puncte de sprijin în
informaţii despre droguri, despre efectele
cadrul discuţiilor ce vor urma.
consumului pe termen scurt şi lung asupra
sănătăţii personale și sociale. Este important să 4.4. Dezbateri – discuţii – reguli ce trebuie
formulați întrebări, pentru a obliga elevii să respectate:
gândească și să asimileze în mod conştient Aveți tot timpul în vedere întrebările cheie
informaţiile. În comentariile dvs., nu vă limitați la enunţate mai sus, care de fapt marchează
simpla descriere și nici nu epuizați explicaţiile; momentele principale ale activităţii (lecţiei)
dimpotrivă, se va lăsa elevilor o zona de
necunoscut și de investigare în legătură cu tema, Această secvenţă poate fi realizată pe baza unui
oferind - dacă este necesar - puncte de sprijin. dialog activ între profesor și elevi. Încurajați
dialogul între elevi, dând posibilitatea acestora să
4.2. Pregătirea activităţii de către profesor îşi exprime opiniile în legătură cu cele vizionate;
În această fază realizați următoarele activităţi: veți interveni cât mai puţin, lăsând ca elevii să-şi
clarifice între ei, pe baza cunoştinţelor, cele
 vizionarea filmului - cu acest prilej notați
vizionate și propriile experienţe de viaţă.
aspectele care urmează a fi discutate cu elevii
Interveniți cu precizări numai dacă este cazul, în
după vizionare, termenii ce urmează a fi
funcţie de obiectivele pe care vi le-ați propus în
clarificaţi sau explicaţi în detaliu etc.;
proiectul activităţii, sau pentru a concluziona o
 întocmirea proiectului activităţii pe părere comună.
momentele acesteia, având în vedere următoarele
Asigurarea condiţiilor interactive între profesor,
întrebări pentru fiecare moment în parte:
elevi şi mijloacele tehnice utilizate vizează
Ce voi face? Ce vor face elevii? Ce doresc să creşterea eficienţei procesului de învăţare prin:
formez la elevi? Cum voi realiza momentul? Ce aprofundarea proceselor de analiză și sinteză,
metode de lucru voi folosi? De ce am nevoie? Cât clarificarea aspectelor insuficient sesizate prin
timp voi aloca pentru fiecare moment al interpretarea mesajului transmis, asigurarea
activităţii? Cum voi realiza evaluarea? (feed-back- pătrunderii prin gândire a celor receptate,
ul) formarea la elevi a unei viziuni de ansamblu
asupra informaţiilor primite, integrarea noilor
4.3. Desfăşurarea activităţii
cunoştinţe în sistemul cognitiv dar şi afectiv al
Este de preferat ca activitatea, în cazul în care se acestora. Pentru opinii şi concluzii poate fi
realizează în timpul orelor de curs, la ora de folosită tabla sau flipchart - ul.
dirigenţie de exemplu, să se desfăşoare în ultima
Dozarea bugetului de timp este foarte importantă
oră a programului clasei, pentru ca, în
și se corelează cu particularităţile de vârstă ale
eventualitatea prelungirii discuţiilor, să nu fie
colectivului de elevi precum și cu gradul de
afectat programul şcolar.
înţelegere şi cunoştinţele în domeniu ale acestuia.
În cazul în care proiectarea filmului depăşeşte
4.5. Evaluarea
timpul afectat în orarul şcolii, aceasta poate fi
realizată în mai multe etape, păstrându-se În acest moment al activităţii evaluați modul în
ordinea: o oră proiecţie film - o oră discuţii. Pot fi care elevii au înţeles demersul educativ, fie prin
vizionate numai unele părţi din film - mai ales în întrebări frontale, fie prin completarea unui
cazul documentarelor - în funcţie de tema aleasă chestionar, realizarea unui eseu, elaborarea unui
şi obiectivele propuse. De exemplu, prima parte poster, fluturaş, etc. cu mesaj antidrog sau
din filmul „Drogurile – iluzie cu sens unic”, realizat solicitarea ca elevii să participe la proiectele
de Biroul de presă și relaţii publice al A.N.A., naţionale sau locale în domeniul prevenirii
durează aproximativ 25 minute. Celelalte 25 consumului de droguri.

69
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA II Presiunea grupului


1. Justificarea alegerii temei şi explicarea  vor experimenta cum e să fii exclus dintr-un
termenilor specifici grup și vor reflecta asupra acestui fapt.
2. Obiectivele 3. Sfaturi pentru predarea lecției:
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei  Lăsați spaţiu în sala de clasă pentru
organizarea piesei, dar luați în considerare, de
4. Momente și tehnici utilizate
asemenea, că unii elevi vor ieși din cameră pentru
un scurt timp.
1. Justificarea alegerii temei și explicarea  Înainte de a începe activitatea de deschidere,
termenilor specifici utilizați întrebările structurate sugerate și
În piramida lui Maslow nevoia de apartenenţă se propuneți câteva exemple pentru a trezi
află la cel de-al treilea nivel în ierarhia nevoilor, interesul.
imediat după nevoile fiziologice și siguranţă. 4. Momente și tehnici utilizate
Oamenii vor și trebuie să se simtă parte dintr-un
Pentru îndeplinirea obiectivelor lecției, tehnicile
grup, să fie iubiți și să iubească, să coopereze cu
alese sunt expunerea, jocul de rol, simularea,
ceilalţi. În timpul adolescenţei, conformitatea
discuția dirijată, dezbaterea, reflecția. Se va
socială este un mod de a împlini această nevoie.
amenaja spațiul clasei pentru cele două jocuri de
Așa se explica influenţa grupului asupra
rol.
comportamentelor personale, normelor și
atitudinii indivizilor. Într-un grup de adolescenţi, 4.1. Pregătirea clasei
spontan, se dezvoltă seturi de reguli. Dacă dorești
Aveți nevoie de spațiu pentru două piese/jocuri
să fi acceptat de ceilalți, va trebui să respecți
de rol. Explicați elevilor pe scurt metoda și
aceste reguli. În intervalul de vârstă al elevilor,
regulile acesteia, cu grija de a le respecta în
necesitatea de a se simți parte dintr-un grup
primul rând dvs. Elevii pe care îi veți alege pentru
poate duce la presiunea de a adopta
rolurile din piesă ar trebui să aibă o poziţie
comportamente nocive, cum ar fi fumatul
puternică în clasă (lideri informali). Reflectați pe
țigărilor, consumul de droguri și alcool.
cine veți alege și, dacă e necesar, informați-i
Vă rugăm să reţineţi, totuși, că presiunea grupului înainte de începerea lecţiei.
şi conformitatea socială pot avea și ele rezultate
4.2. Desfășurarea activității
pozitive. Nu am experimentat o influență pozitivă
a colegilor în sport sau în alte activităţi Introducere: 5 minute
extraşcolare care au ca scop auto-îmbunătăţirea? Întrebați elevii dacă au existat situaţii în care au
Copiii care nu reuşesc să dezvolte abilităţile simțit presiune din partea colegilor în luarea unei
necesare interacţiunii cu ceilalţi într-o manieră decizii.
pozitivă, mai devreme sau mai târziu sunt
respinși de către colegii lor, existând o Întrebări posibile:
probabilitate mai mare de a avea comportamente  Ce fel de situații îți poți imagina, în care
nesănătoase. prietenii tăi au o influenţă asupra alegerilor tale?
2. Obiective: Exemple: mergi la şcoală cu bicicleta, mașina,
autobuzul sau pe jos? Cu ce prieteni vorbești? Ce fel
Elevii: de haine porți?
 vor afla ca apartenența la un grup este  Pentru a fi acceptat într-un grup de colegi, ai
necesară pentru creşterea lor personală; făcut ceva care crezi că este greșit? Exemple: un
 vor învăţa că există grupuri spontane și comportament rău cu alţi prieteni, fumat, chiulit,
structurate cu dinamică explicită și implicită; minţit prietenii sau părinţii.
 vor învăţa să identifice măsura în care Anunţați că veți organiza o piesă în care, uneori,
comportamentul personal este modificat de se va demonstra un comportament greșit și
influența grupului; alteori un comportament bun. Îndemnați elevii să
se gândească la situaţii reale în timp ce se joacă:

70
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

în realitate, puteţi fi, de asemenea, în situaţii • Pasul 4. Elevii vor reveni și fiecare dintre cele
„greșite“! două grupuri va spune clar care sunt condiţiile de
acceptare.
Joc de rol 1: cum se comportă un grup și modul
în care aceasta nu ar trebui să fie definit • Pasul 5. Cei doi voluntari vor decide dacă
acceptă sau nu criteriul și își vor explica decizia
• Pasul 1. Doi voluntari (dacă este cazul, un băiat
fiecărui grup în parte.
și o fată) trebuie să iasă din cameră. Sarcina lor
este ca atunci când se vor întoarce să se integreze Evaluarea pieselor
într-unul dintre grupurile formate.
În primul rând cei patru voluntari vor avea
• Pasul 2. Împărțiți clasa în două grupe. Definiţi posibilitatea de a-și exprima experienţele lor.
un grup sub numele de „grupul conformist”, iar Dacă este nevoie, folosiţi următoarele întrebări
celălalt să fie „grupul deschis”. Grupul conformist pentru a-i impulsiona:
are reguli și criterii pentru ca elevii să facă parte
• Cum a fost experiența prin care ai trecut
din grup. Grupul deschis nu are un astfel de cod,
referitor la părerile și gândurile tale?
astfel încât elevii nu trebuie să facă nimic
deosebit pentru a deveni parte din acest grup; • Cum ți-ai susținut părerea în cadrul piesei?
aceștia sunt integrați fără nici o problemă. • Ce sugestii ale grupurilor ai adoptat?
• Pasul 3. Grupul conformist va trebui să decidă • Cum ți s-a părut rolul: greu sau uşor? Cum ai
care va fi criteriul lui exact. făcut față situației?
Exemple: „Membrii trebuie să fie deosebiți, nu Apoi, formați grupuri micuțe de câte cinci elevi și
prea politicoși și trebuie să ştie numele a trei cereţi-le să discute despre piesă, răspunzând la
cântăreţi populari”, sau „membrii trebuie să ştie următoarele întrebări:
rezultatele unor meciuri din ultimul week-end”.
Grupul deschis poate ajuta la setarea criteriilor. • În ce fel de situaţii ai putea să utilizezi sugestiile
Instruiți ambele grupuri ca semnalul de acceptare din al doilea joc de rol?
în grup al celor doi colegi să fie aducerea unui • Ce înseamnă pentru grup și pentru elevi
scaun în mijlocul grupului. încercarea de a face parte dintr-un grup?
• Pasul 4. Cei doi elevi vor reveni și vor încerca să • Ce posibilităţi au elevii de a face parte dintr-un
devină parte dintr-un grup, și după aceea din grup și cum pot face față excluderii?
celălalt grup. Explicaţi că acceptarea în grup este
arătată de aducerea scaunului. Îndemnați-i prima • Cum ne afectează izolarea (de exemplu, cum
dată către grupul deschis și apoi către grupul afectează încrederea de sine)?
reglementat. În cazul grupului reglementat, elevii • Care este responsabilitatea grupului, atunci
trebuie să adreseze întrebări închise pentru a afla când acesta decide să nu integreze pe cineva?
criteriul de acceptare.
• Ce aţi face pentru a deveni parte a unui grup?
• Dacă aveţi opţiunea de a fi parte a unui grup, pe
Joc de rol 2: „Cum ar trebui un grup să baza căror aspecte ați decide?
acţioneze" și modul în care aceasta ar trebui să
fie Încheiere, concluzii

• Pasul 1. Alţi doi elevi merg afară cu aceeași Dacă nu este sugerat de către elevii înșiși, puteţi
sarcină. adăugă că este important să își susțină
convingerile și să-i informeze pe ceilalţi despre
• Pasul 2. Cele două grupuri sunt definite ca ele. Elevii pot decide, de la sine, dacă doresc să
grupuri reglementate, dar, de această dată facă parte sau nu dintr-un anume grup (dacă sunt
criteriile vor fi clar explicate voluntarilor. de-acord cu condiţia impusă de grup).
• Pasul 3. Ambele grupuri reglementate vor
decide asupra criteriilor lor.

71
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA III Factori de risc şi de protecţie


1. Justificarea alegerii temei şi explicarea (fată, băiat, consumator, familie, un om singur,
termenilor specifici bolnav, sărac, bogat, un om stresat, obosit etc.)
2. Obiectivele
4. Momente și tehnici utilizate
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei
4. Momente și tehnici utilizate Pentru îndeplinirea obiectivelor lecției, tehnicile
alese sunt expunerea, brainstorming-ul, lucrul în
1. Justificarea alegerii temei și explicarea
grupuri mici, exemplificarea, reflecţia. Momentele
termenilor specifici
lecției sunt: Introducere, Lucru pe grupe „Factori
Factorii de risc sunt circumstanţele prezente de risc și de protecție” și feed back, Exercițiul
înainte de iniţierea consumului, abuzului sau „Creați un personaj” și feed back, Discuții,
consumului problematic de droguri. În 1994, Concluzii, Încheiere.
Committee on Prevention of Mental Disorders al
Desfășurarea activității:
Institute of Medicine din SUA a definit factorii de
risc ca „acele caracteristici, variabile sau Deschiderea. Începeţi cu o scurtă trecere în
circumstanţe care, confluând în viaţa unei revistă a lecţiei trecute, verificați tema pentru
persoane, contribuie la creşterea probabilităţii ca acasă, dacă a existat. Există întrebări la care ar
acea persoana să dezvolte o problemă de trebui să răspundeți astăzi sau în lecţiile
comportament, în comparaţie cu orice altă următoare? Nu insistați foarte mult cu discuţia,
persoană din populaţia generală, selecţionată la dar încercați să vă îndepliniți scopul de a afla
întâmplare”. părerea elevilor. Prezentați cele trei mari grupuri
de influență a consumului oricărui drog:
Prin factori de protecţie se înţeleg acele
circumstanţe moderatoare ale expunerii la • INFLUENȚA PERSONALA (de exemplu, doriţi să
factorii de risc. Factorii de protecţie nu sunt în experimentaţi ceva nou). Puteţi, de asemenea,
mod necesar factori opuşi celor de risc, ci mai face referire la „psihologic” în plus faţă de
degrabă este vorba de două realităţi distincte „personal”.
care interacţionează între ele. Factorii de • INFLUENȚA SOCIALĂ (de exemplu, nu vrei să îți
protecţie întăresc rezistenţa persoanelor supuse pierzi prietenii, cu toate că ei beau alcool, sau
situaţiilor de risc, acţionând ca elemente de disponibilitatea anumitor substanțe în
protecţie faţă de potenţiale răspunsuri supermarket-uri). Puteţi, de asemenea, să faceți
problematice. referire la „mediu“ în plus faţă de „social“.
2. Obiective. Elevii: • INFLUENȚA FIZICĂ (de exemplu, poți alerga
• vor învăţa că există diferiți factori care mai repede dacă iei o anumită „pastilă”)
influenţează oamenii în a consuma droguri
(efecte/aşteptări cu privire la urmările Solicitați-le elevilor să își spună părerea, în
drogurilor, mediul/socialul și factori funcţie de ceea ce au citit, văzut sau
personali/fiziologici); experimentat, în legătură cu riscurile consumului
• vor experimenta lucrul în grup; de alcool. Răspunsurile vor fi denumite „factori
• vor discuta ideile lor într-un forum colegial. de risc“. După aceea, solicitați-le câteva exemple
de cum te poți abţine de la băut sau de la abuzul
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei de băutură. Acestea vor fi denumite „factori de
Această lecţie necesită cunoştinţe despre factorii protecţie“. Rezumați cele trei influenţe și arătați
de risc și de protecţie pentru consumul alcoolului, clar că cele trei categorii de mai sus există și pot fi
ceea ce face necesară o revizuire a acestor factori de risc sau de protecţie în cadrul oricărui
informații în prealabil. Va fi, de asemenea, nevoie grup. De asemenea, reamintiți-le că aceşti factori
de abilităţi de a gestiona diferitele interpretări și sunt valabili pentru mai multe tipuri de droguri,
stereotipuri de caractere propuse elevilor pe deși în această lecţie alcoolul este folosit ca
durata lecției. De fapt, fiecare stereotip de exemplu.
caracter introdus în lecţie este influenţat atât de Activitățile principale
factori de protecţie, cât și de un anumit potenţial
negativ. Pregătiți desene cu oameni aflaţi in 1. Riscuri și factori de protecție privind
situaţii cu nivel mare de risc sau de protecţie consumul de alcool.

72
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Împărțiți clasa în grupuri de trei elevi. Puneți la • Ce poți face pentru a te proteja împotriva
dispoziţia fiecărui grup şase desene cu oameni riscurilor de a începe să iei droguri?
aflaţi în situaţii cu nivel mare de risc sau de
2. Creaţi un personaj
protecţie. Permiteți-le elevilor să decupeze
desenele, să discute despre care sunt factorii de Împărțiți clasa în grupuri de câte trei. Puneți-i să
risc sau de protecţie prezenți în situația fiecărei deseneze un personaj cu factori puternici de
persoane (personali, sociali, fizici). Fiecare grup protecţie împotriva consumului de alcool. Pentru
își scrie un nume sub desenele lui și lipește hârtia a-l face mai convingător, pot descrie situația lui și
pe perete. Analizați împreună cu clasa diferenţele în cuvinte, în partea de jos a desenului.
și similitudinile dintre soluţii. Pe scurt
Care sunt motivele alegerilor lor în baza 1. Distingeți cei trei factori relevanţi pentru
factorilor de risc și de protecție identificați în consumul alcool: factori de sociali, fizici,
fiecare desen? psihologici.
Explicaţi informaţiile sau interpretarea incorectă. 2. Discutaţi factorii de risc și de protecţie cu
În discuţie va trebui să subliniați că riscurile nu privire la consumul de alcool sub forma unui
sunt decisive, iar factorii de protecţie nu desen completat cu informații;
reprezintă nici o garanţie: prezenţa acestor
factori nu determină consumul alcoolului sau al 3. Lăsați elevii să găsească factori de protecţie
altor substanțe, ci doar îl influențează. împotriva consumului de alcool prin construirea
unui personaj.
Întrebări determinante:
• De ce oamenii nu beau alcool?
• De ce unii beau, dar nu se îmbată?

ACTIVITATEA IV Comunicarea asertivă, cum să spunem „NU”


1. Justificarea alegerii temei şi explicarea
Deschiderea. Începeţi cu o scurtă trecere în revistă
termenilor specifici
a lecţiei trecute, verificați tema pentru acasă, dacă a
2. Obiectivele
existat. Există întrebări la care ar trebui să
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei
răspundeți astăzi sau în lecţiile următoare? Nu
4. Momente și tehnici utilizate
insistați foarte mult cu discuţia, dar încercați să vă
1. Justificarea alegerii temei și explicarea îndepliniți scopul de a afla părerea elevilor.
termenilor specifici. Formarea abilităţilor asertive
Discuțiile conduse de către profesor
este un element cheie în prevenirea consumului de
droguri. Această lecţie va permite elevilor să înveţe 1. Explicaţi-le elevilor că nu întotdeauna este uşor
să exerseze și să dezvolte ei înşişi comportamentul să îți exprimi o părere sau o convingere în cadrul
asertiv, pentru a face faţă situaţiilor potenţial unui grup. În fiecare grup există persoane care
riscante în viitor. încearcă să influenţeze comportamentul celorlalţi. A
învăţa să fi eficient în hotărârile tale poate fi un pas
2. Obiective. Elevii:
important în prevenirea consumului de droguri. A fi
• vor identifica împrejurările în care vor acționa
hotărât poate însemna să rezişti presiunii exercitate
hotărât;
de colegi, dar, de asemenea, și presiunii venite din
• vor primi și aduna exemple care exprimă
media sau publicitate, de exemplu. A fi hotărât
hotărâre;
înseamnă şi să credeţi în opiniile și credinţele
• vor afla cum să își susțină drepturile;
voastre. Totuși, hotărârea nu înseamnă că
• vor învăța să respecte opiniile altor persoane.
întotdeauna va exista un conflict între opiniile
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei. Aveți nevoie voastre și ale celorlalţi.
de revizuirea cunoștințelor, deoarece dvs. veți
2. Hotărârea variază de la o persoană la alta. Există,
conduce discuțiile, de lista de exemple printată
cu siguranţă, situaţii în care eşti hotărât. De
pentru activitatea „Exersarea refuzurilor” și de
exemplu: sora ta mai mică începe să răscolească în
spaţiu suficient pentru a juca o piesa organizată în
camera ta, căutând ceva cu care să se joace. Acest
grupuri. Revedeți instrucţiunile referitoare la jocul
lucru te deranjează pentru că încerci să-ţi faci
de rol, pentru a vă ajuta la predarea lecţiei.
temele. Ce îi spui? Ai reacționa la fel și cu părinții
4. Momente şi tehnici utilizate tăi?

73
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

3. Luaţi drept exemplu următoarea situaţie: unul 4. Un bun prieten are nevoie de bani pentru a-și
dintre cei mai buni prieteni ai tăi nu are niciodată plăti o datorie unui coleg de şcoală de la care a
pix pentru a lua notiţele în clasă. Ea/el întotdeauna împrumutat 50 de lei. îți cere ţie să-l împrumuţi. Ştii
îți cere un pix împrumut. Acest lucru nu ar fi o că nu ţi-i va înapoia, pentru că a făcut același lucru
problemă, dacă ți-ar și înapoia pixul la sfârşitul cu mulți alți prieteni comuni, deci vei ezita să-i
fiecărei ore, dar el/ea nu face niciodată asta. Din împrumuţi cei 50 lei.
cauza acestui lucru, nu mai vrei să îi împrumuți
5. Într-o excursie cu şcoala aveţi două ore de timp
pixuri pe viitor. Totuși, nu vrei să-i rănești
liber într-un oraş mare. În grup nu există decât un
sentimentele. Ce îi vei zice prietenului tău, atunci
bun prieten de-al tău. Fiecare aveți în jur de 50 lei
când îți va cere din nou un pix? Este uşor să fii
de cheltuială, bani de buzunar. O persoană din grup
hotărât în această situaţie, în comparaţie cu situaţia
sugerează să vă petreceți timpul într-un parc de
cu sora ta?
distracţii. Tu chiar vrei să-ți petreci timpul prin
Activitățile principale magazine pentru a cumpăra ceva.
1. Când sunt hotărât? Instruiţi elevii să completeze Cereți fiecărei grupe să alegă o situaţie dintre cele
în caiet situaţiile în care sunt hotărâți. Stabiliţi cu ce cinci sau să creeze una nouă. Membrii grupului
oameni (de exemplu: străinii, părinţii, profesorii, trebuie să-și împartă rolurile și să încerce să dea cel
fraţii) în ce fel de situaţii (de exemplu: practicarea puțin două răspunsuri hotărâte, respectând în
sportului în echipă, acasă, la şcoală, la o petrecere, același timp părerile celorlalți. Răspunsurile trebuie
în mediu familiar faţă de cel nefamiliar), cum se să fie autentice și „naturale”, pe cât posibil. Fiecare
simt (de exemplu: încrezători, curajoși, liniștiți). grup va exersa exemple de răspunsuri hotărâte la
situaţia aleasă. Răspunsurile hotărâte spuse în
2. Exersarea refuzurilor. A fi hotărât nu înseamnă
timpul acestei activităţi vor fi scrise pe tablă și apoi
întotdeauna că va exista un conflict. Cu toate
discutate. Alternativă: scenariile pot fi jucate de
acestea, uneori, există situaţii pe care trebuie sa le
către elevi în funcţie de timp și de nivelul de
înfrunți și să dați un răspuns negativ. Scopul
relaxare al elevilor cu rolurile lor.
activității este de a exersa modalități de a refuza
astfel încât să minimalizeze conflictele, să obțină 3. Reflecţiile individuale. Cereți-le elevilor să
ceea ce își doresc și, în același timp, să arate bine în completeze următoarele propoziţii în caietele lor de
faţa colegilor. Aveţi grijă să ţineţi cont de nivelul de lucru:
cultură și de stilul de viaţă al elevilor. Împărţiţi • Un lucru pe care l-am învățat din această lecţie
elevii în grupuri de câte cinci pentru a lucra este...
următoarele exemple de situaţii în care un răspuns • Ce am vrut să spun în lecţie, dar nu am avut
hotărât este necesar. Ele ar trebui să fie situaţii din posibilitatea a fost...
„viaţa de zi cu zi“ în care este evidenţiată • Un lucru pe care mi-l amintesc de la altcineva din
necesitatea de a avea opinii personale. Acordați-le timpul lecţiei este...
timp pentru a citi cele cinci situaţii și invitați-i să • Un lucru care mă surprinde...
aducă alte exemple relevante. • Dacă mai e ceva despre care aș vrea să vorbesc
mai mult, am să încerc să vorbesc cu...
1. Sunteți într-o tabără de sport, timp de o
săptămână în timpul vacanței de Paște. În tabără nu Încheiere. Explicați-le elevilor că toată lumea
există decât un alt prieten de-al tău, în rest doar trebuie să-și exerseze hotărârea în răspunsuri. Viața
colegi necunoscuți. Tu și prietenul tău nu fumaţi. reală este cea mai bună oportunitate de a
Doi alți colegi pe care i-aţi întâlnit vă oferă o ţigară. îmbunătăţi această deprindere. Cereți-le elevilor să
Voi nu vreți să fumați. exerseze răspunsurile hotărâte pe care le-au învățat
în acesta lecție în unele situaţii reale din
2. Tu eşti acasă, iar părinţii tăi sunt în oraș toată
următoarele câteva zile.
seara. Ei ştiu că te vor vizita câţiva prieteni pentru a
vă uita împreună la un DVD. Unul dintre ei are o Pe scurt.
sticlă de vin și vrea să o împartă cu voi. Nu vrei ca 1. Identificarea situaţiilor în care poți avea o
cineva să bea în casa ta. atitudine hotărâtă.
2. Exemple de refuzuri hotărâte.
3. Eşti fată şi te afli la ziua de naștere a unui prieten
3. Împărţiţi în grupuri de câte cinci, fiecare grup își
mai mare decât tine. La petrecere e muzică şi se
alege o situaţie și încearcă diferite răspunsuri
dansează. Părinţii prietenului sunt acasă, dar nu
hotărâte.
apar. Brusc, ești izolată de cei pe care îi cunoşti, iar
4. Fiecare grup își arată rezultatele prin scrierea
în jurul tău sunt doar băieţi mai mari care au o
răspunsurilor pe tablă.
atitudine și gesturi deranjante. Nu vrei să fii
5. Reflecţiile personale.
aproape de ei.
74
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA V Strategii de a face față problemelor


insistați foarte mult cu discuţia, dar încercați să
1. Justificarea alegerii temei şi explicarea
vă îndepliniți scopul de a afla părerea elevilor.
termenilor specifici
Activitățile principale
2. Obiectivele
Modalităţi de confruntare cu problemele
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei
Discutaţi despre metodele sănătoase şi
4. Momente și tehnici utilizate
nesănătoase care se pot utiliza pentru a rezolva
problemele. Utilizaţi următorul text de ajutor
1. Justificarea alegerii temei și explicarea pentru facilita discuţia: „Înainte de a începe
termenilor specifici povestea lui Mihai, aş vrea să vedem ce
înseamnă „a face faţă” şi să identificăm câteva
Elevii ar putea crede ca utilizarea drogurilor va exemple. „Se lasă câteva minute pentru a se găsi
genera acceptarea în anumite grupuri sau îi va definiţii. Definiţia oficială: a face faţă înseamnă
ajuta să facă faţă problemelor cu familia sau cu depăşirea problemelor și a dificultăţile care apar
şcoala. Consumul de droguri doar în viața de zi cu zi.
redirecţionează tinerii de la o confruntare
directă cu probleme lor personale și academice. Folosiţi un exemplu simplu: Cum ar putea cineva
Această lecţie va permite elevilor să identifice să treacă peste problema sau provocarea de a
strategii de adaptare și gestionare a cânta la pian? Posibile răspunsuri: prin exerciţii,
problemelor, care îi pot ajuta să facă faţă prin a cere ajutor, prin a învăţa de la un profesor
situaţiilor dificile. Nu ezitați să punctați calificat. Un exemplu mai complex: o durere
sentimentele de nefericire care pot fi declanşate puternică de cap în fiecare săptămână.
din cauza activității principale – povestea lui Răspunsuri posibile: mai multă odihnă; pastile
Mihai. pentru dureri de cap; mai multă apă; mersul la
doctor. Acum, haideţi să luăm răspunsul
2. Obiective „pastilele pentru dureri de cap“: este bine să le
Elevii: folosiţi chiar înainte de a vă durea capul? Dacă
cineva ar crede că într-o oră va avea o durere de
• vor identifica strategii sănătoase de adaptare; cap, ar trebui să ia pastila pentru a preveni
• vor reflecta asupra caracteristicilor personale durerea? De ce nu? Pastila este folosită ca
puternice, dar și asupra celor nu atât de medicament pentru a vindeca durerile de cap
puternice; care există, care a fost simţită. Alcoolul, ţigările şi
alte droguri sunt uneori folosite de oameni
• vor afla că sentimentele negative nu sunt pentru a face faţă unor probleme, în timp ce alte
greșite sau periculoase; soluţii nu sunt folosite.
• vor învăţa să facă faţă slăbiciunilor și Acesta este un exemplu de încercare
limitărilor într-un mod constructiv. nesănătoasă de a face faţă problemelor deoarece
3. Sfaturi pentru predarea lecției aceste substanţe nu sunt bune pentru organism
şi, adesea, medicaţia de acest tip va împiedica
Aveți nevoie de „Povestea lui Mihai” și de tabelul sau va întârzia identificarea rădăcinilor
cu puncte tari și puncte slabe (câte unul problemei. Aduceţi în discuţie ideea că
necompletat pentru fiecare elev). Ați putea cere medicamentele sunt o strategie nesănătoasă de a
ajutorul unui coleg, pentru ca a monitoriza și a gestiona problemele, ele „ajutând“ doar la
ajuta elevii în această lecţie. uitarea sau la întârzierea rezolvării problemelor.
4. Momente și tehnici utilizate 2. Confruntarea cu situaţii dificile sau
Deschiderea constrângeri
Începeţi cu o scurtă trecere în revistă a lecţiei O altă categorie de situaţii cărora trebuie să le
trecute, verificați tema pentru acasă, dacă a faceţi faţă într-un mod sănătos sunt propriile
existat. Există întrebări la care ar trebui să temeri. Este posibil să îţi placă faptul că ai
răspundeți astăzi sau în lecţiile următoare? Nu crescut înalt, dar dacă te răzgândeşti acest lucru
nu se poate schimba, și nu poți redeveni scund. A
face faţă situaţiilor nu este doar temporar, ci
75
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

există lucruri pe care s-ar putea să nu fii în stare într-o casă nouă dacă nu am nici măcar aceeaşi
să le schimbi. vedere de la fereastră?
Puncte slabe – trebuie Puncte tari – te Oraşul în care ne vom muta este la 50 de km
să le faci față ajută să faci față distanţă. Am fost să vedem casa cea nouă, şcoala
şi noul parc. Totul pare să fie bine. Casa este nouă
eşti timid ai atitudine pozitivă
şi chiar mai frumoasă decât cea în care locuim
ai probleme de eşti sociabil acum. Dar, sunt îngrijorat că nu voi fi la fel de
concentrare sau de fericit cum sunt aici. În acest moment am tot ceea
învăţare ce îmi doresc pentru a fi fericit! Am să-mi fac noi
prieteni? Cum vor decurge lucrurile cu cei din
ai o problemă fizică ai răbdare
echipa mea de fotbal? Nu vreau să-mi pierd
mare sau mică
prietenii pe care îi am și nici pe prietena mea!
nu i-ai cunoscut pe ai încredere în tine Cum se va finaliza prima mea relaţie? Sunt
mama sau pe tata îngrijorat. De obicei sunt o persoană care
eşti dependent eşti un bun ascultător gândeşte pozitiv însă acum îmi este greu să cred
că totul va fi bine! Ce pot face pentru a trece peste
eşti deseori singur acasă comunici bine și activ acest lucru? Vă rog, daţi-mi un sfat! Mihai”
După discuție, înmânați fiecărui elev câte un b) după citirea poveștii, oferiți-le elevilor
tabel necompletat cu puncte tari și puncte slabe posibilitatea de a pune întrebări sau de a avea
(după modelul de mai sus) și rugați-i să îl reacţii imediate la poveste (sunt recunoscute
completeze. Oferiți feed-back fie după ce fiecare sentimentele prin care trece Mihai?)
elev citește lista, fie făcând un inventar pe tablă
și comentând împreună cu elevii.  Ce găsește Mihai dificil la aceasta mutare?
2. Povestea lui Mihai  Ce poate fi pozitiv cu privire la mutare?
a) Citiți elevilor povestea lui Mihai:  Are Mihai anumite părţi puternice, care îl
pot ajuta?
„Mihai locuieşte într-o casă veche, pe o stradă
lungă și aglomerată. Înainte de a pleca spre  Ce aţi face în situaţia lui Mihai?
şcoală, Mihai stă întotdeauna câteva minute c) Organizați elevii în grupuri de câte trei sau
pentru a se uita pe fereastra camerei lui de la patru pentru a scrie răspunsuri cu sfaturi pentru
primul etaj. Privind în jos, la tramvaiul care se Mihai. Sfaturile pot include unele dintre
opreşte în faţa casei sale, el îi face cu mâna metodele sănătoase de a face față problemelor.
vecinului care îşi cară căţeluşul în interiorul Încurajați lucrul în echipă în cadrul grupurilor de
hainei. Se duc la plimbare prin parcul care este la discuţie.
doar o staţie depărtare. Mihai se bucură de
fiecare lucru care se petrece în acele câteva Încheierea. Dacă timpul permite: prin schimbul
minute în care el se uită pe fereastră. Astăzi este de scrisori cu alte grupuri se poate analiza
marţi şi peste trei zile va avea loc în viaţa lui modul în care au fost realizate răspunsurile.
Mihai o schimbare majoră, fapt care îl Pe scurt
îngrijorează foarte mult. S-a tot gândit la posibile
soluţii. El şi-a scris povestea pe un site popular 1. Exersarea abilităților de ascultare.
de tineret pentru a cere sfaturi, în speranţa că 2. Discutarea despre strategii sănătoase de a face
cineva are nişte idei bune şi-l poate îndruma. față problemelor.
„Salut! Vă scriu pentru a primi ajutor. Am o mare 3. Citirea poveștii despre mutarea într-un alt
dilemă! oraș și schimbarea școlii.
Am toată casa plină cu cutii, chiar și draperiile au 4. Scrierea unor sfaturi care să îl ajute pe Mihai
fost date jos de la geamuri, este imposibil de evitat să facă față situaţiei.
ceea ce urmează să se întâmple. Mă mut în câteva
zile într-o casă nouă şi într-un alt oraş, împreună 5. Descoperirea părţilor puternice și mai puțin
cu mama, tata şi sora mea. Nu prea înţeleg puternice din fiecare.
motivul pentru care ne mutăm, ştiu doar că are
legătură cu cariera tatălui meu. Cum să mă mut
76
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA VI Comunicarea dintre adolescenți și adulți


o situație din viața de zi cu zi care să necesite
1. Justificarea alegerii temei şi explicarea
negocierea dintre copil și părinte.
termenilor specifici
2. Obiectivele
4. Momente și tehnici utilizate
3. Sfaturi pentru predarea lecţiei
Deschiderea
4. Momente și tehnici utilizate
Începeţi cu o scurtă trecere în revistă a lecţiei
trecute, verificați tema pentru acasă, dacă a
1. Justificarea alegerii temei și explicarea existat. Există întrebări la care ar trebui să
termenilor specifici răspundeți astăzi sau în lecţiile următoare? Nu
Această activitate abordează relația dintre insistați foarte mult cu discuţia, dar încercați să
copii/tineri și adulți, modul în care adolescenții vă îndepliniți scopul de a afla părerea elevilor.
se raportează la adulții din viața lor, cum sunt Realizați cu elevii o scurtă listă cu adulții
evaluați părinții, precum și conflictele care apar importanți din viața lor.
între copii și părinți. Pentru preadolescent și
Activitățile principale:
adolescent, cel mai important factor de protecție
rămâne familia. O mai bună înțelegere a modului 1. Portretul adolescentului și portretul adultului
de funcționare a comunicării între generații,
Împărțiți clasa în grupuri de câte 5 persoane și
inclusiv de către copii, poate reduce semnificativ
cereți-le să dezvolte definiția „adultului”. Înainte
riscul de consum.
de a începe activitatea, vor fi adresate o serie de
Este important să ne gândim că oameni de vârste întrebări care vor servi drept ghid: ce înseamnă
diferite trebuie să conviețuiască, să depindă unii pentru tine să fii adult? La ce vârstă devine o
de alții și să relaționeze între ei, astfel încât persoană adultă? Ce așteptări aveți de la părinții
relațiile dintre tineri și adulți sunt inevitabile. voștri (sau alți adulți)? Ce așteptări credeți că au
Prin urmare ar trebui să ne gândim la modul în adulții de la voi?
care să ne bucurăm de aceste relații, sau măcar
După 10 minute sunt rugați să lase deoparte
acestea să se desfășoare într-un spațiu de non-
definiția adultului și să realizeze portretul pe
conflict. Învățarea abilităților de soluționare a
care îl au adulții despre ei, despre tineri.
conflictelor este cheia pentru a evita ca tinerii să
Întrebări ajutătoare: Cum vă văd adulții? Ce cred
recurgă la consumul de substanțe ca formă de
despre voi? Cum v-ar defini adulții? Ce așteptări
evitare a problemelor și de sustragere a
au de la voi? Vor lucra și la acest portret încă 10
responsabilității lor în relațiile sociale, fie cu
minute.
adulții, fie cu cei de-o seamă.
După finalizarea celor două portrete, câte un
purtător de cuvânt de la fiecare grup va prezenta
2. Obiective definițiile. Dvs. veți rezuma toate prezentările, în
două coloane pe tablă (una pentru definiția
Elevii:
adultului, alta pentru definiția tânărului).
• vor identifica strategii sănătoase de
Plecând de la definițiile de pe tablă, identificați
comunicare cu adulții (negocierea);
cu elevii asemănări și diferențe între cele două.
• vor reflecta asupra relațiilor pe care le au cu Probabil nu vor exista multe asemănări, astfel
adulții; încât se va iniția o dezbatere care va pleca de la
• vor analiza conflictele care apar în relația copil următoarea întrebare: de ce sunt atât de multe
– adult și cum pot fi acestea gestionate. diferențe?
În continuare se va discuta cum funcționează
comunicarea între personaje care nu au aproape
3. Sfaturi pentru predarea lecției nimic în comun. De ce așteptările tinerilor de la
Aveți nevoie de tablă, markere sau cretă, carduri adulți sunt atât de diferite de cele ale adulților de
(bucăți de hârtie), eventual vă gândiți în avans la la tineri? Cum credeți că se poate câștiga
respectul reciproc? Cereți elevilor să spună cum
77
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

se descurcă în situațiile în care nu îndeplinesc  Atunci când două persoane încearcă să


așteptările părinților, care sunt strategiile lor de ajungă la un acord, ele trebuie să identifice și să
a face față. După această scurtă discuție, abordeze diferențele de criterii (modul în care
înmânați fiecărui copil o bucată de hârtie sau un fiecare definește și înțelege situația) și de
post-it și cereți-le să scrie, individual, pe o față a obiective (ceea ce urmărește fiecare să obțină
foii/ post-it-ului două dificultăți pe care le au în prin acord).
relația cu adulții (pot fi și exemple punctuale),
 Acordul trebuie să indice care este criteriul
iar pe cealaltă față a foii/ post-it-ului două
care arată îndeplinirea acestuia.
calități care ar permite gestionarea dificultăților
sau chiar depășirea lor (calitățile trebuie să fie  Cedarea este cheia în stabilirea unui acord.
ale lor, nu ale adulților). După 5 minute, Niciodată nu se va obține exact ceea ce-și
strângeți răspunsurile și solicitați unui elev să vă dorește fiecare, de aceea este important ca
ajute să le transcrieți pe tablă, astfel încât fiecăruia să-i fie clar care sunt lucrurile la care
întreaga clasă să poată vedea rezultatul. poate renunța și cele la care nu. Lucrurile care
În acest moment, lansați ideea că, într-un sunt esențiale (importante, substanțiale) pentru
conflict, fie cu un adult, fie cu un egal, sunt una dintre părți vor fi păstrate, căci la ele nu se
implicate minimum două părți, iar pentru a cedează. Cu toate acestea, sunt multe alte lucruri
rezolva acel conflict, ambele părți trebuie să neesențiale care ar putea fi cedate într-o
schimbe ceva. Una dintre părți poate începe negociere.
acest proces de schimbare, astfel încurajați  Lucrurile esențiale nu sunt de obicei,
tinerii să fie ei inițiatorii primului caz, bazându- numeroase. Fiecare trebuie să analizeze cât de
se pe virtuțile din carduri. Să faci primul pas importante sunt lucrurile și să le ordoneze
arată inteligență și o atitudine remarcabilă, care pentru a descoperi ceea ce este cu adevărat
va îmbunătăți relația în prezent și viitor. esențial în viața sa (ceea este esențial acum se
Vă puteți lega de următoarele idei referitoare la poate schimba, de asemenea, de-a lungul vieții).
negociere, strategia potrivită pentru relații  Ascultarea activă, empatia, exprimarea
satisfăcătoare cu adulții: sentimentelor și a opiniilor, a ști să critici
Negocierea constructiv și să primești critici constructive
sunt abilități importante în negociere.
Atunci când apar conflictele între generații,
există o serie de elemente cheie pentru  Relațiile bazate pe acorduri sunt mult mai
rezolvarea acestora: efortul comun pentru a durabile și satisfăcătoare.
ajunge la un acord; menținerea toleranței față de Încheierea. Dacă timpul permite, puneți clasei
alte atitudini; încercarea adulților de înțelegere următoarele întrebări: Cum vă vedeți voi în
și de oferire a libertății tinerilor; dorința următorii 20 de ani? Cum va fi situația voastră?
tinerilor de a-și găsi un loc în societate; Veți avea o familie? Dacă da, care va fi relația cu
acceptarea de către tineri a propriilor copiii voștri? Credeți că veți reuși să fiți modele
responsabilități. pentru copii, referitor la consumul de droguri?
Pe măsură ce un conflict se extinde în timp sau în Răspunsurile pot fi date pe loc, în clasă, sau ca
dimensiuni, situația neplăcută se adâncește, temă pentru acasă.
crescând astfel indiferența și/sau disprețul. Prin Concluzii, pe scurt
urmare, în negociere (altfel spus, căutarea
acordului), trebuie avute în vedere unele lucruri: 1. Exersarea abilităților de comunicare

 Urmărirea câștigului de ambele părți. 2. Discutarea unor strategii de negociere


Succesul este beneficiul mutual. Dacă nu se 3. O mai bună înțelegere a relației dintre copii și
întâmplă astfel, am vorbi despre o competiție, nu adulți
despre o negociere. Competiția este o strategie
4. Urmărirea beneficiul reciproc în negociere
greșită pentru că în relațiile dintre tineri și
(win-win)
adulți, cu această atitudine, este foarte probabil
ca ambele părți să piardă. 5. Introspecție referitoare la viitor, inclusiv
viitoarea relație cu drogurile.

78
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

STUDII DE CAZ
să nu consume timp de 5 luni. A reluat apoi
Studiu de caz 1
consumul, iar la 2 luni de la reluarea consumului,
Iulian are 17 ani și este elev la un liceu din au aflat din nou părinții, iar Iulian a încercat iar
Constanța. Consumă ”etnobotanice” de 2 ani: la să renunțe. A reușit să nu consume timp de o
început ocazional, apoi zilnic. lună, după care a început să lipsească din nou de
Istoric familial: Provine dintr-o familie cu la școală și să se întâlnească cu prietenii acre
venituri medii. Este singur la părinți. Are o mamă consumau. Consideră că nu este greu să-ți
protectivă, care consideră că singura lui sarcină procuri droguri și nu sunt nici foarte
în familie este să învețe. De când a aflat de costisitoare.
consumul de substanțe, a mai adăugat o sarcină: Studiul de caz 2
să nu mai consume niciodată. În trecut a ascuns
Andrei are 17 ani și este elev de liceu. Consumă
în fața tatălui ”năzdrăvăniile” lui Iulian (altercații
etnobotanice de la 11 ani, la început ocazional,
la școală, absențe, note mici etc.). Tatăl este
apoi zilnic. Nu consideră că are sa a avut
autoritar, ori de câte ori Iulian face o greșeală,
vreodată o problemă privind consumul și nu a
considerată mare, îl bate. Ultima oară i-a
vrut să renunțe la consum niciodată.
învinețit ochiul, iar Iulian a trebuit să se ducă cu
ochiul vânăt la școală. În prezent niciunul dintre Istoric familial: Provine dintr-o familie cu
părinți nu are încredere că Iulian poate renunța venituri medii, mai are 4 frați (3 mai mari și unul
la consum. Datorită acestui fapt îl supraveghează mai mic). Părinții au aflat în urmă cu 1 an de
permanent, nu îl lasă nicio clipă singur. În pofida consumul de droguri. Încearcă să îl convingă să
acestor lucruri, Iulian își descrie familia ca fiind nu mai consume, însă Andrei spune ca ei și face
una ideală, în care nu ar schimba nimic. ca el...Nu petrec timp împreună, nici măcar nu
iau masa împreună. Părinții fac singuri tot în
Relația cu alte persoane semnificative: Este
casă, fără să îl implice și pe Andrei...consideră
atașat de un văr mai mare (23 ani). Consideră că
drept singurele responsabilități ale lui Andrei să
acesta este un model pentru el: deși nu lucrează,
meargă la școală și să nu mai consume droguri.
vărul său este respectat în cartierul său și, dacă
este nevoie, îți face dreptate singur, folosindu-se Relația cu alte persoane: Absentează mult de la
de violență. Părinții i-au interzis orice legătură școală, este în situație de corigență la mai multe
cu acesta, dar Iulian continuă să se vadă pe materii. De multe ori le spune părinților că
ascuns cu vărul său. pleacă la școală și se întoarce la ora la care
trebuie să termine cursurile, dar, de fapt, nu
Relația cu prietenii: Grupul său de prieteni este
ajunge deloc la școală.
format din adolescenți care consumă
etnobotanice. Nu consideră că acest lucru este o Relația cu sine: Nu are nicio preocupare în afara
piedică în renunțarea lui la consum. consumului. Dacă nu consumă se plictisește. În
anumite situații apelează la violență pentru a-și
Relația cu școala: Deși cu rezultate bune la
rezolva problemele (dacă îl jignește cineva, de
școală până anul acesta, în prezent se află în
exemplu).
situația de a fi exmatriculat din cauza absențelor.
Profesorii îl consideră un ”drogat”. Relație nici Relația cu drogul: Singura dată când a renunțat
bună, nici rea cu colegii. la consum a fost când s-a aflat în arest preventiv,
în urma unei tâlhării. Furase pentru a-și face rost
Relația cu sine: Persoană inteligentă, cu
de droguri...spune că își dorește să renunțe la
încredere redusă în sine, care încearcă să facă ce
consum, însă timpul liber și-l petrece cu prietenii
îi cer părinții, dar abandonează în final. În
care consumă și lipsește în continuare de la
anumite situații apelează la violență pentru a-și
școală.
rezolva problemele (exemplu: dacă îl jignește
cineva) și pentru a-și apăra imaginea. Nu Relația cu...legea: În prezent se află în
reușește să își comunice opiniile și să-și susțină supravegherea Serviciului de Probațiune,
punctul de vedere în fața părinților. Îi place pedeapsa putând fi revocată în instanță (se poate
muzica hip-hop și să scrie versuri pentru această întoarce la închisoare dacă nu respectă
muzică. A participat la un concurs de versuri. condițiile).
Relația cu substanța: În cei 2 ani de consum a
încercat să renunțe de 2 ori. Prima dată a reușit
79
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

MODULUL III

Prevenirea consumului de droguri prin activități extrașcolare:


Importanța prevenirii prin activități extrașcolare
Implicarea părinților
Proiectele educative de prevenire
Exemple de proiecte educative de prevenire a consumului de droguri

CAPITOLUL IX. IMPORTANȚA PREVENIRII PRIN ACTIVITĂȚI EXTRAȘCOLARE


Mediul non-formal, metodele interactive, eliminarea sau reducerea presiunii spațiului și timpului limitat
ajută mult în eficientizarea acțiunii de prevenire. Tema consumului de droguri poate fi abordată atât la
ora de dirigenție, la orele de consiliere și dezvoltare personală, cât și prin activități extracurriculare și
extrașcolare. Activitățile extrașcolare, inclusiv cele din săptămâna „Școala altfel”, creează un spațiu de
experimentare, în care cadrele didactice abordează un stil diferit, pot utiliza metode diferite și un limbaj
diferit. Ele oferă posibilitatea formării și exersării unor abilități de viață reale, care materializează și
complementarizează efortul de la clasă. Toate aceste avantaje sunt și mai evidente în cazul abordării unor
teme delicate sau sensibile, cum este încă problematica drogurilor în societatea românească. Un alt
avantaj major al activităților extrașcolare este posibilitatea implementării unor acțiuni complexe, care nu
au ca scop direct prevenirea consumului de droguri, ci exersarea acelor abilități de viață sau valori care îl
vor ajuta pe copil să spună „NU” când va fi necesar: capacitatea de a lua decizii, stima de sine, onestitatea,
comunicarea, respectul față de propria viață și sănătate, respectul față de familie, implicarea în viața
comunității etc.
Din păcate, în ciuda tuturor acestor beneficii evidente, activitățile extrașcolare în România sunt
implementate mai mult de nevoie decât din dorința concretă de a completa educația formală. Motivele
sunt variate și țin atât de sistem, cât mai ales de lipsa de voință sau motivație a oamenilor. Dintre aceste
motive amintim: insuficiente prevederi legislative care să încurajeze sau să ducă la creșterea interesului
pentru aceste activități, lipsa sprijinului conducerii unităților de învățământ, lipsa motivației cadrelor
didactice; bugetul aproape inexistent pentru astfel de activități; slaba pregătire a unor cadre didactice în
domeniul educației non-formale; comoditatea; salarizarea nemotivantă; lipsa culturii acestor activități la
majoritatea părinților; lipsa remunerării suplimentare sau a recunoașterii acestor activități; accentul pus
pe toate instituțiile de îndrumare și control exclusiv pe activitatea formală etc. În majoritatea unităților de
învățământ puținele cadre didactice care implementează astfel de activități se lovesc nu numai de multe
dintre piedicile de mai sus, dar și de lipsa de implicare și opoziția colegilor, inclusiv a conducerii.
Găsiți mai jos câteva exemple de activități extrașcolare implementate de cadre didactice din România,
prin care se exersează abilități de viață necesare oricărui adolescent sănătos. Legătura cu prevenirea
consumului de droguri poate fi făcută la finalul activităților, deși este de preferat ca această problematică
să nu fie abordată direct, ci prin debrifing. Fie că este vorba de educație interculturală, comunicare sau
autocunoaștere, astfel de activități au menirea de a duce la dezvoltarea emoțională a elevilor, aspect care
este prea puțin abordat în școala românească. Politica ultimilor ani la nivel mondial în materie de
prevenire a consumului de droguri este onestitate la nivel de informații și formarea sau exersarea acelor
abilități care îi fac pe tineri să ia decizii bune pentru viața și sănătatea lor. Indiferent de mediu, sex, vârstă
etc., tinerii se vor confrunta mai devreme cu decizia de a consuma sau nu (fie că este vorba de țigări,
alcool sau alte droguri). Important este ca noi să contribuim la construirea instrumentelor necesare
pentru a spune „nu”, în momentul deciziei nu vor fi alături de ei ca să îi sprijinim.

80
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 1: PARADA CULTURILOR

Titlul Parada culturilor


Tipul de
educaţie interculturală
activitate
Grup ţintă 40 elevi clasele VII - VIII
Profesor Paraschiv Paula Alice, Colegiul Național „Victor Babeș”, sector 2
Scop Promovarea și asumarea unor valori şi atitudini precum egalitatea, demnitatea,
toleranţa, solidaritatea.
 cultivarea la elevi a respectului pentru diversitate, toleranţă, solidaritate;
 conştientizarea necesităţii relaţiilor dintre oameni;
Obiective
 stimularea participării şi acţiunii în sensul promovării principiilor unei societăţi
interculturale și al combaterii discriminării şi intoleranţei.
 dobândirea unor abilităţi de comunicare interculturală;
 creşterea interesului pentru desfăşurarea de activităţi dedicate educaţiei
Rezultate
interculturale;
aşteptate
 depăşirea stereotipurilor și prejudecăţilor, combaterea discriminării,
marginalizării şi izolării.
Resurse de
1 lună
timp

SCENARIU:
În perioada premergătoare derulării activităţii, pentru a cunoaşte obiceiuri, tradiţii sau moduri de viaţă
specifice unor comunităţi multietnice/ multiculturale, elevii implicaţi în proiect primesc sarcina de a
călători, real sau virtual, în spaţii, locuri reprezentative pentru cultura comunităţilor etnice dintr-o
anumită regiune (muzee etnografice, case memoriale, lăcaşuri de cult, întâlniri cu membri marcanţi sau
lideri ai comunităţilor, asistare/ participare la evenimente din viaţa comunităţilor etc.).
Folosind informaţiile culese elevii, îndrumaţi şi sprijiniţi de responsabilul de activitate, vor realiza o
expoziţie de artă plastică (desen, pictură, colaj, grafică). Lucrările vor prezenta aspecte ale vieţii cotidiene
ale comunităţilor etnice care trăiesc pe teritoriul judeţului (ocupaţii, obiceiuri, tradiţii specifice) cu scopul
de a cultiva participanţilor la activitate respectul pentru diversitate, toleranţă, solidaritate. Elevii vor
realiza interviuri cu participanţii la activitate, interviuri care se vor regăsi în filmul proiectului. Invitaţii îşi
vor lăsa impresiile în jurnalul de reflecţie.
MONITORIZARE:
Pe parcursul derulării proiectului vor fi întocmite rapoarte de evaluare şi fişe de evaluare pentru a urmări
modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile şi cum lucrează participanţii la activităţi.
Pentru o bună implementare a proiectului se va urmări, de fiecare dată, agenda activităţii şi vor fi
propuse, acolo unde este cazul, măsuri ameliorative pentru îmbunătăţirea rezultatelor. Vor fi urmărite
consecinţele activităţilor și comunicarea între responsabili şi participanţii la activităţi.
EVALUARE:
În urma fiecărei activităţi se vor realiza chestionare care să releve gradul de implicare al fiecărui
participant la activitate. Elevii vor realiza interviuri cu participanţii şi invitaţii la activităţi, interviuri care
vor face obiectul jurnalului de reflecţie. De asemenea, elevii vor filma și fotografia fiecare activitate pentru
a realiza filmul proiectului şi albumul foto al fiecărei activităţi. Responsabilii activităţilor vor întocmi
portofolii care vor cuprinde realizările elevilor, părinţilor și cadrelor didactice cuprinse în proiect.

81
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 2: FESTIVAL DE MUZICĂ FOLK


Titlul Proiectarea şi organizarea unui festival de muzică folk
Tipul de festival
activitate
Grup ţintă elevi de gimnaziu și liceu din școli, licee, palate și cluburi ale copiilor
Profesor Ștefan Elena, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr”, sector 5
Scop Educaţia cultural artistică a elevilor
 promovarea poeziei și a muzicii folk (în condiţiile în care muzica folk are
mai puţini adepţi comparativ cu alte genuri muzicale)
 promovarea activităţilor culturale ca formă de educaţie alternativă;
 promovarea şcolii drept o instituţie care oferă acces la valorile culturale;
Obiective
 oferirea unor metode alternative de petrecere a timpului liber;
 comunicarea ca proces interacţional în variate procese sociale;
 formarea competenţelor manageriale, organizatorice şi de participare
civică la elevi.
Rezultate participarea unui număr de minim 20 interpreți individuali și a 10 grupuri de
aşteptate elevi
Resurse sală de spectacol, premii, recompense pentru juriu, calculator, programe de sală,
materiale afişe, diplome
Resurse de
un an şcolar
timp
SCENARIU:
Stabilirea obiectivelor
Scopul organizării unui festival poate fi descoperirea de talente, recunoaşterea muncii elevilor şi
profesorilor, educaţia culturală a elevilor, popularizarea unei instituţii în comunitate. Toate obiectivele
pot fi propuse în acelaşi timp dar numai unul va fi îndeplinit în totalitate. Dacă obiectivul, numit principal,
va fi popularizarea unei instituţii în comunitate atunci se va accentua pe invitaţii la festival şi pe
publicitate. Dacă se alege descoperirea de talente, la nivelul unei şcoli sau a unui oraş se doreşte ca în
viitor elevii selectaţi să fie promovați. Recunoaşterea muncii elevilor şi profesorilor presupune o finalitate
încununată cu premii, diplome de participare și promovarea acestora în media audio sau spectacole cu
profesioniști în domeniu.
Obiectivul comun tuturor festivalurilor de educare prin cultură este condiţia ca reprezentările să fie de
calitate. Funcţie de obiective, un festival poate fi organizat la nivelul unităţii de învăţământ, oraş, judeţ,
naţional sau internaţional.
Elaborarea regulamentului de participare
Regulamentul trebuie să conţină obligatoriu: organizatorul, vârsta participanţilor, tipul de producţii
admis, timpul maxim acordat participanţilor, membrii componenţi ai juriului, secțiunile festivalului
(interpretare, creație, grupe de vârstă, tipul de unități de învățământ, etc.), tipul de premii acordate (în
funcție de secțiunile festivalului), modul de preselecţie (dacă este cazul), modul și termenul de înscriere,
cerinţele speciale ale organizatorului.
Indiferent de obiectivele propuse şi nivelul la care se organizează festivalul, un regulament clar, coerent,
scuteşte organizatorul de posibile contestaţii şi ajută participanţii să respecte disciplina evenimentului.
Regulamentul este obligatoriu însoțit de o fișă de înscriere.

82
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anunţarea posibililor participanţi, înscriere


Anunţurile se fac în mai multe moduri pentru a avea acces cât mai multe persoane la el. Poate fi ales
internetul, faxul, mass-media, grupuri mobile de persoane. Anunţul să fie conceput de o singură instituţie
sau persoană, pentru a nu exista informaţii contradictorii.
Modalităţi de preselecţie
Preselecţia poate fi realizată prin vizionare directă a producţiilor sau prin ascultarea/vizionarea unor
înregistrări audio/video. La sfârşitul prezentărilor membrii juriului vor explica celor respinşi cauzele iar
celor admişi pentru faza următoare ceea ce trebuie să îmbunătăţească la calitatea reprezentațiilor.
Fiecare participant trebuie să primească asigurări privind importanţa muncii depuse indiferent de
rezultatul obţinut și indicaţii pentru perfecţionarea activităţii în vederea unor participări viitoare.
Stabilirea juriului: Membrii juriului trebuie să fie format din persoane pregătite în domeniul muzicii
folk, actoriei, jurnaliști specializați în muzica folk, profesori de muzică.
Finanţarea unui festival: Pentru organizarea unui festival vor fi gândite cheltuieli privind: consumabile
pentru afişe, programe de sală, invitaţii tipărite, diplome, mapa juriului, premii. Pentru evenimentele
organizate la nivel de judeţ/ național/ internaţional apar în plus: cazarea și masa participanților, plata
juriului, chiria sălii, onorariul pentru cei care deservesc sala și scena, protocol, transport.
Finanţarea se face prin atragere de donaţii şi sponsorizări, parteneriate, aplicaţii de proiecte la diverşi
finanţatori naţionali sau internaționali. Această etapă cere o pregătire specială şi pentru ea se stabilește
un timp. Pentru o deplină reuşită este obligatorie existenţa unui portofoliu care va fi prezentat de
solicitant fiecărui posibil finanţator.
Promovare: Viaţa unui festival este întreţinută de publicitate care poate fi făcută în presa scrisă, audio,
video, internet, prin afişe puse la loc vizibil. Trebuie făcută înaintea, în timpul și la sfârşitul festivalului. Se
recomandă parteneriat media pentru asigurarea minimei publicităţi.
Alegerea sălii de spectacol: În funcţie de nivelul festivalului, sala poate fi o sală nonformală de tipul sălii
de festivităţi, poate fi sala unui teatru profesionist, club sau Palat al Copiilor. Importantă este acustica,
locurile pentru spectatori, lumina, sonorizarea. În spectacol participanții se vor acompania și vor
interpreta live.
Managementul resurselor umane
Organizarea unui festival implică:
- stabilirea echipei de lucru în care sarcinile să fie echilibrat distribuite în funcţie de abilităţile și
competenţele fiecărui membru al echipei. Pentru finanţare vor fi desemnaţi membri care au cunoştinţe,
experienţă în colectare de fonduri, persoane empatice, comunicative.
- afişele, programele, invitaţiile vor fi în grija unor graficieni, informaticieni, elevi sau se poate
apela la serviciile unei firme specializate (de preferat partener). Este recomandat ca din echipa de
organizare să facă parte elevi, mai ales pentru atragerea sponsorilor, publicitate și organizarea
spectacolului.
- se vor stabili echipe mixte (profesori și elevi) pentru dirijarea trupelor spre scenă, persoane
responsabile cu direcţia de scenă, distribuirea programelor de sală, asigurarea protocolului, discuţii cu
reprezentanții mass-media.
Programe de sală, afişe, diplome, invitaţii: Programele de sală conţin obligatoriu: titulatura
festivalului, juriul, sponsorii, participanţii, locul de desfăşurare, orarul producţiilor, organizatorii. Afişele
dau informaţii despre: titulatura festivalului, sponsori, locul de desfăşurare, orele de desfăşurare,
organizatori.
Portofoliul unui festival: Este necesar pentru presă, pentru sponsori și comunitate, dar şi pentru o
arhivă a festivalului dacă presupune mai multe ediţii. Portofoliul conţine: afişe, programe de sală, liste cu
sponsori, liste cu membrii juriului, fotografii din alte ediţii sau preselecţii, articole din presa scrisă, lista cu
premiile oferite, aprecieri ale participanţilor, spectatorilor, membri ai juriului.

83
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Feedback: După festival, echipa discută despre punctele slabe şi tari ale evenimentelor, colectează
materiale din presă, fotografii, mulţumeşte în scris co-organizatorilor, sponsorilor, juriului, celor care au
contribuit la reuşita manifestării, sărbătoreşte reuşita acestuia. Participanţii sunt rugaţi să-şi exprime
părerile apreciative sau critice despre festival.
Impact
 Elevi: sporirea motivaţiei învăţării, implicarea activă în propria devenire, schimbarea statutului
personal în comunitatea din care provine, descoperirea capacităţilor, competenţelor proprii.
 Profesori: îmbunătăţirea prestaţiei didactice, relaţionare cu colegii din județ/ţară/alte țări.
 Părinţi. Implicarea în viaţa şcolară a copilului, susţinerea pasiunii acestuia pentru muzica folk.
 Şcoala: diversificarea ofertei de activităţi extraşcolare oferită elevilor.
 Comunitate: implicarea în viaţa şcolii prin susţinerea proiectului.

ACTIVITATEA 3: ELEVI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII


Titlul Spune stop discriminării!
Tipul de educație civică (curs)
activitate
Grup ţintă elevi clasele IX-XII

Profesor Kirsteuer Rodica și Crețu Nicoleta Laura, Colegiul Naţional „Victor Babeş”, sector 2

Scop Diminuarea atitudinilor discriminatorii ale elevilor liceului.


 să se cunoască și să își crească stima față de sine;
 să îi respecte pe ceilalți;
Obiective
 să accepte și să valorifice conflictele;
 să îi accepte pe cei diferiți de ei.
 scăderea numărului de situații conflictuale violente;
Rezultate
 acceptarea diferențelor;
aşteptate
 scăderea numărului de comportamente discriminatorii.
Resurse fișe de lucru, instrumente de scris și desenat, cretă colorată, copiator, sală de clasă,
materiale retroproiector.
Resurse de timp 11 ore

SCENARIU:
Prezentare: Cele mai multe comportamente discriminatorii se datorează stereotipiilor și prejudecăților
culturale acceptate necritic. Acest curs își propune să îi ajute pe elevi să dobândească o mai bună
cunoaștere de sine și, ca rezultat, o stimă și încredere în sine mai crescute. Aceasta este baza pentru
acceptarea unor relații de colaborare cu ceilalți, chiar și în situații conflictuale, situații ce vor fi tratate ca
situații normale de viață. Elevii vor învăța să vadă în celălalt, indiferent de caracteristicile fizice, psihice
sau culturale, un partener egal în situații de învățare, de muncă.
Activitatea are la bază cartea „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față
conflictelor”, al cărei autor Daniel Shapiro oferă o serie de activități ce se pot constitui într-un program de
educare a elevilor pentru a scădea incidența comportamentelor violente sau autoviolente datorate lipsei
de înțelegere a conflictelor de diferite etiologii. Fiecare profesor poate adapta activitățile în funcție de
numărul de ore și scopul principal al activității.

84
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Programul:

Nr. Numele activității Obiective Scopul


Să descrie experiențe pozitive și negative Creșterea încrederii în sine și în cei
1 MUNȚI și VĂI care i-au influențat. cărora le împărtășim evenimente din
Să relateze evenimente din viața lor. viața noastră.
Să explice diferența dintre o concepție Creșterea capacității de a înțelege că
pozitivă și una negativă asupra vieții. rezonanța afectivă poate fi diferită
2 EU și OGLINDA
Să scoată în evidență aspecte pozitive ale față de același eveniment și că ea
unor situații negative. poate fi controlată.
SCAUNUL ÎN Să definească conceptul de respect de sine. Să înțeleagă că respectul de sine este
3 CARE TE SIMȚI Să explice în ce fel este legat conceptul de factor major în interacțiunile cu
BINE respect de sine de conflicte. ceilalți.
DIFERENȚE Să înțeleagă că diferențele nu sunt rele și că Să accepte ca firești asemănările și
4
ASEMĂNĂTOARE nu țin de reaua voință a celorlalți. diferențele dintre oameni.
Să înțeleagă ce înseamnă un stereotip.
DESPRE Să aibă o atitudine critică față de
5 Să vadă avantajele și dezavantajele
STEREOTIPURI stereotipii.
stereotipiilor culturale.
Să înțeleagă că trăsăturile care ne aduc
împreună sau ne separă sunt, în cele mai
DE ACEEAȘI multe cazuri, întâmplătoare cum e Să vadă în cauzele discriminărilor
6 PARTE A vecinătatea, culoarea pielii, salariile forțe întâmplătoare care pot fi
DRUMULUI părinților și că unele se pot schimba. conștientizate și controlate.
Să înțeleagă conceptele de etnocentrism,
naționalism și discriminare.
Să înțeleagă că prejudecățile duc la
FORMELE și discriminare. Să se sensibilizeze față de situațiile și
DIMENSIUNILE
7 Să exemplifice tipuri de prejudecăți. persoanele discriminate datorită
MULTIPLE ALE
Să înțeleagă cum îi afectează prejudecățile prejudecăților.
PREJUDECĂȚILOR
pe cei discriminați.
SURSELE Să identifice cauzele conflictelor. Să înțeleagă natura conflictelor,
8
CONFLICTELOR. pentru a le aborda corect.
Să identifice modelele culturale care îi Să conștientizeze patternurile
OCHI PENTRU influențează în abordarea conflictelor. comportamentale pe care și le-au
9 OCHI. Să identifice cât mai multe proverbe care însușit și care se dezvoltă automat în
pot fi moto-uri pentru atitudinea lor în conflict pentru a dobândi un control
conflicte. mai bun în conflicte.
UNDE NE Să realizeze locurile unde văd acte violente. Să își identifice sursele
10 ÎNTÂLNIM CU Să înțeleagă influența unor astfel de comportamentului agresiv sau
VIOLENȚA? „întâlniri”. autoagresiv.
Să cunoască drepturile fundamentale ale
omului și ale copilului.
SCUTUL MEU DE Să înțeleagă că drepturile nu sunt dorințe Să învețe un tipar de comportament
11
PROTECȚIE arbitrare. util pentru conflict.
Să trateze drepturile ca pe un ghid de
comportament în caz de conflict.

85
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru 1
MUNȚI ȘI VĂI

Data nașterii elevului Data curentă a activității

Evenimente pozitive:

Evenimente negative:

Fișa de lucru 2
EU ȘI OGLINDA
Situația: ___________________________________________________________________
Interpretare pozitivă:....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
Interpretare negativă:.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................

Fișa de lucru 3
SCAUNUL ÎN CARE TE SIMȚI BINE
Descrierea activității:
Doi elevi primesc 2 bilețele, unul cu situații pozitive de genul: mama te-a lăudat, ai luat o notă mare, ai
primit un cadou neașteptat, celălalt cu situații negative: mama te-a certat, ai luat o notă mică, ai pierdut
un obiect drag.
Fiecare elev este rugat să-și însușească rolul și să povestească cum se simte.
Elevii sunt rugați să intre în clasă unde vor găsi un scaun pe care scrie “Scaunul pe care mă simt bine” și
sunt rugați să se certe pentru el.
Experimental se poate repeta de două, trei ori.
Clasa va discuta situațiile răspunzând la întrebările:
 Cine are o stimă de sine mai scăzută?
 Cum reacționează cei cu stimă scăzută de sine în conflict?
 Credeți că un bătăuș are un respect de sine crescut?
 Ce se întâmplă dacă doi oameni cu stimă de sine ajung în conflict?
 Dar dacă au amândoi stimă scăzută față de sine?

86
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru 4
DIFERENȚE ASEMĂNĂTOARE

NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________


DATA: _________________

Categoria căreia îi aparții Asemănări Deosebiri

1. 1.
Membru al familiei 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Prieteni 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Animale 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Oameni de alte religii 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Oameni din alte țări 2. 2.
3. 3.

87
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru 5

DESPRE STEREOTIPURI

NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________

DATA: _________________

A gândi prin stereotipuri înseamnă a presupune că membri unui grup au aceleași calități. Când cineva
recurge la stereotipuri presupune că niciun membru al grupului nu este diferit de ceilalți membri.
Ne întâlnim zilnic cu oameni care sunt victime ale stereotipurilor.
Care sunt stereotipurile despre:
 Un elev deștept:
 Un elev cu note slabe:
 Un profesor:
 Un părinte:
 Un star rock:
 Un fanatic religios:
 Un om sărac:
 Un om bogat:
 persoană în vârstă:
 Un băiat de vârsta voastră:
 fată de vârsta voastră:
Au fost stereotipurile la fel?

_________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________

Cum îi afectează pe cei vizați?

_________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________

Cum influențează comunitatea?

_________________________________________________________________________________________________________________________

______________________________________________________________________________________________________________

88
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru 6
DE ACEEAȘI PARTE A DRUMULUI
Descrierea activității:
Se trasează o linie în mijlocul clasei. Toți elevii sunt într-o singură parte. Apoi elevi sunt rugați să treacă în
partea cealaltă în funcție de:
 au frați mai mici
 au un animal în casă
 țin mâinile în buzunar
 merg cu bicicleta
 le place să cânte
 merg la aceeași școală
 portă ochelari
 se înfurie ușor
 locuiesc la cel mult 30 de minute de școală
 au ceas
 le place să se scoale devreme
 le place să stea treji până târziu
Întrebări
De fiecare dată, elevii au fost de aceeași parte a drumului?
Ce îi face asemănători pe cei din aceeași țară sau de aceeași etnie?
Prin ce diferă de alte naționalități sau etnii?

Fișa de lucru 7
FORMELE și DIMENSIUNILE MULTIPLE ALE PREJUDECĂȚILOR
NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________
DATA: _________________
Ce este prejudecata? _________________________________________________________
Scrieți pentru fiecare tip de prejudecată, indicat mai jos, cine ar putea să și-o exprime
1. Prejudecăți legate de vârstă:
2. Prejudecăți legate religie:
3. Prejudecăți legate de etnie:
4. Prejudecăți legate de naționalitate:
5. Prejudecăți legate de aspectul fizic:
6. Prejudecăți legate de sex:
7. Prejudecăți legate de situația economică sau clasa socială:
8. Prejudecăți legate de rasă:
Când sunt prejudecățile periculoase?_____________________________________________

89
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru 8
SURSELE CONFLICTELOR
NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________
DATA: _________________
1. În legătură cu ce avem conflicte?
2. Alegeți care sunt sursele conflictelor voastre:
nevoile percepții interese resurse nevoi
valori diferite
fundamentale diferite diferite limitate psihologice
3. Scrie o poveste a unui conflict.

Fișa de lucru 9
OCHI PENTRU OCHI
Activitatea 1.
Scrieți cât mai multe proverbe ce ghidează rezolvarea unui conflict.
Activitatea 2
Cine ne influențează comportamentul prin mesajele transmise zilnic?
Activitatea 3
Scrieți mesaje primite din partea:
 Familiei:
 Școlii:
 Prietenilor:
 Mass mediei:
 Comunității:
Activitatea 4
Se pot contrazice mesajele? Cum alegem între ele?

90
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișa de lucru 10
UNDE NE ÎNTÂLNIM CU VIOLENȚA?
NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________
DATA: _________________
1. Ce este violența?
2. Care sunt comportamentele violente?
3. Când te simți agresat?
4. Completați tabelul:
Violența Cum a fost rezolvată Alte moduri de
Persoanele Împrejurările
observată situația rezolvare

Fișa de lucru 11
SCUTUL MEU DE PROTECȚIE
Activitatea 1
Completați: Fiindcă sunt om eu merit…
Activitatea 2
Care din dorințele de mai sus le merităm tot timpul? Sunt ele drepturile noastre?
Activitatea 3
Indică trei drepturi fundamentale ale omului și trei drepturi ale copilului.

91
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CAPITOLUL X. CAPITOLUL VIII: IMPLICAREA PĂRINȚILOR

Relația dintre părinți și copii a fost, dintotdeauna, una specială. Cu bune, cu rele, atât părinții, cât și copiii,
au găsit o cale de mijloc prin care să se înțeleagă, în ciuda tuturor divergențelor care apar în orice familie.
Atunci când ambele „tabere” conlucrează pentru binele suprem al familiei, lucrurile nu au cum sa nu iasă
bine, mai ales că părinții au fost și vor fi mereu acolo, lângă copil, atunci când acesta va avea nevoie de ei,
fie chiar și cu o vorbă bună, de încurajare, că totul va fi bine, într-un fel sau altul.
Aflați în postura de părinți, cei doi adulți ai casei sunt datori a se îngriji de bunăstarea copilului, atât cea
materială, dar mai ales cea intelectuală, creierul trebuind a fi stimulat la tot pasul, pentru a ajuta
dezvoltarea neuronală a copilului, în special în perioada adolescenței, când tânărul se afla în plin
proces de autocunoaștere, deci are mare nevoie de sfaturi și îndrumări în soluționarea dilemelor
existențiale cu care se confruntă, în principal din pricina fluctuațiilor hormonale care îl debusolează și îl
fac să se simtă nesigur pe lume și în primul rând pe sine.
Fiind prezenți la fiecare pas important din viața copilului lor, părinții observă evoluția acestuia în timp,
multe dintre alegerile pe care adolescentul le face fiind influențate chiar de către ei, cei ce sunt adevărate
modele în ochii copilului. Copiii au nevoie de modele pozitive. Tânărul pornește în viață cu bagajul de
cunoștințe pe care și le-a însușit în intimitatea căminului, astfel că aici se pun adevăratele baze ale
adultului de mâine. Dacă părinții se comportă într-o manieră care să ajute copilul copilul să tragă
învățămintele pe care le-ar putea folosi la rândul său în viață, atunci acesta se va ghida instinctiv dupa
coordonatele pe care părinții săi i le-au servit în mod indirect, prin puterea exemplului personal.
În adolescență e normală o oarecare depărtare a copilui față de părinți, tocmai din cauza faptului
ca viața sa socială se intensifică, astfel că ajunge să cunoască oameni noi, prin care se întrezăresc tot
felul de oportunități de relaționare în diferite medii, care nu îi erau accesibile până atunci, în mare parte
din cauza vârstei. Nu ar trebui să fie însă un motiv de îngrijorare pentru părinte, mereu va ocupa un loc
special în viața fiului sau fiicei sale, însă, uneori, trebuie să aibă tăria de a admite ca nu va fi tot timpul o
prioritate. Mai devreme sau mai târziu, adolescentul se va centra pe propia persoană și pe dezvoltarea
sinelui. De aceea exagerările nu își au rostul căci, venind din partea adulților, l-ar putea inhiba pe copil
sau chiar îndepărta definitiv de cei care l-au crescut.
Superprotectivitatea față de propriul copil nu are nici o justificare în momentul în care acesta a crescut
suficient pentru a își purta singur de grijă. Cu toate ca cei mici vor fi întotdeauna copiii noștri, odată cu
înaintarea în vârsta, intelectul li se dezvoltă și responsabilitățile cresc, iar copilul trebuie să le
conștientizeze și să și le asume. Acest lucru nu se va întampla dacă adolescentul este cocoloșit și trăiește
liniștit cu gândul că, oricând, altcineva îi va duce la îndeplinire îndatoririle pe care el singur și le-a
asumat. Inițiativa, curajul și avântul nu trebuie înfrânate, chiar dacă părintele dorește doar să fie
prevăzător, pentru a-și feri copilul de la diferite pericole. Chiar dacă pare greu de crezut, uneori,
adolescentul ajunge să înteleagă și să învețe pe propria piele mult mai bine dacă el
experimentează și trăiește acel lucru de care părinții l-au prevenit dintotdeauna.
Severitatea nu are ce caută în psihologia de viață a unui părinte care afirmă că vrea să aibă o relație
deschisă cu copilul său, care să se bazeze pe încredere și respect reciproc. Dacă ridică tonul la copil
pentru a se impune, este un semn clar că părintele trebuie să își îmbunătățească argumentele pentru a fi
luat în serios de propriul copil. Nu el este de vină pentru că părintele nu reușește să străbată bariera ce îl
impiedică să ajungă la el și să discutte sincer. Nu va reuși, în nici un caz, să îl apropie de el/ea dacă îl
șantajează sau îl amenință că îi va lua bucuriile de zi cu zi. Banii, din nou, nu ar trebui să fie o condiționare
între părinte și copil. Cel puțin la nivel teoretic, copilul nu primește bani dacă face doar ce și cum dorește
părintele. El trebuie recompensat pentru că merită, nu pentru că a reușit să se strecoare pe sub pielea
părintelui și să îi gâdile orgoliul într-un mod plăcut, care să îl facă să trăiască cu falsa impresie că nimeni,
în lume, nu mai are o așa minunăție de copil.
Afectivitatea exagerată, pe lângă faptul că îl inhibă, îl face și să se simtă prost, în momentul în care e
afișată în public, ocazie cu care adolescentul se eschivează și face tot ceea ce e nevoie pentru a scăpa de
gesturile sufocante și pline de dulcegării. Așa cum nimănui nu îi place să fie prins, tras și strâns de obraji

92
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

de către rudele mai în vârsta, așa nici adolescentului nu îi sunt tocmai pe plac toate acele dovezi de
afecțiune care, deși adevărate, provenind din străfundul inimii părintelui, sunt de o vădită exagerare.
Nepăsarea din partea părinților nu este nici ea de dorit. Chiar dacă există o maximă încredere în copil, nu
ar strica o verificare despre ce, cum, când, unde și cu cine face. O invitație prietenoasă la confesiune este o
bună soluție în primă fază, însa prea puțini părinți sunt într-atât de norocoși încât copilul lor să
îmbrățișeze această idee, așa că s-ar putea să fie necesară și puțină muncă de detectiv, chiar și de teren,
pentru a lua contact direct cu lumea pe care tânărul și-a creat-o, dincolo de pereții casei în care locuiesc
cu toții.
Ce atitudine ar trebui să adopte părinții?
În momentul în care între cei doi părinți apare o ruptură, procesul decizional este grav afectat, iar copilul
observă rapid asta, știind cum să acționeze în viitoarele sale încercări de înduioșare a unuia dintre cei doi
părinți, în general la cel în cazul căruia ar obține o izbândă mai ușoară. Indiferent că formează o familie
tipică, tradițională, sau sunt separați în fapt, părinții trebuie să păstreze un dialog continuu și deschis, de
dragul copiilor. Niciodată nu trebuie să se saboteze unul pe altul, căci pe această cale nu ar câștiga
afecțiunea necondiționată a copilului, ci acesta ar profita doar de părintele „slab”.
Intimitatea oricarei persoane este un aspect crucial pentru aceasta, în special în cazul adolescenților, care
au ajuns la acea etapă din existența lor în care conștientizează cine sunt și cum funcționează corpul și
mintea lor. Pentru a întrepătrunde adevăratul sens al acestor probleme existențiale, copilului îi trebuie
timp și, în primul rând, spațiu pentru a se desfășura, pentru a medita, doar el cu gândurile sale. Atunci
când dă semne clare că ar prefera să stea puțin singur pentru a obține o perspectivă mai clară asupra
realității ce îl înconjoară, trebuie lăsat singur. Chiar dacă este îngrijorat, părintele trebuie să evite să
umble prin lucrurile adolescentului, cu siguranță are metode prin care sa verifice acest lucru și nu e deloc
de dorit adolescentul să trăiască cu gandul că părinții îl spionează. În majoritatea cazurilor, el va începe să
se ascundă de părinți, ceea ce va deteriora rapid relația cu aceștia.
Orientarea sexuală este o alta chestiune problematică cu care se confruntă majoritatea tinerilor din
zilele noastre. Oricat ar fi de spinoasă aceasta problema, copilul nu va gasi o soluție la ea decât dacă
părintele are încredere în el că va reuși să se înteleagă și să facă alegerile care să i se potrivească cel mai
bine. Oricât și-ar dori ca adolescentul să aleagă calea care, consideră părintele, e cea „dreaptă”, asta nu se
va întampla doar pentru ca așa doresc părinții. Cel mult părinții pot acorda adolescenților informații,
răbdare, încredere, timp, pentru că această decizie este, de obicei, una definitivă și nu trebuie exersată
nici un fel de presiune.
Anturajul este ca o a doua familie pentru copil, așa că acesta trebuie respectat, încurajat chiar să fie
introdus și în universul familial, de acasă. Pentru a înțelege mai bine preocupările copilului, trebuie privit
puțin în grupul său de prieteni, căci cu aceștia el a ales să se însoțească, deci cu ei rezonează și ei toți se
aseamană. Uneori, părinții ajung să nu se înțeleagă cu copilul pentru faptului că nu sunt de acord cu
persoanele în compania cărora își petrece timpul liber. Din nou, nu îi pot noi alege ei amicii, deși unele
sfaturi gratuite putem toți lansa în calitatea de părinți. Copilul nu trebuie presat, el trebuie lăsat să se
convingă de calitatea oamenilor din jurul său. Orice s-ar întâmpla, oricând va gasi niste prieteni de
nădejde în părinții săi, căci prietenia dintre părinți și copii e una necondiționată, care poate strabate toate
granițele și toate distanțele.
Respectul și onestitatea se câștigă! Dacă părintele se așteaptă la respect, el trebuie să-l ofere mai întâi. E
important să i se permită să fie sincer, așa încât să nu îi fie frică să vină acasă și să spună ce are pe suflet,
chiar dacă adevărul ar putea fi dureros sau umilitor, dând falsa impresie că putea fi un părinte mai bun.
Întotdeauna este loc de mai mult, mai bine, așa că oricând părintele poate începe să recupereze timpul
alături de fiul sau fiica sa, atât timp cât se va asigura ca, printr-o atitudine caldă și prietenoasă, îi menține
copilului dorința și plăcerea de a se reîntoarce mereu la părintele său drag și înțelegător, în special în
situații dificile sau când are nevoie de sprijin și sfaturi.

93
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 1: CONTROLUL COMPORTAMENTULUI

Tipul de activitate Lectorat cu părinții


Tema Controlul comportamentului
Motto: „Nu există prietenie sau dragoste mai mare ca aceea a unui părinte
pentru copilul său.” Henry Ward Beecher
Grup ţintă Părinții elevilor clasei a IX-a
Profesor Elena Ștefan, Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” București
Scop Părinții să înțeleagă capcanele realității în care trăiesc, lipsa timpului acordat
propriilor copii și controlul excesiv al comportamentului copilului.
Obiective  identificarea multitudinii de cauze care pot genera conflicte în familie din
cauza controlului excesiv;
 acceptarea existenţei unor situații specifice pentru controlul
comportamentului şi acceptarea acestora fără a dezvolta stări conflictuale;
 menţinerea relaţiilor specifice uni climat familial echilibrat;
 identificarea soluţiilor cât mai variate şi cât mai apropiate de modul în
care ar reacţiona părinţii în mod real, dacă ar trăi situaţia unui adolescent.
Rezultate așteptate Îmbunătățirea relațiilor în familiile elevilor și cunoașterea „adolescentului
din casă”.
Resurse necesare Chestionar, fișă
Resurse de timp 1h, 1,5 h

SCENARIU DIDACTIC:
1. Se comentează cu părinții pe tema controlului comportamentului
Nevroza majoră din societatea occidentală (dar din păcate și în România) este dependenţa: dependenţa
de performanţă – fie ea socială, şcolară, profesională; dependenţă de ceea ce gîndesc sau spun alţii despre
noi, de înfăţişarea fizică, de statut, de posesiunile materiale; dependenţă de a fi preţuiţi, iubiţi, acceptaţi,
lăudaţi şi confirmaţi de alţii şi dependenţă de succes.
Pe cealaltă faţă a monedei dependenţei se află frica: frica de eşec, de a ne face de rîs, frica de noi
provocări şi experienţe, frica de a nu fi agreaţi, acceptaţi, apreciaţi, confirmaţi şi preţuiţi de alţii, frica de
pierderea statutului, de pierderea posesiunilor materiale şi pierderea prestigiului.
Comportamentul este mijlocul prin care explorezi lumea, o percepi şi înveţi despre ea; el nu adaugă
niciun dram valorii tale ca persoană. Părinții de adolescenți nu trec întotdeauna cu ușurință peste criza
vârstei mijlocii, în această etapă aceștia:
 conștientizează faptul că timpul este limitat;
 percepe brusc efemeritatea timpului;
 își reevalueaza ambițiile și prioritățile personale și profesionale;
 sunt la o vârstă a bilanțului, o vârstă la care gândirea și reflecțtia devin mijloacele prevalente de
control.
Pe lângă toate acestea, părinții se confruntă brusc cu o întreagă serie de sarcini noi:
 trebuie să treacă treptat de la o relație de tipul părinte-copil la o relație adult-adult;
94
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

 tatăl/mama va trebui să renunțe la proiectarea unei părți a propriilor dorințe infantile asupra
copilului, să renunțe de asemenea la satisfacția pe care le-o oferă „omnipotența parentală”;
 părinții se confruntă dintr-o dată cu explozia pulsională a adolescentului;
 explozia pulsiunilor și mecanismele de apărare ale adolescentului, îi pot aminti adultului propria
adolescență și să determine la acesta o creștere a angoasei și o întărire a propriilor apărări, în cazul în
care acesta nu poate tolera rememorarea la care este inevitabil supus.
Tema controlului comportamental nu se referă doar la gestionarea activităţii copiilor, ci include și
modul în care îşi controlează părinţii propria conduită. În ce priveşte impulsurile psiho-biologice, adulţii
trebuie să dea exemplu de gestionare a comportamentului înainte să le ceară copiilor acest lucru.
Distincţia dintre comportamentul de acasă și cel din afara familiei este importantă; ceea ce este
acceptabil acasă poate să nu fie tolerat în afara ei. În plus, uneori copilul poate fi „înger pe stradă“ și
„diavol acasă“ sau invers.
2. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Exemple de comportamente „scăpate de sub control” ale
părinţilor acasă” și se solicită acestora să identifice comportamentele (Anexa 1).
Se citesc răspunsurile părinților și se comentează: Controlul asupra copiilor nu este responsabilitatea
părinţilor. Nu e treaba părinţilor să-şi controleze copiii, fie acasă, fie în afara casei! Foarte probabil,
această concepţie este contrară experienţelor fiecăruia din copilărie și convingerilor celor mai mulți
părinţi. Totuşi, o cercetare mai atentă a practicilor tradiţionale de disciplinare arată că a face ca o
persoană să controleze altă persoană reprezintă o reţetă pentru conflict.
3. Mulţi adulţi și copii încearcă să dea vina pe alţii (poliţişti, agenţi de trafic, părinţi, profesori)
pentru sancţiune, dar trebuie arătat cu tărie că sancţiunea n-ar fi existat dacă s-ar fi făcut o alegere
responsabilă. Copiii învaţă repede că purtarea responsabilă le aduce privilegii, iar acţiunile iresponsabile
îi fac să piardă privilegii. Copiii încep de asemenea să înţeleagă că ei sînt cei care aleg riscul sancţiunii
cînd se poartă dificil. Sancţiunea nu trebuie niciodată să presupună retragerea iubirii şi a respectului;
relaţia trebuie să-şi păstreze mereu importanţa maximă, mai presus de orice altceva.
4. Cea mai distructivă formă de gestionare a comportamentului o constituie controlul imprevizibil,
prin care părinţii trec aleator de la rigiditate la spirit democratic şi la lipsă de control, astfel încît copiii nu
ştiu care sunt, cu precizie, limitele şi responsabilităţile în familie și în afara ei. Când funcţionează acest
sistem, copiii nu pot să-şi dezvolte nici sentimentul de securitate, nici încrederea în sine, iar nesiguranţele
din copilărie îi vor însoţi în adolescenţă şi, de multe ori, în viaţa adultă.
5. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Exemple de responsabilităţi în casă pentru adolescenți” (Anexa
2) și se comentează. O caracteristică a unui sistem eficient de gestionare a comportamentului este
consecvenţa reacţiei în raport cu situaţiile, cu persoanele responsabile şi cu copiii. Dacă cei doi părinţi au
sisteme diferite de responsabilităţi, copiii vor ajunge confuzi, fiindcă nu sunt siguri cărui părinte să-i dea
ascultare. În plus, la fel ca mulţi adulţi, copiii vor exploata astfel de vulnerabilităţi ale sistemului ca să
evite responsabilitatea. Aşa cum ştie fiecare părinte, copiii pot să folosească un părinte împotriva celuilalt
sau un profesor împotriva altuia. Nu are niciun rost să învinuieşti copilul pentru că exploatează o
asemenea portiţă de scăpare.
6. Se oferă părinților un chestionar care să le ofere ocazia de a reflecta cu privire la modul în care își
îndeplinesc responsabilitățile parentale (Anexa 3).
Posibile concluzii: Părinţii tind să nu dialogheze cu copiii, ci să dea îndrumări, să poruncească, să
sfătuiască, să admonesteze, să corecteze, să judece şi să eticheteze.
Iubirea necondiţionată nu înseamnă doar acceptare, afecţiune, confirmare și absenţa comparaţiilor, ci și
încurajarea comportamentelor care contribuie la construirea competenţelor, păstrînd totodată
delimitarea între comportament și persoană.

95
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 1: Exemple de comportamente „scăpate


de sub control” ale părinţilor acasă Anexa 2: Exemple de responsabilităţi în
 Strigatul la copii; casă pentru adolescenți
 Ordinele, dominarea și controlarea copiilor;  Să fie punctuali la masă;
 Folosirea sarcasmului şi a cinismului ca  Să se ridice din pat/ de la calculator/
mijloace de control; televizor cînd sînt strigaţi;
 Ridiculizarea, admonestarea, criticarea;
 Să mănânce fără grabă;
 Etichetarea copiilor drept „încăpăţînat“,
„obraznic“, „prost“, „leneş“, „bun de nimic“;  Să ceară voie ca să se ridice de la masă;
 Ameninţarea copiilor că părintele îi va  Să circule prin casă într-o manieră
părăsi; potolită;
 Ameninţarea de a trimite copiii de acasă;  Să-şi facă temele la ora programată;
 Ameninţarea fizică a copiilor;  Să comunice respectuos cu părinţii şi cu
 Violenţa fizică; ceilalţi membri ai familiei;
 Pedepsele disproporţionate pentru greşeli;  Să respecte bunurile altora;
 Îmbrâncirea şi zgâlţâirea copiilor;
 Să nu folosească bunurile altora fără a
 Compararea unuia dintre copii cu altul; cere voie;
 A avea un preferat evident în familie;
 Să vorbească folosind un volum
 A nu folosi prenumele copiilor; acceptabil al vocii;
 Stricteţea prea mare;
 Să răspundă pozitiv la solicitările din
 Aşteptările prea ridicate la adresa copiilor; partea părinţilor și a altor membri ai familiei;
 Lipsa de interes manifestă faţă de binele
copiilor;  Cînd sunt supăraţi sau furioşi, să ceară să
petreacă timp între patru ochi cu părinţii sau alţi
 A permite copiilor să evite responsabilităţi; membri ai familiei;
 A nu arăta afecţiune copiilor;
 Să participe la activități/ evenimente cu
 Pedepsirea greşelilor și nereuşitelor; colegi/ prieteni (sau cu adulţi!) într-un mod
 A nu cere scuze niciodată pentru greşeli; nepericulos;
 A nu spune „te rog“ şi „mulţumesc“ copiilor;  Să păstreze încăperile comune și spaţiul
 A reacţiona inconsecvent și imprevizibil la personal curate și ordonate;
comportamentele iresponsabile ale copiilor;
 Să accepte responsabilităţile casnice
 A permite copiilor să controleze părintele; alocate în mod corect (de exemplu, să spele
 A răsfăţa copiii şi a le face toate mofturile; vasele, să ducă rufele murdare în coş, să ajute la
 A le retrage copiilor iubirea; prepararea hranei, tunsul peluzei, aspiratul
 Folosirea tăcerii ostile în încercarea de a camerelor comune).
controla copiii.

96
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 3
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
1. Cine se ocupă în mod special de educația copilului?
mama tata ambii părinți altă persoană (cine?......................)

2. Care sunt cele mai eficiente metode pe care le folosiți cu copilul dvs. pentru a-l educa?
...........................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
3. Cât timp pe zi acordați copilului dvs. pentru a discuta sau face activități special cu acesta ?
mai puțin de ½ oră aproximativ ½ oră ½ oră – 1 oră peste 1 oră (cat?...........)

4. Cum se comportă copilul dvs. acasă? Descrieţi-l pe scurt


...........................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
5. Cât timp acordă copilul dvs. pregătirii pentru școală ?
mai puțin de ½ oră aproximativ ½ oră ½ oră – 1 oră peste 1 oră (cat?...........)

6. Cât de des îl întrebați pe copilul dvs. cu privire la temele sau lecțiile pe care le are de
învățat?
foarte des des mediu rar foarte rar

De ce ? ………………………………………………………………………………………
7. Ce face copilul dvs. în timpul liber?
...........................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
8. Cum ați menținut până acum legătura cu școala?
nu am avut timp și am fost rar la școală
am aflat de situația școlară a copilului din discuțiile cu el
am participat la ședințele cu părinții
am menținut legătura cu dirigintele prin telefon
am fost periodic la școala și am vorbit personal cu dirigintele și profesorii
Vă mulțumim!

97
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 2: DOUĂ MONOLOGURI NU FAC UN DIALOG

Tipul de activitate Lectorat cu părinții


Tema Două monologuri nu fac un dialog
Moto: „Copilul ajunge pentru părinţii săi, după educaţia pe care o capătă:
răsplată sau pedeapsă.” - Jean Jacques Rousseau
Grup ţintă Părinții elevilor de liceu
Profesor Ioniţă Olimpia, Colegiul Economic „Viilor”, sector 5, București
Scop Asigurarea unei comunicări pozitive între familie şi şcoală, în vederea
combaterii absenteismului şi a abandonului şcolar.
Obiective  iniţierea unei comunicări pro-active cu părinţii;
 valorizarea părinţilor ca sursă de educaţie;
 corectarea unor comportamente inadecvate, a unor situaţii de criză.
Rezultate așteptate  creşterea şanselor elevilor de finalizare a studiilor la timp;
 construirea unor parteneriate şcoală-familie.
Resurse necesare fişe de lucru, prezentare materiale informative în format electronic, ecran de
proiecţie, laptop, videoproiector, coli A4.
Resurse de timp 1,5 h

SCENARIU DIDACTIC:
1. Activitatea începe cu un exerciţiu de Se (+) spectacol de teatru
spargere a gheţii: fiecare părinte are sarcina de proiectează
a nota pe o coală A4, într-o alternare de deal-vale, Anexa 2 şi se MODEL
evenimente plăcute și evenimente mai puţin construieşte
plăcute pe care le-a trăit alături de propriul copil. Casa
Marcarea acestora se poate face prin semnul (+) comunicării.
(-) notă slabă
sau (-), urmat de un titlu, o idee, un cuvânt cheie Părinţii
etc, ca în model: precizează la ce
nivel al comunicării se află în relaţia cu propriii
 Se poartă discuţii referitoare la impactul
copii şi meditează la ceea ce urmează să
acestor evenimente asupra fiecăruia,
întreprindă dacă nu au ajuns la acoperişul casei.
consecinţele, remedierea lipsurilor şi
învăţăturile desprinse. 3. Următorul moment al activităţii
vizează un aspect major care stabileşte nivelul
 Profesorul evidenţiază importanţa
comunicării: stima de sine. Modul în care
comunicării şi petrecerii timpului împreună cu
comunicăm cu cei din jur ne dezvăluie
propriul copil, în vederea stabilirii unei relaţii
personalitatea şi, indirect, valoarea pe care ne-o
armonioase, care să-i ofere tânărului suportul
atribuim. De ce este important să avem o bună
necesar pentru a avea succes la şcoală și în viaţă.
imagine de sine? În primul rând, ne vom simți
2. Se expune pe ecran Anexa 1 şi se mai bine, atât în raport cu noi înşine, cât și cu
discută, pe baza celor 2 scheme, despre cât timp ceilalți. O imagine de sine scăzută poate
comunicăm pe parcursul unei zile; se subliniază funcționa asemenea unei bariere ascunse în
cele 45 de procente alocate ascultării, ceea ce calea comunicării eficiente, dar constituie și o
înseamnă că o comunicare pozitivă presupune piedică în calea relațiilor. Se analizează Anexa 3.
asertivitate, o ascultare activă.
4. Printr-o imagine de sine ridicată se
obține o perspectivă amplă asupra lucrurilor și
98
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

oamenilor. Se dezbate Anexa 4. Exerciţiu: Se părinţii sunt împărţiţi în 4 grupe; profesorul


distribuie Fişa de lucru, pe care părinţii distribuie fiecărei grupe Anexa 5 și solicită
reformulează (după modelul oferit în coloana- crearea unei poveşti cu morală/ învăţătură, pe
dreapta) enunţurile din prima coloană (stânga), baza imaginilor. Reprezentantul fiecărei grupe
eliminând cuvintele-sentinţă, de reproş, de prezintă povestea, învăţătura parabolei fiind
etichetare, termenii negativi, care constituie aceea că prin comunicare și colaborare, oamenii
bariere în calea comunicării eficiente. reuşesc să soluţioneze conflictele, să-şi rezolve
problemele și să-şi atingă obiectivele, de multe
5. Feedback-ul atelierului de lucru este
ori comune.
asigurat printr-o activitate de muncă în echipă:

Anexa 1
Din 24 de ore, omul comunică 11 ore, din care: 9% prin SCRIS, 16% prin CITIT, 30% prin VORBIT,
45% prin ASCULTAT.

COMUNICARE
E
P M
R I
I T
M
I
9 E
M
M

M
45 30 M
E
E
S S
A A
J
16 J
E E

SCRIS VORBIT CITIT ASCULTAT

99
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 2

CASA COMUNICĂRII

NIVELUL DE A FI
DESCHIS ȘI CINSTIT

NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE SENTIMENTE și
EMOȚII

NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE IDEI ȘI OPINII

NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE INFORMAȚII

NIVELUL SALUTULUI

PIVNIȚA CRITICII

100
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 3: Cele 12 bariere de comunicare

În Manualul părinţilor eficace, Dr. Thomas Gordon expune şi explică cele 12 bariere care pot exista în
comunicarea cu propriul copil, fără măcar să-ţi dai seama.
Primele 5 categorii, într-o formă sau alta, propun explicit rezolvarea problemei, în situaţia în care
problema este a copilului (elevului):
1. Îi dai ordine, îl comanzi, îl direcţionezi: Taci !, Fă-ţi lecţiile !, Nu te mai plânge !, Gata cu joaca, hai la
masă !, Nu-mi pasă că eşti aşteptat de copii, tu trebuie să-ţi faci ordine mai întâi în cameră !
2. Îl avertizezi, îl ameninţi: Dacă faci/ nu faci asta, mă supăr pe tine !, Încă un protest și nu ştiu ce-ţi
fac...!
3. Îl îndemni, îi ţii predici: Ar trebui să…, Ar fi mai bine să…, Ştii bine că datoria ta este să înveţi.
4. Îi dai sfaturi, îi dai soluţii sau sugestii(necerute): Cel mai bine ar fi dacă ţi-ai face un orar, Încearcă
să…, Îţi sugerez să…, De ce nu… ?
5. Îl mustrezi, îi ţii lecţii, îi dai argumente logice: Nu uita că mai sunt doar trei săptămâni până la
examen și vei intra în criză de timp, Dacă renunţi aşa uşor, nu vei reuşi să faci nimic, niciodată.
Următoarele categorii de bariere de comunicare conţin o neacceptare prin luare de atitudini a părintelui
(profesorului). Practic, ascund în ele propuneri neexplicite de rezolvare a problemei copilului (elevului):
6. Îl judeci, îl critici, îl învinuieşti: Eşti un leneş şi nu vrei să înveţi !, Scrii foarte urât !, Nu gândeşti
deloc cum trebuie !
7. Îl lauzi, îl aprobi: Cred ca ai dreptate!, Cred că deja schiezi bine !, Eşti un bun matematician, sigur ştii
să rezolvi tot.
8. Îl etichetezi, îl ridiculizezi: Eşti un răsfăţat şi un rău !, Zici că eşti o maimuţă !, Te comporţi ca un
copil de cinci ani !
9. Îi analizezi comportamentul, îl diagnostichezi: Faci asta numai ca să mă enervezi !, Nu crezi asta cu
adevărat !, Tu vrei doar să eviţi rezolvarea problemei !
10. Îl linişteşti, îl consolezi, îl simpatizezi: și eu m-am simţit la fel de descurajat în situaţii similare, Nu-
ţi face griji, totul va fi bine, Toţi copiii trec prin asta…
11. Îl tatonezi, îl chestionezi: Cine ţi-a spus asta ?, Ce vei face, dacă …?, Cât te-ai pregătit pentru această
oră ?
Ultima categorie de bariere reprezintă distragerea atenţiei de la problema propriu-zisă:
12. Îi distragi atenţia, încerci să-l înveseleşti: Să schimbăm tema, Se pare că ai pornit cu piciorul stâng,
Hai să vorbim despre altceva !

Te regăseşti măcar în unul din modurile de comunicare de mai sus ?


De ce sunt acestea blocaje de comunicare ? Pentru că adulţii trebuie să ştie că răspunsurile lor pot
avea mai multe înţelesuri pentru copil. Cu alte cuvinte, comunicând cu copilul într-una din aceste 12
modalităţi, riscăm să-l facem pe copil să se oprească din vorbit, să se simtă vinovat, inadecvat sau
neacceptat, să-i scadă stima de sine.

101
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 4

IMAGINEA DE SINE și COMUNICREA


Felul în care ne simțim se reflectă în modul în care ne comportăm cu ceilalți. Cercetările au subliniat
următoarele diferențe:

Persoane cu respect de sine normal Persoane cu respect de sine scăzut

Gândesc pozitiv despre alții. Tind să-i dezaprobe pe ceilalți.


Așteaptă să fie acceptați de ceilalți. Așteaptă să fie respinși de ceilalți.
Își evaluează performanțele mai favorabil. Își evaluează performanțele mai puțin
favorabil.
Lucrează bine când sunt priviți: nu se tem de Lucrează greu când sunt priviți: sunt sensibili
reacțiile celorlalți. la reacțiile negative ale celorlalți.
Lucrează pentru și cu oameni cu standarde Lucrează pentru și cu oameni care nu critică și
înalte de performanță. nu au pretenții.
Se simt confortabil cu persoanele pe care le Se simt amenințați de persoanele pe care le
consideră superioare. consideră superioare.
Sunt capabili să se apere de comentariile Au dificultăți în a se apăra de comentariile
negative ale celorlalți. negative ale celorlalți.

Anexa 5

102
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Fișă de lucru COMUNICAREA POZITIVĂ

Niciodată nu vrei să vorbim! Îmi doresc să vorbim mai des.


Întotdeauna întârzii!
Este o idee stupidă!
Nu țipa la mine!
Niciodată nu mă însoțești când merg în parc!
Nimănui nu-i pasă de munca mea!
Te ajut la teme când am timp!
Mereu creezi probleme!

ACTIVITATEA 3: EDUCAȚIA ÎN VIAȚA NOASTRĂ

Tipul de activitate Lecție comună elevi-părinți


Tema Educația în viața noastră
Grup ţintă Părinții elevilor din clasa a VI-a
Profesor Kodjabashija Gabriela Corina, Școala Gimnazială nr. 150 București
Scop Comunicarea deschisă între părinți-profesori-elevi pentru a conștientiza rolul
educației în viața de zi cu zi.
Obiective  să explice importanţa educaţiei în dezvoltarea personală și profesională;
 să prezinte experienţele personale referitoare la educaţie.
Rezultate așteptate  eficientizarea comunicării între școală și familie;
 creșterea gradului de implicare a familiei în viața școlii.
Resurse necesare markere, culori, coli de flipchart, semințe, reviste, foarfece, materiale
reciclabile, lipici, scotch
Resurse de timp 1,5 h

SCENARIU DIDACTIC:
În literatura de specialitate părinţii sunt consideraţi parteneri principali și beneficiari ai procesului de
învăţământ dar, în realitate, implicarea părinţilor este mai mică decât ar fi de dorit. Şcolile tind să aibă
obiective generale şi nu foarte concrete în ceea ce priveşte implicarea părinţilor. Studii recente (2015 -
Institutul de Științe ale Educației - Parteneriatul școală-familie-comunitate) arată că profesorii manifestă
un amalgam de atitudini pozitive şi negative: profesorii începători minimizează rolul implicării familiei,
cei din învăţământul primar implică mai mult familia decât cei din învăţământul gimnazial și liceal, de
multe ori nefiind clar profesorilor cum anume ar putea să implice familia, cum ar putea depăși barierele
culturale, psihologice şi sociale care blochează nu doar colaborarea dintre şcoală – familie – comunitate în
interesul copiilor, dar de multe ori şi o comunicare minimală între aceşti actori.

103
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Conform studiului ISE factorii care determină lipsa de implicare a părinţilor sunt: lipsa reţelelor sociale
pentru părinţi, lipsa stabilităţii financiare, nivelul educaţional scăzut al părinţilor, factori ce ţin de şcoală
(ore de întâlnire neconvenabile), transport, îngrijirea copiilor, cunoştinţele părinţilor despre regulile și
politicile şcolii, lipsa de încredere a şcolii în părinţi și elevi. Implicarea se realizează numai atunci când
performanţele copilului sunt percepute ca fiind insuficiente de către părinţi sau şcoală şi de aceea,
implicarea este o reacţie la performanţele slabe şi comportamentul negativ al copilului.
Pregătirea profesorilor pentru a putea realiza parteneriatul școală-familie-comunitate nu este
întotdeauna suficientă. Profesorii au nevoie de noi competenţe pentru a interacţiona mai eficient cu
părinţii.

1. Exerciții de spargere a gheții:


Gândește repede: Participanţii stau într-un cerc. Un voluntar este rugat să stea în mijlocul cercului.
Cineva din cerc primeşte un obiect mic. Când profesorul spune „Start!”, obiectul este transmis de la un
participant la altul contra acelor ceasornicului. Profesorul va spune „Stop!” când va dori şi va spune o
literă, iar persoana ce are obiectul în mână va spune timp de 5 secunde 3 substantive care încep cu acea
literă. Dacă persoana reuşeşte, jocul continuă cu acelaşi voluntar, dacă nu – această persoană vine în
centru. Jocul continuă atâta timp cât prezintă interes pentru participanţi.
Oprește muzica: Profesorul pregăteşte câteva întrebări despre subiectul abordat şi le scrie pe fişe
separate. Aranjează scaunele în formă de cerc şi scoate unul. Spune participanţilor să se plimbe și să
danseze prin sală în timp ce cântă o muzică veselă, energică. După 20-30 de secunde, opreşte muzica.
Participanţii trebuie acum să se aşeze pe scaune. Persoana norocoasă rămasă în picioare, ia o fişă pentru a
răspunde la întrebarea ce o conţine. Exclude un scaun şi continuă de vreo 4-5 ori. La sfârşit se oferă mici
cadouri (bomboane, pixuri etc.) celor care au răspuns la întrebări.
2. Fapte de viaţă: Părinții sunt invitați să povestească copiilor „Ce rol a jucat educaţia în viaţa dvs.?“
„Există om fără educaţie?”
3. Organizați pe grupe separate, copiii să părinții, sunt invitați să răspundă la întrebarea ”Cu ce ne ajută
educaţia?”, apoi se compară răspunsurile.
4. Posterul „Educaţia”: creaţi un poster în echipă (echipe mixte părinți-copii și echipe doar de copii,
respectiv echipe doar de părinți), în care să evidenţiaţi rolul educaţiei, al şcolii prin desene, cuvinte cheie,
colaj. Va fi organizat un concurs de postere. Se dau premii pentru: cel mai haios, cel mai interesant, cel
mai creativ, cel mai convingător etc.
5. Roadele educaţiei: Echipele vor crea un colaj din seminţe, diferite și materiale reciclabile, reviste, ziare
în care să evidenţiaţi avantajele învăţării la nivel personal, al familiei, la nivelul comunităţii. Participanții
vor realiza un tur de galerie pentru a viziona toate lucrările realizate.
6. Profesorul adresează întrebări copiilor și părinților: Daţi exemple de personalităţi de succes pe care le
apreciaţi. Cum credeţi că au devenit ceea ce sunt? Cum vedeţi traseul educațional al copiilor dvs./ al
vostru?
7. O concluzie: Fiecare persoană are un potenţial propriu de dezvoltare. Pentru a obţine rezultate de
succes este necesar să ştim care sunt punctele tari referitoare la modul în care învăţăm. Educaţia prin
ansamblul de măsuri aplicate în mod sistematic (formal, informal, nonformal) ajută la dezvoltarea
personalităţii umane. La final pe tablă se va construi „Copacul cu roadele educaţiei“: elevii și părinții vor
scrie în interiorul copacului cuvinte cheie care să simbolizeze roadele educaţiei.

104
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 4: COPIL BUN, PĂRINTE BUN

Tipul de activitate Ședință cu părinții


Tema Copil bun, părinte bun
Grup ţintă Părinții elevilor clasei a VIII-a
Profesor Melnic Diana, Şcoala Gimnazială nr. 135, sector 5, București
Scop Consolidarea relației copil-părinte
Obiective  construirea unor relaţii specifice uni climat familial echilibrat;
 identificarea unor soluţii pentru crearea unui climat propice dezvoltării
unui adolescent.
Rezultate așteptate  depășirea barierelor comunicării între copil și părinte;
 cunoașterea nevoilor copiilor și cunoașterea așteptărilor părinților.
Resurse necesare fișă, chestionar, material de prezentare PPT, foi flipchart, markere
Resurse de timp 1,5 h
SCENARIU DIDACTIC:
1. Moment organizatoric: salut, prezență, probleme curente, anunțarea scopului și obiectivelor
temei.
2. Se distribuie fiecărui părinte fișa “Sunt un părinte care …”, Anexa 1, și se solicită completarea
acesteia individual, urmată de discuții în grupuri de câte 4 părinți; se notează pe foaie flipchart concluziile
în grupul mare.
3. Se solicită fiecărui părinte să completeze chestionarul din Anexa 2. Se distribuie fiecărui părinte
chestionarul propriului copil - Anexa 3 (CARE A FOST COMPLETAT DE FIECARE ELEV ÎN ORA DE
DIRIGENȚIE ANTERIOARĂ ȘEDINȚEI CU PĂRINȚII). Se comentează în grupuri de câte 4 părinți; se trag
concluziile în grupul mare.
4. Dirigintele prezintă cu ajutorul videoproiectorului materialul din Anexa 4; se discută, se trag
concluzii.
5. Dirigintele propune fiecărui părinte să redacteze un eseu de cel mult o pagină cu tema ”Eu și
copilul meu”, eseu în care să se regăsească 2-3 viitoare schimbări din comportamentul lor survenite în
urma acestei întâlniri. Sunt solicitați părinții care vor să citească eseul cu glas tare.
6. Oferirea feedbackului de către diriginte și solicitarea feedbackului de la participanți în legătură cu
derularea activității.

105
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 1
Sunt un părinte care …

Vă rog să bifați în ce măsură sunteți de acord cu/vi se potrivesc afirmațiile de mai jos.

NR. AFIRMAȚIE DA NU UNEORI


1 Nu am timp pentru supravegherea, controlul și îndrumarea copilului.

2 Copilul meu are nevoie de un tratament dur (pedepse, constrângeri).

3 Sunt nervos.

4 Sunt indiferent.

5 Aplic elemente de educație care au reușit la alți copii.

6 Nu țin seama de particularitățile de vârstă ale copilului – al meu e


deștept.
7 Consider că, pentru o bună educație, sunt suficiente experiența mea de
viață și bunul simț.
8 Îl controlez sever tot timpul.

9 Amân intervenția educativă pentru când va crește mai mare.

10 Sunt interesat mai ales de rezultatele la învățătură.

11 Aplic mereu aceleași tehnici și metode educative.

12 Izolez copilul de influențele exterioare familiei.

13 De educația copilului se ocupă bunicii.

14 Mama este singura care se ocupă de educația copilului.

15 Secretele împărtășite de copil le spun rudelor, prietenilor celor mai


buni.
16 Colegii copilului meu care au rezultate mai bune sunt tocilari sau au
pile.
17 Pentru eșecurile copilului meu este de vină partenerul meu de viață.

106
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 2
Nume și prenume:……………………….……………

Vă rog să completați pe liniile punctate de mai jos.

1. Ce aștept eu de la copilul meu?


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

2. Ce cred eu că așteaptă copilul meu de la mine?


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

3. Nu-mi place când copilul meu


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

4. Dacă aș fi copil mi-ar plăcea ca părinții mei să


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

5. Ce activități mi-ar plăcea să fac împreună cu copilul meu


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

Vă mulțumesc.

107
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 3

Nume și prenume:……………………….……………
Vă rog să completați pe liniile punctate de mai jos.

1. Ce aștept eu de la părinții mei?


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

2. Ce cred eu că așteaptă părinții mei de la mine?


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

3. Nu-mi place când părintele meu


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

4. Dacă aș fi părinte mi-ar plăcea ca unul din copii mei să


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

5. Ce activități mi-ar plăcea să fac împreună cu prinții/ părintele meu


_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

_________________________________________________________________________________________________________________________

Vă mulțumesc.

108
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 4

NEVOILE și CERINȚELE COPIILOR

1. Fizice de bază  căldură


 hrană
 ocrotire fizică în fața primejdiilor
 igienă
 odihnă
2. Afective  timpul acordat
 aprobarea și compania în activitățile
copilului
 răbdarea
 contactul fizic, tandrețea, admirația
3. De stimulare  încurajarea curiozității
 activitatea de a răspunde la întrebări
 dezvoltarea aptitudinilor
4. De securitate  armonie familială
 respectarea unor reguli simple
 îngrijire permanentă
 mediu predictibil
5. Direcționare și control  disciplină
 stăpânire de sine
6. Responsabilizare  răspunde de diferite activități din casă
 ia unele decizii
 este încurajat
 este apreciat
7. Independența  ajunge să ia propriile decizii

109
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

TIPURI DE RELAȚII ÎNTRE PĂRINȚI ȘI COPII

POZITIVE NEGATIVE
recunoaștere a calităților umilire permanentă
acceptare a defectelor respingere a copilului
îndeplinire a nevoilor de bază neglijare a nevoilor de bază
stabilire clară a limitelor libertate totală
căldură răceală
afecțiune ostilitate
respectare a individualității lipsă de respect

UN PĂRINTE BUN
 respectă și punctele de vedere ale copilului;
 cunoaște permanent programul copilului;
 stabilește un set de reguli pe care le respectă;
 încurajează și apreciază copilul;
 asigură o autoritate optimă;
 oferă dragoste;
 încurajează creativitatea, implicarea, luarea deciziilor;
 oferă timp pentru discuții și pentru ascultarea și dezbaterea problemelor specifice;
 glumește și încurajează exprimarea liberă;
 stabilește un set de valori ale familiei;
 formulează așteptări realiste;
 este sincer;
 își stăpânește nervii și rezolvă conflicte;
 încurajează comportamentele bune;
 acordă pedepse în funcție de gravitatea faptelor;
 mănâncă, se joacă, citește, petrece timp cu copilul;
 se autoeducă permanent.

CARACTERISTICILE COPILULUI

ACCEPTAT DE FAMILIE NEACCEPTAT DE FAMILIE


original și spontan se joacă mai mult singur
aptitudini de lider este brutal sau face pe bufonul
are o imaginație bogată se supără când pierde și distruge
are capacitate de a se apăra este neîngrijit și uneori murdar
se joacă permanent cu ceilalți copii, este sociabil părinții se plâng de el
individualitate puternică închis și necomunicativ
are putere de concentrare autoritatea i se pare dură și ostilă
dorește să rezolve probleme, să se afirme nu vede nimic în viitor
construiește nu se poate concentra mult timp

110
ACTIVITATEA 5: ABC-UL EDUCAȚIEI: COMUNICAREA

Tipul de activitate Lectorat cu părinții


Tema ABC-ul educaţiei: Comunicarea
Părinţii elevilor de gimnaziu ( reprezentanţi de la toate clasele) şi
Grup ţintă
profesori/diriginţi
Profesor Mîinea Cristina, Şcoala gimnazială „Sf. Nicolae”, sector 1, București
Scop Exersarea spaţiului şcolii ca un spaţiu al comunicării de toate tipurile şi pe
orice temă ce are ca nucleu educaţia în şcoală și implicarea părinţilor ca
parteneri activi. Prin implicare avem în vedere, pe de o parte, gradul de
activism pe care îl manifestă părinţii în a-şi aplica drepturile și a-şi onora
obligaţiunile în construirea parteneriatului cu şcoala. Pe de altă parte,
oportunităţile create de şcoală și sprijinul acordat părinţilor pentru
construirea unui parteneriat funcţional.
Obiective  identificarea problemelor în comunicarea cu copiii;
 cunoaşterea problemelor întâmpinate de toţi actorii educaţionali în
comunicare;
 exersarea lucrului în echipă.
Rezultate așteptate  depășirea barierelor comunicării între copil și părinte;
 cunoașterea nevoilor copiilor și cunoașterea așteptărilor părinților.
 deschidere către şcoală, schimbarea opticii vizând rigiditatea și
formalismul educaţiei, realizarea unor „culegeri” de sfaturi experimentate/
aplicate/ dovedite.
Resurse necesare Metode: prezentări power-point, chestionare, fişe de lucru, parabole,
filmuleţe internet, conversaţia, dezbaterea, studiul de caz.
Mijloace: videoproiector, foi flipchart, markere, ecusoane, bilete.
Resurse de timp 2-3 h (în funcţie de întinderea discuţiilor iniţiale, prezentările echipelor,
discuţiile finale)
SCENARIU DIDACTIC:
1. Exerciţii de cunoaştere: fiecare participant îşi va spune numele și o particularitate de comunicare
non-verbală caracteristică/ personală (gest, poziţie corporală, mimică etc.) şi fiecare va reaminti
informaţiile căpătate de la ante-vorbitori.
2. Completarea “siluetei de om” desenate pe o foaie de flipchart cu postituri scrise de părinţi despre
ideile lor privind tema.
3. Scurtă prezentare teoretică despre comunicare.
4. Aplicaţii tehnice privind limba şi comunicarea (Evaluare Naţională): bariere în comunicare,
importanţa argumentării solide, a susţinerii unei idei, greşeli frecvente în rezolvarea cerinţelor la
examene.
5. Aplicare chestionare către participant (îmi aparţine). Anexa 1.
6. Workshop/ ateliere de lucru: se formează 4 echipe ale părinţilor (cu reprezentanţi de la toate clasele
gimnaziale V-VIII) și o echipă a cadrelor didactice; se distribuie ecusoane specifice temei echipei:
- o echipă a părinţilor va prezenta în CUVINTE atributele şcolii/ profesorului ideal;
- o echipă a părinţilor va prezenta în DESENE şcoala/ profesorul ideal;
- o echipă a părinţilor va prezenta în FORMULE /ECUAŢII şcoala/ profesorul ideal;
- o echipă a părinţilor va prezenta ARTISTIC prin titluri de MUZICĂ/ FILME/ CĂRŢI şcoala/ profesorul
ideal;
- o echipă a cadrelor didactice va prezenta PORTRETUL familiei/ elevului ideal.
Fiecare echipă îşi va prezenta (pe foi flipchart) produsele finale; se discută pe seama modului de
colaborare în echipă și a rezultatelor chestionarului. Fiecare echipă completează pe o foaie de flipchart
ideile privind comunicarea în vederea realizării unui climat profitabil tuturor partenerilor educaţionali.
7. Filmuleţe/pps-uri : se proiectează materiale existente pe internet în acord cu tema.
8. Împrăştieri de suflet: recomandări de cărţi/filme/site-uri utile părinţilor, profesorilor, elevilor.
Anexa 2.
9. Poveşti cu tâlc – se distribuie părinţilor poveşti pentru lectura în familie.
111
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Anexa 1
Chestionar pentru părinţi “ABC-ul Educaţiei - Comunicarea”
1) Ce aşteptări aveţi de la şcoală?
_________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________

2) Ce forme de comunicare cu şcoala cunoaşteţi şi aplicaţi? Cât de des?


_________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________

3) Ce bariere de comunicare cu şcoala/ profesorii aţi întâlnit?


_________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________

4) Care sunt principalele subiecte aduse în discuţie?


_________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________

5) În ce măsură sunteţi mulţumit de întâlnirile cu dirigintele/ profesorul?


_________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________

6) Care este opinia dumneavoastră despre starea sistemului de educaţie?


_________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________

7) Care sunt simptomele/ efectele acestei stări?


_________________________________________________________________________________________________________________________

________________________________________________________________________________________________________________________

8) Ce notă acordaţi? (cu argumentare pro și contra):


- actului didactic din şcoala noastră;
________________________________________________________________________________________________________________________
- atitudinii copilului dvs. faţă de actul didactic;
________________________________________________________________________________________________________________________
- activităţii dvs. de părinte, faţă de actul didactic.
________________________________________________________________________________________________________________________
Vă mulţumesc!

112
Anexa 2: „Împrăştieri de suflet”

EŞTI ÎMPREUNĂ LUCRĂTOR CU TINE ÎNSUŢI


La o margine de lume, într-un mic orăşel mohorât, cu case cenuşii unde nu existau anotimpuri şi oamenii
nu au văzut niciodată primăvara, a venit într-o bună zi un străin din alt continent şi s-a stabilit şi el la
marginea sa. Oamenii din acest oraş erau negri la suflet și pentru că nu aveau ferestre la inimi nu
cunoşteau lumina, ei erau mereu trişti, nimic nu le ajungea, nimic nu era bun, mereu erau nemulţumiţi și
erau plini de pizmă şi amărăciune.
Noul venit era vesel și plin de mulţumire, deşi nu-şi permisese să-şi construiască şi el o casă ci locuia cu
chirie într-o mansardă.
Văzând întunericul și cangrena din sufletele concetățenilor săi, noul venit îşi făcea timp în fiecare după
masă să stea în piaţa oraşului şi să le vorbească oamenilor despre cum sunt ceilalţi oameni din
continentul de unde vine el, să-i înveţe și să le arate cum pot scăpa de suferinţa care-i apasă. Voia de fapt
să le explice că nu se poate duce lumina în casă cu oborocul, ci trebuie să-şi taie inimile împrejur, şi atunci
lumina va intra singură.
La început oamenii se adunau cu grămada să asculte ce avea să le destăinuie noul venit, dar niciunul nu a
crezut în cele auzite, deoarece în mod cert nu era nimic de schimbat. Ei erau perfect sănătoşi și acesta era
apogeul evoluţiei lor. Ei erau aşa de când se ştiau, din generaţie în generaţie, și aşa era normal pentru ei.
Au văzut ei că străinul acela era foarte ciudat și de aceea la o întrunire a înţelepţilor şi bătrânilor oraşului,
au concluzionat că omul acela musai că este nebun, ori avea ceva interese ascunse.
A trecut multă vreme şi omul nostru, tot venea zilnic în piaţă şi le vorbea oamenilor deşi erau tot mai
puţini cei ce se opreau câteva minute să îl asculte. După vreo treizeci de ani nu-l mai asculta nimeni ci
fiecare trecea grăbit, nemulţumiţi fiindcă nu le mai ajungea timpul. Într-una din acele zile se apropie de
acest om un copilaş de vreo zece anişori şi intră în vorbă cu bătrânul:
- Spune-mi și mie ce tot vorbeşti aicea?
Bătrânul îi istorisi şi lui despre un continent necunoscut cu oameni ciudaţi, şi despre posibilitatea ca şi
oamenii acestui orăşel să ajungă ca ei.
- Dar este minunat! exclamă copilul. Să le spunem tuturor, mai adaugă el.
- Copile, îl întrerupse bătrânul, eu de acum treizeci de ani le-am spus tuturor, dar oamenii nu s-au
schimbat, însă eu am continuat să vorbesc.
- Din moment ce nu ai încetat să le vorbeşti, crezi că îi vei schimba într-o zi, nu ?
- Nu copile, eu nu cred că îi voi schimba
- Dar atunci... nu are sens. Dacă nu crezi că îi vei schimba de ce le mai vorbeşti mai ales că în ultima vreme
văd că nici nu se mai opreşte cineva să te asculte.
- În primii zece ani le-am vorbit dorind să-i influenţez, doar, doar, se va schimba vre-unul. Acum nu mai
vorbesc pentru ei, ci pentru mine, ca nu cumva să mă influenţeze ei pe mine și să uit cine sunt.
Nu poţi schimba pe nimeni, la fel cum nimeni nu poate schimba pe nimeni. Fiecare se schimbă pe el (pe ea)
însuşi (însăşi). Este o absurditate să crezi că poţi schimba pe cineva pentru că nu poţi să ALEGI în locul
celuilalt. Alegi doar pentru tine.
Totuşi ceea ce faci prin activitatea ta și vorbele tale pot influenţa pe alţii.
O reţetă în 3 paşi pentru a schimba lumea:
1. decide cum vrei să arate lumea.
2. tu schimbă-te ca să devii exact aşa cum vrei să arate lumea.
3. fă tot ce poţi ca lumea (de acum) să nu te schimbe.

113
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 6: CATALOGUL EMOȚIILOR

Tipul de Program de consiliere-lectorat-workshop


activitate
Tema Catalogul emoțiilor
Grup ţintă părinţii elevilor de gimnaziu ( reprezentanţi de la toate clasele) şi profesori/diriginţi
Profesor Mîinea Cristina, Şcoala gimnazială „Sf. Nicolae”, sector 1, București
Scop De ce? Pentru că:
 suntem parteneri;
 avem aceleaşi scopuri;
 trăim într-o perioadă marcată de schimbări rapide;
 responsabilitatea noastră (în calitate de educatori şi consilieri) presupune nu doar
să oferim cunoştinţe şi date tinerilor, ci şi să-i învăţăm abilităţile de supravieţuire
necesare pentru a face faţă cu succes vieţii;
 trebuie să ne folosim experienţa personală ca un atu;
 într-o lume/ societate în care accentul se pune din ce în ce mai mult pe hârtie
(hârţogărie) și nu pe acţiune/ fapte, o lume în care dispare emoţia constructivă în
favoarea lipsei de reacţie/ abrutizare încercăm să aprindem/ menţinem o scânteie/ o
flacără/ o lumină pe drumul fiecărui copil.
Obiective Ce dorim?
 să identificăm cauzele și efectele stărilor emoţionale trăite de copii pentru a
reacţiona corect şi a-i ajuta dacă au nevoie;
 să ştim să gestionăm stările/ trăirile şi să le folosim în următoarele experienţe;
 să fim pregătiţi să reacţionăm în folosul nostru, nu impulsiv;
 să ne înţelegem copilul;
 să empatizăm cu ceilalţi, să comunicăm, să ne jucăm mai mult;
 să-i pregătim pe copii să fie capabili să se descurce oricând, oriunde;
 să-i învăţăm să facă alegeri bune, să-şi asume decizii.
Rezultate  identificarea trăirilor, convingeri şi comportamente, relaţii interpersonale,
așteptate rezolvarea problemelor și decizia, ghid de management emoţional;
 suntem şi reacţionăm în conformitate cu ceea ce simţim. Să eliminăm
“distorsiunile” și “aberaţiile” pentru o realitate cât mai atractivă.
Resurse Metode: prezentări power-point, chestionare, fişe de lucru, parabole, filmuleţe
necesare internet, conversaţia, dezbaterea, studiul de caz.
Mijloace: videoproiector, foi flipchart, markere, ecusoane, bilete.
Resurse de 2-3 h (în funcţie de întinderea discuţiilor iniţiale, prezentările echipelor, discuţiile
timp finale)

SCENARIU DIDACTIC:
1. Pregătirea: în invitaţia adresată părinţilor pentru participarea la acest lectorat li se cere să aducă
cu dânşii un obiect legat de o amintire ce a stârnit o emoţie.
2. Prezentarea temei, obiectivelor și a modului de desfăşurare. Lucrul în echipe: fişe de lucru.

114
3. Împărţire în 6 grupe: 3 grupe despre „EMOŢII POZITIVE - Bucurie, Dragoste, Compasiune” şi 3
grupe despre „EMOŢII NEGATIVE- Furie, Vinovăţie, Tristeţe”. Primesc ecusoane tematice (emoticoane
sugestive ca mimică).
4. Exerciţiu de spargere a gheţii: numele fiecărui participant, o emoţie pozitivă şi o emoţie negativă
(trăită cel mai des sau recentă); se trec pe postituri şi se lipesc pe silueta unui copac desenat pe o foaie de
flipchart. Se compară cu alegerile făcute de mine pentru numele grupelor.
5. Prezentarea teoretică privind diferite emoţii pure, trăiri emoţionale (stări), trăsături de caracter,
virtuţi. Se recomandă invitarea consilierului şcolar care poate avea propria intervenţie privind tema
conform experienţei profesionale.
6. Conform fişei de lucru, participanţii povestesc pe rând, cum plasează obiectul adus în timp și
spaţiu (ce amintire se leagă de el) şi ce emoţie le-a stârnit atunci/acum.
7. Participanţii scriu şi descriu, individual, 2-3 momente din viaţa personală corespunzătoare
emoţiei tematice (din grup). Descriu scurt: cauza(iniţiatorul), situaţia și gândurile avute, consecinţe,
morala/ lecţia de viaţă învăţată (utilizarea experienţei acumulate). Discută în grup, fac schimb de
experienţă.
8. Realizarea unui ghid de management emoţional/ sugestii pentru „emoţia tematică” a grupului:
modalităţi pentru creşterea sau scăderea momentelor emoţionante, alegerea răspunsului, acceptarea,
empatia (înţelegerea celuilalt). Se pot gândi la situaţii în care au manifestat/ au trăit emoţia respectivă, ce
consecinţe au avut manifestările lor, ce feed-back au primit din partea celor din jurul lor, ce sugestii pot
da pentru evitarea situaţiilor nedorite sau retrăirea situaţiilor plăcute. Fiecare grup primeşte şi o
povestire tematica sau filmuleţ educativ.
9. Prezentarea rezultatelor finale ale grupelor
10. Concluzii: înţelegerea emoţiilor copiilor de către părinţi, acceptarea lor, comunicarea între copii-
părinţi.
11. Împrăştieri de suflet: recomandări de cărţi/filme/site-uri utile părinţilor, profesorilor, elevilor.

Fişă de lucru
1. Exerciţiu: nume+emoţie - pozitivă:
- negativă:
2. Povestiţi pe rând, în grup, cum plasaţi obiectul adus în timp și spaţiu (ce amintire se leagă de el) şi ce
emoţie v-a stârnit atunci/acum.
3. Scrieţi/ descrieţi, individual, 2-3 momente din viaţa dumneavoastră corespunzătoare emoţiei tematice.
Descrieţi scurt:
-cauza (iniţiatorul);
-situaţia și gândurile avute;
-consecinţe;
-morala/ lecţia de viaţă învăţată (utilizarea experienţei acumulate).
4. Descrieţi/ discutaţi în grup.
5. Realizarea unui ghid de management emoţional/ sugestii pentru „emoţia tematică”:
 modalităţi pentru creşterea sau scăderea momentelor emoţionante;
 alegerea răspunsului;
 acceptarea;
 empatia (înţelegerea celuilalt);
 comunicarea emoţiilor;
 remedierea în relaţia cu copilul.
115
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

ACTIVITATEA 7: MESERIA DE PĂRINTE


Tipul de activitate Lectorat cu părinții
Tema Meseria de părinte
Motto: „Primul profesor al copilului este însuși părintele”
Grup ţintă Părinții elevilor de liceu
Profesor Dinu Aura, Liceul Tehnologic „Dragomir Hurmuzescu” București
Scop Depășirea barierelor de comunicare între părinți-profesori, părinți-elevi,
profesori-elevi
Obiective  conștientizarea importanței comunicării permanente părinți-elevi;
 identificarea problemelor în comunicarea cu copiii;
 conștientizarea importanței urmăririi permanente a copilului de către
părinți;
 consolidarea legăturilor părinți-elevi, părinți-școală.
Rezultate așteptate  crearea unei personalități armonioase a elevilor;
 dezvoltarea încrederii în sine;
 promovarea unei atitudini responsabile ca elev într-o instituție de
învățământ și a unei atitudini pozitive față de familie.
Resurse necesare fișe, chestionare, prezentare PowerPoint, laptop, ecran de proiecție,
videoproiector
Resurse de timp 1h
SCENARIU:
1. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Discursul unui adolescent despre meseria de ………” (Anexa 1) și se
solicită acestuia să identifice meseria la care se referă adolescentul imaginar.
2. Se citesc răspunsurile părinților (pe care le estimăm ca referindu-se la „meseria de profesor”) și le
spunem apoi meseria „surpriză” și anume că adolescentul se referă la „meseria de părinte”.
3. Se reia discursul adolescentului și se transformă fiecare afirmație într-un sfat acordat părinților:
a. să își asume responsabilitatea pentru comportamentul adolescentului, acesta fiind și rezultatul
modului în care se comportă ca părinte;
b. să realizeze un echilibru între metodele bazate pe restricții și cele bazate pe recompense, astfel încât
adolescentul să nu se simtă constrâns în mod exagerat, dar nici să fie lăsat să poarte singur povara unei
prea mari libertăți;
c. să fie consecvenți în comportamentul și regulile pe care le impun copiilor; această consecvență
trebuie să se manifeste la ambii părinți (care trebuie să cadă de acord asupra regulilor și să le aplice la
fel);
d. să-și asculte mai întâi copilul (părerile lui, ce simte etc.) și, după ce acesta se simte în siguranță și
iubit, abia apoi să dea sfaturi sau să aducă critici constructive;
e. să facă efortul de a depăși grijile cotidiene de adult și să acorde un timp special adolescentului și
nevoilor lui, ce a învățat la școală, ce prieteni și-a făcut, ce frământări îl macină, ce teme îl interesează;
f. să fie atent la felul în care adolescentul își petrece timpul liber și să-l îndrume spre activități care să îi
formeze trăsături pozitive de caracter;
g. să îl trateze ca pe un partener de acțiune și discuție și, atunci când îl simte pregătit, să îl lase să ia
propriile decizii și să acționeze în baza acestora.
4. Se distribuie părinților un chestionar (Anexa 2) care să le ofere ocazia de a reflecta cu privire la
modul în care își îndeplinesc responsabilitățile parentale.
5. Se inițiază o discuție constructivă cu părinții, pe problematica responsabilitățile părintelui -
responsabilitățile copilului în vederea construirii unei relații pozitive între aceștia. La finalul discuțiilor li
se dă părinților o fișă decupată în formă de inimă (Anexa 3) cu sfaturi pentru părinți și sfaturi pentru
copii, subliniindu-se că „inima perfectă a unei familii” se va obține doar dacă cele două părți (părinți și
copii) vor depune eforturi susținute și echilibrate. Se va sugera părinților ca jumătatea ce le revine lor să
o păstreze și cealaltă jumătate să o dea copilului său.

116
Anexa 1

Discursul unui adolescent


ce vorbește despre MESERIA DE...............................................

Dacă ar fi să vorbesc despre meseria lui, aș spune pe scurt următoarele:

 Muncește cu seriozitate pentru a mă învăța și educa.

 Îmbină utilul cu plăcutul în activitățile de învățare și educare pe care mi le oferă zilnic.

 Îmi dă o mulțime de sarcini, mai plăcute, mai neplăcute, dar toate spre folosul meu.

 Folosește o mulțime de metode de educare, unele mai dure, altele mai jucăușe, dar toate cu scopul
de a mă forma ca om de calitate.

 Își impune să fie un exemplu pozitiv pentru ceilalți și-mi solicită același lucru și mie.

 Periodic analizează ce am învățat, dar nu ca să mă critice ci pentru a mă ajuta să progresez și


pentru a-mi evidenția reușitele.

 În timpul său liber se gândește mereu la mine și chiar își sacrifică acest timp pentru a mă sprijini
atunci când am nevoie.

 Se implică în a-mi oferi ocazii de a petrece constructiv timpul liber.

 Când am reușit să învăț toate lucrurile considerate de el necesare, îmi dă voie să merg mai
departe, pe drumurile pe care mi le oferă viața.

117
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI Anexa 2


Vă rugăm să răspundeţi cu sinceritate la următoarele întrebări:
1. Cine se ocupă în mod special de educația copilului?
a. mama
b. tatăl
c. ambii părinți
d. altă persoană (cine?...............................................)
2. Care sunt cele mai eficiente metode pe care le folosiți cu copilul dumneavoastră pentru a-l educa?
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________

3. Cât timp pe zi acordați copilului dumneavoastră pentru a discuta sau a face activități special cu
acesta?
a. mai puțin de ½ oră
b. aproximativ ½ oră
c. ½ ora - 1 oră
d. peste 1 oră (cât?......................................)
4. Cum se comportă copilul dumneavoastră acasă? Descrieţi-l pe scurt.
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________

5. Cât timp acordă copilul dumneavoastră pregătirii pentru școală?


a. mai puțin de ½ oră
b. aproximativ ½ oră
c. ½ ora - 1 oră
d. peste 1 oră (cât?......................................)
6. Cât de des îl întrebați pe copilul dumneavoastră cu privire la temele sau lecțiile pe care le are de
învățat?
a. foarte des
b. des
c. mediu
d. rar
e. foarte rar
De ce?.........................................................................................................................................
7. Ce face copilul dumneavoastră în timpul liber?
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________

8. Cum ați menținut până acum legătura cu școala?


a. nu am avut timp și am venit rar la școală
b. am aflat de situația școlară a copilului din discuțiile cu el
c. am venit la ședințele cu părinții
d. am menținut legătura cu dirigintele prin telefon
e. am venit periodic la școală și am vorbit personal cu dirigintele și profesorii

Vă mulțumim pentru colaborare!

118
Anexa 3

REGULI PENTRU PĂRINȚI REGULI PENTRU ADOLESCENȚI

Dedicați zilnic un timp special copilului  Nu lăsați prietenii și școala să vă acapareze


dumneavoastră, pentru a fi cu adevărat aproape de tot timpul; acordă zilnic un timp pentru a-ți
nevoile și frământările lui. redescoperi părinții și invers, pentru ca ei să te
redescopere pe tine.
 Respectați intimitatea adolescentului; dați-i
voie să aibă mici secrete sau zone din casă în care  Ascultă şi păstrează confidenţele, secretele
să fie doar el cu gândurile sale. spuse de părinți.

 Încercați mai întâi să îl înțelegeți și abia  Fii deschis în idei și trăiri față de părinți;
apoi să vă faceți înțeles prin sfaturi și îndrumări. nu-i pune în situația de „ghici” ce este în sufletul
tău.
 Fiți deschiși față de copilul dv. și provocați-l
pe teme diverse (serioase, amuzante, intime);  Consultă-te cu părinții în problemele tale;
tratați-l în aceste discuții ca pe un partener egal.
 Respectă aprecierile și evaluările părinților
 Arătați zilnic afecțiune față de adolescent, tăi, chiar dacă nu se potrivesc cu ale tale.
indiferent de dispoziția în care se află.
 Ia inițiativa de a le aduce aminte părinților
 Tratați-vă copilul ca pe un tânăr adult, că sunt iubiți și că, la rândul lor, te iubesc.
responsabil; Nu fiți exagerat de posesiv.
 Acceptă constructiv supravegherea și grija
 Dați exemple de comportare și fiți constanți părinților.
în valorile pe care le promovați.
 Fii tu însuți un exemplu pentru părinți;
 Desfășurați activități comune cu copilul folosește energia pe care o ai în mod constructiv.

Ia TU inițiativa de a face ceva plăcut cu părinții TĂI.

119
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

CAPITOLUL XI. EDUCAȚIA ANTIDROG PRIN PROIECTE ȘCOLARE ȘI


EXTRAȘCOLARE

Marea majoritate a cadrelor didactice lucrează a) ideea proiectului sau problema ce se dorește a
deja de multă vreme cu proiecte de diverse fi rezolvată prin proiect;
tipuri și dimensiuni. Totuși, pentru că acest
b) motivația proiectului;
termen este unul folosit cu multe sensuri în
limba română, precizăm că în acest capitol este c) titlul proiectului;
vorba despre proiecte antidrog, concepute după d) scopul proiectului;
regulile managementului de proiect, chiar dacă
exemplele din finalul capitolului nu sunt e) obiectivele proiectului;
neapărat cele mai elocvente în acest sens. Prima f) resursele solicitate fie pe obiective, fie descrise
parte a capitolului este de fapt un curs pentru fiecare activitate în parte;
simplificat de management de proiect, utilizabil
nu doar în educația antidrog, ci în orice domeniu g) grupul-țintă al proiectului și/sau cine
în care se pot organiza activități cu elevii și beneficiază de rezultatele punerii lui în practică;
profesorii, iar în a doua parte găsiți două h) activitățile care duc la realizarea obiectivelor,
exemple concrete de proiecte la nivel de cu descrierea lor și stabilirea întinderii în timp și
comunitate restrânsă, implementate de echipe a dependențelor dintre ele;
din două licee din România.
i) rezultatele de bază ale proiectului, care se
MANAGEMENT DE PROIECT stabilesc pentru fiecare obiectiv;
Structura și etapele proiectului j) impactul proiectului;
Pentru elaborarea proiectelor, trebuie să aveți în k) bugetul proiectului, care poate fi defalcat pe
vedere definiția proiectului, ca investiție de fiecare activitate și pe fiecare sursă în parte, pe
resurse pe o perioadă determinată, având ca perioade de realizare a proiectului și în final
scop realizarea unui obiectiv sau unui set de pentru întregul proiect;
obiective precise. Obiectivele se realizează
printr-un set de activități care conduc la l) indicatorii prin care rezultatele pot fi urmărite;
obținerea unor rezultate. m) modalități de monitorizare și evaluare a
Proiectele vor conține secțiuni separate, care să rezultatelor proiectului;
prezinte motivația, scopul și obiectivele, n) descrierea căilor/ modalităților prin care pot
strategiile, căile de realizare, activitățile, fi diseminate informațiile despre rezultatele
responsabilitățile, resursele umane și proiectului și cum pot fi valorizate acestea;
financiare, termenele de realizare,
rezultatele și metodele de evaluare și o) sustenabilitatea proiectului - descrierea
monitorizare. modului în care poate fi asigurată continuitatea
proiectului la sfârșitul perioadei de finanțare
Proiectele trebuie să conțină următoarele (dacă este cazul unui astfel de proiect) sau
elemente de bază: prognozarea în timp a evoluției produsului/
rezultatului proiectului. Schematic, structura
proiectului arată așa:
Întrebări - cheie Componentele propunerii
CE încearcă acest proiect să realizeze? Scopuri și obiective
CE veţi schimba sau influenţa prin intermediul acestui
proiect?
DE CE sunteţi cel mai potrivit pentru a realiza proiectul? Justificarea urgenţei rezolvării problemei și a
capacităţii organizaţiei de a o rezolva.
CUM veţi realiza proiectul?
CUM va fi condus proiectul? Planificarea în timp și spațiu a proiectului și a
modului de implementare.
UNDE se va desfășura proiectul?
CÂND se vor desfășura activităţile proiectului?
120
Întrebări - cheie Componentele propunerii
CUM veţi controla realizarea proiectului în derulare? Monitorizare, evaluare și raportare.
CUM veţi măsura eficienţa?
CUM veţi transmite celorlalţi ceea ce aţi făcut?
CÂT de mult va costa proiectul? Bugetul proiectului.
CE resurse vor fi necesare?
CUM va fi continuat proiectul? Durabilitate / Sustenabilitate
CE se va întâmpla după ce proiectul iniţial va fi încheiat?
CE alte materiale puteți oferi în sprijinul propunerii? Materiale de susținere

Etapele în implementarea unui proiect sunt: Dacă rezolvarea primei probleme are succes,
 Identificarea, prioritizarea și justificarea acea soluţie poate fi reprodusă ușor la nivel local
problemei (inclusiv stabilirea cadrului geografic sau naţional.
și analiza cererii existente); O problemă apare atunci când există o diferenţă
 Alegerea scopului și a obiectivelor între ceea ce „ar trebui să fie” și ceea ce „este”;
 Selectarea persoanelor care fac obiectul între ideal și situaţia actuală.
intervenţiei.
 Planul de implementare, inclusiv metodele Puteţi selecta o problemă folosind una din
și tehnicile de utilizat. următoarele tehnici:
 Monitorizarea și evaluarea.  tehnica de observare directă, precum
 Asigurarea continuității și sustenabilității sondajele populaţiei;
 Feed-back-ul. În funcţie de rezultatele  tehnică de consens, prin care alegem în
obţinute, trebuie să introducem modificări în echipă care dintre problemele comunității este
fiecare dintre paşii anteriori pentru a îmbunătăţi cea mai importantă și / sau urgentă;
intervenţiile viitoare.  tehnică de analizare a datelor.
De exemplu, în comunitatea în care este liceul
nostru există familii nevoiașe, familii
IDENTIFICAREA, PRIORITIZAREA și dezorganizate cu mulți copii, abandon școlar la
JUSTIFICAREA PROBLEMEI copiii săraci și bătrâni singuri acasă care au
Identificarea problemei nevoie de îngrijire. Pentru a se asigura că
proiectul în care investește resurse va fi unul de
Identificarea unei probleme specifice și foarte succes, o echipă de voluntari trebuie să aleagă ce
clar definite este primul pas critic spre problemă e mai urgentă și mai importantă și
implementarea cu succes a unui proces de care poate fi abordată de elevi și profesorii lor.
rezolvare a problemei. Strategia de îmbunătăţire
a calităţii serviciilor implică rezolvarea Prioritizarea problemei
problemelor într-o ordine de priorități Matricea priorităţilor este o metoda ce ne va
De ce este important ca problemele să fie ajuta în stabilirea acelei probleme pe care
prioritizate? urmează să o abordeze proiectul nostru. Vom lua
toate problemele pe care le-am identificat și le
Resursele și timpul sunt limitate. Nu pot fi vom prioritiza. Problema cu cea mai mare
rezolvate toate problemele în același timp, de prioritate va fi aceea care apare cel mai frecvent,
aceea eforturile ar trebui focalizate, inițial, pe este cea mai importantă iar abordarea ei de către
cea mai importantă problemă. noi este cea mai fezabilă (stă în puterea noastră
Pentru a câștiga experienţă și a acumula s-o rezolvăm cu resursele pe care le avem la
expertiză în procesul de rezolvare a îndemână).
problemelor, prima problemă pe care ar trebui Stabilirea importanței problemelor va fi realizată
să lucraţi ar trebui să fie una care să poată fi ușor implicând grupul ţintă al proiectului. Implicarea
studiată și rezolvată. Alegeţi o problemă pentru beneficiarilor în acest proces va asigura că vom
care sunt disponibile multe informaţii. găsi problema cea mai importantă pentru
aceștia.
121
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Justificarea problemei problemele existente, pasul următor este să


stabilim pentru care din acestea există deja
Justificarea unei problemei pornește
mecanisme de soluţionare aflate în derulare.
întotdeauna de la misiunea și scopul grupului
Dacă există astfel de mecanisme și sunt
sau organizaţiei cu care trebuie să fie în relaţie.
suficiente, înseamnă că nu este vorba de o
Problema trebuie să facă parte din aria
necesitate. Prin eliminare, se vor determina apoi
geografică și domeniul de activitate în care
necesităţile încă nerezolvate, care nu trebuie
grupul/organizaţia acţionează.
confundate cu problemele. Astfel de necesităţi se
Explicaţi de ce voi sunteți în măsură să abordați dovedesc a fi foarte numeroase şi de multe ori
problema și să o rezolvați. Exemple cu succesele nu se pot rezolv simultan, caz în care devine
anterioare sunt binevenite, acestea aducând un indispensabilă stabilirea unei ordini de
plus de credibilitate. Dorinţa de a soluţiona sau priorităţi. Este indispensabilă determinarea
ameliora problema trebuie să stea la baza limitelor geografice pe care trebuie să le aibă
construirii proiectului. intervenţia preventivă (țară, regiune, cartier,
Problema justificată trebuie să fie reală. De aceea școală etc.)
se descrie situaţia actuală într-un anumit loc și Analiza cererii existente
perioadă, precum și grupul afectat de problemă.
Uneori intervenţia preventivă poate fi proactivă
Se prezintă problema sau nevoia care se cere a fi
(urmând o planificare profesionistă care caută să
rezolvată, motivul pentru care este necesară
anticipeze problemele) sau reactivă
rezolvarea ei și modul în care se va ameliora
(reacţionează la problemele deja existente şi la
aceasta după încheierea proiectului. Este
cererile de soluţionare provenite de la diverşi
importantă descrierea strategiei prin care se
actori sociali). Este posibilă implementarea
ajunge de la situaţia actuală în care există
programelor de prevenire și în absenţa unei
problema la situaţia dorită.
solicitări sociale explicite. Există, de asemenea și
Pentru a fi credibilă problema, se prezintă o altă realitate, la fel de frecventă: cererea
dovezi, date concrete, ușor verificabile în neadecvată care necesită intervenţii coercitive.
favoarea acesteia: studii, analize statistice, Astfel, se întâmplă să se solicite finanţare pentru
cercetări în domeniu, articole de presă, opiniile cereri foarte punctuale (de exemplu puncte de
experţilor din domeniul respectiv, alte informare în școli) și fundamentate pe
documente oficiale etc. Se recomandă folosirea paradigme demonstrate a fi ineficiente în
acestui tip de dovezi pentru a evita considerarea prevenire (de exemplu oferirea de informaţii se
problemei ca fiind nefondată, fără temei. Nu presupune că va schimba comportamentele).
faceţi presupuneri cu privire la existenţa
IDENTIFICAREA SCOPULUI și OBIECTIVELOR
problemei și nu inventaţi dovezi.
PROIECTULUI
O problemă existentă are susţinerea comunităţii.
Scopul proiectului
De aceea este bine să fie sprijinită de autorităţi și
de comunitatea în care există. Sprijinul din Scopul proiectului este ceea ce dorim să realizăm
partea acestora este realizat cu ajutorul după desfășurarea lui, adică starea la care vrem
scrisorilor oficiale de susţinere. Problema să ajungem. Atunci când îl formulăm ne gândim
trebuie prezentată din perspectiva beneficiarilor la întrebarea: „Unde vrem să ajungem?”.
iar rezolvarea ei trebuie dezvoltată tot din
În general, proiectele se adresează unei
această direcţie.
probleme majore și își propun să rezolve
În fine, forma pe care justificarea problemei o va problema dacă e posibil, sau să amelioreze
avea este importantă. Persoana care citește acest situaţia creată de existenţa problemei respective.
capitol trebuie să aibă o imagine clară asupra Scopul este stadiul în care dorim să ajungă
contextului problemei. Astfel justificarea trebuie problema în urma implementării proiectului.
să fie cât de simplă posibil, să fie interesantă de
Scopul proiectului este unic și se stabilește în
citit, să nu conţină elemente de jargon și să aibă
conformitate cu misiunea echipei / organizației
dimensiuni rezonabile (adică să nu încerce să
cu strategia sa de dezvoltare, dar și cu contextul
rezolve toate problemele din lume).
în care se desfășoară, cu nevoile și problemele
Identificarea necesităţilor şi priorităţilor şi comunităţii.
stabilirea cadrului geografic. Odată cunoscute

122
Când formulăm scopul, acesta trebuie:
Să conţină Să nu conţină
Un enunţ clar și concis Elemente măsurabile
Un ideal Conjuncția „și” - desparte 2 scopuri
Un rezultat urmărit pe termen lung Cuvântul „prin” - descrie metoda
Un verb la forma conjunctivă: „să realizeze...” sau un
substantiv verbal: „realizarea...”
este unitatea de măsură a rezultatului. El ne
Întrebări de verificare a scopului:
ajută să vedem cât de aproape am ajuns
Reiese schimbarea pe termen lung din comparativ cu rezultatele anticipate. Pentru a
formularea scopului? determina indicatorul, trebuie să răspundem la
Scopul este clar? Poate fi înţeles de cineva care întrebarea: Cu ce măsurăm rezultatul pe care l-
nu cunoaște proiectul? am stabilit? Exemplu de indicator al rezultatului
– bucată, kilogram, zile (merele se măsoară în
Obiectivele proiectului bucăţi sau kilogram; cursul de instruire se
Imaginaţi-vă că scopul este destinaţia la care măsoară în zile)
doriţi să ajungeți. Obiectivele sunt calea prin  Determinarea standardului de performanţă
care ajungeţi la destinaţie. Standardul reprezintă cantitatea unităţii de
Obiectivele sunt pași necesari pentru atingerea măsură. El ne arată care ar trebui să fie valoarea
scopului. Un obiectiv trebuie să fie realizabil, indicatorilor de performanţă pentru a fi siguri că
specific, concret, atins într-o perioadă de timp, am atins rezultatul. De exemplu: 2 mere, 7 zile,
măsurabil. El trebuie să fie în mod logic legat de etc.
problemă și scop. Obiectivul conţine grupul ţintă,  Determinarea beneficiarilor
adică grupul de implementare a proiectului. Beneficiarul este persoana în folosul căreia se
Astfel, din formularea obiectivelor trebuie să realizează proiectul. Beneficiarul trebuie descris
reiasă faptul că proiectul își propune atingerea clar în obiectiv pentru a putea fi verificat. De
unor rezultate. exemplu, în programul de finanţare a Asociației
Pentru o construcţie corectă a obiectivului, vă Bucuria Vieții pentru un proiect de prevenire a
propunem un exerciţiu simplu din 7 pași. delincvenţei juvenile, beneficiarii pot fi persoane
 Stabilirea rezultatelor. cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani.
 Determinarea timpului necesar pentru
Rezultatul este dovada concretă ca un obiectiv a atingerea rezultatului
fost îndeplinit. Pentru a fi siguri că obiectivul
poate fi îndeplinit, ne stabilim ce rezultate dorim Timpul trebuie să fie exprimat clar, astfel încât
să avem. Rezultatul determină o schimbare, o să se știe în ce interval de timp vom desfășura
îmbunătăţire pe care proiectul a produs-o proiectul. Timpul poate fi exprimat în ore, zile,
asupra beneficiarilor. luni. De exemplu, în programul de finanţare al
Primăriei Oradea proiectul trebuie să se încheie
Întrebarea la care trebuie să răspundem este: cel târziu la 31 decembrie a anului în care a
Care sunt rezultatele pe care dorim să le atingem început proiectul.
la sfârșitul proiectului? Exemplu de rezultat: 1  Scrierea obiectivului
curs de instruire realizat, 1 conferinţă de presă
realizată, o clădire renovată, 20 de mașini Acest pas presupune combinarea informaţiilor
achiziţionate, 16 participanţi la curs care au rezultate din parcurgerea celor 5 pași anteriori.
primit certificat de manager de proiect. Enunţul care exprimă obiectivul trebuie să fie
 Determinarea indicatorului de performanţă coerent și clar.
 Evaluarea obiectivului
Performanţa este nivelul la care dorim să se
realizeze un rezultat. Indicatorul de performanţă

123
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Pentru a verifica dacă obiectivul este corect trebuie să răspundem la câteva întrebări de verificare:
Ce? Când? Unde? Pentru cine? Obiectiv specific
(Realizarea, elaborarea, reabilitarea...etc.)
Ce cantitate de rezultat voi obţine? Obiectiv măsurabil
Rezultatul pe care ţi l-ai propus poate fi îndeplinit de organizaţia ta cu Obiectiv Abordabil, adică
resursele de care dispune? (persoane, timp, bani)? poate fi atins
Există în realitate posibilitatea să îndeplinești rezultatul pe care ţi l-ai Obiectiv Realist
propus? (ex. dacă îţi propui să călătorești pe planeta Jupiter, chiar dacă ai
persoanele, timpul și banii suficienţi, în realitate nu poţi să faci această
călătorie).
Obiectivul exprimă clar intervalul de timp (în zile sau luni) necesar pentru Obiectiv încadrat în Timp
realizarea sa?
Câte obiective putem avea într-un proiect? Atunci când se definesc beneficiarii direcţi,
persoane fizice, trebuie precizat numărul
E bine de reţinut că un număr mare de obiective
rotunjit al membrilor grupului, vârsta lor (dacă e
nu înseamnă că proiectul este bun. În general se
posibil) și elemente multiple de identificare a
recomandă scrierea unui număr de
grupului, caracteristicile lor comune cât mai
3 obiective SMART într-un proiect. exacte.
Atunci când se definesc beneficiarii direcţi,
DETERMINAREA BENEFICIARILOR/GRUPULUI persoane juridice, trebuie precizat numele
ȚINTĂ complet al acesteia, fără abrevieri (de exemplu
Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”) și o scurtă
Grup ţintă - Beneficiari direcţi - Beneficiari descriere a modului în care acestea vor beneficia
indirecţi de pe urma proiectului.
Definirea corectă a acestor categorii de persoane Trebuie precizat numărul rotunjit al
este importantă pentru ca finanţatorul să beneficiarilor direcți. Exagerările vor fi
înţeleagă cine va realiza proiectul și cui i se vor depunctate de finanţator, în plus, din raportul
adresa activităţile din cadrul acestuia, rezultatele final va reieși numărul real al beneficiarilor, deci
lui. ar fi bine să faceți un calcul realist al
Grup ţintă - reprezintă grupul prin intermediul beneficiarilor proiectului vostru de la bun
căruia acţiunea își atinge scopul. El va fi început. Dacă numărul beneficiarilor va fi mai
reprezentat mereu de un singur grup de mare decât numărul prevăzut iniţial, în proiectul
persoane. Atunci când se definește grupul ţintă scris, acest lucru nu reprezintă neapărat un
trebuie precizate următoarele: punct negativ, însă dacă numărul acesta va fi
 numărul exact al membrilor grupului, vârsta mult mai mic decât cel prevăzut, asta denotă
lor; lipsa voastră de realism sau de capacitate
 elemente de identificare a grupului, organizatorică.
caracteristica lor comună. Beneficiari indirecți - reprezintă segmentul de
Grupul de beneficiari sunt persoanele fizice sau populaţie care beneficiază în mod indirect de
juridice în folosul cărora se produce schimbarea rezultate/efecte, urmare a efectului
urmărită. Categoria beneficiarilor poate fi multiplicativ. El va fi reprezentat mereu de unul
subclasificată în categoria beneficiarilor direcţi sau mai multe grupuri de persoane fizice clar
diferenţiate (să nu existe între ele legătura
și cea a beneficiarilor indirecţi.
directă de tip întreg-parte) sau de persoane
Beneficiari direcţi - reprezintă segmentul de juridice.
populaţie, instituţiile, structurile care beneficiază
în mod direct, nemijlocit de rezultate/efecte. El Atunci când se definesc beneficiarii indirecţi,
va fi reprezentat mereu de unul sau mai multe persoane fizice, trebuie precizat trebuie precizat
grupuri de persoane fizice clar diferenţiate (să numărul rotunjit al membrilor grupului, vârsta
nu existe între ele legătură directă de tip întreg- lor (dacă e posibil), elemente multiple de
parte) sau de persoane juridice. identificare a grupului, caracteristicile lor
comune cât mai exacte și o scurtă descriere a

124
modului în care vor beneficia de pe urma Planul se referă la modalitatea în care proiectul
proiectului. se va desfășura și va rezolva problema.
Atunci când se definesc beneficiarii indirecți, Descrieţi activităţile, oferiți informații asupra
persoane juridice, trebuie precizat numele obiectivelor proiectului, asupra numărului de
complet al acesteia, fără abrevieri și o scurtă activităţi pe care le veţi face într-o perioadă de
descriere a modului în care vor beneficia de pe timp, câte întâlniri cu câţi membri ai grupului
urma proiectului. ţintă etc. Asiguraţi-vă că nu vă asumați lucruri
care nu pot fi îndeplinite. Activitățile pot fi
Dat fiind că nu aveţi controlul direct asupra
împărțite în subactivități, pentru simplificarea
acestei categorii de beneficiari, gradul de
procesului și pentru claritatea proiectului.
aproximare poate fi mai ridicat în cazul acestora.
Precizarea cât mai multor elemente de Activităţile trebuie să fie bine definite, trebuie să
identificare a grupului, precum și descriere rezulte din obiective și să ducă la îndeplinirea
modului în care grupul va beneficia de pe urma lor. Ele trebuie să includă implementarea
proiectului, arată însă că știţi exact cui vreţi să vă efectivă; locul de desfăşurare; resurse;
adresaţi, cine vreţi să beneficieze de pe urma metodologie; persoane responsabile; mod de
proiectului vostru. evaluare.
PLANUL DE ACTIVITATE
CE Care vor fi activităţile principale în cadrul proiectului?
CUM Metodele și tehnicile de lucru. Alegerea metodelor trebuie să se bazeze pe o serie de
principii, cum ar fi:
Realizarea unei acoperiri maxime a populaţiei țintă.
Obţinerea unei eficienţe maxime cu privire la obiectivele alese.
Realizarea acestora cu cel mai mic cost relativ posibil.
Revizuirea alternativelor având în vedere principiile etice ce trebuie să ghideze
intervenţiile.
Planificarea intervenţiei, analizarea resurselor materiale şi umane aflate la dispoziţie.
UNDE Locul de desfășurare al fiecărei activități
CÂND Perioada de desfășurare a proiectului și principalele termene cheie
CU CE Resurse umane, materiale, logistice
CÂT DE BINE Evaluare
7 paşi în scrierea activităţilor Pasul 6: Identificaţi de cât timp aveţi nevoie, cine
este responsabil pentru fiecare activitate.
Pasul 1: Identificați rezultatele pe care le aveţi la
fiecare obiectiv. Fiţi atenţi căci acestea pot fi mai Pasul 7: Revizuiți planului de acțiune. Vor duce
multe atât la nivel de individ cât și la nivel de activităţile la realizarea rezultatelor? Activităţile
organizaţie. și rezultatele duc la realizarea obiectivelor?
Pasul 2: Identificaţi cel puţin un indicator Subliniaţi trăsăturile inovatoare care pot fi
măsurabil pentru fiecare rezultat. Indicatorii fac considerate distincte faţă de altele. De câte ori
rezultatele observabile. Ei descriu rezultatele în este posibil, folosiţi anexe pentru a da detalii,
termeni măsurabili și includ deseori numere informaţii suplimentare și informaţii pentru o
şi/sau procente. analiză în amănunt. Aceste tipuri de informaţie,
deşi necesare cererii, dacă sunt incluse în plan,
Pasul 3: Scrieţi rezultatele aşteptate, într-un
pot îngreuna lecturarea acestuia. Anexele oferă
tabel, cuprinzând și indicatorii identificaţi.
cititorului un acces imediat la detalii dacă sau
Pasul 4: Identificaţi activitatea / activităţile care când clarificarea unei idei sau concluzii este
duc la realizarea rezultatului. Specificaţi în mod necesară. Orare, planuri de lucru, activităţi,
clar procesul sau seria de evenimente care duc la metodologii, acte juridice, date autobiografice,
realizarea ei. scrisori de recomandare și aprobări sunt
Pasul 5: Identificaţi resursele de care aveţi exemple de anexe.
nevoie pentru a îndeplinii activitatea. EVALUAREA
125
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Evaluarea are doua părţi: a produsului și a precizările din „Ghidul solicitantului” și alte
procesului. documente de sprijin trebuie citite cu foarte
mare atenție.
Evaluarea produsului oferă rezultate care pot fi
atribuite proiectului, precum și măsura în care CONTINUARE / SUSTENABILITATE
proiectul şi-a atins obiectivele.
Întrebările la care trebuie să răspundeţi în acest
Evaluarea procesului arată cum a fost condus capitol sunt următoarele:
proiectul, în legătură cu planul de acţiune stabilit  Ce se va întâmpla cu proiectul după
și cu eficienţa diverselor activităţi din plan. încheierea activităţilor propuse?
Evaluările pot fi conduse de un membru din  Cum se va manifesta impactul proiectului
interiorul organizaţiei, de o firmă de evaluare după ce acesta s-a încheiat?
sau de amândoi. Trebuie precizată durata  S-au creat sau sunt posibilităţi de
necesară pentru evaluare, cum va fi distribuit identificare a altor resurse pentru continuarea
feedback-ul în cadrul grupului ţintă, și un proiectului??
program pentru revizuire și comentarii asupra  Cum va fi administrat proiectul după ce se
acestui tip de comunicare. Planurile de evaluare încheie activităţile finanţate (unde este cazul)?
se pot realiza la începutul, mijlocul sau sfârşitul  Cum vor continua activitatea persoanele
proiectului. implicate?
De ce e nevoie de un proces de evaluare? Din punct de vedere financiar, finanţatorii
doresc să ştie cum veţi asigura finanțarea
Cum veţi şti dacă aţi obţinut impactul dorit? proiectului după ce se termină fondurile primite
Dacă aţi făcut treabă bună, tot ce trebuie să faceţi de la ei. Ei doresc să ştie dacă este cazul să
este să descrieţi informaţiile adunate pentru a investească în proiectul vostru. Pentru a nu le da
vedea cât de mult v-aţi îndeplinit scopul. Veţi impresia că banii lor vor fi aruncaţi pe geam,
ţine evidenţa telefoanelor primite? Îi veţi pune trebuie să le oferiţi perspective de viitor
pe voluntari să ţină un jurnal al orelor lucrate? Îi palpabile. De aceea este cazul să vă gândiţi la o
veţi mai consilia pe beneficiari la şase luni după strategie de finanţare pe termen lung.
ce au părăsit programul pentru a vedea cum
stau? Din punct de vedere instituţional trebuie să
arătaţi dacă organizaţiile implicate în proiect vor
BUGETUL mai avea dispoziţia și resursele (umane,
Ce este un buget? Un buget este un plan materiale) de a continua proiectul. Nu trebuie să
financiar al unui proiect. Un astfel de lăsaţi impresia că nu vă interesează prea mult, în
document trebuie să includă o preconizarea a timp, ce se va întâmpla cu problema pe care
cheltuielilor și a veniturilor legate de proiect. El încercaţi să o rezolvaţi, ce se va întâmpla cu
reprezintă un document a cărui fezabilitate nevoile grupului ţintă. Interesul vostru faţă de
depinde de susţinerea din partea unui finanţator problema abordată trebuie să fie cu bătaie lungă,
sau a unui partener. mai lungă decât durata acestui proiect punctual.
Ce trebuie să conţină un buget? Puteţi și trebuie să arătaţi care vor fi efectele pe
 planul financiar pentru toată durata termen lung ale proiectului vostru, impactul pe
proiectului, inclusiv contribuţiile în natură, care îl va avea și dincolo de perioada de
contribuţiile beneficiarilor și ale organizaţiei, desfășurare/pentru care aţi semnat contractul
fondurile cerute/furnizate de către donatori. de finanţare. Schimbarea pe care o aduce
 o scurtă descriere a modului cum vor fi proiectul vostru nu trebuie să fie trecătoare.
gestionate fondurile în cadrul organizaţiei, banca Dacă ulterior derulării proiectului se va reveni la
folosită, sistemul de raportare financiară, situaţia problematică anterioară, proiectul nu şi-
persoana responsabilă cu contabilitatea în a atins cu adevărat scopul.
cadrul organizaţiei Găsiți mai jos două exemple de proiecte antidrog
 de ce sumă este nevoie și cum va fi alocată derulate la nivel de liceu, care au participat la
această sumă. Concursul de proiecte antidrog „Împreună”.
Pentru că, cel mai probabil, proiectele voastre nu Concursul este organizat de 14 ani de Ministerul
vor dezvolta această componentă prea mult, nu Educației Naționale și reunește la etapa finală
voi insista cu ea. În cazul în care depuneți o echipe de patru elevi și un profesor de liceu, câte
cerere de finanțare, capitolul „Buget” este unul una din fiecare județ, câștigătoare ale etapei
dintre cele mai importante, de aceea toate județene.

126
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

PROIECTUL 1 – PARIU CU VIAȚA


„Pariu cu viața” - proiect antidrog al Colegiului Național „Octavian Goga” Sibiu (preluare din raportul de
proiect)
1. Prezentarea proiectului:
Proiectul „Pariu cu viața” scoate in evidență partea pozitivă a vieții, dar și informează tinerii asupra
riscurilor la care se expun consumând droguri, făcându-i pe aceștia să conștientizeze pericolul. Prin
activitățile desfășurate, am informat adolescenții cu privire la consumul de canabis și alcool, am aflat și
numeroase cauze care duc tinerii în punctul în care consumă astfel de substanțe, dar și alternativele
acestora de a combate dependența.
2. Problema identificată și soluționare:
Echipa de proiect a aflat de-a lungul desfășurării activităților că majoritatea adolescenților consumatori
de astfel de substanțe sunt influențați de anturaj. Substanțele ce creează dependență sunt văzute drept un
refugiu de tânăra generație, nevoia lor de a evada din problemele cotidiane sau, pur și simplu, de a
încerca ceva nou, pentru simpla adrenalină în momente de distracție. Tinerii nu cunosc adevăratele
consecințe provocate de consumul unor astfel de substanțe, din acest motiv echipa noastră a organizat
ore de informare pentru elevii Colegiului Național „Octavian Goga” și a găsit împreună cu aceștia diferite
alternative antidrog care au variat de la artă și sport până la lectură și activități de dezvoltare personală.
3. Scop și obiective:
Scopul care a stat la baza proiectului constă în desfășurarea activităților menite sa informeze tânăra
generație despre pericolul consumului de droguri, despre efectele acestora și de a-i face pe aceștia să
conștientizeze ceea ce produc cu adevărat aceste substanțe dăunătoare în interiorul unui organism aflat
în dezvoltare. Dorim să diminuăm consumul acestor substanțe în rândul tinerilor și să îi ajutăm să
găsească alternative și soluții pentru combaterea dependenței. Încercăm să convingem adolescenții să
aibă curiozități constructive, care nu pun sănătatea sau chiar viața în pericol. De asemenea, se dorește
schimbarea percepției, a mentalității tinerilor în legătură cu acest fenomen de integrare într-un anturaj.
Obiective generale:
 informarea, prevenirea și diminuarea/combaterea consumului de droguri;
 sensibilizarea grupului țintă cu privire la efectele consumului de droguri;
 găsirea alternativelor ce au ca scop influențarea acestora într-un mod pozitiv.
Obiective specifice:
 recrutarea voluntarilor;
 atragerea de fonduri pentru cumpărarea materialelor necesare;
 asigurarea spațiilor de desfășurare ale activităților;
 promovarea activităților prin intermediul paginilor de socializare și a afișelor amplasate în incinta
liceului;
 primirea în mediul online a unor păreri/feedback-uri din partea unor adolescenți care au participat
la activitățile organizate de echipa noastră.
4. Beneficiari:
Beneficiarii direcți care au luat parte la sesiunile de informare, dar și la activitățile organizate de echipa
proiectului „Pariu cu viața” au fost tineri cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani. A fost ales acest grup țintă
deoarece în această perioada mulți adolescenți îți dezvoltă o curiozitate fără limite și de multe ori nu țin
cont de consecințe; totodată sunt ușor de influențat, iar în mass-media și în mediul online sunt promovate
foarte multe modele negative care consumă astfel de substanțe. Considerăm că avem și numeroși
beneficiari indirecți, cum ar fi cadrele didactice și părinții ai căror copii au participat la activitățile din
cadrul acestui proiect.
5. Activități:
Proiectul, prin prisma scopului și a obiectivelor sale, se împarte în două ramuri, cu două concepte diferite,
dar care țintesc spre aceeași idee: viața la pozitiv. Prima ramura s-a bazat pe informarea tinerilor cu
vârste cuprinse între 14-18 ani și totodată promovarea acestor evenimente. Cea de-a doua ramură s-a
bazat strict pe activitățile pe care le-am desfășurat. Echipa de proiect consideră importantă informarea
127
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

elevilor cu privire la efectele negative pe care drogurile le pot avea asupra adolescenților, însă, un grad la
fel de înalt de importanță îl deține și promovarea activităților la care un tânăr poate participa, activități ce
au ca scop demonstrarea faptului că alegerile stau în mâinile noastre, iar alternativele pot fi sănătoase și
distractive.
Prima parte, „Împreună Antidrog”, se constituie ca etapa informării elevilor, a conștientizării acestora cu
privire la consumul de astfel de substanțe și a efectelor negative ce pot să apară. Prin această primă etapă,
echipa de proiect a prezentat într-un modul teoretic non-formal conceptul după care se ghidează și si-a
promovat viitoarele activități.
A doua parte a proiectului, „Pariu cu viața!”, pune un foarte mare accent pe alternativele la care tinerii pot
apela, venind înaintea acestora cu soluții reale, constituite în modulul practic al proiectului. Fiecare
activitate este detaliată mai jos.
5.1. Sesiuni de informare
În cadrul acestor sesiuni, echipa de proiect a prezentat elevilor Colegiului Național „Octavian Goga”
informații despre tipurile de droguri existente și efectele fizice și psihice ale acestora asupra corpului
uman. Pentru ca prezentarea să aibă un impact și mai puternic la nivelul grupului țintă, ni s-a alăturat și
consilierul școlar, care a dus impactul informațiilor noastre la bun sfârșit. La începutul sesiunilor au fost
aplicate chestionare legate de cannabis și alcool, elevii îmbunătățindu-și și clarificându-și astfel
cunoștințele despre aceste substanțe.
5.2. Concursul de artă
Această activitate a avut la scop Tragerea unui semnal de alarmă cu privire la pericolele consumului de
droguri și combaterea consumului acestora cu ajutorul artei. S-au strâns aproximativ 40 de creații
artistice pe teme antidrog.
5.3. Premiem și expunem creativitatea!
Prin această activitate, echipa de proiect a promovat potențialul creativ și talentul elevilor, în raport cu
tema ALTERNATIVA DROGULUI. Activitatea a avut ca scop crearea unei situații pentru ca elevii să se
poată imagina în rolul de consumator, urmând ca, prin desenele lor, să încerce să depășească acest stadiu,
propunând diferite soluții. Conceptual, putem spune că arta reprezintă, la fel ca și substanțele cu
proprietăți psiho-active, o modalitate de evadare. La finalul campaniei, 3 dintre cele mai reprezentative
creații au fost premiate cu cărți.
5.4. Dezbatem pe antidrog
Prin aceasta activitate, echipa de proiect, împreună cu 2 voluntari, a organizat o dezbatere demonstrativă
pe tema alcoolului și a canabisului, sub privirile atente ale elevilor care au fost atrași de această activitate
și sub îndrumarea doamnei profesor Paua Ciucur. Activitatea a avut scopul de a expune o alternativă la
consumul drogurilor, și anume dezbaterea și oratoria, hobby-ul principal al echipei de proiect.
5.5. Muzica e o alternativă
Echipa de proiect a ales ca într-o seară de vineri să organizeze un concert acustic, susținut de un elev
talentat al liceului nostru, în cea mai frecventată cafenea a generației noastre. Concertul s-a bucurat de un
mare succes și a avut scopul de a oferi o alternativa directă a substanțelor dăunătoare, bucurând publicul
prin ambianța relaxantă care a fost creată. Spre mirarea echipei de proiect, atunci când scopul concertului
a fost prezentat, înainte de începerea acestuia, am primit un feedback pozitiv și foarte multă susținere din
partea publicului.
5.5. Marea Hămăceală
Aceasta activitate s-a desfășurat în cel mai mare parc din județul Sibiu, parcul „Sub Arini”. Această
activitate s-a bucurat de finanțare de 1000 de lei din partea programului YouthBank și de ajutor din
partea Primăriei Sibiu și a brandului Minor Swing. Cu ajutorul finanțării și al Primăriei, activitatea s-a
bucurat de un mare succes. În cadrul festivalului, am organizat ateliere de teatru, decorațiuni hand-made,
tatuaje cu hena și, activitatea principală, bălăngănitul în hamace agățate în natură. Datorită acestor
activități, am reușit să aducem comunității sibiene și mai multe alternative drogurilor și ne-am bucurat o
dată cu participanții de succesul festivalului. Brandul Minor Swing ne-a închiriat 15 hamace, de care
comunitatea sibiană s-a bucurat de-a lungul festivalului.

128
5.6. Sibiu Plays
În cadrul Teatrului pentru copii și Tineret GONG, liceeni sibieni au avut ocazia de a participa în cadrul
Programului de Teatru „Sibiu Plays!’’, o activitate benefică pentru dezvoltarea fiecărui tânăr și o
alternativă pozitivă a drogurilor și nu numai. „Sibiu Plays!” este despre prietenie, muncă în echipă și
teatru.
6. Buget:
Bugetul proiectul a fost asigurat din diferite parteneriate, sponsorizări, dar și organizarea activităților de
autofinanțare (vânzări de bilete în cadrul concertului). Mai jos sunt detaliate liniile bugetului:
Finanțări Suma/materialele
Parteneriate (biblioteca liceului) 3 cărți
Finanțare Youthbank 1000 lei
Autofinanțare 50 lei
7. Evaluare:
Organizarea unor sesiuni de follow-up, la care au participat voluntarii și organizatorii proiectului. Aceste
sesiuni sunt menite să ne ofere o viziune asupra întregii desfășurări a proiectului, cât și un feedback. S-a
realizat și o analiză SWOT pentru a clasifica punctele forte și punctele slabe, care vor ajuta la
îmbunătățirea unei ediții viitoare a proiectului. Analiza SWOT, realizată de către echipa de proiect,
împreună cu voluntarii, s-a detaliat mai jos:
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
- folosirea metodelor de - neobținerea - elevii s-au arătat - lipsa de fonduri
acțiune și a activităților autorizației de susținere interesați de activitățile ce pentru edițiile
nonformale a sesiunilor în anumite prezentau caracter de viitoare
licee educație nonformală
8. Sustenabilitate și impact:
Organizarea repetată a proiectelor antidrog va duce la conștientizarea din partea tinerilor în legătură cu
gravitatea situației cu care ne confruntăm la ora actuală și astfel va ajuta la sensibilizarea acestora,
ajungând la o diminuare a consumului de droguri.
Prin promovarea luptei antidrog, alți tineri vor prelua această inițiativă, alăturându-se acestui proiect.
PROIECTUL 2: ALTFEL, DAR LA FEL CA TINE
Proiectul a fost implementat de o echipă de elevi și profesori de la Colegiul Naţional „Gheorghe
Vrănceanu” Bacău, în perioada septembrie 2011 – mai 2012.
Scopul proiectului: Implicarea unui număr cât mai mare de tineri, reprezentanți ai autorităților locale în
lupta împotriva consumului de produse noi cu proprietăți psihoactive denumite generic etnobotanice.
Obiectivele proiectului:
 Organizarea unui concurs de prevenire a consumului de etnobotanice la nivelul claselor a VI-a din 4
școli generale din județul Bacău.
 Organizarea unui flashmob la nivelul Municipiului Bacău în vederea promovării unui stil de viață
sănătos.
 Extinderea activităților pro-viață în afara județului Bacău cu scopul de a informa un număr cât mai
mare de persoane cu privire la efectele nocive ale consumului de etnobotanice, droguri și tutun.
 Extinderea activităților pro-viață în afara județului Bacău cu scopul de a informa un număr cât mai
mare de persoane cu privire la efectele nocive ale consumului de etnobotanice, droguri și tutun.
Grup țintă:
Elevii din 9 școli generale și 10 licee din Municipiul Bacău (6 școli generale din mediul urban, 3 școli
generale din mediul rural).
Beneficiari:
 Direcți : 1540 elevi, 10 reprezentanți ai autorităților locale, 5 ONG-uri
129
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

 Indirecți : 56 profesori, 30 părinți, comunitatea


Desfășurarea activităților:
1. Documentarea şi elaborarea proiectului.
2. Realizarea materialelor informative : material video.
3. Stabilirea partenerilor care se vor implica în implementarea proiectului.
4. Stabilirea unei întâlniri cu reprezentanții conducerii Școlilor cu clasele I-VIII în vederea realizării
programului de desfășurare a activităților.
5. Organizarea şi antrenarea persoanelor din Municipiul Bacău într-un joc intitulat ”Baloane optimiste”
ce presupune distribuirea de mesaje pro viață antidrog.
6. Organizarea unei sesiuni de informare despre consumul de etnobotanice pentru copiii cu
oportunități reduse din mediul rural (clasa a-VI-a și a-VII-a).
7. Organizarea şi susţinerea a patru activităţi de informare în rândul elevilor de la şcolile cu cls I-VIII
(Școala generală ”Mihai Drăgan”, Școala generală “Alexandru Ioan Cuza”, generală “Constantin Platon” și
Școala generală “Ion Creangă”).
8. Organizarea unei deplasări la Piatra Neamț în vederea extinderii informaționale cu privire la
consumul de droguri și entobotanice în afara județului Bacău.
9. Organizarea unei activități intitulate ”Construiește oamenii de mâine”, în aer liber în vederea
mobilizării unui număr cât mai mare de persoane cu scopul de a stabili o serie de alternative la consumul
de etnobotanice.
10. Realizarea unui flashmob intitulat ”Distracţia adevărată nu e (A)fumată” reprezentând o alternativă
la consumul de substanţe cu proprietăți psihoactive denumite generic etnobotanice.
11. Antrenarea pasagerilor din mijloacele de transport în comun în vederea mobilizării acestora într-un
schimb ţigară-măr.
12. Distribuirea de materiale informative cu rol de sensibilizare și informare a adulților în cadrul unui
eveniment cultural organizat la Filarmonica Bacău.
Parteneri:
 Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog, Bacău;
 Consiliul Judeţean al Elevilor, Bacău;
 Instituţia Prefectului, Bacău;
 Primăria Municipiului Bacău;
 Inspectoratul Şcolar al Judeţului Bacău;
 Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret Bacău
Parteneri media:
 Realitatea TV Bacău
 1 TV Bacău
 Trustul de Presă DEŞTEPTAREA
 Ziarul de Bacău
 Kristofer93.com
 InimaBacaului.com
Sponsori:
 S.C Grafit Invest S.R.L Bacău
 APACA Bacău
 S.C Regent 22:22 S.R.L Bacău
 Filarmonica Bacău

130
Glosar
Adicție Dependență, consum compulsiv de substanță, deseori însoțit de creșterea treptată a
dozelor, diminuarea sau abolirea sentimentului de control asupra consumului care
persistă în ciuda efectelor negative pe care consumul le exercită în viața
consumatorului și a celor din jur.
Alcool Etanol, substanță psihoactivă obținută prin fermentarea zaharurilor. Efect
sedativ/hipnotic, deși la doze mici are efect stimulant, euforizant prin diminuarea
sistemelor de auto-control. La doze mari, poate produce comă și deces, mai ales
atunci când este asociat cu alte sedative (benzodiazepine, opiacee). Statutul său legal
variază, cu unele țări controlând strict producția, vânzarea și distribuția din motive
religioase sau economice și de sănătate.
1 UNITATE de - 10 grame de alcool pur. Aproximând, 1 UNITATE de alcool se
regăsește într-o bere de 330 ml sau 1 pahar de vin sau un shot de tărie
Consum riscant de - un nivel de consum sau tipar de consum care nu pune probleme
în prezent, dar este probabil să determine consecințe negative pentru sănătate în
viitor, dacă acest nivel este continuat. Poate fi asemănat altor comportamente care
pun la risc sănătatea (de exemplu, consumul ridicat de zahăr sau sare).
Consum nociv de - un tipar de consum de alcool care deja produce daune sănătății
fizice sau psihice
Alcoolic Termen vechi, neutilizat în prezent în literatura de specialitate, care descrie o
persoană cu probleme (în general severe, cronice) legate de consumul de alcool. A
fost abandonat din cauza lipsei sale de precizie și a faptului că a ajuns să aibă o
conotație negativă.
Alcoolicii Metodă de intervenție de tip self-help (auto-ajutor), nemediată de un profesionist, în
Anonimi care foști și actuali consumatori se întâlnesc pentru a se susține reciproc în
atingerea abstinenței văzută ca unic obiectiv posibil. Are la bază modelul de boală al
dependenței de alcool. Recuperarea este văzută ca un proces care parcurge 12 pași
distincți care reprezintă tot atâtea etape prin care consumatorul trebuie să treacă
pentru a se vindeca. Are o componentă spirituală puternică, ceea ce poate constitui
un obstacol pentru unii consumatori. Există și alte grupuri de auto-ajutor, cu filosofii
diferite, cum ar fi Crucea Albastră, prezent și în România.
Alcoolism Termen introdus în secolul 19, marchează primele eforturi de înțelegere a
consumului problematic de alcool într-o manieră obiectivă, științifică. A fost
abandonat în favoarea unei viziuni dimensionale asupra acestui fenomen (consumul
ca un continuum de severitate pornind de la mic spre mediu și mare), față de viziune
categorică a termenului de alcoolism (cineva este sau nu este alcoolic). În plus,
termenul a căpătat nuanțe peiorativ-derogatorii.
Alunecare Episod scurt de reluare a consumului, după care se revine la starea anterioară de
abstinenţă. Apare ca urmare a unei situații de mare risc care nu a fost gestionată
adecvat (sau au lipsit abilitățile necesare pentru a-i face față). Există un risc foarte
mare de evoluție spre recădere. Pentru a preveni această evoluție, beneficiarii își
construiesc un plan de urgență.
Ambivalență Stare frecvent întâlnită în rândul consumatorilor problematici de substanță, în care
persoana este în același timp conștientă de efectele pozitive ale substanței, cât și de
consecințele negative ale consumului, neputându-se hotărî să ia o decizie privind
oprirea/scăderea consumului. Persoana ambivalentă reacționează negativ la orice
sugestii în acest sens venite din exterior, care amenință schimbarea stării de fapt. De
aceea, o modalitate de a angaja în discuție o persoană ambivalentă poate fi evaluarea
avantajelor pozitive ale consumului.
Amfetamine Clasă de substanțe cu proprietăți stimulante ale sistemului nervos central.
Administrate oral, prin prizare sau, mai rar, injectare. Efectele includ tahicardie,
scăderea apetitului și a nevoii de somn, agitație, hipervigilență, midriază,

131
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

hipertensiune. Consumul pe perioade lungi și în cantități mari poate duce la


modificări de personalitate (agresivitate, iritabilitate, psihoză). Întreruperea după o
perioadă mare de consum se poate asocia cu fenomene de sevraj de tip stări
depresive, tulburări de apetit și de somn, oboseală. Medical, sunt folosite în tratarea
narcolepsiei și a ADHD la copil. În afara uzului recreațional, este consemnat (dar
nerecomandat) uzul pentru mărirea rezistenței la efort (studenți, profesioniști cu un
program încărcat) și pentru scăderea în greutate.
Anxietate Stare afectivă episodică scurtă (atac de panică) sau de durată (anxietate
generalizată) caracterizată printr-un sentiment de teamă, neliniște, mergând până la
spaimă și groază fără un motiv real sau realist (de exemplu, frica de a avea o boală
incurabilă sau un atac de cord la un adult clinic sănătos).
Balanța Instrument de lucru prin care sunt evaluate avantajele și dezavantajele unui
decizională comportament (ale unei decizii). În modelul Prevenirii Recăderilor, această analiză
se realizează pe termen scurt (imediat după consum) și pe termen lung (ore, zile,
ani) pentru a sublinia faptul că decizia pe termen scurt favorizează consumul, în
timp ce decizia pe termen lung favorizează oprirea consumului. Consumatorul
trebuie astfel să facă o conexiune între ceea ce își dorește să obțină pe termen lung și
să caute modalități de control al impulsurilor care caută satisfacția pe termen scurt.
Benzodiazepine Grup de substanțe cu structură chimică asemănătoare, folosite ca sedative,
hipnotice, miorelaxante și anti-epileptice. Cele mai cunoscute sunt Alprazolam
(Xanax), Diazepam, Clonazepam (Rivotril) sau Lorazepam (Anxiar). Potențialul letal
în condiții de supradoză este redus, dar pericolul crește considerabil când sunt
asociate cu alte sedative (alcool, opiacee). Au un potențial important pentru
instalarea fenomenelor de abuz și dependență, de aceea, utilizarea lor medicală
peste 4 săptămâni trebuie evaluată cu atenție.
Cannabis Cannabis sativa, plantă cu proprietăți psihoactive consumată prin inhalare sau oral.
(Marijuana) Rășina plantei (hașiș) conține o concentrație mai mare a principalului principiu
activ, tetrahidrocanabinol (THC). Alte metode de creștere a concentrației de
substanță activă sunt prin extracție (cu ulei, la rece). Simptomele intoxicației acute
includ o stare de bine până la euforie, relaxare, amețeală, uneori suspiciozitate și
panică. Fenomenele perceptuale includ o creștere în intensitate a stimulilor
senzoriali (vizuali, sonori), senzații de dilatare a timpului, mai rar, halucinații.
Fenomenele fizice includ hiperfagie, tulburări de memorie, tulburări de coordonare
motorie, somnolență. În unele cazuri poate apărea episod psihotic acut. Poate
determina fenomene de abuz și dependență (în procente asemănătoare alcoolului).
Sevrajul se manifestă prin iritabilitate, tulburări de somn, de apetit. Statutul legal
variază, cu unele țări aprobând diferite tipuri de consum, mergând de la legalizare
completă (unele state din SUA), la aprobarea pentru uz medicinal sau doar
dezincriminarea consumului propriu.
Capcane Montarea de situații care duc la reluarea consumului. De cele mai multe ori,
psihologice capcanele psihologice sunt semnul unei schimbări în motivația participantului.
Dorința de a consuma devine mai puternică, dar acest fapt nu poate fi admis în mod
direct.
Ciuperci Se extrage o substanță cu proprietăți halucinogene puternice, psilocibina. Recent,
halucinogene unele studii au sugerat posibilitatea folosirii psilocibinei în tratarea stărilor de
anxietate.
Cocaină Substanță de semi-sinteză obținută din frunzele arbustului de coca. Se prezintă ca un
praf alb. Este consumată prin prizare, mai rar pe care orală sau intravenoasă (în
acest caz, de obicei în asociere cu opiacee). Puternic stimulant al SNC, efectele includ
stare de euforie care durează până la 30 de minute, midriază, tahicardie. La doze mai
mari se instalează hipertensiune arterială, agitație, confuzie, convulsii, atac cerebral
sau infarct. Consumul îndelungat se asociază cu abuz, dependență, modificări de
personalitate. Sindromul de sevraj este specific stimulantelor, cu stări de deprimare,
tulburări de apetit și de somn, apatie.
132
Comorbiditate Sau diagnostic dual, se referă la asocierea între tulburările de consum de substanță
și alte tulburări mintale. Această asociere este frecventă (până la 60% din
persoanele cu abuz și dependență de alcool asociază tulburări de anxietate și
depresie). Tratarea problemelor psihice asociate abuzului de alcool sau droguri are
un impact major asupra șanselor de recuperare ale persoanei.
Consum Obiectiv de schimbare alternativ la abstinență, presupune existența unor marje de
controlat consum maxim pe care persoana se angajează să nu le depășească.
Condiționare Mecanism de învățare, prin asociere și repetiție.
Condiționare clasică (de tip pavlovian) – asocierea repetată între consum și locuri,
lucruri sau oameni, în așa fel încât reîntâlnirea cu acestea poate declanșa pofta de
consum. De exemplu, consumul după serviciu sau asocierea între un anumit bar și
consum, asocierea între un anumit grup de oameni și consum.
Condiționare operantă – asocierea între o stare afectivă negativă și efectele pozitive
ale consumului de substanță, astfel că aceasta devine o soluție automată (de
exemplu, consumul de alcool în situații de anxietate socială). Consumul este întărit
prin consecinţele lui.
Dependență Termen propus a înlocui conceptul de adicție sau de alcoolism. În general, se referă
la consumul în cantități mari, pe durate lungi de timp, care determină afectarea
funcționării psihologice și sociale.
fizică – se referă la toleranță și sevraj.
psihologică - se referă în principal la fenomenul poftei (craving) care afectează pe
termen lung capacitatea persoanei de a controla (sau opri) consumul de substanță și
care determină apariția recăderilor
Depresie Tulburare afectivă caracterizată în special prin stare de tristețe și absența energiei și
a bucuriei de a trăi. Însoțită de gânduri de inutilitate, lipsă de sens și vinovăție.
Durată de cel puțin 2 săptămâni. Stările depresive pot apărea fără să existe neapărat
un diagnostic de depresie (tulburare afectivă depresivă) și pot fi în contextul altor
tulburări fizice sau psihice sau în contextul unor factori adverși de mediu.
Numeroase droguri pot avea efecte antidepresive, ceea ce le sporește în acest caz
potențialul de abuz și dependență, consumatorul realizând un fel de auto-terapie.
Detoxifiere Se referă la eliminarea substanței (droguri, respectiv alcool) din organism. Atunci
când substanța consumată este alcoolul, o regăsită și sub numele de dezalcoolizare.
Se poate face pe cont propriu sau asistată medical, pentru limitarea efectelor
sevrajului, în ambulatoriu sau în centre specializate (de exemplu, spital). Este o
etapă pregătitoare în tratamentul dependenței, întrucât corectează doar starea fizică
a consumatorului, nu și mecanismele psihologice ale dependenței.
Drog În sens larg, orice substanță care, introdusă în corp, produce efecte asupra
funcționării acestuia. În sens mai limitat, se referă la substanțele cu proprietăți
psihoactive. Și mai limitat, descrie substanțele ilicite.
Etnobotanice Termen popular, se referă la Substanțele Noi Cu Proprietăți Psihoactive (SNPP) care
au apărut începând cu sfârșitul anilor 2000 și care au fost vândute o perioadă în mod
legal. Prin schimbarea permanentă a formulelor chimice, aceste substanțe sunt greu
de controlat sau de anticipat ce efecte ar putea avea asupra consumatorilor. Sute de
astfel de substanțe sunt identificate în fiecare an. Structura lor mimează fie structura
canabisului, fie pe cea a amfetaminelor.
Ecstasy Substanță din grupa amfetaminelor, în general administrată oral, sub formă de
pastile. Riscurile sunt date de deshidratarea acută care apare prin creșterea
metabolismului și sindromul serotoninergic (mai ales la doze mari și în asociere cu
alte substanțe care cresc nivelul acestui neuromediator, de exemplu
antidepresivele). Abuzul și dependența sunt posibile, precum și afectări cerebrale de
durată prin consum prelungit și în doze mari. Statut ilegal, recent investigată pentru

133
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

utilizarea în asociere cu psihoterapia, pentru sindromul de stres post-traumatic.


Harm reduction Programe și politici care vizează diminuarea riscurilor și consecințelor negative
asociate consumului de substanță atât pentru consumator cât și pentru societate. HR
se preocupă mai puțin cu a determina consumatorii să devină abstinenți și se opune
criminalizării acestora. Un exemplu de astfel de program este distribuția de seringi
sterile pentru a diminua riscul infectării cu HIV sau dezvoltarea de servicii de
intervenție în locurile de petrecere, pentru a diminua riscul de accidentare și comă
la cei intoxicați cu alcool.
Heroină Opiaceu de semi-sinteză, cu potențial ridicat de abuz și dependență. Se
administrează prin inhalare sau parenteral, intravenos.
Intervenție Procedură aplicată consumatorilor cu un consum la risc sau puțin problematic, în
scurtă vederea prevenirii evoluției către forme mai grave de abuz și dependență. De obicei
survine în urma unei activități de screening în populația generală sau sub-populații
la risc. Constă în una sau mai mult ședințe scurte în care un profesionist oferă
feedback, informații și sfat cu privire la consum și formulează recomandarea de a-l
reduce.
Interviu Un set de tehnici și un stil de lucru menite să ajute consumatorul să-și rezolve
motivațional ambivalența și să înainteze în ciclul schimbării prin consolidarea motivației sale.
Este o formă colaborativă, centrată pe nevoile și preferințele consumatorului, în
opoziție cu metodele coercitive care încearcă să obțină schimbarea prin forțarea sau
amenințarea persoanei.
Intoxicație O condiție care apare în urma administrării unei substanțe psihoactive. Include
totalitatea manifestărilor fizice, psihologice și comportamentale ale persoanei aflate
sub influența substanței. Manifestările acesteia depind de profilul farmacologic al
substanței, doza, modul de administrare, nivelul de toleranță al consumatorului și
așteptările acestuia. Supradoza este o formă gravă de intoxicație, în care o doză
foarte mare este administrată. O situație specială de supradozare este cea în care un
consumator care a fost închis o perioadă (timp în care nu a consumat și toleranța sa
a scăzut considerabil) este eliberat din penitenciar și consumă aceeași doză pe care
o consuma înainte de a fi fost reținut (când nivelul său de toleranță era mare). Unele
substanțe au un prag de toxicitate foarte ridicat, fiind nepericuloase pentru viață
chiar în doze mari (cannabis, LSD, benzodiazepine), altele pot duce la comă și
moarte destul de repede (alcool, opiacee).
Ketamină Substanță cu proprietăți anestezice și halucinogene. Se administrează prin prizare
sau parenteral (intramuscular sau intravenos). Statut ilegal, recent investigată
pentru proprietăți antidepresive cu efect rapid, dar de scurtă durată.
LSD Substanță halucinogenă de sinteză. Administrată oral, cu efecte de lungă durată (8-
12 ore). Investigată pentru posibile efecte în tratarea dependențelor, mai ales de
alcool.
Motivație Probabilitatea ca un individ să se angajeze și apoi să mențină un anumit
comportament. Are la bază nu doar factori interni, ci și externi (relaționali, de
mediu). Este variabilă în timp, pe măsură ce prioritățile și nevoile persoanei se
schimbă.
Obiectiv (de Ce își propune să facă persoana cu privire la comportamentul de consum. În general
schimbare) obiectivul este de dorit să fie SMART: Specific, Măsurabil, Accesibil, Realist și
încadrat într-un interval de Timp.
Poftă (dorință, Senzație imperioasă care creează un disconfort puternic consumatorului care va
engl. craving) căuta să consume pentru a o diminua sau a o face să dispară. A se diferenția de
sevraj care este o manifestare a dependenței fizice, durează pe perioada
dezintoxicării/ dezalcoolizării și are numeroase manifestări somatice. Pofta este o
marcă a dependenței psihice, are manifestări fizice limitate și poate să apară la
intervale de timp lungi după oprirea consumului (chiar și ani). Se asociază adesea

134
unor factori de mediu (oameni, locuri, lucruri) sau stări interne (gânduri, emoții,
amintiri) care au fost asociați consumului (condiționări).
Presiunea Acțiunea exercitată de un grup (adesea grupul de egali) în sensul reluării
grupului consumului de către o persoană care a devenit abstinentă sau a decis o altă
schimbare care îl pune în opoziție cu valorile grupului. Poate fi directă (îndemnuri
verbale, oferire spre consum) sau indirectă (atunci când consumatorul se simte
exclus și consumă pentru a scăpa de senzația că toți îl judecă negativ sau că face notă
discordantă cu ceilalți).
Prevenirea O abordare psiho-educaţională care vizează schimbarea comportamentală. O
recăderilor metodă de intervenție în cazul dependențelor. În Prevenirea Recăderilor, training-ul
abilităţilor are drept scop atingerea de către participanţi a următoarelor obiective:
înţelegerea recăderii ca un proces; identificarea situaţiilor de mare risc, identificarea
şi punerea în aplicare a strategiilor de a face faţă acestora; identificarea şi punerea în
aplicare a strategiilor de a face faţă craving-ului/poftei; implementarea unor planuri
de minimizare a consecinţelor negative în caz de alunecare (accident); rămânerea în
forma de tratament aleasă chiar și după producerea unei recăderi; crearea și
punerea în practică a unui stil de viaţă mai sănătos.
Recădere Reprezintă reluarea consumului de substanţă după o perioadă de atingere și
menținere a abstinenţei. Apare în urma unui episod de alunecare care nu a putut fi
gestionat adecvat. De obicei, recăderea se asociază cu revenirea simptomatologiei
caracteristică dependenței.
Schimbare În modelul transteoretic al schimbării, persoana care realizează voluntar o
(stadiile) schimbare trece prin mai multe etape, pe măsură ce devine tot mai angajat în
procesul de schimbare și își rezolvă starea de ambivalență. Aceste stadii sunt, în
ordine, precontemplare, contemplare, pregătire, acțiune, menținere. În oricare
stadiu este posibilă recăderea, eveniment care îl readuce pe consumator în starea de
ambivalență și în situația de a contempla schimbarea sau de a menține consumul.
Totuși, această reciclare nu este o revenire la situația inițială, întrucât consumatorul
a acumulat informații în timpul procesului de schimbare și, mai ales, cel de recădere.
Sevraj (sindrom Un set de semne și simptome caracteristice care apar la oprirea consumului sau
de întrerupere/ scăderea dozelor de substanță consumată. Sevrajul este o condiție asociată
abstinență) dependenței. Durata sa este limitată în timp, în paralel cu perioada necesară
dezintoxicării. În mod obișnuit, manifestările sevrajului sunt de sens opus
manifestărilor din intoxicația acută cu aceeași substanță.
Situații de Situații care pun în pericol sentimentul de control al persoanei care a realizat o
(mare) risc schimbare, creând condițiile pentru alunecare/recădere. Majoritatea au de a face fie
cu presiunea grupului, fie cu stările emoționale negative sau conflictele interpersonale.
Consumatorii sunt instruiți fie să le evite, fie să aibă pregătite strategii active de a le
face față.
Stres Răspunsul unui organism viu la condiții de mediu.
Toleranță O scădere a intensității efectelor unei substanțe consumate în cantități mari și pe
perioade lungi de timp. Pentru a lupta împotriva instalării toleranței, consumatorul
poate recurge la creșterea dozelor administrate sau recurge la o cale de
administrare mai eficientă (de exemplu, trece de la inhalare/prizare, la injectare).
Toleranța este o marcă a dependenței.

135
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală

Bibliografie
***, Raport național privind situația drogurilor. 2016. România. Noi evoluții și tendințe, Agenția Națională
Antidrog, București, 2016
Abraham P., Cicu G., Podaru D., Moldovan A.M., Prevenire și consiliere antidrog, Editura Ministerului
Administraţiei și Internelor, 2004
American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition.
Arlington, VA, American Psychiatric Association, 2013
Carroll, K.M., O abordare cognitiv-comportamentală în tratamentul dependenţei de cocaină. Manual de
terapie pentru dependenţa de droguri, Editura Detectiv, Bucureşti 2007
Cicu G., Georgescu D., Moldovan A.M., Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de
substanțe, Agenția Națională Antidrog, București, 2007
Edwards G, Marshall EJ, Cook C, The treatment of drinking problems: a guide for the helping professions,
Cambridge University Press, 1997
Hendershot et al. Relapse prevention for addictive behaviors Substance Abuse Treatment, Prevention, and
Policy, 2011
Honey, P., Mumford, A. (2006) The Learning Stiles Questionnaire 80-item version
Hriscu E., Ioan M., Prevenirea recăderilor în tulburările legate de consumul de substanțe. Ghid practic
pentru profesioniștii din domeniul sănătății, Editura Medica, București, 2004
http://www.who.int/substance_abuse/terminology/who_lexicon/en/
https://www.drugabuse.gov/publications/research-reports/prescription-drugs/glossary
Lowinson JH, Ruiz P, Millman RB, Langrod JG, Substance Abuse. A comprehensive textbook,
Williams&Willkins 1997
Marlatt, G. A., Prevention Action Plan for Alcohol Related Problems, California Health Research Foundation,
San Rafael, 1985
McClelland, D., Burnham, D., Power is the Great Motivator, Harvard Business Review, 1977, 2001.
Miller W.R., Rolnick, S, Interviul motivaţional. Pregătirea pentru schimbare, Editat de Agenţia Naţională
Antidrog, Bucureşti, 2005
Miller WR, TIP 35: Enhancing Motivation for Change în Substance Abuse Treatment, U.S. Department of
Health and Human Services, Center for Substance Abuse Treatment, 1999
Miller WR, Wilbourne PL (2002), Mesa Grande: a methodological analysis of clinical trials of treatments for
alcohol use disorders, Addiction 97, 265-277
Prelipceanu D, Voicu V (eds.) Abuzul și dependența de substanțe psihoactive. Manual pentru studenții la
medicină și medicii rezidenți psihiatri, Infomedica, București, 2004
Szapocznik, J., Hervis, O., Schwartz, S., Terapie strategică de familie de scurtă durată pentru adolescenţii
consumatori de droguri. Manual de terapie pentru dependenţa de droguri, Editura Detectiv, Bucureşti,
2007
Tortosa E. M., Rebolleda E. C., Suport de curs Prevenirea recăderilor, București, 2007
U.S. Department of health and human services, Brief Interventions and Brief Therapies for Substance Abuse,
U.S. Department of health and human services, Enhancing Motivation for Change în Substance Abuse
Treatment, 1999
Ward T., Melser J., Yates P. M., Reconstructing the Risk–Need–Responsivity model: A theoretical elaboration
and evaluation, Aggression and Violent Behavior 12 (2007) 208–228
World Health Organization. Alcohol în the European Union. Consumption, harm and policy approaches.
WHO Geneva, 2012
World Health Organization. WHO expert committee on problems related to alcohol consumption. WHO
Geneva, 2007
Yates, P., Prescott, D.S., Building a better life: a good lives and self-regulation workbook, The Safer Society
Press, Bramndon, Vermont, 2011

136

S-ar putea să vă placă și