Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
Prevenirea consumului de
droguri la adolescenți prin
intervenții active în școală
MARTIE 2018
1
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
FORMATOR - Curs de perfecționare, acreditat ANC, cod COR 242401 – cursul este dedicat persoanelor cu
studii superioare care doresc să înceapă o carieră ca formator.
MANAGER PROIECT curs de perfecționare acreditat ANC, cod COR 242101, dedicat persoanelor care
doresc să lucreze în domeniul proiectelor cu finanțare nerambursabilă.
2
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
INTRODUCERE
Consumul de substanțe a devenit o problemă din ce în ce mai vizibilă a societății noastre, afectându-ne, într-o
măsură mai mare sau mai mică pe toți: părinți, prieteni, vecini, cadre didactice, medici, asistenți sociali,
psihologi etc. De multe ori vrem să acționăm, să facem mai mult pentru a-i proteja pe cei apropiați nouă să nu
pornească pe drumul consumului. Din păcate însă, nu reușim întotdeauna să fim eficienți în acest demers.
Prezentul suport de curs își propune să vină în întâmpinarea cadrelor didactice preocupate de a fi eficiente în
lucrul cu elevii lor, referitor la problematica drogurilor, punând în el experiența a peste 12 ani în domeniul
adicțiilor a formatorilor: de la noțiuni legate de prevenirea consumului de substanțe, până la instrumente și
tehnici eficiente prin care elevii pot fi sprijiniți să ia decizii bune în viață.
AUTORI
dr. Zoe-Doina Niță, formator, psiholog clinician principal, psihoterapeut de familie, cadru didactic asociat la
facultatea de sociologie şi asistenţă socială, universitatea București, doctor în psihologie al facultăţii de
psihologie şi ştiinţele educaţiei, universitatea București, master în prevenirea şi combaterea
drogodependenţelor la facultatea de sociologie şi asistenţă socială, universitatea București, președinte al
Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și Educaționale CATHARSIS.
Sociolog Cătălina CHENDEA, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, coordonator proiecte prevenire
consum de droguri în şcoală; formator naţional în domeniul educaţie pentru cetăţenie democratică,
comunicare, lucrul cu tinerii, educaţie inter-culturală / Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, Centrul
Nord – Sud al Consiliului Europei; formator în educaţie personală - componenta caracter / Programul
„Character First !” / Character Training Institute Oklahoma City – USA; formator naţional în educaţie pentru
drepturile omului şi educaţie pentru cetăţenie democratică - Programul Naţional „Educaţie pentru Cetăţenie
Democratică” / Ministerul Educaţiei şi Cercetării; UNICEF România; Facilitator programul de educaţie
alternativă în arta de a conduce „Liderii Mileniului Trei” / British Council, Fundaţia Codecs pentru
Leadership; formare în implementarea şi evaluarea strategiilor regionale antidrog - Ministerul Federal al
Sănătăţii din Germania / LWL; formare în dezvoltarea deprinderilor şi abilităţilor sociale - Ministerul Federal
al Sănătăţii din Germania / LWL
Mihaela CIŞMILIANU, psiholog clinician principal, supervizor, psihoterapeut, membru al Colegiului
Psihologilor din Romania, cu experiență profesională de 13 ani atât în mediul guvernamental, cât și
neguvernamental, formări în adicţii (Tehnica Interviului Motivaţional, Prevenirea Recăderilor), formare în
Psihoterapii Scurte Colaborative orientate pe Resurse și Soluții, master în Psihoterapii cognitiv -
comportamentale, multiple formări în domeniul prevenirii consumului de droguri în şcoală și familie, expert în
cadrul proiectelor cu finanțare europeană.
Alina Neagoe, psiholog clinician specialist, psiholog specialist în psihologia apărării, siguranței naționale și
ordinii publice, membră a Colegiului Psihologilor din Romania, master în psihoterapia cognitiv-
comportamentală, formare în Tehnica Interviului Motivațional și Prevenirea Recăderilor, multiple formări la
nivel național și internațional în domeniul comportamentelor adictive și al prevenirii consumului de droguri în
școală, familie și comunitate, formator certificat ANC, experiență de 12 ani în domeniul adicțiilor (evaluarea și
consilierea persoanelor consumatoare de droguri în scopul creșterii motivației pentru schimbarea
comportamentului de consum și prevenirea recăderilor), expert în prevenirea consumului de droguri pe
proiecte naționale, cu finanțare POSDRU și EEA Grants.
Ciprian BEȚIEANU, formator, ofițer specialist principal, specializare în combaterea infracțiunilor comise de
grupări infracționale organizate specializate în traficul intern și internațional de droguri de risc, droguri de
mare risc, laboratoare de droguri și precursori.
Copyright © 2018, Asociația CATHARSIS. Toate drepturile rezervate. Toate materialele cuprinse în acest
document, dacă nu se specifică altfel, sunt proprietatea Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și
Educaționale CATHARSIS. Drepturi de autor și alte legi de proprietate intelectuală protejează aceste materiale.
Reproducerea sau retransmiterea materialelor, în totalitate sau parțial, în orice mod, fără acordul prealabil
scris al titularului dreptului de autor, este o încălcare a legii drepturilor de autor.
Cursul de formare profesională continuă are o durată de 42 de ore și este avizat de către OMEN
3019/08.01.2018.
Date de contact: Acest suport de curs este proprietatea Asociației pentru Dezvoltarea Serviciilor Sociale și
Educaționale CATHARSIS. Pentru permisiunea de a utiliza materialul sau pentru alte informații referitoare la
cursurile pe care le susținem, vă rugăm să ne contactați la adresa cursuri@asociatiacatharsis.ro
3
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
CUPRINS
MODULUL I ...................................................................................................................................................................................................................................... 6
CAPITOLUL I. DEFINIȚII, CLASIFICARE DROGURI, LEGISLAȚIE CU PRIVIRE LA REGIMUL DROGURILOR ...................... 6
1.1. Definiţia drogului................................................................................................................................................................................................... 6
1.2. CLASIFICAREA DROGURILOR .......................................................................................................................................................................... 6
1.2.1. După efectul produs asupra Sistemului Nervos Central ................................................................................................................ 6
1.2.2. După regimul juridic al substanţelor ...................................................................................................................................................... 6
1.2.3. După originea produsului ............................................................................................................................................................................ 6
1.2.4. După dependenţa generată ......................................................................................................................................................................... 6
A. Opiaceele ......................................................................................................................................................................................................................... 7
Opiul ........................................................................................................................................................................................................................................ 7
Morfina ................................................................................................................................................................................................................................... 8
Codeina– metilmorfina .................................................................................................................................................................................................... 8
Heroina ................................................................................................................................................................................................................................... 9
Metadona- adolphina .................................................................................................................................................................................................... 11
B. Stimulentele ...................................................................................................................................................................................................................... 12
Cocaina și crack-ul.......................................................................................................................................................................................................... 12
Amfetamina, metamfetamina .................................................................................................................................................................................... 15
Khat-ul– kat, quat, ceai negru african ................................................................................................................................................................... 16
Cafeina ................................................................................................................................................................................................................................. 17
Steroizi anabolizanți- roids, sauce, juice ............................................................................................................................................................... 17
C. Sedativele ........................................................................................................................................................................................................................... 18
Barbiturice ......................................................................................................................................................................................................................... 18
Benzodiazepine, tranchilizante ................................................................................................................................................................................. 19
D. Halucinogenele ................................................................................................................................................................................................................ 19
Cannabis ............................................................................................................................................................................................................................. 19
Haşiş ..................................................................................................................................................................................................................................... 21
L.S.D. - acid-lisergic-dietilamid .................................................................................................................................................................................. 21
Ecstasy ................................................................................................................................................................................................................................. 23
Ketamina - “Special K” .................................................................................................................................................................................................. 24
Ciupercile halucinogene ............................................................................................................................................................................................... 25
E. Tutunul ................................................................................................................................................................................................................................ 26
F. Alcoolul ................................................................................................................................................................................................................................ 28
G. Noile substanţe psihoactive ....................................................................................................................................................................................... 31
Canabinoizi sintetici: .................................................................................................................................................................................................... 32
Amphetamine-like ......................................................................................................................................................................................................... 32
CAPITOLUL II. DROGURILE și LEGEA ................................................................................................................................................................ 33
CAPITOLUL III. TIPURI DE SERVICII DISPONIBILE PENTRU CONSUMATORII DE DROGURI .............................................. 37
CAPITOLUL IV. TEORII EXPLICATIVE ALE CONSUMULUI DE DROGURI ........................................................................................... 38
1.1. TEORII ŞI MODELE PARŢIALE SAU BAZATE PE PUŢINE COMPONENTE................................................................................ 38
1.1.1. Teorii sociologice explicative ale consumului de droguri .......................................................................................................... 38
1.1.1.1. Teoria anomiei sociale .......................................................................................................................................................................... 38
1.1.1.2. Teoria transmisiei culturale ............................................................................................................................................................... 39
1.1.1.3. Teoria influenţei subculturii asupra consumului de droguri ............................................................................................. 39
1.1.1.4. Teoria controlului social ...................................................................................................................................................................... 39
1.1.1.5. Teoria „interacţiune/ socializare selectivă” ............................................................................................................................... 39
1.1.1.6. Modelul social al lui Peele(1985) .................................................................................................................................................... 40
1.1.2. Teoriile și modelele biologice ................................................................................................................................................................. 40
1.1.2.1. Modelul sănătăţii publice .................................................................................................................................................................... 41
1.1.2.2. Modelul legat de competenţe ............................................................................................................................................................ 41
1.1.3. Teorii psihologice ......................................................................................................................................................................................... 41
1.1.3.1. Teoria întăririi .......................................................................................................................................................................................... 41
1.1.3.2. Teoria personalităţii inadecvate ...................................................................................................................................................... 41
1.1.3.3. Teoria „predispoziţiei la comportamente problematice” ....................................................................................................... 42
1.1.3.4. Teoria procesului contrar al motivaţiei dobândite ................................................................................................................. 42
1.1.3.5. Teoriile atitudinal - comportamentale .......................................................................................................................................... 46
1.1.3.6. Teoriile psihologice bazate pe cauze intrapersonale ............................................................................................................. 46
1.1.3.7. Modelul afectivităţii ............................................................................................................................................................................... 47
1.1.3.8. Teorii bazate pe familie și pe abordarea sistemică ................................................................................................................. 47
1.2. TEORII ŞI MODELE EVOLUTIVE SAU BAZATE PE STADII ............................................................................................................... 47
1.2.1. Modelul evolutiv al lui Kandel ................................................................................................................................................................ 47
1.2.2. Modelul etapelor motivaţionale multicomponente ...................................................................................................................... 47
1.2.3. Modelul procesului de afirmare a tinerilor....................................................................................................................................... 48
1.2.4. Modelul maturităţii prin consumul de droguri ............................................................................................................................... 48
1.2.5. Teoria pseudomaturităţii sau a dezvoltării precoce..................................................................................................................... 48
1.2.6. Modelul psihopatologic al dezvoltării ................................................................................................................................................. 49
4
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
5
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
MODULUL I
Introducere în problematica drogurilor:
Definiții, clasificare droguri, legislație cu privire la regimul drogurilor, tipuri de servicii disponibile pentru
consumatorii de droguri
Teorii explicative ale consumului de droguri
Tipuri de programe de prevenire
pentru fabricarea legală a morfinei, a codeinei și a prea complexă pentru a se putea substitui
altor derivați. extractului de opium sau din capsulele de mac.
Iniţial, opiul a fost utilizat drept stupefiant fiind Curând după producerea morfinei, s-a constatat că
mai ales fumat, producând o stare de euforie aceasta provoacă rapid dependenţă şi s-a încercat
urmată de un somn însoţit de delir. găsirea unui substituent care să elimine acest risc.
Încă din anul 1874, un cercetător englez a propus
Efectele consumului de opiu depind de mărimea
un asemenea înlocuitor, dar nefiind încă bine
dozelor, de periodicitatea lor, fiind diferite de la
determinat, ideea a rămas nevalorificată. În anul
individ la individ, ducând de la o stare de calm la
1898, firma germană de produse chimice Bayer,
una de extaz, durere violentă sau chiar la deces.
filiala din Eberfeld, a produs un asemenea preparat
Organismul cere în permanenţă ca dozele să
căruia i s-a dat numele comercial de heroină.
crească cantitativ. O doză puternică poate duce
rapid la somn, apoi la comă şi moarte, centrul Forma de prezentare Morfina se extrage direct
respirator al creierului fiind paralizat. După 12 ore din macul alb (germ. Opiummohn) sau din
de la administrarea dozei, consumatorul de opiu produsul intermediar. Se prezintă sub forma unei
poate deceda sau poate da semne de revenire. pulberi a cărei culoare variază de la alb murdar,
Utilizarea cu regularitate a opiului duce la galben până la maroniu. Are gust amar, este
necesitatea sporirii dozelor şi la dependenţa de solubilă în alcool și este higroscopică. Morfina
acesta, transformându-l pe consumator în destinată medicinii este transformată în săruri
toxicoman. Opiomania îl descompune psihic şi precum: sulfați, clorhidrați, tartrați de morfină.
mental pe individ, deteriorează memoria, Acestea se prezintă sub formă de pulberi cristaline
diminuează apetitul şi înrăutățește funcţiile albe, inodore și solubile în apă. Din acestea se
ficatului. În toate cazurile de toxicomanie se produc medicamente sub formă de comprimate
constată o pierdere evidentă a voinţei şi a sau fiole.
capacităţii de decizie.
Mod de utilizare. Morfina este folosită drept
Pentru a realiza mai exact pericolul pe care îl analgezic în medicină, dar exercită un efect
reprezintă pentru om consumul de opiacee, deprimant asupra sistemului nervos, fiind un
precizăm că alcaloizii realizaţi din opiu produc deprimant al centrului tusei şi al centrului
intoxicaţii mortale în general la doze de peste 10 respirator. Este utilizată mai ales pentru
ori doza terapeutică, fiind deci activi în doze de proprietăţile ei de a suprima sau de a preveni
miligrame. durerile intense de natură canceroasă, colicii,
infarctul miocardic, edemul pulmonar acut,
intoxicaţiile cu atropină, obstrucţiile vasculare
Codeina poate fi utilizată în cadrul unei 1920-1930, țările europene au încercat să-şi
politoxicomanii sau serveşte ca drog de rezervă păstreze autonomia de gândire în această
heroinomanilor, în cadrul unei autosubstituții. problemă şi să se diferențieze de Statele Unite,
exprimându-și dorința de a utiliza heroina în
Forma de prezentare
practica terapeutică, mai mulți medici europeni
Codeina - metilmorfina este un alcaloid extras din considerând-o indispensabilă.
opium și este utilizat în medicină pentru
Chiar dacă în urma tratatului din 1931 experții
proprietățile sale analgezice și antitusive, dar se
europeni au admis că acest drog dă cea mai mare
folosește și de către toxicomani ca substitut al
dependență, iar consumul genera costuri sociale
heroinei. Se găsește sub forma de tablete și fiole.
peste beneficiile terapeutice scontate, multe țări au
Mod de utilizare - Atunci când este injectată, continuat să o utilizeze sub acoperirea unei
acțiunea sa farmacologică și efectele sale sunt prescripții medicale, în special Canada, Marea
comparabile cu cele ale morfinei. Administrată pe Britanie, Belgia, Olanda, Islanda, Malta şi Elveția.
cale orală, are efect analgezic mai slab, însă are și
Utilizarea legală a heroinei este astăzi variabilă, în
reacții adverse: depresie respiratori, grețuri,
funcție de țară. Prescrierea sa este prohibită în
vărsături, constipație.
Franța, indiferent de indicație (dureri sau
Consumul de codeină înlătură manifestările de medicație de substițuie), în timp ce în Marea
craving de heroină. Utilizatorii ingerează de cinzeci Britanie, Danemarca, Olanda este permisă, iar în
până la o sută de ori doza terapeutică, pentru a Elveția şi Australia este încercată pentru inițierea
simți o oarecare euforie. Codeina nu are însuşirile tratamentului de substituție al toxicomanilor. În
narcotice ale morfinei, iar însușirile analgezice fapt, heroina nu este eliberată consumatorului, ci
sunt mult mai diminuate (se foloseşte drept acesta se prezintă în centru pentru a i se
medicament contra tusei), însă se poate folosi şi la administra o doză.
prepararea drogurilor.
Forma de prezentare
Heroina - diacetilmorfina (diamorfina)
alte stupefiante în asociere cu alte droguri, Mulţi consumatori dezvoltă şi o dependenţă faţă de
substanţe psihotrope sau alcool, ceea ce face să seringă sau ac, indiferent de drogul administrat.
crească enorm riscul, şi aşa destul de mare, pentru Este apreciată senzaţia ce o dă acul înţepător,
viaţa celor care îl practică. Alteori, pentru a „simţi oţelul”. Se injectează orice: de la comprimate
“potenţa” efectele heroinei, traficanţii îi adaugă dizolvate, metadonă, coniac până la apa de baltă.
stricnină care, de cele mai multe ori, provoacă
Cantitatea zilnică necesară de opiacee depinde de
decesul toxicomanilor.
tipul substanţei şi gradul de obişnuinţă. Odată cu
Dată fiind toxicitatea deosebită a heroinei, dispariţia efectului opioid, absenţa stării de fericire
îndeosebi a sortimentelor foarte pure din ultima este percepută amplificat în realitatea obiectivă. La
vreme, toxicomanii şi traficanţii o amestecă cu o nouă administrare, dispare depresia, la fel ca
lactoză, zahăr pudră, lapte praf sau alte simptomele de sevraj fizic.
ingrediente. Sunt însă cazuri în care heroina este
Manifestările de sevraj la dependenţa de heroină
amestecată cu pudră de talc sau când sunt vândute
ajung de la tulburări vegetative uşoare
toxicomanilor doar ingredientele care ar trebui să
(transpiraţii, senzaţie de frig, frisoane) până la
fie amestecate cu heroina.
colapsuri circulatorii grave, durere la nivelul
Mod de utilizare. Heroina fie se prizează, se membrelor, abdomenului, oaselor şi muşchilor,
inhalează (metodă numită „hailing” sau „blowing”), tulburări de somn persistente, dureri colicative şi
ori se injectează intramuscular, subcutanat (în crize convulsive. Efectul dozei unice dispare mai
ţesutul adipos) sau intravenos, ultima variantă repede ca la morfină. Durata efectului este de
fiind constatată cel mai frecvent. Pentru injecţia două-trei ore, spre deosebire de morfină: cinci-
intravenoasă, se plasează într-o lingură o cantitate şase ore. Corespunzător, fenomenul de sevraj se
de 50 - 150 mg heroină în apă, amestecul se instalează mai devreme, adică de două ori mai
încălzeşte până când cea mai mare parte a rapid ca în cazul morfinei. Consumatorii care sunt
substanţei se dizolvă. Pentru o mai bună deja dependenţi sunt obligaţi să-şi reinjecteze
solubilitate se adaugă acid citric. Dependenţii de heroina din ce în ce mai des, pentru a evita
heroină filtrează apoi soluţia obţinută printr-un sevrajul. Frecvenţa injecţiilor respectiv a cantităţii
tampon de vată sau un filtru de ţigaretă, o aspiră injectate per doză trebuie crescută mai repede
într-o seringă şi o injectează ulterior în venă. Un decât în cazul celorlalte stupefiante comparabile ca
dependent de heroină consumă zilnic 0,5 - 3 g efect. De acest fapt se leagă potenţialul
heroină de concentraţie medie. Injecţiile se împart criminogen ridicat al heroinei. Deoarece preţul
de regulă în trei, rareori în mai multe doze pe zi. este ridicat şi cantitatea consumată atinge ordine
de mărimi considerabile, dependentului nu-i
Efecte şi pericole apărute prin abuz. Heroina are
rămâne altă posibilitate, decât să-şi asigure
practic, acelaşi spectru de acţiune ca şi morfina, în
cantitatea necesară prin comiterea de aşa-numite
schimb are un efect analgezic de cinci, până la 10
„infracţiuni de procurare”. Infracţionalitatea directă
ori mai puternic. În acelaşi timp, heroina este şi
şi indirectă legată de procurarea heroinei apare
puternic euforizantă. La fel ca morfina, estompează
mai rapid şi se manifestă mai intens decât în cazul
activitatea intelectuală a omului şi influenţează
dependenţei de alte substanţe.
starea sa psihică în sensul eliminării fricii şi a
proastei dispoziţii. Sub influenţa heroinei, oamenii Având în vedere marja de siguranţă îngustă a
par a fi din cale afară de fericiţi. Nevoile lor sunt heroinei, adică a diferenţei mici între doza
complet satisfăcute, au tot ce au nevoie. Adesea, suportabilă şi cea toxică, se constată frecvent
consumatorii relatează un episod de „flash”3, un intoxicaţia cu heroină, caracterizată prin
flux dinamic, de plăcere ce cuprinde întreg corpul pierderea cunoştinţei şi depresia respiratorie,
imediat după injectarea în circulaţia sanguină. precum şi prin colapsul circulator şi frecvenţa
Totalitatea efectelor resimţite de către cei care cardiacă extrem de joasă. Depresia respiratorie
consumă aceste droguri se mai numeşte „kick”4. este principala cauză de deces prin supradozare.
Termenii sugerează funcţia puternică de
Efecte și riscuri: Inițial consumatorii încearcă o
amplificare a senzaţiilor prin care aceste opiacee
senzație de euforie plăcută, de eliberare totală de
pot domina comportamentul persoanei
anxietate și stres. Senzația plăcută sau fiorul,
dependente, mai ales dacă sunt administrate
constă dintr-un puternic sentiment de plăcere care
injectabil.
se accentuează pe măsură ce drogul pătrunde în
organism. Reducerea pulsului și a frecventei
respiratorii, diminuarea poftei de mâncare și
3
pupilele contractate „ca acele de gămălie”, pielea
engl. trăsnet
4
energie, avânt, putere mobilizatoare
10
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
palidă, sunt semne ușor de recunoscut la orice metadona a fost sintetizată în Germania de
persoana care a consumat heroină. chimişti, în timpul celui de al doilea Război
Mondial, pentru a răspunde lipsei morfinei care
La o prima utilizare, mai ales când heroina este
permitea atenuarea durerilor răniților în război. Ea
injectată, apare greața și voma. Injectarea în venă
a fost denumită „adolphina” sau „adolfina” prin
intensifică efectele și le face aproape instantanee,
asocierea rădăcinii latine „dolor” = durere, ce evoca
producând pentru moment o foarte mare plăcere.
proprietățile analgezice a medicamentului şi
Când heroina este fumată, efectele pot surveni
prenumele lui Adolf Hitler. Adolfina a fost
aproape cu aceeași rapiditate ca și în cazul
denumită metadona în 1946, după ce americanii au
injectării, dar sunt mai puțin intense.
obținut brevetul german la sfârşitul războiului.
Când acest drog este injectat, dezvoltarea mai Abia în 1946 a fost studiată în Statele Unite şi s-a
rapidă a dependenței e mai probabilă din trei dovedit că permitea tratarea eficace a
motive: Efectul este mai intens, pentru că toată
manifestărilor de sevraj la morfină. Până la
începutul anilor 1990, metadona nu a fost utilizată
cantitatea de drog administrată intră rapid în decât în sevrajul opiaceelor, sub formă de cure
sânge. Consumatorii sunt foarte atrași de scurte, cu doze regresive.
instalarea aproape instantanee a senzației intense În 1971, administrația Nixon, a inițiat o politică
de plăcere. Ritualul injectării poate fi la fel de
federală care autoriza utilizarea largă a metadonei
ca medicament în tratamentele de substituție.
important pentru individ ca și efectele drogului.
Riscul consumului regulat sau în cantitate mare În prezent, în Europa este folosită doar în cazul
constă în apariția tulburărilor respiratorii, tratamentelor de substituție, în țările anglo-saxone
constipație, menstruație neregulată, anxietate, este prescrisă şi în anesteziologie, iar în Statele
schimbări ale stării sufletești, paranoia și pierderea Unite este utilizată ca analgezic.
poftei de mâncare. Forma de prezentare
Toate acestea acumulate în timp duc la scăderea Metadona este similară
rezistentei organismului la îmbolnăviri. Injectarea heroinei - ambele sunt
de opiacee și adoptarea unui stil de viață centrat pe depresive - dar există și
consumul de droguri pot avea consecințe grave: unele diferențe. Ea este
utilizarea în comun a seringilor, acelor sau altor un agonist opiaceu.
echipamente de injectare sporește riscul infectării Metadona se vinde pe piața drogurilor sub formă
cu HIV sau alte virusuri, inclusiv virusul hepatitelor de tablete sau soluție lichidă siropoasă.
B și C. Mod de utilizare. Levometadona poate fi
Există și riscul administrării de heroină combinată administrată sub formă de comprimate, intravenos
cu alte substanțe de către dealeri. Acestea, în (i.v.) și intramuscular (i.m.), precum și ca soluție
combinație cu heroina, pot fi mortale dacă este neinjectabilă de picături. În medicină, se
folosită calea injectabilă. administrează și ca analgezic forte, sărac în efecte
adverse, de exemplu în cazul infarctului miocardic
Este destul de dificil să prezici puritatea heroinei și al durerilor tumorale. Spre deosebire de heroină,
vândute pe stradă. Din acest motiv, chiar dacă o metadona nu generează acea senzație de plăcere,
persoana își va injecta exact aceeași cantitate de de detașare de realitate și plutire. Efectul ei apare
drog ca de obicei, poate muri din cauza unei mai încet și este mai puțin intens.
supradoze, deoarece concentrația de drog a fost
mai mare în doza cumpărata de pe stradă, decât în O parte dintre consumatorii de heroină care au
dozele folosite în experiențele anterioare. participat la unele programe de administrare a
metadonei în cadrul tratamentului de substituție,
consideră că adaptarea la noua situație necesită
timp, în timp ce alții sunt de părere ca acest lucru
Metadona- adolphina nu reprezintă o problemă. Metadona poate genera
o stare de visare, mai puțin intensă, dar de durată
Istoric - Opiaceu de
mai lunga decât heroina. Metadona scade
sinteză, cu acțiune
sensibilitatea, reacția la durere, anxietatea și
asemănătoare
produce o senzație de bine. Administrată în doze
morfinei, prescrisă
mari determină somnolentă sau pierderea
în cadrul
cunoștinței. Toleranța și dependența se dezvoltă
tratamentului de
după un consum regulat și se instalează relativ
substituție,
rapid. Folosirea combinată a metadonei cu alte
11
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
substanțe depresive ale sistemului nervos central frunzelor de coca se practica încă dinaintea
are efect de supradoză care poate fi mortal. În apariţiei Imperiului Incaş, cu aproximaţie în anul
cazul unui individ alergic la una din aceste 3000 î.Hr.. În momentul apariţiei spaniolilor, în
substanțe, intoleranța apare și la doze mici. secolul al XV-lea, Imperiul Incaş era în declin. În
această perioadă frunzele de coca nu mai erau
Efecte adverse Efect sedativ, transpirații profuze,
folosite decât de către clasa conducătoare sau doar
euforie, mioza, rar tahicardie, hipotensiune,
în ritualuri. La început, spaniolii au încercat să-i
constipație (ca toate opiaceele, are acțiune
avertizeze pe amerindieni cu privire la folosirea
paralitică asupra peristaltismului intestinal),
acestora, deoarece le considerau o barieră în calea
depresie respiratorie (inhibarea automatismului
convertirii la creştinism. Mai târziu, a devenit o
respirator).
modalitate de recompensare a băștinașilor pentru
Intoxicația Semne ale unei supradoze sunt: munca acestora. În acest fel, ei puteau obliga o
depresia respiratorie severă, hipotensiune importantă forţă de muncă să lucreze în condiţii
marcată, tahicardie, hipertermie, tulburări de grele, la altitudini înalte, în minele lor de aur şi
conștienta până la comă. argint. Frunzele de coca împreună cu ceaiul,
Efecte Utilizarea pe termen lung poate determină: cafeaua şi tutunul au fost aduse în Europa de către
absența sau rărirea ciclului menstrual; diminuarea exploratori în secolul al XVI-lea, dar spre deosebire
reflexului de tuse; diminuarea libidoului; scăderea de acestea, frunzele de coca au devenit nepopulare
tensiunii arteriale; dificultăți de concentrare; chiar înainte de secolul al XIX-lea. Acest fapt se
constipație. poate datora deteriorării frunzelor în timpul
călătoriei, ceea ce le slăbea mult efectul.
Metadona este folosită ca o modalitate de tratare a
dependenței de heroină, fiind prescrisă în doze În anul 1862 Albert Niemann reuşeşte să extragă
care se reduc treptat, în timp. Întrebuințarea din frunzele de coca o formă pură de cocaină,
metadonei în programele de tratare a persoanelor formula bruta a cocainei a fost descoperita abia în
dependente de heroină reduce riscul contactării 1865 de Wilhelm Lossen. Până în 1880 studiile au
virusului HIV, a virusurilor hepatitei B și C în cazul ramas în cea mai mare parte confuze: mulți
utilizatorilor de droguri injectabile. Metadona se confundând coca cu cocaina.
administrează oral, sub forma de tablete, astfel că Primul producător mondial de cocaină în scopuri
persoanele care foloseau heroina injectabil nu se comerciale a fost cunoscuta firmă germană MERCK
mai expun riscului de infectare prin folosirea de din Darmstadt care a început producţia în anul
echipament nesteril. 1862. Principalul concurent al firmei din
Darmstadt pentru deţinerea supremaţiei în
comerţul mondial cu cocaină a devenit firma
B. Stimulentele americană PARKE DAVIS COMPANY, cu sediul în
Detroit, care a trecut imediat la producţia masivă
Cocaina și crack-ul de ţigarete cu adaos de cocaină, de medicamente
cardiotonice pe bază de cocaină, precum şi de alte
Istoric - ARBUSTUL DE COCA (Erytroxylon coca) preparate cu conţinut de cocaină, ca de exemplu:
este originar din America de Sud. Din frunzele de injecţii subcutanate, unguente şi spray-uri cu
coca se extrage un alcaloid numit cocaină. diverse utilizări.
Mestecatul frunzelor de coca era un fapt cultural Cocaina era extrem de preţuită în deceniile opt şi
încă dinaintea apariţiei Imperiului Incaş, cu nouă ale secolului al XIX-lea fiind utilizată
aproximaţie în jurul anului 3000 Î.Hr. Efectele lor împotriva maladiilor respiratorii precum cele
asupra stării de spirit şi asupra comportamentului tuberculoase, a astmului şi insuficienţei
erau foarte mult apreciate de către indieni. Planta respiratorii şi multe figuri proeminente ale
era considerată a fi un dar al zeilor şi era folosită în momentului recomandau utilizarea terapeutică a
timpul ritualurilor religioase, înmormântărilor şi a cocainei.
altor situaţii speciale.
În afara uzinelor farmaceutice, o serie de firme
Cu mult timp în urmă, cocaina era extrasă din comerciale s-au gândit să tragă foloase de pe urma
planta de coca, iar frunzele erau mestecate de către cocainei. Corsicanul Angelo Mariani (1838 - 1914)
amerindienii peruani şi cei din diferitele ţări ale a făcut o avere considerabilă cu o băutură
Americii de Sud. Folosirea acestor frunze este tonifiantă conţinând cocaină, pe care a lansat-o pe
anterioară timpului istoric cunoscut, astfel că tot piaţă sub denumirea de “Vinul Mariani”. Printre
ceea ce se ştie în prezent provine în întregime din clienţii săi statornici s-au numărat actriţa franceză
surse arheologice. Urmele descoperite în oalele din Sarah Bernhardt (1844 - 1923), compozitorul
America de Sud demonstrează faptul că mestecatul
12
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
american John Philip Sousa (1854 - 1932), rezultat din combinarea cocainei cu heroina,
arhitectul francez Frederic Auguste Bartholdi obţinându-se aşa-numitul “speedball” care are
(1834 - 1904), care a realizat Statuia Libertăţii din efecte catastrofale. La Amsterdam, în acelaşi
New York, scriitorii francezi Jules Verne (1828 - amestec se mai adaugă şi amfetamină, făcându-l şi
1905) şi Emile Zola (1840 - 1902), precum şi Papa mai nociv. Tot la Amsterdam, în rândul
Leopold al XIII-lea şi Papa Pius al X-lea. toxicomanilor de origine asiatică, a apărut practica
inhalării unui amestec de cocaină cu rom, adus în
Din păcate, un rol negativ în popularizarea cocainei
stadiul de fierbere. Cocaina a pus o asemenea
l-au avut unii medici şi scriitori celebri, precum
stăpânire pe societate încât, după cum afirma
psihiatrul austriac Sigmund Freud (1856 - 1939) şi
George R. Gay, cercetător din San Francisco în
scriitorul englez Sir Arthur Conan Doyle (1859 -
materie de stupefiante, ea a devenit un “drog
1930), creator al faimosului detectiv Sherlock
specific american”, un “simbol al societăţii
Holmes. De asemenea, cu cocaină s-au drogat şi
occidentale industriale”. Clorhidratul de cocaină
numeroşi ofiţeri nazişti, între care cel mai aprig
este considerat un “stupefiant de elită” sau
cocainoman a fost Hermann Göring (1893 - 1946).
“şampania drogurilor” (revista “Le Point”). De
Prima utilizare în scopuri medicale a fost făcută de aceea, chiar traficanţii şi consumatorii acestui
către Sigmund Freud, care l-a convins pe alcaloid sunt trataţi cu o anumită blândeţe de
oftalmologul Carl Koller să utilizeze, în 1884, tribunalele americane, deoarece cocaină este
cocaina în timpul unei intervenții la om și care era considerată drogul celor bogaţi, “caviarul pieţei
de fapt tatăl lui Freud, care suferea de glaucom. În drogurilor” (revista “Time”), fiind de 10 ori mai
același an, William Halsted a realizat prima scumpă decât aurul.
anestezie tronculară și a descoperit că cocaina
Cocaina a fost primul drog ilegal care a generat un
putea să blocheze conducerea senzitivă.
trafic organizat. Ea este cea care a dus la apariția
Din 1880, cocaina devenise populară peste figurii emblematice a furnizorului (dealer-ul de
Atlantic: se administra ca tonic (a intrat în formula mai târziu) şi a generat practica măsluirii cu
Coca-Cola), ca tratament al unui mare număr de înlocuitori.
afecțiuni și ca dezintoxicant la alcoolici, opiomani
În anul 1980 în America a apărut crack-ul, care s-a
și morfinomani.
obținut din cocaină prin prelucrarea chimică a ei,
În Europa, folosirea cocainei s-a răspândit cu împreună cu bicarbonat de sodiu sau de amoniu şi
rapiditate în Berlin, unde în anii ’20 erau între care, datorită prețului scăzut şi a efectului rapid, s-
10.000 şi 20.000 de consumatori permanenţi. a răspândit rapid printre consumatori. În
Piloţii germani din timpul primului război mondial momentul în care se topesc, aceste cristale
erau drogaţi cu cocaină înaintea fiecărui zbor. Se trosnesc uşor şi fac un zgomot asemănător
poate afirma că, în timpul primei conflagraţii numelui pe care îl are produsul.
mondiale, cocaina a jucat în Europa acelaşi rol pe
Forma de prezentare: Cocaina – coke, white,
care l-a avut heroina pentru americani în războiul
coco, nea, zăpada și Crack-ul – free-base
din Vietnam, folosirea acestor droguri fiind
tolerată sau chiar încurajată. Frunzele de coca conţin
între 0,1% şi 0,8%
Un rol nefast în ridicarea la cote atât de nebănuite
cocaină, în funcţie de
a traficului şi a consumului de cocaină l-au jucat şi
locul lor de cultură.
îl joacă în continuare artiştii şi cântăreţii celebri,
Conţinutul în alcaloid
precum şi unii reprezentanţi ai intelectualităţii din
creşte cu altitudinea la
ţările occidentale. De pildă, Paul McCartney, unul
care planta este cultivată. Frunzele de coca sunt
din membrii formaţiei Beatles, a fost arestat şi
macerate de cele mai multe ori, dar ele pot fi şi
expulzat din Japonia pentru deţinere ilegală de
rulate în ţigarete sau infuzate în apă caldă.
cocaină. Tot pentru acelaşi delict, el a fost reţinut şi
pe aeroportul Heathrow din Londra, de data Pasta de coca seamănă cu un mastic de culoare
aceasta împreună cu soţia sa Linda. În acelaşi crem-brun. Este un produs intermediar ce se
aeroport a fost arestat şi actorul american Anthony obţine din transformarea frunzelor în pudră. Pasta
Perkins care transporta ilegal opt grame de este obţinută prin amestecarea frunzelor cu un
cannabis şi trei săculeţi cu L.S.D.. De asemenea, produs alcalin (bicarbonat de sodiu), un solvent
actriţa americană Jody Foster a fost prinsă la organic (kerosen) şi apă. Amestecul se agită şi
Boston cu cocaină în bagaje. alcaloidul este extras în solventul organic. Frunzele
şi apa sunt aruncate. Utilizarea unui acid permite
În ultimul timp, toxicomanii americani recurg la un
separarea alcaloidului de kerosen, care este
amestec deosebit de periculos pentru organism,
aruncat. Un adaos suplimentar de bicarbonat
13
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
permite obţinerea unei substanţe solide: pasta de Efectele apar după câteva minute de la inhalare și
coca. Această pastă este pusă la uscat. Din punct de durează 20-60 de minute: euforie, dorința de
vedere chimic, această pastă este cocaina „base” comunicare verbală sporită, creșterea încrederii în
(bază), dar ea conţine reziduuri toxice. Pasta este forța fizică și intelectuală, creșterea ritmului
hidrofobă şi nu poate fi injectată, inhalată sau cardiac, a pulsului și a frecvenței respiratorii,
înghiţită. Majoritatea pastei este transformată în scăderea apetitului și anestezierea (amorțirea)
pudră pentru a putea fi fumată. nasului sau gâtului în urma contactului direct cu
praful de cocaină.
Pudra sau clorhidratul de cocaină, crack-ul
Când cocaina este prizată pe nas, senzația de
maximă intensitate apare la 15-30 de minute și
apoi scade rapid în intensitate, ceea ce înseamnă
că, pentru menținerea efectului, la fiecare 20 de
minute trebuie administrată o nouă doză.
Crack-ul: Numele („pocnet”, „trosnet”) provine de
Clorhidratul de cocaină se prezintă sub forma unei la sunetul făcut în timpul încălzirii lui pentru a-l
pudre albe cu aspect floconos. El este obţinut prin topi și a permite astfel inhalarea vaporilor.
dizolvarea pastei de coca în acid clorhidric şi apă. Efectele sunt similare cu cele ale cocainei, dar mai
Prin adăugarea unei sări de potasiu, din amestec se intense și durează mai puțin (3-10 minute). Din
elimină impurităţile. În final, prin adăugarea această cauză, consumatorii au tendința de a crește
amoniacului are loc precipitarea clorhidratul de cantitatea. Ei simt că pot scăpa de depresia
cocaină care poate fi recuperat şi uscat. Înainte de resimțită doar printr-o nouă doză. Consumul în
a se distribui, cocaina poate fi diluată (amestecată) doze mari, regulat, duce la anxietate, tremurături,
cu diverse produse : lactoza, benzocaina (un iritabilitate, paranoia, somn agitat și neodihnitor.
anestezic local), alte droguri sau alte substanţe Toate aceste simptome asociate cu lipsa poftei de
inerte. Sarea de cocaina este hidrofilă şi de aceea mâncare (ceea ce îi face pe consumatori să aibă un
poate fi solubilizată în apă şi apoi injectată, regim alimentar dezordonat și neadecvat), duc în
inhalată sau ingerată. Ea nu poate fi însă fumată, timp la scăderea rezistenței organismului și la
pentru că se descompune şi devine inactivă la o îmbolnăviri.
temperatură apropiată de temperatura sa de
vaporizare (1980C). Consumul frecvent de cocaină crește riscul
apariției infarctelor miocardice și a accidentelor
Cocaina în amestec cu alte substanţe poate atinge o vasculare cerebrale, ducând la toleranță și
puritate de 10 - 30% şi poate fi împachetată în dependență. Exista riscul de a cumpăra cocaina
pacheţele de hârtie, de aluminiu sau de paie care a fost amestecată cu alte substanțe, unele
termosudate. Are aspect de pudră cristalină albă ca foarte periculoase. Astfel, ceea ce poate fi doar
zăpada. Pe piața modernă a consumului de droguri, iritant și neplăcut când este folosită calea de
cocaina se vinde sub forma de pudra alba administrare nazală, devine mortal dacă este
cristalina, cu gust amar și care degaja un miros slab folosită injectarea drept cale de administrare a
de benzina. drogului.
Crack-ul este o alta forma sub care se vinde Crack-ul e uneori numit versiunea „fast-food” a
cocaina. Se obține prin prelucrarea chimica a cocainei. Consumatorii experimentează o stare de
cocainei împreună cu bicarbonat de sodiu sau de bine rapidă și intensă, dar costurile ridicate în
amoniu. Are aspectul unor cristale cazul unui consum regulat de crack îi determină pe
semitransparente sau opace, de culoare alb aceștia să devina ei înșiși traficanți sau să recurgă
gălbuie, bej sau brun. Consumatorii le încălzesc la prostituție sau diverse infracțiuni pentru a face
intr-un recipient și aspira vaporii. În momentul în rost de banii necesari pentru procurarea unei noi
care se topesc aceste cristale trosnesc ușor și fac doze.
un zgomot asemănător numelui pe care îl are
produsul.
Mod de utilizare. Cocaina poate fi administrată
intranazal (prizată pe nas), mestecată, fumată sau
injectată. Crack-ul poate fi fumat, folosindu-se pipa
sau un tub. Sub influența acestor droguri simți că
zbori, că vibrezi, că ai multă energie.
14
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
19
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Haşiş
Istoric - Provine din cuvântul în araba „hachich” –
cânepa indiană, care mai înseamnă şi „iarbă”.
Este un preparat psihotrop bogat în
tetrahidrocannabinol, pe baza de rășină de Este un preparat din rășina de canabis care se
cannabis. Rășina se poate obține în cantități mici, amesteca cu ceara, rezultând tablete de diverse
frecând între degete vârfurile rășinoase ale culori, în funcție de zona de proveniența: kaki
plantelor femele. (Maroc), maro (Liban) sau negre (Afganistan, cele
mai puternice); ulei de canabis, un derivat al
În anul 900 d.H. au apărut dezbateri pro şi contra
hașișului.
consumului de haşiş. Consumul devine din ce în ce
mai ridicat în Arabia. Exista legende conform Hașișul are aspect de plastilina când este proaspăt
cărora în 1090 d.H. mercenarii din Persia sau de plăcute de culoare verde închis sau maro
consumau haşiş. În 1271-1295 d.H. În călătoriile după ce s-a uscat.
sale, Marco Polo menționează legenda lui Hasan
Mod de utilizare. Efecte. În consumul de hașiș,
Ibn Al-Sabbah şi a „asasinilor” săi care consumau
efectele apar după câteva minute și ele constau in:
haşiş. În secolul XVII, consumul de haşiş, alcool şi
relaxare, ras, logoree (limbuție) sau închidere în
opium se răspândește în rândul populației
sine, intensificarea percepțiilor vizuale și auditive,
Constantinopolului aflat sub ocupație. Tot atunci,
creativitate, foame. În funcție de modul de
haşişul devine una dintre mărfurile principale în
administrare și de doza luata, efectele pot dura de
comerțul dintre Asia Centrala şi sudul Asiei.
la 30 de minute până la câteva ore. Consumat
În 1798, Napoleon descoperă că foarte mulți vreme îndelungată, haşişul duce la toxicomanii
reprezentanți ai clasei de jos egiptene consumau în grave însoţite de halucinaţii şi delir furios, iar
mod regulat haşiş. El impune prohibiție totala, însă uneori chiar la demenţă.
soldații francezi aduc cu ei tradiția în Franța.
În 1840, în America existau preparate medicinale
pe baza de cannabis, iar în farmaciile din Persia se
vindea haşiş.
L.S.D. - acid-lisergic-dietilamid
Se obține prin prelucrarea chimica a Ergotului, o
În 1843 se înființează Clubul Consumatorilor de
ciuperca parazita a orezului şi a altor cereale, sau
Haşiş la Paris. Apar primele culturi de haşiş în
prin sinteza chimica. Descoperirea lui a fost făcută
Grecia în jurul anului 1870. In 1890, Ministerul de
în anul 1938 de chimistul elveţian dr. Albert
Interne din Grecia interzice importul, cultivarea şi
Hofmann care lucra la concernul “Sandoz”.
consumul de haşiş. Din 1890 haşişul este
considerat ilegal şi în Turcia. In 1940, tradiția Efectul halucinogen al L.S.D.-ului, asemenea
consumului de haşiş în Grecia intra în declin. In mescalinei, a fost descoperit întâmplător tocmai de
1945, consumul de haşiş continua sa fie legal în creatorul său, la 16 aprilie 1943, când dr. Hofmann,
India. In 1967 apare primul ulei de haşiş: „smash”. aflându-se în laborator, s-a simţit subit cuprins de
In 1995, haşişul intra pentru consum în coffe-shop- o ameţeală asemănătoare cu cea provocată de
urile din Amsterdam. alcool. Această senzaţie s-a transformat în agitaţie,
în pierderea controlului asupra nervilor, senzaţie
pe care dr. Hofmann a descris-o ca “un val
neîntrerupt de imagini fantastice, de un relief şi o
strălucire extraordinare... Însoţite de culori intense
şi variate precum cele ale unui caleidoscop”.
După al doilea război mondial, CIA (Central
Inteligence Agency) din SUA a dezvoltat un
program de cercetare referitoare la analiza
narcoticelor pentru a găsi un „ser al adevărului”
realmente eficace. Primul raport secret al CIA, care
21
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
menționează experimentele cu LSD, datează din 21 gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzaţii
octombrie 1951. Experimentele au continuat până tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oraş cu 10.000
în 1960, când deja LSD-ul se testa ca şi arma de locuitori. Marja de siguranţă a LSD este foarte
psihochimica la scara larga. În paralel, psihiatrii mare; cantităţi de până la 3000 de micrograme pot
americani utilizau LSD-ul pentru a induce psihoze fi suportate de organism, în majoritatea cazurilor,
experimentale, încercând sa înțeleagă mecanismul fără consecinţe negative. Pe de altă parte,
schizofreniei. cantităţile de LSD produse azi în laboratoare
improvizate în bucătării nu sunt întotdeauna pure.
În 1966, Ronald Reagan a interzis utilizarea LSD-
Administrat oral, efectul LSD începe să se instaleze
ului şi în paralel s-a pornit şi o vasta campanie la
după circa 45 de minute.
nivel federal. La sfârșitul secolului XIX, LSD-ul era
deja folosit în scop recreativ şi în discoteci. Injectat intravenos, efectul apare la doar câteva
minute. Efectele evidente ale LSD sunt mai ales
În ultimul timp, L.S.D.-ul se obţine de către
asupra trunchiului cerebral şi diencefalului, în
traficanţi de la unele firme de chimicale din
primul rând asupra sistemului limbic şi sistemului
Germania şi Elveţia, de regulă la preţuri de materii
reticular (activator ascendent - n. tr.). Aceşti centri
prime şi care, prin prelucrare, aduce un venit
cerebrali coordonează reacţiile emoţionale la
triplu.
stimuli externi şi influenţează selectarea
Forma de prezentare informaţiilor provenite din mediul nostru
LSD – acid dietil-amina lisergic, LSD 25, microdot, înconjurător, ce sunt transmise către creier prin
zahar, soare galben organele senzitive. Efectul LSD asupra centrilor
vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele
LSD-ul este se dilată (ceea ce poate duce la fotofobie în cazul
obținut și prin luminii puternice), iar ocazional se constată greţuri
sinteza din acid şi vărsături, ceea ce indică faptul că LSD irită
lisergic, alcool centrul vomei din trunchiul cerebral.
etilic și amoniac.
Interesantă, din punct de vedere farmacologic, este
Substanţa activă toleranţa ce se instalează destul de rapid. Cine ia
se dizolvă în LSD în doze constante, timp de mai multe zile, nu
lichide, lichidul mai simte efectul din a treia zi. Fie că se creşte
fiind incolor și doza, fie se face o pauză de câteva zile, până la
inodor, într-o anumită concentraţie, şi se aplică refacerea sensibilităţii faţă de substanţă.
apoi pe un substrat (zahăr cubic, hârtie sugativă,
bucăţi de pâslă, bucăţele de hârtie, dulciuri, pilule Aproape toţi oamenii care au încercat măcar odată
de diferite mărimi și forme în vederea consumului. substanţe halucinogene, descriu, ca primă
Fiecare motiv sau figurina materializează o doza de modificare psihică, strălucirea crescută a culorilor.
LSD. Halucinaţiile declanşate de LSD nu sunt, de fapt,
Cele mai cunoscute variante de LSD: Happy Faces: decât pseudohalucinaţii, consumatorii fiind
Nume de fantezie a unui produs „underground” aproape întotdeauna conştienţi de faptul că
(din lumea interlopă); Mini-Trips: Substraturi de impresiile trăite nu sunt reale.
dimensiuni minuscule (de ex. gelatine), impregnate Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor
cu LSD şi care, datorită dimensiunii lor reduse, se halucinogenelor cunoscute până acum poate fi
pretează foarte bine la traficul ilegal; Purple Haze: considerat abolirea stabilităţii lumii noastre
Variantă de LSD, denumită astfel după o piesă de interioare, tulburând percepţiile noastre, strict
muzică rock a muzicianului de culoare Jimi constante în mod normal.
Hendrix, la rândul său mare consumator şi victimă
Într-un fel, LSD permite revenirea la o stare
a drogurilor; Sunshine Explosion: Nume de fantezie
infantilă a organizării percepţiilor ce definesc
a unui produs deosebit de puternic; Comic-Trips
starea de conștientă. La fel ca şi pentru copil,
Mod de utilizare. Efecte. consumatorului aflat sub influenţa LSD toate
LSD – acid dietil-amina lisergic, LSD 25, microdot, lucrurile îi sunt noi şi unice - va constata, poate, că
zahar, soare galben ciocolata îi place acum mai mult ca niciodată.
Dacă e să privim efectul farmacologic al LSD la om, Asemenea copilului însă, consumatorul va fi
ne impresionează doza minimă suficientă pentru a puternic dependent de mediul său. Un mediu social
modifica profund trăirile timp de 8 - 12 ore. În prietenos şi suportiv este, de aceea, cel mai bun
medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un mijloc împotriva unui bad trip (engl. călătorie
22
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
nereuşită - experienţă negativă, episod disforic - n LSD nu este un toxic ce dă dependenţă. Nu apare
.tr.). dependenţa fizică, de asemenea lipsesc fenomenele
de sevraj. Consecinţele unor experienţe repetate cu
Trăirile din timpul expunerii la LSD depind foarte
LSD nu pot fi apreciate satisfăcător, deoarece
mult de aşteptările individuale ale consumatorului
trăirile de genul „bad trip” nu sunt suficiente,
faţă de consum, cât şi de sugestiile pe care le
singure, pentru formularea unor concluzii
primeşte din mediul său social. Cine se aşteaptă ca
obiective.
LSD-ul să acţioneze ca un afrodiziac, nu va fi
dezamăgit.
Dependenţa: Pericolul toleranţei (obişnuinţei)
psihice. Ecstasy
Pericole: Denumirea științifica a acestei substanțe chimice
este M.D.M.A. sau metildioxi-methamfetamina.
a) Pericole fizice/biologice: Au fost descrise
rupturi cromozomiale la nivel celular, precum şi Este un drog din categoria amfetaminelor, care a
malformaţii congenitale, la copiii mamelor care au fost utilizat inițial ca anorexiant (medicament care
consumat LSD în timpul sarcinii. determina scăderea poftei de mâncare). Ecstasy a
mai fost utilizat şi ca medicament pentru pacienții
b) Pericole/riscuri psihogene imediate:
cu probleme psihiatrice în cadrul terapiei de grup
Deoarece în episodul de stupoare dată de LSD se
dar şi pentru facilitarea comunicării intre
amplifică starea psihică preexistentă, o stare
parteneri, în cadrul ședințelor de consiliere
depresivă înainte de consum poate degenera într-o
maritala, în tari precum Elveția şi Statele Unite ale
experienţă „horror” („horror-trip”). Astfel, pot
Americii.
apărea stări de anxietate masivă a căror durată se
întinde pe mai multe ore. Experienţa „bad trip” se Ecstasy este unul dintre cele mai periculoase
poate încheia fie spontan, fie cu ajutor din partea droguri care ameninţă tinerii din zilele noastre şi
medicului (clorpromazina - un neuroleptic este o substanţă chimică sintetică care poate fi
comercializat sub numele de Megaphen - este un extrasă din uleiul esenţial de sassafras. Este ușor
antidot eficient). Dacă reacţia negativă nu remite în de fabricat, iar efectele sale sunt asemănătoare cu
timp util, poate fi urmată de o fază psihotică mai cele ale amfetaminelor şi halucinogenelor. De
lungă. Persoana afectată se comportă ca un bolnav aceea, ea este distribuită masiv de către traficanţi,
psihic (de regulă ca în cazul schizofreniei paranoic- mai ales la diferite reuniuni, fiind supranumită şi
halucinatorii). Astfel de reacţii psihotice apar “party drog” sau “drog de discotecă sau de
aproape numai la persoane predispuse la astfel de concert”.
tulburări, persoane la care predispoziţia este
Forma de prezentare
determinată de tare din timpul copilăriei, eventual
combinate cu existenţa unor factori genetici. Riscul Ecstasy - „Adam și Eva”, mere, biscuiți de discoteca,
cel mai mare îl prezintă tentativele de suicid - de XTC
exemplu săritura din geam, persoana drogată La începutul anilor
având convingerea că poate zbura. În trecut au 90, Ecstasy a apărut
existat cazuri în care traficanţii au distribuit pe piaţă în diverse
substanţe ce nu au nici o legătură cu LSD, ci aveau forme: fie în capsule
o cu totul altă compoziţie. Consecinţa au fost de diferite mărimi,
intoxicaţii dintre cele mai severe. fie - în cele mai
c) Psihoza de reevocare (flashback): În acest caz multe cazuri - sub
este vorba de o stare de stupoare asociată cel mai forma unor tablete
adesea cu trăiri intense de frică şi dezorientare, ce (comprimate)
poate apărea la săptămâni sau luni după consumul rotunde şi plate, cu variate semne ştanţate.
propriu-zis al LSD-ului şi care are, asupra Tabletele de Ecstasy purtau (şi mai poartă) nume
consumatorului, un real efect de acces psihotic. Pot precum trifoi, porumbel, dolar, iepuraş, cămilă,
apărea stări anxioase, de paranoia şi halucinaţii. delfin, Road Runner, Smiley, ciupercă, Olympics,
Deoarece „flash-back”-ul apare fără prodrom, el coroana etc. (denumiri de stradă care reflectă, de
poate debuta în momente cu totul neprielnice regulă, simboluri întipărite în suprafaţa tabletelor.
pentru persoana în cauză (conducerea unui Numele sunt preluate din lb. germ. şi nu corespund
automobil), ceea ce poate crea situaţii dintre cele neapărat denumirilor de stradă din România - n.
mai periculoase. tr.) Majoritatea tabletelor comercializate sub
numele de Ecstasy conţin o substanţă activă
d) Pericole ce apar la consumul cronic:
23
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
procesat în diverse regiuni ale globului. În acest Tutunul pătrunde în sânge la câteva secunde de la
sens, analizele toxicologice au demonstrat că, deşi inhalarea fumului, unde nicotina are efect imediat
proporţia constituenţilor individuali ai tutunului asupra stării de anxietate, de plictiseală sau asupra
este foarte diferită pe glob, efectul toxic al unor stresului.
compuşi chimici precum nicotina, nitrozamina,
Este evident faptul că fumătorii folosesc tutunul
aminele, alcaloizii, hidrocarburile policiclice
pentru a-si controla stările și emoțiile. Este doar o
aromate (PAH) şi cadmiul conţinuţi de acesta
aparentă faptul că efectele fumatului sunt variate și
rămâne practic acelaşi indiferent de metodele
că efectele pe termen scurt sunt benefice.
utilizate pentru uscarea, tratarea şi prelucrarea sa.
Pe termen lung fumatul este nociv pentru sănătate
Forma de prezentare
și scurtează șansele de viață. Însă înțelegerea
Tutunul avantajelor poate oferi răspunsuri la întrebarea “de
ce se fumează?” și evidenția faptul că dincolo de
avantaje există efecte secundare care trebuie avute
în vedere ulterior dacă se dorește ca tratamentul
să fie pe deplin reușit.
În ansamblu, „fumul principal” se formează cu
Se găsește sub formă de țigări de foi, țigarete, tutun predilecţie într–o atmosferă cu un conţinut relativ
de mestecat sau de prizat. scăzut de oxigen, la o temperatură de combustie de
850–9500 C în conul de ardere. La început,
Frunzele procesate de tutun şi consumate sub
particulele sale componente au un diametru de
formă de ţigări sau alte tipuri de amestecuri
circa 0,2–0,3 mm, dar pe măsură ce acestea ajung
aromate, conţin peste 3040 de compuşi chimici.
într-un mediu cu o umiditate relativă de 100%
Majoritatea acestora sunt constituenţi naturali ai (cum este cel din tractul respirator) se unesc prin
frunzelor, fiind sintetizaţi din aer şi sol în timpul coalescenţă, formând particule de ordinul
perioadei de creştere a plantei, dar mulţi dintre ei micrometrilor, ceea ce face ca peste 50–90% din
se formează şi prin administrarea de îngrăşăminte aerosolii inhalaţi să pătrundă până la nivelul
chimice sau rezultă prin procesele de tratare şi alveolelor pulmonare unde rămân captivi şi produc
aromatizare finală a frunzelor, modificând amplu extinse leziuni celulare. Cei aproximativ 4000 de
raportul compoziţiei chimice a tutunului cultivat şi aerosoli identificaţi în fumul de ţigară sunt solizi
procesat în diverse regiuni ale globului. În acest precum nicotina, nitrozamina, cadmiul, nichelul,
sens, analizele toxicologice au demonstrat că, deşi zincul, şi PAH–urile (hidrocarburile policiclice
proporţia constituenţilor individuali ai tutunului aromate) sau gazoşi, conţinând monoxid de
este foarte diferită pe glob, efectul toxic al unor carbon, dioxid de carbon, amoniac, formaldehidă,
compuşi chimici precum nicotina, nitrozamina, benzen etc. şi, în funcţie de activitatea lor biologică,
aminele, alcaloizii, hidrocarburile policiclice pot fi clasificaţi în agenţi asfixianţi, iritanţi,
aromate (PAH) şi cadmiul conţinuţi de acesta ciliatoxici, mutageni, cancerigeni, inhibitori,
rămâne practic acelaşi indiferent de metodele neurotoxici şi, nu în ultimul rând, activi din punct
utilizate pentru uscarea, tratarea şi prelucrarea sa. de vedere farmacologic.
Mod de utilizare. Efecte. Spre deosebire de curentul principal de dispersie a
Tutunul fumului de ţigară, cel secundar se formează într-o
atmosferă cu temperaturi de combustie ceva mai
Fumatul este un mod convenabil pentru oameni de coborâte (500–6000 C) şi conţine în suspensie
a-si regulariza starea sau sentimentele și aduce particule sedimentabile cu un diametru
unele beneficii în controlul asupra greutății. aerodinamic mediu mai mic de 0,2 mm. În
Nicotina are cu certitudine și efecte terapeutice, ansamblu, compoziţia chimică a „fumului secundar”
dar largul spectru de efecte dăunătoare asupra este aproximativ aceeaşi cu cea din „fumul
organismului ne face prevăzători în aprobarea ei în principal”, numai că unele elemente chimice pot
scopuri terapeutice. atinge concentraţii mult mai ridicate pe fiecare
In accepția sa de medicament “auto-administrat” gram de tutun consumat prin combustie; acest
tutunul este foarte convenabil, este legal, relativ lucru fiind valabil pentru mulţi compuşi
ieftin și ușor de găsit. Poate fi folosit aproape cancerigeni cum ar fi N–nitrozodimetilamina sau
oriunde, cantitatea (doza) poate fi controlată cu N-nitrozo-dietilamina care condensează pe cilii
ușurință, iar sistemul de administrare convenabil. căilor respiratorii, producând nuclee edemice ce,
mai târziu, vor degenera în cancer pulmonar.
27
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
alcool din organism, ce se determină din sânge Sigmund Freud regulile sociale pe care fiecare
(alcoolemia) şi se măsoară în grame de alcool la individ şi le însuşeşte în cursul vieţii, pierde din
litrul de sânge. Cele mai multe decese survenite în semnificaţia sa. Dezinhibarea însă este rareori
urma unei intoxicaţii etanolice au evidenţiat o completă. Din fericire, concentraţiile de alcool care
alcoolemie cuprinsă între 1,8 şi 6,7 grame/l. produc dezinhibarea totală şi care ar permite
Concentraţiile letale sunt cuprinse între 5,0 şi 8,0 trăirea necontrolată a unor impulsuri agresive,
g/l; 90% dintre persoanele ce prezintă aceste produc un efect narcotic atât de puternic, încât
valori decedează. persoana în cauză nu mai este în stare să comită
gesturile pentru care nimic nu le-ar mai inhiba. De
Unele simptome ale intoxicaţiei alcoolice acute
asemenea, se spune că efectul stimulator al
seamănă mult cu cele din intoxicaţia cu opiacee.
alcoolului asupra stării de spirit şi a emoţiilor se
Naloxona, un antagonist al opiaceelor care
explică prin aceeaşi dezinhibare, asociată cu
anihilează efectele morfinei şi heroinei, poate fi
sugestia socială. Ca multe alte droguri, alcoolul
eficientă şi în cazul intoxicaţiei cu alcool. De regulă,
creşte şi el sugestibilitatea individului. Pentru că
nu este însă necesar tratamentul medicamentos;
reduce autocritica, consumatorul se vede satisfăcut
de cele mai multe ori fiind suficientă spălătura
în aşteptările sale: dacă doreşte să se înveselească,
gastrică urmată de perfuzii. Organismul
se va înveseli, dacă aşteaptă ca alcoolul să-l
metabolizează în fiecare oră o parte a alcoolului
liniştească, el se va calma. La persoana aflată în
ingerat. La combustia alcoolului, ca şi la
stare de ebrietate, se evidenţiază mai ales
metabolizarea altor alimente, se eliberează o
labilitatea dispoziţiei şi sugestibilitatea crescută:
anumită cantitate de energie. Un pahar de ţuică are
poate face gălăgie veselă într-un moment, iar apoi
valoarea nutritivă a unui ou. Astfel, la
să izbucnească în lacrimi şi să-şi plângă viaţa
consumatorul (potatorul) cronic apare, mai
nereuşită. În acest sens, alcoolul nu-l înveseleşte şi
devreme sau mai târziu, o stare de avitaminoză,
nici nu-l întristează, ci doar înlătură mecanismele
deoarece alcoolicii îşi asigură mare parte din
reglatoare care în mod normal echilibrează
aportul nutritiv sub formă de alcool, care nu
oscilaţiile vieţii psihice. Întâi dispar inhibiţiile; apoi
conţine vitamine, dar pentru a cărui metabolizare
lipseşte capacitatea de a efectua muncă de precizie,
sunt necesare respectivele vitamine.
intelectuală sau fizică; în final, este influenţată şi
Mahmureala. Consecinţele unei nopţi lungi de activitatea musculară grosieră, şi conștiința
petrecere sunt cu siguranţă cunoscute de toată individului este tot mai tulburată. În doze foarte
lumea: o mahmureală puternică. Aceasta se mari, alcoolul determină o stare de narcoză - ce se
caracterizează prin senzaţia de presiune la nivelul deosebeşte clar de somnul normal - din care cel
creierului, cefalee intensă, nervozitate şi ebriat abia poate fi trezit. În doze şi mai mari,
iritabilitate crescută, sensibilitate la stimuli alcoolul devine o toxină cu efect letal. Decesul
externi, oboseală precoce în cazul efortului fizic, intervine prin tulburări ale sistemului nervos
precum şi transpiraţia profuză şi o stare generală central: Centrul respirator al creierului este
de epuizare, ca după o răceală zdravănă. paralizat, inima şi circulaţia sanguină se prăbuşesc.
Efecte: Alcoolul are un efect narcotic care se Un efect evident al alcoolului se observă la nivelul
instalează - ca în cazul altor substanţe narcotice, vaselor sanguine care se dilată. Concomitent, se
precum eterul, cloroformul sau gazul ilariant (oxid produce o contracţie a vaselor din interiorul
de azot, N2O - n. tr.) - după un stadiu iniţial de organismului, pentru a păstra constantă tensiunea
iritaţie/excitaţie. Această stare de excitaţie se arterială. Pentru că sângele se răceşte mai repede
defineşte însă mai degrabă negativ - prin dispariţia la suprafaţa corpului, alcoolul accelerează
inhibiţiilor - decât pozitiv. Forţa musculară pierderea de căldură. În acelaşi timp, el paralizează
grosieră creşte după ingestia de alcool în cantităţi centrul termogenezei în creier care reglează
mici, fiind redusă senzaţia de oboseală în timpul temperatura corpului. Mulţi alcoolici au îngheţat în
stării de excitaţie. În acelaşi timp, performanţa în aer liber, devenind victime ale acestui mecanism
ceea ce priveşte rezolvarea de sarcini complicate, complex.
cum ar fi conducerea unui autovehicul, este vizibil Alcoolismul
afectată, chiar la ingestia de cantităţi reduse. Se
Fazele alcoolismului, după Jellinek:
reduce nu doar performanţa generală, ci şi
capacitatea de a aprecia propria performanţă. 1. Faza prealcoolică: obiceiul de a se relaxa cu
băutura, cu tendinţa de a creşte cantitatea
Reducerea aptitudinilor autocritice este doar una
ingerată;
dintre consecinţele tipice ale consumului de alcool.
Cantităţi mici pot deja slăbi controlul, scad 2. Faza prodromală: consumul, în secret, de
inhibiţia, iar „supra-eul”, aşa cum a denumit alcool, gândire orientată mereu spre consum,
30
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
apariţia sentimentelor de vinovăţie, „rupturi ale cuplului, datorată tocmai consumului de alcool,
filmului”; precum şi în atitudinea evidentă de refuz din
partea partenerei. Se adaugă problema impotenţei,
3. Consumul prin constrângere: pierderea
sentimentele de vinovăţie din cauza abuzului de
controlului! Deraierea totală în relaţiile sociale,
alcool, sentimentul de umilire şi, nu în ultimul
accese de furie, gelozie, milă faţă de propria
rând, frica de a-şi pierde partenerul de viaţă.
persoană, preocupare pentru asigurarea unor
cantităţi suficiente, băutul de dimineaţă; 5. Encefalopatia Wernicke Este o inflamaţie acută a
creierului ce poate pune viaţa în pericol (include
4. Faza cronică: decăderea personalităţii,
somnolenţa, paralizia globilor oculari şi
tulburări cognitive. Individul bea împreună cu
ataxia=tulburarea coordonării mişcărilor).
persoane din medii sociale inferioare. Pierderea
toleranţei la alcool, tremurături, stări de anxietate, 6. Sindromul Korsakov Tulburări grave ale
stări de colaps. memoriei, pacientul confabulează mult.
Consecinţe fizice/biologice: Fenomene de sevraj: Hipertensiunea arterială,
gastrită, ulcer gastric, tulburări de absorbţie a transpiraţia profuză, tremurături, dureri la nivelul
vitaminei B12 întregului corp (la nivelul trunchiului), anxietate,
ficat de stază (ficat gras), ciroză hepatică cu predelir, tulburări de somn.
varice esofagiene
Un sindrom acut de sevraj reprezintă întotdeauna
impotenţă, polineuropatie (afectarea tuturor
o indicaţie pentru internarea în spital. Aici, se
nervilor periferici)
urmează un tratament cu medicamente psihotrope
leziuni cerebrale toxice (modificări de
anxiolitice, hipotensoare şi perfuzii pentru
caracter, scăderea performanţelor
corectarea pierderii de lichide.
intelectuale)
Psihoze determinate de consumul de alcool
1. Beţia patologică Este o stare de excitaţie, G. Noile substanţe psihoactive
respectiv sedare declanşată prin consumul de Noile substanțe
alcool, cu recunoașterea defectuoasă a realităţii, psihoactive (NSP),
iluzii şi halucinaţii. Frica excesivă sau furia,
denumite eronat,
agresivitatea puternică, starea de afect şi
atitudinea violentă pot apărea, în unele cazuri, deja
pentru a induce în
la ingerarea de cantităţi minime de alcool (probabil eroare și
în urma unei predispoziţii individuale, de ex. date „etnobotanice”,
de leziuni la nivel cerebral). „legale”, „săruri de baie”, „îngrășământ de
plante”, „odorizant de cameră” etc. au apărut și
Durata acestor manifestări este limitată în timp (5-
15 min.). Urmează somnul terminal şi amnezia
în România prin anii 2008-2009, fiind vândute
evenimentului. Aceste faze sunt greu de apreciat în în trecut în așa numitele „magazine de vise” sau
expertizele medico-legale. „spice shop”, dovedindu-se ulterior că erau
droguri deghizate în pliculețe pe care scria
2. Delirium tremens Reprezintă o stare gravă în
„îngrășământ de plante” și „nu sunt destinate
care apar halucinaţii vizuale majore, aprecierea
consumului uman”.
greşită a realităţii, agitaţie psihomotorie severă,
transpiraţii profuze, tremurături, dereglări Aceste substanțe au fost create pentru a putea
periculoase ale frecvenţei cardiace şi tensiunii înlocui efectele drogurilor care deja erau
arteriale. În trecut, starea de delirium tremens era interzise prin lege în majoritatea țărilor,
adesea letală, mortalitatea a scăzut semnificativ în precum cannabis, ecstasy, cocaină, LSD. Astfel,
ultimii ani mulţumită unor medicamente noi.
substanțele nou create au formule chimice
3. Halucinoza alcoolică Se aud voci vorbind între diferite de drogurile interzise și, pe măsură ce
ele, precum şi voci comentatoare care judecă erau identificate și interzise, apăreau altele,
persoana consumatorului. Halucinaţiile complexe structura chimică schimbându-se continuu
de situaţii includ scene de urmărire şi asediu şi se pentru a putea fi cu un pas înaintea legii.
asociază cu anxietate maximă!
Astfel, aceste substanțe au fost create într-un
4. Gelozia obsesivă a alcoolicului Este obsesia ritm fără precedent, fiind identificate și
adesea incorigibilă, că partenera „merge” cu altul. înregistrate, până în 2015, 643 de noi
Se manifestă de regulă zgomotos şi cu un vocabular substanțe, dintre care 75 au fost raportate
ordinar. Originea se găseşte în relaţia tensionată a
31
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
pentru prima dată, iar din acestea, 21 nu Pot apărea reacţii acute de panică şi de
puteau fi clasificate în nicio categorie. Noile nelinişte;
substanțe psihoactive au fost interzise prin în cazul persoanelor cu predispoziţii
lege, pe măsură ce erau identificate și patologice pot apărea o serie de tulburări
clasificate iar din 2011 este interzisă deținerea psihiatrice de tipul schizofreniei.
și vânzarea tuturor substanțelor susceptibile
Amphetamine-like
de a produce efecte psihoactive indiferent dacă
sunt identificate și clasificate sau nu. Vezi Pulbere cristalizată sau granule care imită
Legea 143/2000, cu modificările și efectul amfetaminelor sau ecstasy-ului. Sunt
completările ulterioare și Legea 193/2011. droguri psihoactiv cu proprietăţi stimulatoare.
Tipuri de NSP. Cele mai des întâlnite forme Efecte fizice: tahicardie, hipertensiune
sunt: arterială, creşterea temperaturii corporale,
1. Pastile și tablete inscripționate ca fiind transpiraţii puternice, pupile modificate şi
„suplimente naturale” mişcări involuntare ale ochilor (nistagmus),
2. Canabinoizi sintetici sub forma unor încleştarea maxilarului (dificultăţi de
ierburi uscate stropite cu substanțe sintetice deschidere a gurii, scrâşnitul dinţilor),
care mimează efectul canabisului insomnie, agitaţie, anorexie, greaţă şi
3. Pulbere cristalizată sau granule care imită vărsături.
efectul amfetaminelor sau ecstasy-ului. Efecte psihice: stimulare puternică,euforie,
În urma analizei efectuate de către Laboratorul sociabilitate crescută, percepţie distoprsionată
Central de Analiză şi Profil al Drogurilor din a culorilor. La doze mari şi /sau utilizare
cadrul Direcţiei de Combatere a Criminalităţii excesivă apar senzaţii de depersonalizare,
Organizate, a fost evidenţiat faptul că halucinaţii, pot apărea atacuri de panică şi
principalele substanţe cu proprietăţi anxietate generalizată. Duce la alterări
psihoactive identificate în produsele definitive ale bio-chimiei cerebrale, generând
comercializate au fost cele din categoria deteriorare masivă urmată de moarte.
“canabinoizilor sintetici” şi “amfetamine-like”. Consecințe pe termen mediu: nevoie scăzută de
Canabinoizi sintetici: somn până la 3 zile, apariţia unei ideații
paranoide şi tendinţe sinucigaşe. Aceste
Riscuri în plan fiziologic: substanțe nu sunt testate, nu sunt stabile ca
respiratorii: tuse cronică şi bronşită în cazul structură chimică sau compoziție și, cel mai
persoanelor ce consumă în mod regulat doze adesea, nu există studii cu privire la dozaj,
mari; efecte adverse pe termen mediu și lung și
cardiovasculare: amplificarea simptomelor niciun control al calității produsului care
cardiace la persoanele ce suferă de ajunge la cumpărător, ceea ce le face extrem de
hipertensiune sau insuficienţă cardiacă; periculoase. Experiența anilor 2009-2011 a
ale sistemului endocrin: alterarea demonstrat riscul la care se supun
hormonilor responsabili cu sistemul consumatorii acestor substanțe, prin numărul
reproducător şi cu maturizarea sexuală; mare de decese, boli grave și simptome
reducerea capacităţii de funcţionare a psihiatrice adesea ireversibile.
sistemului imunitar.
Nu există niciun fel de siguranță în
Riscuri în plan psihologic: consumul acestor substanțe!
consumul zilnic poate încetini funcţionarea
mecanismelor psihice, ca de exemplu Efectele negative sau supradoza pot
capacitatea de învăţare, concentrarea atenţiei apărea oricând, la orice doză sau în combinație
şi memoria; cu alcool sau alte droguri.
trebuie menţionate efectele asupra Este foarte greu să fie identificate toate
executării unor sarcini complexe care necesită efectele negative întrucât structura chimică se
luciditate mentală şi coordonare psihomotorie schimbă constant.
cum ar fi, aceea de a conduce un automobil.
32
CAPITOLUL II. DROGURILE și LEGEA
„Nu credeam că dacă fumez marijuana pot ajunge la închisoare...nu am făcut rău nimănui”
(Alex, 30 ani, consumator canabis)
1. Convenția unică asupra stupefiantelor din 1961; (2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc
2. Convenția națiunilor unite din 1971 asupra droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de
substanțelor psihotrope; la 6 luni la 3 ani.
3. Convenția națiunilor unite din 1988 contra Articolul 5 Punerea la dispoziţie, cu ştiinţă, cu
traficului ilicit de stupefiante și substanțe orice titlu, a unei locuinţe sau a unui local ori a
psihotrope; oricărui alt loc amenajat, în care are acces publicul,
pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea
4. Strategia Uniunii Europene în materie de
consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseşte
droguri 2013-2020;
cu închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor
5. Strategia națională antidrog 2013-2020; drepturi.
6. Legea 143/2000 privind combaterea traficului Articolul 6 (1) Prescrierea drogurilor de mare risc,
și consumului ilicit de droguri, republicată; cu intenţie, de către medic, fără ca aceasta să fie
7. Legea 399/2005 privind regimul juridic al necesară din punct de vedere medical, se
plantelor, substanțelor și preparatelor pedepseşte cu închisoare de la un an la 5 ani şi
stupefiante și psihotrope; interzicerea unor drepturi.
8. Noul Cod Penal și Noul Cod de Procedură (2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se
Penală; sancţionează şi eliberarea cu intenţie de droguri de
9. Hotărârea nr. 860 din 2005 de aprobarea a mare risc, pe baza unei reţete medicale prescrise în
Regulamentului de aplicare al Legii nr. condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete
143/2000 privind combaterea traficului și medicale falsificate.
consumului ilicit de droguri. (3) Obţinerea de droguri de mare risc prin
Redăm prevederile legii 143/ 2000 care folosirea unei reţete medicale prescrise în
reglementează traficul și consumul de droguri. condiţiile prevăzute la alin. (1) sau a unei reţete
medicale falsificate se pedepseşte cu închisoare de
LEGEA 143/2000 PRIVIND COMBATEREA
la un an la 3 ani.
TRAFICULUI ŞI CONSUMULUI ILICIT DE
DROGURI republicată Articolul 7 Administrarea de droguri de mare risc
unei persoane, în afara condiţiilor legale, se
Articolul 2 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea,
pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.
experimentarea, extragerea, prepararea,
transformarea, oferirea, punerea în vânzare, Articolul 8 Furnizarea, în vederea consumului, de
vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, inhalanţi chimici toxici unui minor se pedepseşte
trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, cu închisoare de la 6 luni la 2 ani.
deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia Articolul 9 Finanţarea săvârşirii faptelor
drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu prevăzute la art. 2-5 se sancţionează cu pedepsele
închisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor prevăzute de lege pentru aceste fapte, limitele
drepturi. speciale ale acestora majorându-se cu o treime.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect Articolul 10 Îndemnul la consumul ilicit de
droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de droguri de mare risc, prin orice mijloace, se
la 5 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi. pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.
Articolul 3 (1) Introducerea sau scoaterea din Articolul 11 Dacă faptele prevăzute la art. 2, 6-8 şi
ţară, precum şi importul ori exportul de droguri de 10 au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa
risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea
la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) privesc Articolul 12 (1) Tentativa la infracţiunile
droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de prevăzute la art. 2, 3, art. 4 alin. (2), art. 6 alin. (2)-
la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. (3), art. 7 şi 9 se pedepseşte.
Articolul 4 (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, (2) Se consideră tentativă şi producerea sau
experimentarea, extragerea, prepararea, procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum
transformarea, cumpărarea sau deţinerea de şi luarea de măsuri în vederea comiterii
droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, infracţiunilor prevăzute la alin. (1).
se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau Articolul 13 (1) Cu privire la infracţiunile cuprinse
cu amendă. în prezentul capitol, pe lângă situaţiile prevăzute în
Codul penal, constituie circumstanţe agravante
următoarele situaţii:
33
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
a) persoana care a comis infracţiunea îndeplinea o Articolul 17 (1) Drogurile ridicate în vederea
funcţie ce implică exerciţiul autorităţii publice, iar confiscării se distrug potrivit art. 574 lit. d) din
fapta a fost comisă în exercitarea acestei funcţii; Codul de procedură penală. Păstrarea de
b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o contraprobe este obligatorie.
persoană care are, potrivit legii, atribuţii în lupta (2) Sunt exceptate de la distrugere:
împotriva drogurilor; a) medicamentele utilizabile, care au fost remise
c) drogurile au fost trimise sau livrate, distribuite farmaciilor sau unităţilor spitaliceşti, după avizul
sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei prealabil al Direcţiei farmaceutice şi dispozitive
persoane aflate într-un program terapeutic ori s-au medicale din cadrul Ministerului Sănătăţii;
efectuat alte asemenea activităţi interzise de lege b) plantele şi substanţele utilizabile în industria
cu privire la una dintre aceste persoane ori dacă farmaceutică sau în altă industrie, în funcţie de
fapta a fost comisă într-o instituţie sau unitate natura acestora, care au fost remise unui operator
medicală, de învăţământ, militară, loc de detenţie, economic public sau privat, autorizat să le utilizeze
centre de asistenţă socială, de reeducare sau ori să le exporte;
instituţie medical-educativă, locuri în care elevii,
c) unele cantităţi corespunzătoare, care vor fi
studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi educative,
păstrate în scop didactic şi de cercetare ştiinţifică
sportive, sociale ori în apropierea acestora;
sau au fost remise instituţiilor care deţin câini şi
d) folosirea minorilor în săvârşirea faptelor alte animale de depistare a drogurilor, pentru
prevăzute la art. 2-10; pregătirea şi menţinerea antrenamentului
e) drogurile au fost amestecate cu alte substanţe acestora, cu respectarea dispoziţiilor legale.
care le-au mărit pericolul pentru viaţa şi (3) Distrugerea drogurilor se efectuează periodic,
integritatea persoanelor. prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de
(2) În cazul circumstanţei agravante prevăzute la către o societate reglementată de Legea nr.
alin. (1) lit. c), referitoare la săvârşirea faptelor 31/1990, republicată, cu modificările şi
într-o instituţie de învăţământ ori în locuri în care completările ulterioare, autorizată, în prezenţa
elevii, studenţii şi tinerii desfăşoară activităţi unei comisii formate din judecătorul delegat cu
educative, sportive, sociale sau în apropierea executarea, câte un reprezentant al Agenţiei
acestora, la maximul special prevăzut de lege se Naţionale Antidrog, al Ministerului Mediului şi
poate adăuga un spor care nu poate depăşi 5 ani, în Schimbărilor Climatice, un specialist din cadrul
cazul închisorii, sau maximul general, în cazul formaţiunii centrale specializate în prevenirea şi
amenzii. combaterea traficului şi consumului ilicit de
Articolul 14 Nu se pedepseşte persoana care a droguri din Inspectoratul General al Poliţiei
comis una dintre infracţiunile prevăzute la art. 2-9 Române şi gestionarul camerei de corpuri delicte a
şi care, mai înainte de a fi începută urmărirea aceleiaşi unităţi. În cazul în care distrugerea nu are
penală, denunţă autorităţilor participarea sa la loc în circumscripţia instanţei de executare, din
comiterea infracţiunii, contribuind astfel la comisie face parte judecătorul delegat cu
identificarea şi tragerea la răspundere penală a executarea de la instanţa corespunzătoare în grad
autorului sau a celorlalţi participanţi. în circumscripţia căreia are loc distrugerea. Un
exemplar al procesului-verbal se trimite instanţei
Articolul 15 Persoana care a comis una dintre
de executare.
infracţiunile prevăzute la art. 2-9, iar în timpul
urmăririi penale denunţă şi facilitează identificarea Articolul 18 În cazul în care un consumator este
şi tragerea la răspundere penală a altor persoane condamnat la pedeapsa închisorii pentru
care au săvârşit infracţiuni legate de droguri săvârşirea unei alte infracţiuni decât cele
beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor prevăzute la art. 4, instanţa poate dispune
pedepsei prevăzute de lege. includerea acestuia într-un program terapeutic
derulat în sistemul penitenciar.
Articolul 16 (1) Drogurile şi alte bunuri care au
făcut obiectul infracţiunilor prevăzute la art. 2-9 se Capitolul III Dispoziţii procedurale
confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, Articolul 19 (1) În cazul săvârşirii infracţiunilor
condamnatul este obligat la plata echivalentului lor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen
în bani. de 24 de ore de la începerea urmăririi penale,
(2) Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau evaluarea consumatorului de către centrul de
orice alte bunuri dobândite prin valorificarea prevenire, evaluare şi consiliere antidrog, în scopul
drogurilor şi a altor bunuri prevăzute la alin. (1). includerii acestuia în circuitul integrat de asistenţă
a persoanelor consumatoare de droguri.
(3) Sumele rezultate din valorificarea bunurilor
confiscate şi banii confiscaţi, conform alin. (1) şi (2) În funcţie de concluziile raportului de evaluare
(2), constituie venituri ale bugetului de stat şi se întocmit de centrul de prevenire, evaluare şi
evidenţiază în cont separat în bugetul de stat. consiliere antidrog, în termen de 5 zile de la
primirea acestuia, procurorul dispune, cu acordul
34
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
consumatorului, includerea acestuia în programul de droguri se face prin semnarea unui document,
integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare potrivit regulamentului pentru aplicarea
de droguri. dispoziţiilor prezentei legi.
Articolul 20 (1) Dacă, până în momentul (3) Stabilirea programului psihologic şi social
pronunţării hotărârii, inculpatul menţionat la art. individualizat se face de către centrul de prevenire,
19 respectă protocolul programului integrat de evaluare şi consiliere antidrog, pe baza evaluării
asistenţă a persoanelor consumatoare de droguri, psihologice şi sociale şi în concordanţă cu
instanţa de judecată poate dispune renunţarea la rezultatele examinării medicale solicitate unei
aplicarea pedepsei sau amânarea aplicării unităţi medicale, conform criteriilor prevăzute în
pedepsei, chiar dacă nu sunt îndeplinite condiţiile regulamentul de aplicare a prezentei legi.
prevăzute la art. 80, respectiv art. 83 din Codul (4) Stabilirea programului terapeutic individualizat
penal. se face conform protocoalelor de practică,
(2) Nerespectarea, pe durata termenului de elaborate de Ministerul Sănătăţii, prin structurile
supraveghere, a programului integrat de asistenţă sale specializate şi Colegiul Medicilor din România.
a persoanelor consumatoare de droguri atrage în (5) Unităţile medicale în care se desfăşoară
mod corespunzător aplicarea dispoziţiilor art. 88 programe terapeutice pentru consumatorii
alin. (1) din Codul penal. dependenţi transmit centrelor de prevenire,
Articolul 21 (1) Formaţiunile centrale specializate evaluare şi consiliere antidrog datele necesare în
în prevenirea şi combaterea traficului şi vederea menţinerii continuităţii programului
consumului ilicit de droguri din cadrul integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare
Inspectoratului General al Poliţiei Române, de droguri, pe baza unui raport medical.
Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră (6) Programul terapeutic şi programul psihologic şi
Române, Ministerul Public şi Direcţia Generală a social se desfăşoară integrat, astfel încât
Vămilor transmit Agenţiei Naţionale Antidrog consumatorul şi consumatorul dependent să poată
datele privind prevenirea şi combaterea traficului beneficia de o asistenţă medicală, psihologică şi
şi consumului ilicit de droguri, substanţe chimice socială concomitentă şi continuă, cu respectarea
esenţiale, precursori şi inhalanţi chimici toxici, drepturilor omului şi a drepturilor pacientului,
necesare întocmirii raportului către Guvernul potrivit legii.
României şi către organisme internaţionale cu
Articolul 23 (1) Programele psihologice şi sociale
privire la evoluţia şi nivelul traficului şi consumului
se elaborează de către Agenţia Naţională Antidrog
de droguri în România, precum şi cele necesare
în colaborare, după caz, cu Ministerul Sănătăţii,
elaborării de studii, sinteze şi analize pentru
Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi
fundamentarea politicilor şi strategiilor de răspuns
Persoanelor Vârstnice şi Ministerul Justiţiei şi se
în lupta antidrog.
pot derula în centre autorizate şi/sau acreditate în
(2) În acelaşi scop, Ministerul Sănătăţii, Ministerul acest sens, cu regim deschis sau închis, publice,
Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor private sau mixte.
Vârstnice şi Ministerul Educaţiei Naţionale, precum
(11) Programele naţionale de prevenire şi asistenţă
şi alte instituţii publice sau private acreditate să
medicală, psihologică şi socială a consumatorilor
desfăşoare programe şi activităţi de prevenire a
de droguri şi programele de interes naţional de
consumului ilicit de droguri transmit datele
prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi
solicitate de Agenţia Naţională Antidrog, în
socială a consumatorilor de droguri se elaborează
condiţiile legii.
de către Agenţia Naţională Antidrog, în colaborare
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (2) pot primi, la cu alte instituţii, organizaţii guvernamentale şi
cerere, datele centralizate de către Agenţia neguvernamentale, şi se aprobă de către Guvern.
Naţională Antidrog privind drogurile, substanţele
(12) Programele naţionale de prevenire şi asistenţă
chimice esenţiale, precursorii şi inhalanţii chimici
medicală, psihologică şi socială a consumatorilor
toxici, inclusiv rapoarte anuale, sinteze şi analize.
de droguri se implementează, se monitorizează şi
Capitolul IV Măsuri împotriva consumului ilicit se evaluează de către Agenţia Naţională Antidrog,
de droguri în calitate de coordonator naţional al politicilor
Articolul 22 (1) Consumul de droguri aflate sub publice în domeniu.
control naţional, fără prescripţie medicală, este (13) Programele de interes naţional de prevenire şi
interzis pe teritoriul României. asistenţă medicală, psihologică şi socială a
(2) Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub consumatorilor de droguri se implementează de
control naţional poate fi inclusă, cu acordul său, către entităţi aparţinând societăţii civile cu
într-un program integrat de asistenţă a responsabilităţi în domeniul antidrog, monitorizate
persoanelor consumatoare de droguri. şi evaluate de către Agenţia Naţională Antidrog.
Manifestarea acordului de includere în circuitul
integrat de asistenţă a persoanelor consumatoare
35
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
(14) Normele tehnice şi metodologice de realizare a (4) Persoanei căreia i s-au aplicat măsurile
programelor de interes naţional de prevenire şi prevăzute la art. 22 şi 23 i se va elibera un certificat
asistenţă medicală, psihologică şi socială a nominal sau o legitimaţie în format electronic
consumatorilor de droguri se aprobă prin ordin al codificată, în care se vor menţiona: unitatea
ministrului afacerilor interne, care se publică în emitentă, datele de identificare a persoanei în
Monitorul Oficial al României, Partea I. cauză, durata, obiectul şi rezultatul tratamentului,
(15) Programele naţionale de prevenire şi asistenţă motivul terminării tratamentului, starea sănătăţii
medicală, psihologică şi socială a consumatorilor persoanei în cauză la începutul şi terminarea
de droguri şi programele de interes naţional de tratamentului.
prevenire şi asistenţă medicală, psihologică şi (5) Toate datele referitoare la persoanele supuse
socială a consumatorilor de droguri se finanţează programului integrat de asistenţă a consumatorilor
de la bugetul de stat, prin bugetul aprobat şi a consumatorilor dependenţi de droguri vor fi
Ministerului Afacerilor Interne, în limita fondurilor distruse după 10 ani de la încetarea supravegherii
bugetare aprobate Agenţiei Naţionale Antidrog. medicale. În cazul persoanelor supuse de mai
(2) Programele terapeutice se elaborează de către multe ori programelor integrate de asistenţă a
Ministerul Sănătăţii şi se desfăşoară în centre consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi de
stabilite în acest scop, cu regim deschis sau închis, droguri, datele vor fi distruse după 10 ani de la
publice, private sau mixte. încetarea ultimei perioade de supraveghere
medicală.
(3) Cheltuielile ocazionate de efectuarea evaluării
consumatorului şi de derularea programelor Articolul 25 Orice persoană care are cunoştinţă
psihologice şi sociale sunt suportate de la bugetul despre un consumator de droguri poate sesiza una
de stat, prin bugetul aprobat Ministerului dintre unităţile medicale stabilite de Ministerul
Afacerilor Interne, în limita fondurilor aprobate Sănătăţii, care va proceda conform legii.
Agenţiei Naţionale Antidrog. Capitolul V Dispoziţii finale
(4) Cheltuielile ocazionate de aplicarea Articolul 26 În termen de 60 de zile de la data
programului terapeutic individualizat pentru intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul
persoanele asigurate prin sistemul de asigurări Sănătăţii, cu avizul Ministerului Afacerilor Interne,
sociale de sănătate sunt suportate de casele de Ministerului Justiţiei şi al Ministerului Finanţelor
asigurări de sănătate din Fondul naţional unic de Publice, va emite Regulamentul pentru aplicarea
asigurări sociale de sănătate pentru afecţiunile ce dispoziţiilor prezentei legi, care se aprobă prin
decurg din consumul de droguri şi prin programele hotărâre a Guvernului.*)
de sănătate ale Ministerului Sănătăţii şi programele Articolul 27 La data intrării în vigoare a prezentei
de profilaxie ale Agenţiei Naţionale Antidrog. legi se abrogă dispoziţiile art. 312 din Codul penal
(5) Abrogat. (*Vechiul CP*), în ceea ce priveşte produsele sau
(6) Abrogat. substanţele stupefiante, precum şi alte dispoziţii
contrare.
(7) Ministrul justiţiei şi ministrul sănătăţii vor
stabili, prin ordin comun, măsurile medicale şi
educative sau programele care vor fi aplicate
consumatorilor de droguri în penitenciare.
Articolul 24 (1) Datele personale ale
consumatorilor dependenţi de consumul de
droguri, incluşi în programul integrat de asistenţă
a consumatorilor şi a consumatorilor dependenţi
de droguri, beneficiază de confidenţialitate,
conform normelor în vigoare.
(2) Evidenţa centralizată a consumatorilor incluşi
în circuitul terapeutic se ţine de Observatorul
Român de Droguri şi Toxicomanii din cadrul
Agenţiei Naţionale Antidrog, în Registrul unic
codificat privind consumatorii de droguri, pe baza
datelor comunicate de Ministerul Sănătăţii şi de
alte instituţii care coordonează programe
terapeutice, psihologice şi sociale, precum şi de
centrele stabilite, publice sau private.
(3) Ministerul Sănătăţii, prin direcţiile desemnate,
are acces la datele din evidenţa prevăzută la alin.
(2).
36
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
37
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
droguri şi cele ale consumatorilor propriu-zişi. Modul în care individul se confruntă cu realitatea
Trebuie să existe o compatibilitate între valorile cotidiană şi modul în care se vede pe sine
proprii şi valorile grupului de consumatori. influenţează în mod clar şi experienţa adictivă.
Acest model recunoaşte totuşi că experienţele
Avem de a face cu aşa zisa „socializare în avans” în
trecute, precum și personalitatea și mediul social
cazul adolescenţilor cu potenţial de consum în ceea
vor determina un stil de confruntare cu cotidianul.
ce priveşte anumite tipuri de valori care determină
Drogurile și comportamentele care conduc la
intrarea lor în grupul de prieteni.
adicţii se vor converti, astfel, în „amulete” pe care
B. D. Johnson (1973) a utilizat modelul acesta persoana le are pentru a înfrunta mai bine
pentru analiza consumului de droguri la situaţiile de stres, anxietate, durere, depresie etc.
adolescenţi, iar concluziile au fost următoarele: După Peele cultura noastră favorizează adicţiile,
Gradul ridicat de alienare a adolescenţilor având ca valori centrale succesul și reuşita
faţă de valorile părinţilor şi gradul ridicat individuală. Atunci când acestea sunt dificil de
de implicare în subcultura grupului de obţinut, refugierea în adicţii este un mod de a
prieteni cresc probabilitatea ca aceştia să vedea viaţa dintr-o perspectivă opusă. În acelaşi
devină consumatori de droguri. timp, viaţa fiind din ce în ce mai controlată de către
Adolescenţii puternic ataşaţi de părinţi și instituţii, individul percepe ca fiind dificil controlul
influenţaţi de valorile acestora sunt mai asupra propriei vieţi iar adicţia se va converti într-
puţin predispuşi să devină consumatori. un mod de a scăpa din această situaţie.
În cadrul grupurilor de adolescenţi se
manifestă o competiţie pentru statusuri şi, 4.1.8. Teoriile și modelele biologice
în situaţia unui control scăzut din partea
părinţilor, aceştia pot deveni expuşi În această grupă considerăm teoriile și modelele
riscului13. biologice ce consideră adicţia ca o tulburare cu
substrat biologic. Acestea reduc explicarea
Alţi autori precum Denise B. Kandel subliniază tulburării la o cauză fundamental biologică și la
faptul că în societate oamenii manifestă dorinţa de ipoteza auto-medicaţiei. Conform acestora,
a se orienta către grupuri care au aceleaşi valori pe individul consumă substanţe pentru că, odată ce a
care le au ei înşişi. Modelul autoarei este unul descoperit, a încercat şi a experimentat efectele
evolutiv care susţine că utilizarea de droguri pozitive ale unei substanţe îşi va soluţiona
urmează nişte paşi secvenţiali, începutul problemele cu ajutorul acesteia ţinând cont de
consumului făcându-se cu anumite substanţe care faptul că multe din aceste probleme sunt de natură
pot fi droguri legale, substanțe care servesc ca un psihopatologică, sau probleme în care organismul
element facilitator pentru uzul altor substanţe necesită autoreglarea cu ajutorul substanţei (Casas
ilegale. Astfel adolescenţii sunt supuşi influenţei și colab., 1992).
mai multor agenţi de socializare cum ar fi părinţii,
grupul de prieteni sau şcoala şi mass-media, Teoriile explicative biologice pun accentul pe două
existând patru etape prin care trec consumatorii de categorii de aspecte de natură biologică:
droguri,14 şi anume: consumul de bere sau vin 1. tendinţa indivizilor de a lua contact cu
consumul de ţigări sau băuturi tari consumul de drogurile;
marijuana consumul de droguri ilegale. 2. continuarea consumului odată ce contactul
a fost realizat.
4.1.7. Modelul social al lui Pe de o parte avem influenţa factorilor genetici și
Peele(1985) pe de altă parte avem influenţa factorilor de ţin de
metabolismul individului. Sunt autori care
Se bazează pe rolul pe care îl au adicţiile în stilul consideră că aceste aspecte biologice pot fi diferite
nostru de viaţă, astfel adicţia nu este produsă de nu numai de la un individ la altul ci că ele pot varia
substanţe sau de comportament, ci de modul în în funcţie de rasă, de specificul naţional sau de
care persoana interpretează această experienţă, apartenenţa la un grup etnic sau altul.
precum şi de modul în care răspunde la nivel
fiziologic, emoţional şi comportamental la M. A. Schuckit (1980) susţine că există o
respectivele substanţe. combinaţie din partea unor factori ce ţin de
moştenirea genetică, de mediu sau de
personalitate, influenţă care poate determina
nivelul abuzului de substanţe la indivizi și la
13Ibidem, p. 25 grupuri umane.
14Salvaţi Copii (2005). Raport de cercetare. Consumul de
droguri în rândul tinerilor din România. Raport de cercetare, Kalata (1987), într-un studiu realizat pe copii,
Bucureşti: Speed Promotion, p. 25-26 susţine că ipoteza ca proporţia copiilor născuţi din
40
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
părinţi alcoolici care devin mai târziu dependenţi 4.1.10. Modelul legat de
de alcool este situată între 30% şi 40% spre
deosebire de proporţia de 10% regăsită la nivelul
competenţe
populaţiei generale. Acestei abordări i se pot aduce Începând cu jumătatea anilor ’70, diverşi autori au
critici importante care se regăsesc în analiza susţinut un model legat de competenţe, în
comportamentelor sociale, cărora li se poate detrimentul modelelor prin deficit care primau
atribui şi un determinism genetic15. În cazul până în acel moment. Cheia acestui model o
comportamentelor umane, factorul biologic nu reprezintă anticiparea problemelor în scopul de a
poate explica singur complexitatea manifestărilor, le evita, mai mult decât încercarea de a ajuta
nu pot fi ignoraţi factorii sociali care ţin de subiecţii să-şi rezolve problemele. Acesta are două
influenţa societăţii dar şi de intenţionalitatea componente principale (Costa și Lopez, 1996):
umană care este specifică comportamentului şi promovarea competenţei individuale; dezvoltarea
manifestărilor umane. Teoriile biologice reduc de comunităţi şi organizaţii competente.
explicarea consumului de droguri la o cauză
fundamental biologică. 4.2. Teorii psihologice
Cea de a doua abordare din cadrul acestor teorii În cazul teoriilor psihologice accentul cade pe
postulează faptul că abuzul de substanţe ar fi individ, mecanismele psihologice ale consumului
rezultatul unor dezechilibre metabolice care ar de droguri având la bază trei categorii de factori,
explica dependenţa de substanţe narcotice. aşa cum sunt ei prezentaţi în raportul de cercetare
Această ipoteză a fost elaborată de către V. Dole şi al Organizaţiei Salvaţi Copii (2005) și anume:
M. Nyswander (1965,1980). Cei doi autori susţin că 1. Factori care ţin de mecanismele „întăririi”;
dependenţii de heroină ar suferi de boli cu caracter 2. Factori care ţin de caracteristicile de
metabolic sau de dezechilibre de metabolism, iar personalitate;
repetarea administrării dozelor de narcotic este o 3. Factori care ţin de „înclinaţia spre
consecinţă a necesităţii de completare a ciclului comportamente-problemă”.
metabolic. Aceștia devin dependenţi de heroină, Vom sublinia mai jos aspectele cele mai importante
aşa cum diabeticii devin dependenţi de insulină ale celor 3 categorii de factori17.
care oferă organismului „ceva” ce nu poate primi
pe cale naturală. Nu există evidenţe empirice care 4.2.1. Teoria întăririi
să susţină această teorie, singurul argument fiind
acela că unii consumatori de droguri se comportă Această teorie subliniază rolul întăririi în ceea ce
ca și cum ar suferi de un dezechilibru hormonal. Pe priveşte explicarea diferenţelor dintre utilizatori și
o astfel de abordare se bazează tratamentul cu neutilizatorii de droguri. Există întăriri pozitive și
metadonă16. întăriri negative şi de aici două tipuri de explicaţii.
1. Întărirea pozitivă apare atunci când individul
4.1.9. Modelul sănătăţii publice percepe o senzaţie plăcută în urma consumului
de substanţe şi este motivat să consume
Derivat al acestuia este modelul convingerilor substanțe în continuare.
asupra stării de sănătate, care a fost elaborat 2. Întărirea negativă se referă la faptul că
pentru prima dată de către un grup de cercetători adoptarea comportamentului de consum se
în domeniul studiului comportamentelor din face pentru nevoia individului de a se relaxa
cadrul Serviciului de Sănătate Publică al SUA, în sau de a evita durerea, acesta fiind motivat în
anii 1950-1960. În ultimele trei decenii, acest continuare la consum.
model a fost unul dintre cele mai utilizate pentru a
explica comportamentul în relaţie cu starea de 4.2.2. Teoria personalităţii
sănătate. Elementele sale fundamentale sunt
susceptibilitatea, severitatea, beneficiile și inadecvate
barierele percepute. Aşa cum este prezentată în raportul de cercetare al
Organizaţiei Salvaţi Copii (2005), această teorie are
la bază noţiunea de „personalitate inadecvată”.
Aceasta teorie găseşte sursa consumului în
patologii individuale de ordin psihologic. Indivizii
folosesc drogurile pentru a evada din realitate ca
mijloace de evitare a problemelor vieţii şi de
15 Ibidem, p. 20
16 Ibidem, p. 21 17 Ibidem, p. 21
41
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
retragere într-o stare euforică sau de indiferenţă Unii autori fac diferenţa între deprindere şi
indusă de substanţe (după E. Goode, 1972 / 1980, dependenţă, în sensul că „deprinderea”(obişnuinţa)
p.60). Această teorie poate fi luată în considerare în are un caracter mental și emoţional, de exemplu,
special pentru adolescenţii şi tinerii care trec este caracteristică dorinţa unui fumător de a
printr-o perioadă în care „evadarea” este o aprinde o ţigară, iar „dependenţa” are un caracter
tendinţă constantă, în care persistă înclinaţia de a fizic, fiind manifestată printr-o dorinţă imperioasă
exagera problemele vieţii. de a consuma drogul. (Beatrice Gabriela Ioan,
2003).
4.2.3. Teoria „predispoziţiei la În urma unei cercetări asupra unor tineri
comportamente problematice” dependenţi de droguri, s-au desprins trei condiţii
necesare pentru apariţia dependenţei de droguri:
Această teorie18 arată că, de obicei, consumatorii
un deficit psihologic, cu caracter predispozant; o
de droguri au atitudini, valori și norme care sunt
criză care apare în cursul vieţii; o ofertă oportună
relative de cele pe care societatea le consideră
de droguri (Ferreol, 2000).
unanim acceptate.
La început, drogurile se consumă pentru obţinerea
Studiile psihosociologice (M. G. Smith și C. P. Fogg,
unor senzaţii agreabile, caracteristice fiecărui drog
1977,1978; R. Jessor, 1979; R. S. L. Jessor și Jessor,
în parte, pentru ca, ulterior, în momentul instalării
1977, 1980; Robins, 1980 etc.) menţionate în
dependenţei, consumul să fie motivat de scopul de
raportul de cercetare al Organizaţiei Salvaţi Copii
a evita apariţia simptomelor sevrajului.
(2005) demonstrează cum consumatorii, în
comparaţie cu neconsumatorii tind să fie mai Deşi toxicomania a fost, în ultimele decenii, terenul
independenţi în manifestări și deschişi spre noi „propice” a numeroase experienţe și cercetări, s-a
experienţe, gata să îşi asume riscuri. Puterea constatat că nu prea există o linie directoare care
explicativă a acestei paradigme este limitată, să caracterizeze opinia cercetătorilor cu privire la
existând şi cazuri care nu se încadrează. mecanismele responsabile pentru crearea
dependenţei fizice sau psihologice faţă de un
Există cazuri care se pot explica prin teoria
anumit drog.
predispoziţiei la comportamente problematice şi
cazuri care se explică prin teoria personalităţii Unii cercetători, acordă o mare importanţă în
inadecvate. dezvoltarea unei toxicomanii, disponibilităţii şi
diversităţii mari a drogurilor pe piaţa neagră. Acest
P. de la Felice (1936) considera că diferitele forme
factor însă, nu are rolul principal întrucât se
de dependenţă sunt rezultatul unei incapacităţi a
consideră că, având apanajul informaţiilor oferite
individului de a atinge un anumit „prag” spiritual,
de campaniile de prevenire, oamenii sunt, de
motiv pentru care, de exemplu, opiul devine religia
obicei, avizaţi în legătură cu pericolul pe care îl
lui, iar toxicomania „o formă demistică inferioară.”
reprezintă consumul de droguri. Factorii de
(Beatrice Gabriela Ioan, 2003). Plăcerea resimţită
personalitate, joacă de asemenea, un rol important
de toxicomani pare a fi rezultatul a două aspecte:
în elaborarea conduitei toxicomaniace.
pe de o parte, o tulburare a voinţei şi a simţului
(Bercheşan,1998)
moral, care poate servi drept explicaţie pentru vicii
şi perversiuni, iar pe de altă parte, imposibilitatea Unele teorii pun accentul pe noţiunea de toleranţă,
consumatorului de a accede la plăceri „normale”. în sensul că toleranţa este principalul element care
determină dar și domină comportamentul unui
Din punct de vedere psihologic, cea mai mare parte
individ dependent, având un mare aport și în
a explicaţiilor privind consumul de droguri au ca
evoluţia dependenţei. Dar în cazul acestor teorii, se
element central personalitatea individului. Astfel,
omite importanţa pe care o au relaţiile
unii dintre cercetători pun accentul pe dorinţa
interpersonale ale consumatorului, dar şi
psihologică necontrolabilă de administrare a
subcultura din care provine acesta, aspecte deloc
drogului, în vreme ce alţii se bazează în explicaţiile
neglijabile în instalarea dependenţei.
lor pe dependenţa fizică faţă de un drog. Indiferent
de orientarea explicaţiilor, principala preocupare a
psihologilor rămâne modul în care o anumită 4.2.4. Teoria procesului contrar al
persoană devine dependentă de drog sau, mai motivaţiei dobândite
exact, modul prin care se instalează dependenţa
Diverse studii arată că iniţial, ar fi vorba despre
psihologică și/ sau fiziologică faţă de o anumită
utilizarea drogului ca mijloc de descoperire a
substanţă.
propriei identităţi, o modalitate de reducere a
anxietăţii, a suferinţei, dar și un mijloc de a
18 Ibidem, p. 22
„rezolva” anumite probleme personale sau sociale,
42
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
de a răspunde influenţei unui grup de prieteni. stări neplăcute, negative - deci a efectelor
Însă, pe măsură ce consumul se repetă, motivaţia sevrajului, la individul dependent. (Ioana Nicolaie,
se schimbă, apărând motivaţii „dobândite” pe 2003)
parcursul dependenţei, printre care: nevoia fizică
Experienţa practică demonstrează însă că doar
și psihologică de a consuma drogul preferat; teama
dependenţa fizică şi evitarea efectelor sindromului
de efectele sindromului de abstinenţă; dorinţa de a
de abstinenţă, acestea două singure, nu pot explica
menţine relaţiile cu un grup de prieteni etc.
pe deplin utilizarea continuă a drogului. De
Apare astfel, o primă teorie solidă în ceea ce exemplu, un individ spitalizat şi tratat pentru
priveşte factorii psihologici care influenţează dependenţă de heroină, nu se va mai confrunta cu
toxicomania. Aceasta este teoria procesului contrar simptomele sevrajului după aproximativ 1-2
al motivaţiei dobândite și a fost propusă de R. săptămâni. De cele mai multe ori însă, cei care şi-au
Solomon, caracteristica esenţială a teoriei pierdut dependenţa fizică și toleranţa în urma
constituind-o explicaţiile privind modificările care tratamentului, se întorc la consumul de heroină
apar în starea psihică a unui consumator de după ieşirea din spital. În acest mod se poate da şi
droguri, în funcţie de vechimea administrării o explicaţie plauzibilă fenomenului cu care SUA s-a
drogului. confruntat la începutul anilor '70. Astfel, o mare
parte a americanilor dependenţi de heroină pe
Astfel, după primele experimentări ale drogului,
când luptau în Vietnam, au renunţat la acest obicei
individul care încă nu a devenit dependent,
la întoarcerea în patrie. Se pare că la baza
prezintă mai multe caracteristici:
motivaţiei lor de a se „lăsa” de heroină au stat cel
înainte de o nouă administrare a drogului,
puţin două aspecte: accesul mai facil la alcool în
individul se află într-o stare de inactivitate,
SUA faţă de Vietnam; dificultăţi mai mari în a
de indiferenţă faţă de efectele drogului;
obţine heroină în SUA decât în Vietnam. (Beatrice
în cursul și imediat după administrarea
Gabriela Ioan, 2003).
drogului, individul intră într-o stare de
„euforie” („apogeu”, „salt”), în această fază Una din trăsăturile comune, întâlnită la mai toţi
efectele drogului fiind foarte plăcute pentru dependenţii de droguri, este aceea că drogul îi face
consumator; mai capabili de a „rezolva” unele din deficienţele
după ce efectele drogului scad în intensitate, personalităţii lor, prin evadarea într-o lume
individul revine la stadiul iniţial de artificială, indusă de consum, toxicomanii putând
inactivitate (indiferenţă), motivaţia înfrunta mai uşor realitatea inadecvării lor
reutilizării drogului constituind-o starea de personale (doping).
euforie și evitarea disconfortului care poate
Este lansată astfel o nouă direcţie teoretică în
apărea în momentul epuizării efectelor
explicarea toxicomaniei, şi anume, o teorie care
plăcute ale drogului.
susţine că drogul îi permite individului să realizeze
din momentul instalării dependenţei de
măcar o adaptare rezonabilă la viaţă, lucru care
drog, în cursul aceloraşi etape: înainte, în
poate fi altfel, aproape imposibil pentru el. Peter
cursul și după consumul de substanţă,
Laurie, (1967) fondatorul acestei teorii explică că,
stările experimentate de consumator se
de fapt, drogul serveşte unui scop util, şi anume
schimbă. Astfel:
acela de a preveni ca personalitatea perturbată a
înaintea administrării drogului, individul
toxicomanului să „cadă” mai jos, spre boli psihice
simte o dorinţă imperioasă de a-l consuma;
mai grave.
imediat după administrarea drogului, apare
o stare de satisfacţie, mai degrabă, decât Consumatorii de droguri sunt asemănaţi cu unii
starea de euforie extremă ce caracterizează bolnavi mintali, în special schizofrenicii. Ronald
individul care încă nu este dependent; Laing (1976) arată că atât indivizii dependenţi de
pe măsură ce efectele drogului încep să substanţe psihoactive, cât şi tinerii schizofrenici
dispară, toxicomanul trăieşte efectele pot prezenta un istoric familial similar, reprezentat
neplăcute ale sindromului de abstinenţă, de familii în care au avut relaţii puternic
dorinţa fizică și sau psihologică de a-şi ambivalente cu mama, iar tatăl nu a constituit un
administra din nou drogul făcându-se exemplu pozitiv. Şi Peter Laurie arată că indivizii
puternic resimţită. care provin dintr-un asemenea mediu familial, pot
recurge la consumul de droguri, ca o alternativă la
Astfel, se observă cum motivaţia consumului se
reacţia schizofrenică.
schimbă pe parcursul înaintării în consum, de la
obţinerea unei stări pozitive de euforie, la individul Deşi această ipoteză pare foarte interesantă, în
care nu este dependent de drog, la evitarea unei prezent nu există dovezi clare care să o susţină.
43
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
44
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
S-a constatat astfel că există diferenţe între depresive la toxicomani. Astfel, Rado, (1968) adept
consumatorii de stupefiante, în funcţie de tipul de al psihanalizei, remarca faptul că farmacotimia -
substanţă folosit. Heroinomanii diferă în ansamblul necesitatea de a se droga, este o formă de depresie
profilului lor de cei care consumă amfetamine și care apare în timpul perioadelor frustrante, drogul
barbiturice. Aceştia din urmă sunt deprimaţi, apărând ca o modalitate de a înlătura starea de
pasivi, anxioşi, introvertiţi, dar posedând şi unele tensiune. În faţa unei frustrări, subiectul va resimţi
trăsături comune cu heroinomanii, cum ar fi o stare de tensiune psihologică insuportabilă, care
desocializare, impulsivitate etc. îl face incapabil să înfrunte realitatea. Prima
experienţă este capitală, întrucât s-a descoperit
Graf (1991) a analizat patru grupe de toxicomani,
„obiectul magic” care face să dispară durerea,
diferiţi în funcţie de drogul utilizat: stimulente ale
aduce plăcerea și un sentiment de putere absolută.
SNC, barbiturice, sedative și substanţe mixte,
Întoarcerea la realitate devine foarte greu de
observând că profilele după inventarul de
suportat și astfel se agravează starea de
personalitate Minnesotta (MMPI), diferă înainte şi
culpabilitate. EUL deţine însă metoda de a regăsi
după sevraj. Astfel, la debutul tratamentului,
euforia şi astfel, individul simte permanent nevoia
profilele persoanelor din cele patru grupe sunt
de a se droga (Marcela Comisu și colab. 1998).
compatibile cu ale psihoticilor. La finalul curei,
majoritatea scorurilor s-au diminuat considerabil, Căutarea beatitudinii interioare prin consumul de
iar profilele observate se apropie mai mult de cele droguri a mai fost atribuită, din perspectivă
ale psihopaţilor, cu excepţia consumatorilor de psihanalitică, absenţei interiorizării imaginii
stimulente care păstrează un profil de tip materne. Drogul devine, în această situaţie, o
schizofrenic. (Predescu, 1989). „mamă care oferă securitate, siguranţă şi este foarte
discretă” (Predescu,1989).
Helene Caglar (Beatrice Gabriela Ioan, 2003) a
comparat 11 cazuri de consumatori de droguri Din punct de vedere al scopului urmărit, în mod
uşoare, cu 11 cazuri de consumatori de droguri conştient sau inconştient, de către consumatorii de
puternice și a constata că la consumatorii de droguri, s-a constatat existenţa a două tendinţe:
droguri puternice există: o gândire raţională pe de o parte, provocarea plăcerii şi a unui
insuficientă; dificultate de adaptare la realitate; potenţial cognitiv-imaginativ ridicat, acest scop
afectivitate caracterizată prin impulsivitate, cu fiind urmărit de structurile dezinhibate de
descărcare imediată și masivă a afectelor; personalitate pulsionale. Astfel, toxicomania, este
problematică de abandon; imagini parentale întâlnită în aceste cazuri, alături de bulimie,
perturbate (imaginea paternă devalorizată, nimfomanie, principiul dominant al vieţii fiind cel
ameninţătoare, iar cea maternă lipsită de căldură, al plăcerii. Aceste persoane consumă în general,
oferind doar un grad redus de securitate); angoasă; cantităţi relativ mici, atât doar cât să obţină
personalitate dezorganizată; percepere disforică a plăcerea şi ca urmare, toxicomania este văzută ca o
realului; insuficientă simbolizare şi fantasmatizare; boală mai puţin gravă.
evitarea contactului cu omenii, deoarece sunt pe de altă parte, evitarea durerii fizice sau
percepuţi ca fiind ostili. psihice, în acest caz, indivizii doresc să uite, să
compenseze conflictul, angoasa, neîncrederea în ei,
Totodată, autoarea depistează că la consumatorii
în această categorie fiind incluse persoane
de droguri uşoare erau accentuate câteva trăsături
predispuse la un consum exagerat şi cronic de
de personalitate, care se regăseau la consumatorii
droguri, deci la o formă mai severă de toxicomanie
de droguri puternice, cum ar fi: impulsivitate,
(Marcela Comisu, 1998).
deficit de simbolizare şi fantasmatizare, dificultate
de adaptare la realitate, proiectarea răului intern În timp ce teoriile psihodinamice clasice susţin
asupra realităţii exterioare etc. (Rudică, 1989). faptul că abuzul de droguri ar fi echivalent al
masturbării sau un mijloc de apărare împotriva
Sigmund Freud (1938) consideră drogul un
impulsurilor homosexuale, ori o manifestare a
substituit, un amortizor al conflictelor, responsabil
regresiei orale, adepţii acestei teorii afirmând în
de o economie de energie psihică. Fenichel (1959)
prezent că există o relaţie între consumul de droguri
reluând această idee, consideră toxicomania o
şi depresie sau consumul de droguri este o reflectare
tentativă de a controla experienţele traumatice. El
a unui ego disturbat, teoriile comportamentale pun
consideră de asemenea că există o asemănare între
accentul pe comportamentul de căutare a drogului,
toxicomanie şi psihopatie evidenţiată în momentul
mai degrabă decât pe instalarea dependenţei fizice
trecerii la acţiune, această trecere făcându-se fără
faţă de drog. Adepţii acestei teorii consideră că, în
refularea pulsiunilor, ci prin ignorarea exigenţelor
inducerea comportamentului de căutare a
impuse de realitate. Dar cea mai mare parte a
drogului, sunt implicaţi mai mulţi factori, ca:
psihanaliştilor constată existenţa unei stări
45
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
efectele de întărire pozitivă - starea de euforie, trăsături de personalitate care să-l caracterizeze pe
înlăturarea anxietăţii, prevenirea şi dispariţia individul implicat în consumul cronic de droguri.
simptomelor sindromului de sevraj, creşterea
Deşi încă mai există controverse între părerile
performanţelor fizice şi psihice etc. - care
specialiştilor, descoperirea cauzelor care induc
accentuează comportamentul de căutare a drogului;
toxicomania continuă să preocupe persoanele
efectele adverse al drogului care slăbesc
implicate în asistenţa medicală şi în susţinerea pe
comportamentul de căutare; capacitatea
plan moral, psihic şi psihologic a toxicomanilor.
individului de a face o diferenţiere între efectele
produse de drog şi cele produse de alte substanţe.
4.2.5. Teoriile atitudinal -
La aceşti factori se adaugă alte variabile, ca de comportamentale
exemplu: contextul social, factorii genetici, istoricul
comportamental, antecedentele farmacologice, Un alt grup important de teorii care au avut o mare
mecanismele neuronale ce au la bază unele relevanţă începând cu anii ‘80 au fost teoriile
neuropeptide endogene şi monoamine, toate atitudinal - comportamentale. Dintre acestea
acestea putând contribui la întărirea pozitivă a subliniem teoria acţiunii raţionale a lui Fishbein şi
consumului de drog (Gelder, 1994). Ajzen (1975) și teoria comportamentului planificat
al lui Ajzen (1988). Astăzi este posibil să
Pierre Deniker (1973) vorbeşte despre existenţa
prognosticăm într-o măsură semnificativă
unui sindrom deficitar al toxicomanilor
comportamentul, plecând de la atitudini şi credinţe
caracterizat prin: deficit de activitate (mai
ale subiectului sau de la comportamente anterioare
accentuat la consumatorii de opiacee)- individul nu
sau relaţionate cu acestea cum ar fi normele
face decât efortul de a-şi procura drogul; deficit de
subiective, intenţiile comportamentale etc. Această
funcţionare intelectuală, caracterizat de ideaţie
teorie, utilizată foarte mult în anii ’80, şi-a pierdut
lentă, cu vagi referiri şi concepţii mistice orientale
din importanţă în ultimii ani, mai ales în câmpul
neclare, tulburări ale memoriei de scurtă durată;
dependenţei de droguri. Chiar și aşa, această teorie
deficit de bună dispoziţie și afectivitate, care poate
este utilă atunci când urmărim predicţia unui
sta la baza dezintegrării familiale, a abandonului
comportament plecând de la intenţii, credinţe sau
familial, la baza aderării la unele grupuri
atitudini (Becona, 1993) separat sau în combinaţie
subculturale, marginale, în care fiecare individ este
cu alte componente. În cazul teoriei
izolat, iar afectivitatea este îndreptată doar spre
comportamentului planificat, aceasta prezice mai
drog (Porot, 2000).
eficient decât cea anterioară acele cazuri în care nu
Ca o părere aparte, menţionăm că adolescenţii şi este posibilă exercitarea permanentă a unui
copiii consumatori de droguri reprezintă o control voluntar sau a unui control exterior
problemă mai deosebită, întrucât, din cauza lipsei persoanei.
trăsăturilor definitorii de personalitate, creşte
gradul de vulnerabilitate a acestora, mai ales în 4.2.6. Teoriile psihologice bazate pe
condiţiile unei inducţii negative din punct de cauze intrapersonale
vedere socio-familial. O parte dintre „micii”
consumatori - mici ca vârstă, dar în număr din ce în Includ modelul creşterii stimei de sine a lui Kaplan
ce mai ridicat! - adolescenţi şi copii, trăiesc un și colab. (1986) și versiunea sa actualizată teoria
fenomen de inadaptabilitate psihogenă, tradus prin integrativă a comportamentului deviant a lui
instabilitate afectivă, sugestibilitate crescută, Kaplan (1996).
manifestări comportamentale disfuncţionale Adolescenţii caută acceptarea şi aprobarea
tranzitorii. comportamentului lor. În situaţiile în care
Traumele afective trăite de ei creează condiţiile comportamentul adolescentul se îndepărtează de
favorabile recurgerii la drog, în special la cei care aşteptările părinţilor, profesorilor sau ale altor
provin din familii în care există persoane cu persoane ale căror opinii sunt considerate
comportamente deviante. Chiar dacă drogul este importante, acesta va deveni o sursă de disconfort
consumat de adolescenţi şi copii mai mult psihologic, pe care adolescentul trebuie să o
ocazional, recreaţional și în astfel de condiţii se rezolve. În cazul pierderii favorurilor adulţilor
poate ajunge foarte uşor la consum cronic de semnificativi în viaţa tânărului, vor apărea
droguri sau la dependenţă faţă de drog (Şelaru, sentimente de autorespingere care necesită un
1998). răspuns corectiv sau compensator. Această teorie
sintetizează teoriile și elementele preliminare ale
Se observă că, de-a lungul timpului, au existat
teoriei sinelui, stresului, controlului, asocierii
serioase preocupări, în sensul descoperirii unor
diferenţiate, a învăţării sociale.
46
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
este că, în timpul adolescenţei, și în faţa decât media la copiii de aceeaşi vârstă; capacitate
experimentării rolurilor adulte, adolescentul va mai mică de a se obişnui la noi stimuli sau de
întâmpina dificultăţi în a face faţă în diferite sfere adaptare la schimbare; latenţă mai mare decât
ale vieţii. media copiilor de aceeaşi vârstă în a răspunde la
situaţii neplăcute; dificultate mai mare de a fi
Afirmaţia de bază a acestei teorii este că realizarea
liniştiţi; regularitate mai mică a ciclurilor biologice.
de activităţi precoce faţă de vârsta cronologică și
implicarea în responsabilităţi tipic adulte la o Vulnerabilitatea ar fi produsul interacţiunii
vârstă prematură din adolescenţă, interferează cu caracteristicilor temperamentale ale copilului cu
obţinerea abilităţilor psihosociale necesare pentru persoanele și experienţele din mediul său. Astfel,
succesul ulterior în aceste roluri. Ceea ce susţine un temperament mai dificil al copilului nu
autorul este că acestea sunt învăţate în perioada reprezintă o condiţie suficientă pentru consumul
critică a adolescenţei şi dezvoltarea lor prematură ulterior de substanţe. Pornind de aici, autorul
împiedică o învăţare corectă. propune acest tip de caracterizare a copiilor aflaţi
la risc, de la naştere până la adolescenţă.
În cadrul acestei teorii se consideră că există două
etape de mare importanţă: tranziţia de la copilărie
la adolescenţă, când apare pubertatea și tranziţia 4.3.7. Teoria socializării primare
de la adolescenţă la adultul tânăr, când se produc Teoria socializării primare (Oetting şi colab., 1998)
evenimente importante cum ar fi căsătoria sau are ca obiectiv rezolvarea limitărilor teoriilor
alegerea serviciului. Această diferenţiere se anterioare dat fiind că, după autori, acestea fie
bazează pe faptul bine-cunoscut că există analizează doar un aspect al problemei (variabile
întâmplări critice în viaţă, în urma cărora se face psihologice, biologice sau sociale) fie nu indică
tranziţia de la o etapă la alta; modalitatea de elementele de legătură dintre componente. Această
realizare va genera adecvarea sau nu a rezultatului. teorie se centrează pe comportamentul problemă,
Unul dintre aspectele pe care această teorie le iar consumul de droguri este unul dintre ele.
consideră importante este cel al pubertăţii, Această teorie pleacă de la premisa conform căreia
datorită numărului mare de modificări care se chiar dacă baza biologică a comportamentului
produc în aceste etape. Alături de greutatea dată uman este de necontestat, în mod esenţial toate
etapei pubertăţii, în care este implicat clar un comportamentele sociale umane sunt învăţate sau
factor de natură biologică, această teorie acordă de conţin componente principale care sunt învăţate.
asemenea o mare importanţă factorilor personali şi
sociali în baza altor teorii care au demonstrat Comportamentele sociale deviante, cum sunt
gradul implicării acestora. consumul de droguri, crimele, violenţa, se găsesc
printre aceste comportamente învăţate. Devianţa
nu este o simplă situaţie defectuoasă care apare
4.3.6. Modelul psihopatologic al când există o ruptură între legăturile şi normele
dezvoltării prosociale; atât normele prosociale cât și cele
Glantz (1992) propune un model prin care explică deviante sunt în mod activ învăţate în cadrul
abuzul de substanţe, pe care îl numeşte modelul procesului de socializare primară. Pentru aceasta
psihopatologic al dezvoltării, în privinţa etiologiei există anumite surse de socializare primară, care
abuzului de droguri. Modelul acestui autor se influenţează individul: familia, şcoala și grupul de
bazează pe factorii de risc care s-au demonstrat a fi egali. De asemenea, există influenţe indirecte în
asociaţi cu etiologia abuzului de substanţe (factori socializarea primară care sunt date de trăsăturile
neurologici și genetici, predispoziţia la de personalitate şi de sursele de socializare
comportamente problemă, factori psihologici și secundară, cum ar fi caracteristicile comunităţii:
psihopatologici, factori ambientali și sociali) și pe oraş, cartier, dimensiune, mobilitatea populaţiei,
principiile de bază ale dezvoltării şi ale distribuţia populaţiei pe vârste, oportunităţi
psihopatologiei legate de dezvoltare. sociale, sărăcie, familia numeroasă, religie şi
instituţiile religioase.
Acest model diferă de alte modele etiologice prin
orientarea sa psihopatologică referitoare la Referitor la trecerea de la socializarea primară la
dezvoltare și prin includerea în cadrul ei a consumul de droguri, această teorie susţine că
antecedentelor primei copilării. această tranziţie se poate realiza pe două căi:
adicţia apare ca rezultat al socializării și prin
În perioada neonatală (0-3 luni) copiii cu risc mare, dependenţa faţă de un stil de viaţă bazat pe
conform ipotezei autorului, ar fi cei care au un consumul de droguri. Aceasta include tipul de drog,
temperament cu următoarele caracteristici: accesibilitatea acestuia și gradul de acceptare.
labilitate mărită și intensitate a afectului mai mare
49
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Ipoteza principală a acestui model este aceea că Astfel, primul element relevant pentru producerea
oamenii sunt în căutarea satisfacţiei, iar unui comportament delincvent este lipsa
comportamentul uman depinde de interesul legăturilor convenţionale. Acei adolescenţi care se
individului faţă de actele sale; aceasta semnificând află în strânsă legătură cu părinţii lor şi care se află
faptul că indivizii se implică în activităţi sau într-o relaţie sigură cu şcoala și alte activităţi
interacţiuni pentru a obţine ceea ce speră că vor convenţionale prezintă o probabilitate redusă de a
primi de la acestea. În mod clar, acest fapt derivă dezvolta comportamente delincvente. Pe lângă
din teoria învăţării sociale. Pe lângă aceasta, aceasta, de obicei aceşti adolescenţi, se află în
experienţele aduc informaţii empirice ce servesc cadrul unor reţele sociale convenţionale, ceea ce
unor acţiuni viitoare. Aceasta se bazează pe teoria scade şi mai mult probabilitatea de a se implica în
asocierii diferenţiate. A doua ipoteză principală a activităţi deviante.
acestei teorii este că există un consens normativ în
Pe de alta parte, dacă legăturile convenţionale sunt
societate sau cu alte cuvinte, nişte „reguli ale
slabe sau lipsesc și există un control social slab
jocului”.
asupra comportamentului, posibilitatea pentru
Modelul consideră o serie de etape de dezvoltare delincvenţă creşte. Fără îndoială că, pentru a se
care vor conduce la un comportament prosocial produce un comportament stabil de delincvenţă,
sau antisocial. Acestea sunt, pentru calea este necesar un mediu social în care acesta să se
prosocială: perceperea oportunităţilor pentru poată învăţa şi în care să fie întărit. În acest fel, a fi
interacţiune și implicare prosocială; implicarea în printre egali delincvenţi, cu valori în acest sens,
activităţi și interacţiuni prosociale; abilităţi pentru este relevant pentru consolidarea acestui tip de
interacţiune şi implicare, recompensele percepute comportament. Astfel, această teorie insistă pe
ale acestora; sprijin și compromis către alte faptul că relaţia dintre aceste variabile este
activităţi prosociale; credinţa în ordinea morală. dinamică şi nu statică, bidirecţională între variabile
și cu potenţial de modelare în decursul evoluţiei
Comportamentul antisocial are aceleaşi
individului.
comportamente, dar opuse celor anterioare.
Această teorie susţine ipoteza dezvoltării unui
comportament individual ce va fi pro - sau 4.4.5. Teoria comportamentului
antisocial în funcţie de comportamentele, normele problemă
şi valorile predominante pe care le au cei care se
De la apariţia sa (Jessor și Jessor, 1977) acesta s-a
află în anturajul individului. Aceasta se bazează în
constituit într-un punct de referinţă, iar recent, s-
mare parte pe teoria controlului social. Avantajul
au făcut anumite reformulări care au condus la
pe care îl are modelul dezvoltării sociale, ca și alte
apariţia unei noi teorii şi anume teoria
modele, este acela că, plecând de la componentele
comportamentelor de risc la adolescenţi.
sale se pot dezvolta programe de prevenire şi
asistenţă pentru consumul de droguri.
4.4.6. Teoria comportamentelor de
Intervenind în acele puncte care conduc la risc ale adolescenţilor
consumul de droguri se poate întrerupe ceea ce se
consideră procese cauzale ale acestuia. Autorii Această teorie (Jessor și Jessor, 1993) consideră
modelului afirmă că este posibil să se intervină în anumiţi factori de risc şi de protecţie, anumite
fiecare din aceste etape, chiar dacă aceasta implică comportamente de risc şi anumite rezultate de risc.
intervenţii multiple datorită includerii multor Aceasta dă o mare importanţă în apariţia
factori. comportamentelor cu risc la adolescenţi, sărăciei
sociale, inegalităţii şi discriminării, elemente
4.4.4. Teoria interacţională a fundamentale pentru menţinerea unei părţi din
populaţia adolescentă în ceea ce autorii au numit
delincvenţei „risc”.
Această teorie (Thornberry, 1996) combină
Implicaţiile pe care le are această teorie atât pentru
elemente din teoria controlului şi învăţării sociale.
prevenire cât şi pentru intervenţie în consumul de
Conform acestei teorii, comportamentul deviant
droguri este că o abordare comprehensivă este mai
este rezultatul atât al legăturilor slabe ale
eficace decât o abordare parţială. În plus, printr-o
persoanei cu societatea convenţională cât şi al unui
abordare comprehensivă este mai probabil să se
mediu social sărac în care să poată fi învăţat şi
obţină succese şi efectele să se menţină pe termen
întărit un comportament adecvat. Acesta se
lung. Astfel, această teorie susţine că trebuie reduşi
dezvoltă într-o formă dinamică pe parcursul vieţii
factorii de risc şi crescuţi factorii de protecţie
prin interacţiunea mai multor procese.
introducând ideea schimbării stilului de viaţă, în
51
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
special la acei tineri care trăiesc în medii sociale explicarea cauzelor comportamentului ce pleacă de
defavorizate. la cele mai apropiate trec prin cele mai îndepărtate
până la cele finale. Aceste niveluri se relaţionează
Probabil, unul dintre principiile care derivă din
cu trei grupe de influenţe care se deplasează de-a
această teorie este acela de a nu orienta întreaga
lungul lor: influenţele culturale şi de mediu asupra
responsabilitate pe individ, deoarece
cunoştinţelor şi valorilor care influenţează
responsabilitatea contextului social (îndeosebi
atitudinile; influenţele contextual – sociale ce
sărăcia, inegalitatea, discriminarea) este de mare
influenţează credinţele sociale normative ale
importanţă. Aceasta conduce la necesitatea unei
individului; influenţele intrapersonale
schimbări şi în cadrul acesteia, alături de
determinante asupra controlului de sine și
schimbările realizate în factorii cauzali şi de
abilităţile sociale, ce conduc la autoeficienţă. În
întreţinere a comportamentelor de risc.
acelaşi timp, împreună cu aceste elemente
generale, există un număr important de
4.4.7. Modelul stilurilor de viaţă interacţiuni şi influenţe, atât între grupurile de
Modelul stilurilor de viaţă şi al factorilor de risc ce influenţă cât şi între niveluri.
le condiţionează este unul dintre modelele cele mai Bandura (1986) și ulterior şi alţi autori, Flay şi
utilizate în cadrul campaniilor de prevenire şi Petraitis, consideră comportamentul ca rezultat al
asistenţă din Europa. Acest model are la bază situaţiei, persoanei şi mediului. Influenţele
considerarea factorilor de risc şi de protecţie atitudinale, sociale și intrapersonale intervin într-
pentru consumul de droguri, alături de alte zece un mod independent și afectează într-o forma
componente. Această abordare a ajutat la creşterea interactivă deciziile de a acţiona sau nu într-un
eficienţei intervenţiilor care implică acest model, anumit mod (ex. a consuma sau nu substanţe).
considerând că „factorii şi cauzele care determină Elementele intermediare de influenţă considerate
sau facilitează ca indivizii să fie interesaţi de sunt: ceea ce individul extrage din mediul sau,
droguri au legătură cu întreaga dinamică personală situaţii şi trăsături de bază; expectativele pe care le
şi socială anterioară contactului cu drogurile”. are asupra comportamentului şi evaluarea sa
Aceasta se aplică inclusiv în cazul relaţiilor mai privind aceste expectative; cunoştinţele sale în
mult sau mai puţin cauzale, existând mulţi factori legătură cu starea de sănătate. Specific acestei
care au o mai mare greutate decât drogul în sine. teorii este considerarea atât a factorilor direcţi cât
Astfel, se poate spune, chiar dacă ar părea şi a celor indirecţi care afectează comportamentul.
paradoxal, că drogul nu este un factor de risc În aceeaşi măsură aceasta serveşte la explicarea
pentru dependenţa de droguri. (Calafat şi colab., atât a comportamentelor habituale cât şi a noilor
1992). comportamente.
Drogul reprezintă unul dintre multipli factori care Un element final de mare relevanţă al teoriei este
se asociază cu consumul de droguri, el luarea deciziilor. Conform acestei teorii, luarea
reprezentând doar un element din totalitatea celor deciziilor este un proces dinamic. Aceasta
care trebuie luate în considerare. Pentru Calafat și consideră că decizia iniţială și experienţele cu
colaboratorii săi, aceşti factori asociaţi consumului comportamentele de sănătate produc un feedback
de droguri se încadrează ca factori de risc şi factori asupra subiectului și vor influenţa decizii succesive
de protecţie. În ceea ce denumesc reţeaua asupra acestora.
factorilor de risc şi de protecţie, ei iau în
considerare: structurarea socială,
comportamentele de consum din societate, familia,
4.4.9. Modelul autocontrolului
şcoala, folosirea timpului liber, relaţia cu părinţii, Acest model elaborat pentru explicarea iniţierii şi
relaţia cu colegii, informaţia, personalitatea, menţinerii consumului de droguri are la bază
atitudinile, experienţele cu alte droguri şi autocontrolul și porneşte de la modelul bio-psiho-
consumul acestora. Prevenirea şi asistenţa în social. Autorii (Santacreu și colab., 1992) consideră
consumul de substanţe este orientată astfel încât că geneza problemei porneşte de la încercarea
influenţa acestor factori de risc şi de protecţie să adolescentului de a obţine surse alternative de
permită ca individul să fie liber faţă de consum. întărire la cele pe care le are deja sau i se oferă în
mod concret. Scopul acestui demers este de a
4.4.8. Teoria influenţei triadice câştiga independenţă și de a obţine anumite
capacităţi de control prin căutarea unei alternative
Această teorie comprehensivă (Flay şi Petraitis, la întăririle parentale.
1995) grupează diverse elemente din diferite teorii
relevante care au fost utilizate în câmpul sănătăţii. Dobândirea autocontrolului poate avea un caracter
Aceasta consideră diferite niveluri pentru general sau poate fi izolată în anumite tipuri de
52
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
„Dacă aș fi știut cum să vorbesc cu copilul meu despre droguri, poate nu s-ar fi ajuns aici. Tot timpul am
crezut că el nu va face așa ceva. Și îmi era teamă că îl voi face curios cu privire la consum dacă o să-i vorbesc
despre droguri.... „ (Ana, 45 ani, mamă consumator „etnobotanice”)
54
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
a favoriza autoevaluarea pozitivă, lăudând consumului unuia sau altuia dintre părinți (uneori
eforturile, realizările, fixarea unor scopuri realiste, chiar și bunici) copilul devine el însuși consumator,
evitând comparațiile nefavorabile; imitând modelul parental.
a sprijini dezvoltarea unor valori solide,
În ceea ce privește urmarea unui tratament de
pentru a lua decizii corecte în raport cu presiunile
dezintoxicare, implicarea familiei este foarte
mediului
importantă, chiar esențială, ea oferind dragoste și
a dovedi înțelegere, interes și ajutor, criticând
suport moral clientului și asigurând în acest fel
faptele negative, nu persoana;
reușita tratamentului.
a evita conflictele, ostilitatea, pedepsele,
perfecționismul în educație; Școala – are meritul de a organiza campanii de
a nu oferi chiar în familie modele de consum prevenire și de a pune la dispoziția tinerilor cele
care să influențeze indirect percepția despre mai bune informații despre consumul de droguri.
droguri în general; În acest sens, profesorii merg la cursuri ce privesc
a încuraja exersarea atitudinilor de refuz; informarea despre specificul drogurilor și a
a contacta familii cu probleme similare și implicațiilor pe care acestea le pot avea atât asupra
persoane recuperate; sănătății, cât și a psihicului și a relațiilor sociale,
a dezvolta abilitatea psihologică de a dar și care sunt indiciile după care pot fi
recunoaște din timp momentul apariției unei recunoscuți cei care se droghează. Foarte eficiente
disfuncționalități în familie. sunt acțiunile la care sunt invitați foști
consumatori.
Prin conștientizarea opiniei publice, realizate prin
campanii publicitare și prin programe desfășurate Comunitatea – oricine se simte izolat încearcă să
în școli, cât și prin emisiuni TV prin care se dezbate găsească un grup căruia să i se alăture. Un caz
tema drogurilor și a impactului pe care acestea le aparte îl constituie grupurile minoritare care
au asupra vieții unei persoane, se vizează întâmpină greutăți mari în a se integra în societate,
informarea cu scopul de a se încuraja dezvoltarea ajungând uneori să fie marginalizate social,
unui comportament pozitiv și constructiv, odată cu căutând astfel scăparea în droguri. Urbanizarea și
întărirea responsabilității față de consumul acestor șomajul sunt alți factori care contribuie în mare
substanțe. măsură la creșterea numărului celor care consumă
droguri.
Familia – are un rol esențial în problematica
prevenirii delicvenței juvenile și a consumului de Consumul este de asemenea influențat de
droguri la adolescenți, fiind cea mai în măsură să disponibilitatea acestora pe piață. Când cantitatea
”controleze” astfel de fenomene negative. lor crește, crește și consumul. Uzul de droguri
ilicite (cocaina, opiacee) este mai mare din cauza
Comunicarea deschisă cu copiii și insuflarea de
disponibilității mai mari în anumite zone. Mulți
valori, în care noi ca părinți credem și pe care le
toxicomani au încercat să urmeze un tratament de
respectăm va face ca tinerii, la rândul lor, să le
dezintoxicare pentru a renunța definitiv la
adopte și să le prețuiască, exemplul personal al
consumul de drog, dar din cauza faptului că trăiesc
părinților fiind prima lecție antidrog pe care un
în zone în care drogurile sunt la îndemână, au
copil o primește. Aducându-i la cunoștință care
reluat consumul. Oricine nu se droghează nu este
sunt cauzele, efectele și implicațiile sociale,
“la modă” pentru ei. Treptat aceste grupuri sunt
medicale și juridice ale consumului de droguri, va
marginalizate și separate de societate. Zonele în
face ca tânărul să fie informat și mai bine pregătit
care consumul de droguri este ridicat se
să reziste acestei tentații.
caracterizează printr-o rată mare a criminalității, a
Stabilirea unei relații de încredere bazată pe șomajului, un sistem școlar cu mari probleme.
afecțiune între părinți și copiii, supravegherea
Statul – prin măsurile legislative și prin campanii
adolescentului și cunoașterea anturajului pe care
desfășurate la nivel național, realizate prin
acesta îl frecventează, controlul destinației banilor
colaborarea instituțiilor statului, se dovedește a fi
“de buzunar”, discutarea periodică cu dirigintele și
un aliat eficient în lupta antidrog.
profesorii despre rezultatele școlare ale
adolescentului, sprijinirea în a-și urma pasiunile și Programele de prevenire primară se
manifestarea consecvenței și interesului pentru tot concentrează în două zone majore: şcoala și
ce face copilul, sunt doar câteva “arme” pe care comunitatea.
familia le are la îndemână atunci când este vorba
de luptă antidrog. Sunt situații când din cauza
55
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
57
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
MODULUL II
Prevenirea consumului de droguri la preadolescenți:
Ora de dirigenție – mediul adecvat pentru prevenirea primară
Exerciții, metode, strategii de prevenire la preadolescenți
Exemple concrete de activități antidrog la gimnaziu
Studii de caz
59
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
3. Nimeni nu are voie să facă observaţii negative. discuţia, dând posibilitatea unui schimb echitabil
Putem face asociaţii în legătură cu afirmaţiile de idei şi opinii între toţi membrii grupului,
celorlalţi, putem prelua, completa sau transforma prevenind astfel monopolizarea discuţiei sau
ideile din grup dar, sub nici un motiv, nu vom centrarea excesivă pe problematica enunţată de
admite referiri critice. unul dintre membrii grupului cât şi evitarea
judecăţilor evaluative de tipul „aşa nu e bine”, „nu e
4. Notăm pe flipchart toate ideile participanţilor. corect” etc.
5. Analizăm critic, evaluăm, încurajăm Finalitatea sa este ca membrii grupului de elevi să
argumentarea și contraargumentarea ideilor emise găsească soluţia la o problemă sau la o dilemă, sau,
anterior; pur și simplu, să schimbe experienţe sau opinii
6. Selectăm ideile originale sau cele mai adecvate despre o temă de interes comun. În plus, oferă
soluţii pentru problema supusă atenţiei. Discutăm beneficii complementare care favorizează dinamica
cu participanţii liber, spontan, riscurile și de grup: facilitează interacţiunea dintre membrii
contradicţiile care apar. săi, stimulează participarea prin intermediul
implicării unei teme comune, facilitează
7. Afişăm ideile rezultate în forme cât mai variate exprimarea ideilor și sentimentelor și
şi originale: cuvinte, propoziţii, colaje, imagini, îmbunătăţeşte comunicarea interpersonală într-o
desene, cântece, joc de rol etc. manieră ordonată.
8. Încurajăm exprimarea ideilor. Discuţia este fundamentală pentru învăţarea
7.2.3. Discuţia în grupuri mici interactivă și constă într-un schimb organizat de
informaţii şi de idei, de impresii şi de păreri, de
Avantaje: încurajează implicarea elevilor; permite critici și de propuneri în jurul unei teme sau
elevilor să-şi împărtăşească experienţele, ideile; chestiuni determinate.
îmbunătăţeşte abilităţile de rezolvare a
problemelor; ajută elevii să înveţe unul de la Avantaje: analizarea şi clarificarea în comun a
celălalt; conferă elevilor o responsabilitate mai unor noţiuni și idei; consolidarea și sistematizarea
mare în procesul de învăţare; promovează munca datelor şi conceptelor; explorarea analogiilor,
în echipă; clarifică valorile personale; produce o similitudinilor și diferenţelor dintre soluţiile unei
consolidare şi clarificare a temei respective. probleme date; crearea unei atmosfere de
deschidere, a unui climat democratic la nivelul
Recomandări: grupului; facilitarea comunicării între participanţi
1. Împărţim participanţii în grupuri mai mici, de şi a acceptării punctelor de vedere diferite;
câte 3-4 persoane. conştientizarea complexităţii situaţiilor în aparenţă
simple; optimizarea relaţiilor din cadrul grupului;
2. Dăm grupurilor sarcini foarte clare. exersarea abilităţilor de ascultare activă și de
3. Anunţăm grupurile de timpul pe care îl au la respectare a regulilor de dialog.
dispoziţie. Recomandări:
4. Recomandăm elevilor să se asculte unii pe 1. Amenajarea sălii. Este indicat să pregătim un
ceilalţi, chiar dacă nu sunt de acord cu ce spun mediu cât mai plăcut pentru activităţile de
ceilalţi, fără ca discuţia să fie dominată de o prevenire. Acolo unde este posibil, este indicat să
anumită persoană. aşezăm scaunele în cerc, astfel încât toţi membrii
grupului să se poată vedea şi comunica faţă în faţă
5. Încurajăm elevii să pună întrebări dacă nu au cu uşurinţă.
înţeles.
2. Stabilirea unui set de reguli scrise, general
6. Încurajăm implicarea fiecărui participant. acceptate, care vor fi amintite ori de câte ori este
7.2.4. Discuţia dirijată nevoie.
Reprezintă o tehnică de grup care facilitează 3. Prezentăm clar subiectului discuţiei,
schimbul de idei, credinţe şi informaţii. Principala încurajând exprimarea ideilor.
caracteristică – diferenţa față de o conversaţie sau 4. Afişăm o atitudine directivă, fermă, sigură, fără
dezbatere curentă – este că un astfel de schimb se a renunţa la empatie și amabilitate.
produce în baza supervizării şi controlului unui
profesionist format pentru a conduce şi facilita
61
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Elevii pun în scenă o problemă sau o situaţie, pe Dezvoltarea empatiei și a sensibilităţii faţă de
baza unui text scris. Scena este în mod obişnuit oameni şi situaţii.
urmată de o dezbatere și poate fi jucată din nou cu Dezvoltarea dialogului şi a comunicării.
schimbare de persoane sau de circumstanţe.
63
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
65
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
• Rezumarea înseamnă expunerea a ceea ce este Ascultarea activă: cercul ne permite o mai bună
mai important din ceea ce s-a citit; se face un interacțiune verbală și vizuală a celorlalți. Alegeți
rezumat. această opţiune, pentru că vă gândiţi că elevii pot
învăța, de asemenea, unul de la altul, și nu numai
• Punerea de întrebări se referă la listarea unei
de la dumneavoastră, în calitate de profesor.
serii de întrebări despre informaţiile citite; cel ce
pune întrebările trebuie să cunoască bineînţeles şi Aprecierea: elevii care sunt încurajați datorită
răspunsul. contribuției la discuţie, chiar și cu câteva cuvinte,
vor câştiga încredere în ei și vor mai participa şi cu
• Clarificarea presupune discutarea termenilor
o altă ocazie. Sentimentul de solidaritate între elevi
necunoscuţi, mai greu de înţeles, apelul la diverse
creşte în cazul în care aceştia observă că pot
surse lămuritoare, soluţionarea neînţelegerilor.
influenţa pozitiv sentimentele altcuiva prin
• Prezicerea se referă la exprimarea a ceea ce cred manifestarea aprecierii.
elevii că se va întâmpla în continuare, bazându-se
Adresarea întrebărilor: prin adresarea de
pe ceea ce au citit.
întrebări referitoare la ce a spus un coleg, sau prin
5.1.4. Temele pentru acasă repetare ori reformulare, copiii pot verifica,
Constituie o metodă binecunoscută de clarifica și înţelege ceea ce el/ea a vrut să spună.
responsabilizare a elevului pentru studiul Acest lucru este important în cercul de discuții, dar
individual. Temele pentru acasă pot fi centrate pe va deveni chiar mai important în cadrul
participant sau se pot constitui în proiecte de grup, activităţilor organizate pe subgrupuri de elevi.
dar reprezintă oricum o metodă eficientă de Încurajați copiii să folosească această metodă.
stimulare a elevilor pentru aprofundarea temei Participați și dumneavoastră: prin aderarea la
dezbătute. Moderatorul/profesorul trebuie să țină discuţii, dați un exemplu, încurajați participarea
cont de timpul disponibil al participanților, de activă, recompensați copiii și demonstrați că nu le
complexitatea temei, precum și de resursele cereți elevilor ceva ce nu va face nici
informaționale disponibile. dumneavoastră plăcere. Atenție însă să nu
5.2. SFATURI PEDAGOGICE și MEMENTO-URI monopolizați dvs. înșivă discuția!
Succesul lecţiilor de prevenire depinde în mare Elevii tăcuţi nu au uneori nevoie de exprimare
parte de modul în care elevii vor face schimb de verbală deoarece ei învață la fel de mult doar prin a
idei și sentimente în cadrul grupului din care fac asculta, așa cum colegii lor mai entuziasmați învaţă
parte. Aceasta este contribuţia și responsabilitatea prin a vorbi. Alţi copii, care rămân tăcuți, de fapt
lor. Rolul dvs. în acest proces este de a creşte doresc să ia parte la discuții, dar sunt timizi. O
cooperarea pozitivă și interacţiunea între elevi. tehnică de a implica copiii tăcuți, care pot fi timizi,
Activitățile antidrog trebuie să utilizeze metode este de a încuraja fiecare copil să şoptească la
dinamice de lucru în perechi sau în mici grupuri. ureche propria idee colegului de lângă. Colegul
De asemenea, pe parcursul acestor activități, elevii vecin spune cu voce tare ceea ce i s-a șoptit.
își vor dezvolta competenţa de a discuta și de a-şi Tăcerea într-un interval de timp mai lung nu
împărtăși gândurile într-un grup mai mare. Mai jos înseamnă oprirea procesului de învăţare. Elevii
se regăsesc anumite sfaturi pentru desfășurarea dvs. se gândesc. Multe dintre întrebările
unor astfel de discuţii. dumneavoastră sunt destul de dificile. Ar trebui să
Cercul grupului de discuții: apropiați unul de vă gândiți la răspunsuri chiar și dumneavoastră. O
altul într-un cerc restrâns, elevii vor vorbi liber, perioadă de zece secunde de aşteptare nu este cu
vor asculta mai intens, se vor simți mai puternic siguranţă un timp pierdut. Puteţi să faceţi linişte
conectați și vor experimenta mai puţin o rivalitate printr-un anunţ in mod explicit: „Haideţi, acum, să
reciprocă. Pregătiţi discuţiile într-un cerc restrâns. ne gândim”, sau prin a lua o poziţie categorică:
Nu trebuie să existe mese de lucru între elevi. De „Acum mă gândesc!”.
preferat, utilizați scaunele pe care elevii le folosesc Dreptul de a refuza: dacă adresați întrebări
de obicei. Dacă este posibil, aranjați un colț cu despre experienţe personale, gânduri sau
scaune mici. De asemenea, și dumneavoastră faceți sentimente, trebuie să le oferiți elevilor dreptul de
parte din cerc, iar la început explicați de ce ați a refuza: să sară întrebarea. Nu este necesar să
folosit acest aranjament. mărturisească detalii confidențiale, sau ceva care
ar putea să-i stânjenească. Este o decizie a elevului
însuși, deși în calitate de profesor aveţi o mare
66
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
influenţă asupra lor prin modul în care adresați Valori: ca profesor, ar trebui să răspundeți la
întrebările. Le puteţi oferi elevilor varianta de a întrebări într-un mod sincer. Copiii vor să știe ceea
sări întrebarea, fără a-i expune. ce credeți. Dar ar trebui să-i lăsați și pe ei să se
gândească. Prin analizarea comportamentului sau
Evitarea ridicolului: nimic nu este la fel de
expresiilor altora, elevii învaţă să descopere ceea
eficient în a provoca frustrare și umilire decât a
ce este bun sau rău.
face ca un elev să simtă ridicol, fie că este făţiş sau
pe ascuns. Fiecare profesor, evident, va interzice ca Facilitarea discuției: încercați să mergeți mai
elevii să râdă unii de alții. Doar că regulile jocului departe cu întrebări și să ajutați toți elevii să
sunt mult mai sofisticate în realitate, aşa cum aţi contribuie la discuţii. Amintiţi-vă că în lecţii scopul
experimentat, cu siguranţă, în cazul adolescenților. principal, de multe ori, nu este acela de a găsi
Când observați că există o umilire sau se râde de răspunsurile corecte, ci posibilitatea de a învăţa
un elev, pe ascuns sau mascat, trebuie să discutați din perspectiva altor persoane.
despre ceea ce ați auzit sau văzut. În astfel de
Motivați și inspirați: entuziasmul dvs. va fi decisiv
ocazii, rolul dumneavoastră este de a oferi grupului
în motivarea și inspirarea grupului
securitatea și siguranţa de care are nevoie pentru a
dumneavoastră. Pregătiţi-vă de asemenea și
deveni o staţie experimentală pentru aptitudinile
mental pentru activităţi și încercați să găsiți
sociale și personale.
cuvintele și gesturile care îi vor încuraja pe elevi să
Implicarea familiei: pentru a vorbi despre această participe la discuții.
chestiune in mod clar acasă, nu este suficientă o
Spațiul: unele activități necesită un spațiu mai
punte de legătură între abilităţile învăţate la şcoală
mare sau adaptat anumitor nevoi. Nu ezitați să
și mediul familial al elevului. Uneori pot exista
„modificați” spațiul clasei pentru bunul mers al
chiar efecte nedorite. Pentru a evita aceste reacţii
lecției (elevii vor fi încântați să lucreze într-un
negative, este recomandat ca părinţii să fie
spațiu neobișnuit) sau, dacă vremea vă permite,
informați despre faptul că la școală se face
desfășurați unele lecții chiar afară, în curtea școlii
prevenire.
sau în parc.
67
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Pregătirea constă într-o discuţie prealabilă cu minute ale orei de curs vor fi folosite pentru
elevii, în cadrul căreia se reactualizează ceea ce dezbateri şi evaluare.
elevii cunosc deja despre subiectul discutat, se
Înainte de a fi proiectat filmul comunicați elevilor
precizează ideea fundamentală pe care o
ce aşteptări aveți de la ei la sfârşitul vizionării,
transmite mesajul „formulează câteva întrebări la
atrăgând atenţia asupra aspectelor ce vor fi atinse
care elevii vor căuta răspunsuri în timpul
în cadrul discuţiilor despre film. În timpul
perceperii mesajului. Pentru a stârni curiozitatea
vizionării filmului observați reacţiile copiilor,
elevilor, aduceți pliante şi broşuri conţinând
pentru a avea mai multe puncte de sprijin în
informaţii despre droguri, despre efectele
cadrul discuţiilor ce vor urma.
consumului pe termen scurt şi lung asupra
sănătăţii personale și sociale. Este important să 4.4. Dezbateri – discuţii – reguli ce trebuie
formulați întrebări, pentru a obliga elevii să respectate:
gândească și să asimileze în mod conştient Aveți tot timpul în vedere întrebările cheie
informaţiile. În comentariile dvs., nu vă limitați la enunţate mai sus, care de fapt marchează
simpla descriere și nici nu epuizați explicaţiile; momentele principale ale activităţii (lecţiei)
dimpotrivă, se va lăsa elevilor o zona de
necunoscut și de investigare în legătură cu tema, Această secvenţă poate fi realizată pe baza unui
oferind - dacă este necesar - puncte de sprijin. dialog activ între profesor și elevi. Încurajați
dialogul între elevi, dând posibilitatea acestora să
4.2. Pregătirea activităţii de către profesor îşi exprime opiniile în legătură cu cele vizionate;
În această fază realizați următoarele activităţi: veți interveni cât mai puţin, lăsând ca elevii să-şi
clarifice între ei, pe baza cunoştinţelor, cele
vizionarea filmului - cu acest prilej notați
vizionate și propriile experienţe de viaţă.
aspectele care urmează a fi discutate cu elevii
Interveniți cu precizări numai dacă este cazul, în
după vizionare, termenii ce urmează a fi
funcţie de obiectivele pe care vi le-ați propus în
clarificaţi sau explicaţi în detaliu etc.;
proiectul activităţii, sau pentru a concluziona o
întocmirea proiectului activităţii pe părere comună.
momentele acesteia, având în vedere următoarele
Asigurarea condiţiilor interactive între profesor,
întrebări pentru fiecare moment în parte:
elevi şi mijloacele tehnice utilizate vizează
Ce voi face? Ce vor face elevii? Ce doresc să creşterea eficienţei procesului de învăţare prin:
formez la elevi? Cum voi realiza momentul? Ce aprofundarea proceselor de analiză și sinteză,
metode de lucru voi folosi? De ce am nevoie? Cât clarificarea aspectelor insuficient sesizate prin
timp voi aloca pentru fiecare moment al interpretarea mesajului transmis, asigurarea
activităţii? Cum voi realiza evaluarea? (feed-back- pătrunderii prin gândire a celor receptate,
ul) formarea la elevi a unei viziuni de ansamblu
asupra informaţiilor primite, integrarea noilor
4.3. Desfăşurarea activităţii
cunoştinţe în sistemul cognitiv dar şi afectiv al
Este de preferat ca activitatea, în cazul în care se acestora. Pentru opinii şi concluzii poate fi
realizează în timpul orelor de curs, la ora de folosită tabla sau flipchart - ul.
dirigenţie de exemplu, să se desfăşoare în ultima
Dozarea bugetului de timp este foarte importantă
oră a programului clasei, pentru ca, în
și se corelează cu particularităţile de vârstă ale
eventualitatea prelungirii discuţiilor, să nu fie
colectivului de elevi precum și cu gradul de
afectat programul şcolar.
înţelegere şi cunoştinţele în domeniu ale acestuia.
În cazul în care proiectarea filmului depăşeşte
4.5. Evaluarea
timpul afectat în orarul şcolii, aceasta poate fi
realizată în mai multe etape, păstrându-se În acest moment al activităţii evaluați modul în
ordinea: o oră proiecţie film - o oră discuţii. Pot fi care elevii au înţeles demersul educativ, fie prin
vizionate numai unele părţi din film - mai ales în întrebări frontale, fie prin completarea unui
cazul documentarelor - în funcţie de tema aleasă chestionar, realizarea unui eseu, elaborarea unui
şi obiectivele propuse. De exemplu, prima parte poster, fluturaş, etc. cu mesaj antidrog sau
din filmul „Drogurile – iluzie cu sens unic”, realizat solicitarea ca elevii să participe la proiectele
de Biroul de presă și relaţii publice al A.N.A., naţionale sau locale în domeniul prevenirii
durează aproximativ 25 minute. Celelalte 25 consumului de droguri.
69
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
70
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
în realitate, puteţi fi, de asemenea, în situaţii • Pasul 4. Elevii vor reveni și fiecare dintre cele
„greșite“! două grupuri va spune clar care sunt condiţiile de
acceptare.
Joc de rol 1: cum se comportă un grup și modul
în care aceasta nu ar trebui să fie definit • Pasul 5. Cei doi voluntari vor decide dacă
acceptă sau nu criteriul și își vor explica decizia
• Pasul 1. Doi voluntari (dacă este cazul, un băiat
fiecărui grup în parte.
și o fată) trebuie să iasă din cameră. Sarcina lor
este ca atunci când se vor întoarce să se integreze Evaluarea pieselor
într-unul dintre grupurile formate.
În primul rând cei patru voluntari vor avea
• Pasul 2. Împărțiți clasa în două grupe. Definiţi posibilitatea de a-și exprima experienţele lor.
un grup sub numele de „grupul conformist”, iar Dacă este nevoie, folosiţi următoarele întrebări
celălalt să fie „grupul deschis”. Grupul conformist pentru a-i impulsiona:
are reguli și criterii pentru ca elevii să facă parte
• Cum a fost experiența prin care ai trecut
din grup. Grupul deschis nu are un astfel de cod,
referitor la părerile și gândurile tale?
astfel încât elevii nu trebuie să facă nimic
deosebit pentru a deveni parte din acest grup; • Cum ți-ai susținut părerea în cadrul piesei?
aceștia sunt integrați fără nici o problemă. • Ce sugestii ale grupurilor ai adoptat?
• Pasul 3. Grupul conformist va trebui să decidă • Cum ți s-a părut rolul: greu sau uşor? Cum ai
care va fi criteriul lui exact. făcut față situației?
Exemple: „Membrii trebuie să fie deosebiți, nu Apoi, formați grupuri micuțe de câte cinci elevi și
prea politicoși și trebuie să ştie numele a trei cereţi-le să discute despre piesă, răspunzând la
cântăreţi populari”, sau „membrii trebuie să ştie următoarele întrebări:
rezultatele unor meciuri din ultimul week-end”.
Grupul deschis poate ajuta la setarea criteriilor. • În ce fel de situaţii ai putea să utilizezi sugestiile
Instruiți ambele grupuri ca semnalul de acceptare din al doilea joc de rol?
în grup al celor doi colegi să fie aducerea unui • Ce înseamnă pentru grup și pentru elevi
scaun în mijlocul grupului. încercarea de a face parte dintr-un grup?
• Pasul 4. Cei doi elevi vor reveni și vor încerca să • Ce posibilităţi au elevii de a face parte dintr-un
devină parte dintr-un grup, și după aceea din grup și cum pot face față excluderii?
celălalt grup. Explicaţi că acceptarea în grup este
arătată de aducerea scaunului. Îndemnați-i prima • Cum ne afectează izolarea (de exemplu, cum
dată către grupul deschis și apoi către grupul afectează încrederea de sine)?
reglementat. În cazul grupului reglementat, elevii • Care este responsabilitatea grupului, atunci
trebuie să adreseze întrebări închise pentru a afla când acesta decide să nu integreze pe cineva?
criteriul de acceptare.
• Ce aţi face pentru a deveni parte a unui grup?
• Dacă aveţi opţiunea de a fi parte a unui grup, pe
Joc de rol 2: „Cum ar trebui un grup să baza căror aspecte ați decide?
acţioneze" și modul în care aceasta ar trebui să
fie Încheiere, concluzii
• Pasul 1. Alţi doi elevi merg afară cu aceeași Dacă nu este sugerat de către elevii înșiși, puteţi
sarcină. adăugă că este important să își susțină
convingerile și să-i informeze pe ceilalţi despre
• Pasul 2. Cele două grupuri sunt definite ca ele. Elevii pot decide, de la sine, dacă doresc să
grupuri reglementate, dar, de această dată facă parte sau nu dintr-un anume grup (dacă sunt
criteriile vor fi clar explicate voluntarilor. de-acord cu condiţia impusă de grup).
• Pasul 3. Ambele grupuri reglementate vor
decide asupra criteriilor lor.
71
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
72
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Împărțiți clasa în grupuri de trei elevi. Puneți la • Ce poți face pentru a te proteja împotriva
dispoziţia fiecărui grup şase desene cu oameni riscurilor de a începe să iei droguri?
aflaţi în situaţii cu nivel mare de risc sau de
2. Creaţi un personaj
protecţie. Permiteți-le elevilor să decupeze
desenele, să discute despre care sunt factorii de Împărțiți clasa în grupuri de câte trei. Puneți-i să
risc sau de protecţie prezenți în situația fiecărei deseneze un personaj cu factori puternici de
persoane (personali, sociali, fizici). Fiecare grup protecţie împotriva consumului de alcool. Pentru
își scrie un nume sub desenele lui și lipește hârtia a-l face mai convingător, pot descrie situația lui și
pe perete. Analizați împreună cu clasa diferenţele în cuvinte, în partea de jos a desenului.
și similitudinile dintre soluţii. Pe scurt
Care sunt motivele alegerilor lor în baza 1. Distingeți cei trei factori relevanţi pentru
factorilor de risc și de protecție identificați în consumul alcool: factori de sociali, fizici,
fiecare desen? psihologici.
Explicaţi informaţiile sau interpretarea incorectă. 2. Discutaţi factorii de risc și de protecţie cu
În discuţie va trebui să subliniați că riscurile nu privire la consumul de alcool sub forma unui
sunt decisive, iar factorii de protecţie nu desen completat cu informații;
reprezintă nici o garanţie: prezenţa acestor
factori nu determină consumul alcoolului sau al 3. Lăsați elevii să găsească factori de protecţie
altor substanțe, ci doar îl influențează. împotriva consumului de alcool prin construirea
unui personaj.
Întrebări determinante:
• De ce oamenii nu beau alcool?
• De ce unii beau, dar nu se îmbată?
73
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
3. Luaţi drept exemplu următoarea situaţie: unul 4. Un bun prieten are nevoie de bani pentru a-și
dintre cei mai buni prieteni ai tăi nu are niciodată plăti o datorie unui coleg de şcoală de la care a
pix pentru a lua notiţele în clasă. Ea/el întotdeauna împrumutat 50 de lei. îți cere ţie să-l împrumuţi. Ştii
îți cere un pix împrumut. Acest lucru nu ar fi o că nu ţi-i va înapoia, pentru că a făcut același lucru
problemă, dacă ți-ar și înapoia pixul la sfârşitul cu mulți alți prieteni comuni, deci vei ezita să-i
fiecărei ore, dar el/ea nu face niciodată asta. Din împrumuţi cei 50 lei.
cauza acestui lucru, nu mai vrei să îi împrumuți
5. Într-o excursie cu şcoala aveţi două ore de timp
pixuri pe viitor. Totuși, nu vrei să-i rănești
liber într-un oraş mare. În grup nu există decât un
sentimentele. Ce îi vei zice prietenului tău, atunci
bun prieten de-al tău. Fiecare aveți în jur de 50 lei
când îți va cere din nou un pix? Este uşor să fii
de cheltuială, bani de buzunar. O persoană din grup
hotărât în această situaţie, în comparaţie cu situaţia
sugerează să vă petreceți timpul într-un parc de
cu sora ta?
distracţii. Tu chiar vrei să-ți petreci timpul prin
Activitățile principale magazine pentru a cumpăra ceva.
1. Când sunt hotărât? Instruiţi elevii să completeze Cereți fiecărei grupe să alegă o situaţie dintre cele
în caiet situaţiile în care sunt hotărâți. Stabiliţi cu ce cinci sau să creeze una nouă. Membrii grupului
oameni (de exemplu: străinii, părinţii, profesorii, trebuie să-și împartă rolurile și să încerce să dea cel
fraţii) în ce fel de situaţii (de exemplu: practicarea puțin două răspunsuri hotărâte, respectând în
sportului în echipă, acasă, la şcoală, la o petrecere, același timp părerile celorlalți. Răspunsurile trebuie
în mediu familiar faţă de cel nefamiliar), cum se să fie autentice și „naturale”, pe cât posibil. Fiecare
simt (de exemplu: încrezători, curajoși, liniștiți). grup va exersa exemple de răspunsuri hotărâte la
situaţia aleasă. Răspunsurile hotărâte spuse în
2. Exersarea refuzurilor. A fi hotărât nu înseamnă
timpul acestei activităţi vor fi scrise pe tablă și apoi
întotdeauna că va exista un conflict. Cu toate
discutate. Alternativă: scenariile pot fi jucate de
acestea, uneori, există situaţii pe care trebuie sa le
către elevi în funcţie de timp și de nivelul de
înfrunți și să dați un răspuns negativ. Scopul
relaxare al elevilor cu rolurile lor.
activității este de a exersa modalități de a refuza
astfel încât să minimalizeze conflictele, să obțină 3. Reflecţiile individuale. Cereți-le elevilor să
ceea ce își doresc și, în același timp, să arate bine în completeze următoarele propoziţii în caietele lor de
faţa colegilor. Aveţi grijă să ţineţi cont de nivelul de lucru:
cultură și de stilul de viaţă al elevilor. Împărţiţi • Un lucru pe care l-am învățat din această lecţie
elevii în grupuri de câte cinci pentru a lucra este...
următoarele exemple de situaţii în care un răspuns • Ce am vrut să spun în lecţie, dar nu am avut
hotărât este necesar. Ele ar trebui să fie situaţii din posibilitatea a fost...
„viaţa de zi cu zi“ în care este evidenţiată • Un lucru pe care mi-l amintesc de la altcineva din
necesitatea de a avea opinii personale. Acordați-le timpul lecţiei este...
timp pentru a citi cele cinci situaţii și invitați-i să • Un lucru care mă surprinde...
aducă alte exemple relevante. • Dacă mai e ceva despre care aș vrea să vorbesc
mai mult, am să încerc să vorbesc cu...
1. Sunteți într-o tabără de sport, timp de o
săptămână în timpul vacanței de Paște. În tabără nu Încheiere. Explicați-le elevilor că toată lumea
există decât un alt prieten de-al tău, în rest doar trebuie să-și exerseze hotărârea în răspunsuri. Viața
colegi necunoscuți. Tu și prietenul tău nu fumaţi. reală este cea mai bună oportunitate de a
Doi alți colegi pe care i-aţi întâlnit vă oferă o ţigară. îmbunătăţi această deprindere. Cereți-le elevilor să
Voi nu vreți să fumați. exerseze răspunsurile hotărâte pe care le-au învățat
în acesta lecție în unele situaţii reale din
2. Tu eşti acasă, iar părinţii tăi sunt în oraș toată
următoarele câteva zile.
seara. Ei ştiu că te vor vizita câţiva prieteni pentru a
vă uita împreună la un DVD. Unul dintre ei are o Pe scurt.
sticlă de vin și vrea să o împartă cu voi. Nu vrei ca 1. Identificarea situaţiilor în care poți avea o
cineva să bea în casa ta. atitudine hotărâtă.
2. Exemple de refuzuri hotărâte.
3. Eşti fată şi te afli la ziua de naștere a unui prieten
3. Împărţiţi în grupuri de câte cinci, fiecare grup își
mai mare decât tine. La petrecere e muzică şi se
alege o situaţie și încearcă diferite răspunsuri
dansează. Părinţii prietenului sunt acasă, dar nu
hotărâte.
apar. Brusc, ești izolată de cei pe care îi cunoşti, iar
4. Fiecare grup își arată rezultatele prin scrierea
în jurul tău sunt doar băieţi mai mari care au o
răspunsurilor pe tablă.
atitudine și gesturi deranjante. Nu vrei să fii
5. Reflecţiile personale.
aproape de ei.
74
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
există lucruri pe care s-ar putea să nu fii în stare într-o casă nouă dacă nu am nici măcar aceeaşi
să le schimbi. vedere de la fereastră?
Puncte slabe – trebuie Puncte tari – te Oraşul în care ne vom muta este la 50 de km
să le faci față ajută să faci față distanţă. Am fost să vedem casa cea nouă, şcoala
şi noul parc. Totul pare să fie bine. Casa este nouă
eşti timid ai atitudine pozitivă
şi chiar mai frumoasă decât cea în care locuim
ai probleme de eşti sociabil acum. Dar, sunt îngrijorat că nu voi fi la fel de
concentrare sau de fericit cum sunt aici. În acest moment am tot ceea
învăţare ce îmi doresc pentru a fi fericit! Am să-mi fac noi
prieteni? Cum vor decurge lucrurile cu cei din
ai o problemă fizică ai răbdare
echipa mea de fotbal? Nu vreau să-mi pierd
mare sau mică
prietenii pe care îi am și nici pe prietena mea!
nu i-ai cunoscut pe ai încredere în tine Cum se va finaliza prima mea relaţie? Sunt
mama sau pe tata îngrijorat. De obicei sunt o persoană care
eşti dependent eşti un bun ascultător gândeşte pozitiv însă acum îmi este greu să cred
că totul va fi bine! Ce pot face pentru a trece peste
eşti deseori singur acasă comunici bine și activ acest lucru? Vă rog, daţi-mi un sfat! Mihai”
După discuție, înmânați fiecărui elev câte un b) după citirea poveștii, oferiți-le elevilor
tabel necompletat cu puncte tari și puncte slabe posibilitatea de a pune întrebări sau de a avea
(după modelul de mai sus) și rugați-i să îl reacţii imediate la poveste (sunt recunoscute
completeze. Oferiți feed-back fie după ce fiecare sentimentele prin care trece Mihai?)
elev citește lista, fie făcând un inventar pe tablă
și comentând împreună cu elevii. Ce găsește Mihai dificil la aceasta mutare?
2. Povestea lui Mihai Ce poate fi pozitiv cu privire la mutare?
a) Citiți elevilor povestea lui Mihai: Are Mihai anumite părţi puternice, care îl
pot ajuta?
„Mihai locuieşte într-o casă veche, pe o stradă
lungă și aglomerată. Înainte de a pleca spre Ce aţi face în situaţia lui Mihai?
şcoală, Mihai stă întotdeauna câteva minute c) Organizați elevii în grupuri de câte trei sau
pentru a se uita pe fereastra camerei lui de la patru pentru a scrie răspunsuri cu sfaturi pentru
primul etaj. Privind în jos, la tramvaiul care se Mihai. Sfaturile pot include unele dintre
opreşte în faţa casei sale, el îi face cu mâna metodele sănătoase de a face față problemelor.
vecinului care îşi cară căţeluşul în interiorul Încurajați lucrul în echipă în cadrul grupurilor de
hainei. Se duc la plimbare prin parcul care este la discuţie.
doar o staţie depărtare. Mihai se bucură de
fiecare lucru care se petrece în acele câteva Încheierea. Dacă timpul permite: prin schimbul
minute în care el se uită pe fereastră. Astăzi este de scrisori cu alte grupuri se poate analiza
marţi şi peste trei zile va avea loc în viaţa lui modul în care au fost realizate răspunsurile.
Mihai o schimbare majoră, fapt care îl Pe scurt
îngrijorează foarte mult. S-a tot gândit la posibile
soluţii. El şi-a scris povestea pe un site popular 1. Exersarea abilităților de ascultare.
de tineret pentru a cere sfaturi, în speranţa că 2. Discutarea despre strategii sănătoase de a face
cineva are nişte idei bune şi-l poate îndruma. față problemelor.
„Salut! Vă scriu pentru a primi ajutor. Am o mare 3. Citirea poveștii despre mutarea într-un alt
dilemă! oraș și schimbarea școlii.
Am toată casa plină cu cutii, chiar și draperiile au 4. Scrierea unor sfaturi care să îl ajute pe Mihai
fost date jos de la geamuri, este imposibil de evitat să facă față situaţiei.
ceea ce urmează să se întâmple. Mă mut în câteva
zile într-o casă nouă şi într-un alt oraş, împreună 5. Descoperirea părţilor puternice și mai puțin
cu mama, tata şi sora mea. Nu prea înţeleg puternice din fiecare.
motivul pentru care ne mutăm, ştiu doar că are
legătură cu cariera tatălui meu. Cum să mă mut
76
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
78
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
STUDII DE CAZ
să nu consume timp de 5 luni. A reluat apoi
Studiu de caz 1
consumul, iar la 2 luni de la reluarea consumului,
Iulian are 17 ani și este elev la un liceu din au aflat din nou părinții, iar Iulian a încercat iar
Constanța. Consumă ”etnobotanice” de 2 ani: la să renunțe. A reușit să nu consume timp de o
început ocazional, apoi zilnic. lună, după care a început să lipsească din nou de
Istoric familial: Provine dintr-o familie cu la școală și să se întâlnească cu prietenii acre
venituri medii. Este singur la părinți. Are o mamă consumau. Consideră că nu este greu să-ți
protectivă, care consideră că singura lui sarcină procuri droguri și nu sunt nici foarte
în familie este să învețe. De când a aflat de costisitoare.
consumul de substanțe, a mai adăugat o sarcină: Studiul de caz 2
să nu mai consume niciodată. În trecut a ascuns
Andrei are 17 ani și este elev de liceu. Consumă
în fața tatălui ”năzdrăvăniile” lui Iulian (altercații
etnobotanice de la 11 ani, la început ocazional,
la școală, absențe, note mici etc.). Tatăl este
apoi zilnic. Nu consideră că are sa a avut
autoritar, ori de câte ori Iulian face o greșeală,
vreodată o problemă privind consumul și nu a
considerată mare, îl bate. Ultima oară i-a
vrut să renunțe la consum niciodată.
învinețit ochiul, iar Iulian a trebuit să se ducă cu
ochiul vânăt la școală. În prezent niciunul dintre Istoric familial: Provine dintr-o familie cu
părinți nu are încredere că Iulian poate renunța venituri medii, mai are 4 frați (3 mai mari și unul
la consum. Datorită acestui fapt îl supraveghează mai mic). Părinții au aflat în urmă cu 1 an de
permanent, nu îl lasă nicio clipă singur. În pofida consumul de droguri. Încearcă să îl convingă să
acestor lucruri, Iulian își descrie familia ca fiind nu mai consume, însă Andrei spune ca ei și face
una ideală, în care nu ar schimba nimic. ca el...Nu petrec timp împreună, nici măcar nu
iau masa împreună. Părinții fac singuri tot în
Relația cu alte persoane semnificative: Este
casă, fără să îl implice și pe Andrei...consideră
atașat de un văr mai mare (23 ani). Consideră că
drept singurele responsabilități ale lui Andrei să
acesta este un model pentru el: deși nu lucrează,
meargă la școală și să nu mai consume droguri.
vărul său este respectat în cartierul său și, dacă
este nevoie, îți face dreptate singur, folosindu-se Relația cu alte persoane: Absentează mult de la
de violență. Părinții i-au interzis orice legătură școală, este în situație de corigență la mai multe
cu acesta, dar Iulian continuă să se vadă pe materii. De multe ori le spune părinților că
ascuns cu vărul său. pleacă la școală și se întoarce la ora la care
trebuie să termine cursurile, dar, de fapt, nu
Relația cu prietenii: Grupul său de prieteni este
ajunge deloc la școală.
format din adolescenți care consumă
etnobotanice. Nu consideră că acest lucru este o Relația cu sine: Nu are nicio preocupare în afara
piedică în renunțarea lui la consum. consumului. Dacă nu consumă se plictisește. În
anumite situații apelează la violență pentru a-și
Relația cu școala: Deși cu rezultate bune la
rezolva problemele (dacă îl jignește cineva, de
școală până anul acesta, în prezent se află în
exemplu).
situația de a fi exmatriculat din cauza absențelor.
Profesorii îl consideră un ”drogat”. Relație nici Relația cu drogul: Singura dată când a renunțat
bună, nici rea cu colegii. la consum a fost când s-a aflat în arest preventiv,
în urma unei tâlhării. Furase pentru a-și face rost
Relația cu sine: Persoană inteligentă, cu
de droguri...spune că își dorește să renunțe la
încredere redusă în sine, care încearcă să facă ce
consum, însă timpul liber și-l petrece cu prietenii
îi cer părinții, dar abandonează în final. În
care consumă și lipsește în continuare de la
anumite situații apelează la violență pentru a-și
școală.
rezolva problemele (exemplu: dacă îl jignește
cineva) și pentru a-și apăra imaginea. Nu Relația cu...legea: În prezent se află în
reușește să își comunice opiniile și să-și susțină supravegherea Serviciului de Probațiune,
punctul de vedere în fața părinților. Îi place pedeapsa putând fi revocată în instanță (se poate
muzica hip-hop și să scrie versuri pentru această întoarce la închisoare dacă nu respectă
muzică. A participat la un concurs de versuri. condițiile).
Relația cu substanța: În cei 2 ani de consum a
încercat să renunțe de 2 ori. Prima dată a reușit
79
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
MODULUL III
80
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
SCENARIU:
În perioada premergătoare derulării activităţii, pentru a cunoaşte obiceiuri, tradiţii sau moduri de viaţă
specifice unor comunităţi multietnice/ multiculturale, elevii implicaţi în proiect primesc sarcina de a
călători, real sau virtual, în spaţii, locuri reprezentative pentru cultura comunităţilor etnice dintr-o
anumită regiune (muzee etnografice, case memoriale, lăcaşuri de cult, întâlniri cu membri marcanţi sau
lideri ai comunităţilor, asistare/ participare la evenimente din viaţa comunităţilor etc.).
Folosind informaţiile culese elevii, îndrumaţi şi sprijiniţi de responsabilul de activitate, vor realiza o
expoziţie de artă plastică (desen, pictură, colaj, grafică). Lucrările vor prezenta aspecte ale vieţii cotidiene
ale comunităţilor etnice care trăiesc pe teritoriul judeţului (ocupaţii, obiceiuri, tradiţii specifice) cu scopul
de a cultiva participanţilor la activitate respectul pentru diversitate, toleranţă, solidaritate. Elevii vor
realiza interviuri cu participanţii la activitate, interviuri care se vor regăsi în filmul proiectului. Invitaţii îşi
vor lăsa impresiile în jurnalul de reflecţie.
MONITORIZARE:
Pe parcursul derulării proiectului vor fi întocmite rapoarte de evaluare şi fişe de evaluare pentru a urmări
modul în care sunt îndeplinite responsabilităţile şi cum lucrează participanţii la activităţi.
Pentru o bună implementare a proiectului se va urmări, de fiecare dată, agenda activităţii şi vor fi
propuse, acolo unde este cazul, măsuri ameliorative pentru îmbunătăţirea rezultatelor. Vor fi urmărite
consecinţele activităţilor și comunicarea între responsabili şi participanţii la activităţi.
EVALUARE:
În urma fiecărei activităţi se vor realiza chestionare care să releve gradul de implicare al fiecărui
participant la activitate. Elevii vor realiza interviuri cu participanţii şi invitaţii la activităţi, interviuri care
vor face obiectul jurnalului de reflecţie. De asemenea, elevii vor filma și fotografia fiecare activitate pentru
a realiza filmul proiectului şi albumul foto al fiecărei activităţi. Responsabilii activităţilor vor întocmi
portofolii care vor cuprinde realizările elevilor, părinţilor și cadrelor didactice cuprinse în proiect.
81
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
82
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
83
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Feedback: După festival, echipa discută despre punctele slabe şi tari ale evenimentelor, colectează
materiale din presă, fotografii, mulţumeşte în scris co-organizatorilor, sponsorilor, juriului, celor care au
contribuit la reuşita manifestării, sărbătoreşte reuşita acestuia. Participanţii sunt rugaţi să-şi exprime
părerile apreciative sau critice despre festival.
Impact
Elevi: sporirea motivaţiei învăţării, implicarea activă în propria devenire, schimbarea statutului
personal în comunitatea din care provine, descoperirea capacităţilor, competenţelor proprii.
Profesori: îmbunătăţirea prestaţiei didactice, relaţionare cu colegii din județ/ţară/alte țări.
Părinţi. Implicarea în viaţa şcolară a copilului, susţinerea pasiunii acestuia pentru muzica folk.
Şcoala: diversificarea ofertei de activităţi extraşcolare oferită elevilor.
Comunitate: implicarea în viaţa şcolii prin susţinerea proiectului.
Profesor Kirsteuer Rodica și Crețu Nicoleta Laura, Colegiul Naţional „Victor Babeş”, sector 2
SCENARIU:
Prezentare: Cele mai multe comportamente discriminatorii se datorează stereotipiilor și prejudecăților
culturale acceptate necritic. Acest curs își propune să îi ajute pe elevi să dobândească o mai bună
cunoaștere de sine și, ca rezultat, o stimă și încredere în sine mai crescute. Aceasta este baza pentru
acceptarea unor relații de colaborare cu ceilalți, chiar și în situații conflictuale, situații ce vor fi tratate ca
situații normale de viață. Elevii vor învăța să vadă în celălalt, indiferent de caracteristicile fizice, psihice
sau culturale, un partener egal în situații de învățare, de muncă.
Activitatea are la bază cartea „Conflictele și comunicarea: un ghid prin labirintul artei de a face față
conflictelor”, al cărei autor Daniel Shapiro oferă o serie de activități ce se pot constitui într-un program de
educare a elevilor pentru a scădea incidența comportamentelor violente sau autoviolente datorate lipsei
de înțelegere a conflictelor de diferite etiologii. Fiecare profesor poate adapta activitățile în funcție de
numărul de ore și scopul principal al activității.
84
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Programul:
85
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Fișa de lucru 1
MUNȚI ȘI VĂI
Evenimente pozitive:
Evenimente negative:
Fișa de lucru 2
EU ȘI OGLINDA
Situația: ___________________________________________________________________
Interpretare pozitivă:....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
Interpretare negativă:.....................................................................................................................................
.....................................................................................................................................................................................
Fișa de lucru 3
SCAUNUL ÎN CARE TE SIMȚI BINE
Descrierea activității:
Doi elevi primesc 2 bilețele, unul cu situații pozitive de genul: mama te-a lăudat, ai luat o notă mare, ai
primit un cadou neașteptat, celălalt cu situații negative: mama te-a certat, ai luat o notă mică, ai pierdut
un obiect drag.
Fiecare elev este rugat să-și însușească rolul și să povestească cum se simte.
Elevii sunt rugați să intre în clasă unde vor găsi un scaun pe care scrie “Scaunul pe care mă simt bine” și
sunt rugați să se certe pentru el.
Experimental se poate repeta de două, trei ori.
Clasa va discuta situațiile răspunzând la întrebările:
Cine are o stimă de sine mai scăzută?
Cum reacționează cei cu stimă scăzută de sine în conflict?
Credeți că un bătăuș are un respect de sine crescut?
Ce se întâmplă dacă doi oameni cu stimă de sine ajung în conflict?
Dar dacă au amândoi stimă scăzută față de sine?
86
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Fișa de lucru 4
DIFERENȚE ASEMĂNĂTOARE
1. 1.
Membru al familiei 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Prieteni 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Animale 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Oameni de alte religii 2. 2.
3. 3.
1. 1.
Oameni din alte țări 2. 2.
3. 3.
87
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Fișa de lucru 5
DESPRE STEREOTIPURI
DATA: _________________
A gândi prin stereotipuri înseamnă a presupune că membri unui grup au aceleași calități. Când cineva
recurge la stereotipuri presupune că niciun membru al grupului nu este diferit de ceilalți membri.
Ne întâlnim zilnic cu oameni care sunt victime ale stereotipurilor.
Care sunt stereotipurile despre:
Un elev deștept:
Un elev cu note slabe:
Un profesor:
Un părinte:
Un star rock:
Un fanatic religios:
Un om sărac:
Un om bogat:
persoană în vârstă:
Un băiat de vârsta voastră:
fată de vârsta voastră:
Au fost stereotipurile la fel?
_________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
______________________________________________________________________________________________________________
88
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Fișa de lucru 6
DE ACEEAȘI PARTE A DRUMULUI
Descrierea activității:
Se trasează o linie în mijlocul clasei. Toți elevii sunt într-o singură parte. Apoi elevi sunt rugați să treacă în
partea cealaltă în funcție de:
au frați mai mici
au un animal în casă
țin mâinile în buzunar
merg cu bicicleta
le place să cânte
merg la aceeași școală
portă ochelari
se înfurie ușor
locuiesc la cel mult 30 de minute de școală
au ceas
le place să se scoale devreme
le place să stea treji până târziu
Întrebări
De fiecare dată, elevii au fost de aceeași parte a drumului?
Ce îi face asemănători pe cei din aceeași țară sau de aceeași etnie?
Prin ce diferă de alte naționalități sau etnii?
Fișa de lucru 7
FORMELE și DIMENSIUNILE MULTIPLE ALE PREJUDECĂȚILOR
NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________
DATA: _________________
Ce este prejudecata? _________________________________________________________
Scrieți pentru fiecare tip de prejudecată, indicat mai jos, cine ar putea să și-o exprime
1. Prejudecăți legate de vârstă:
2. Prejudecăți legate religie:
3. Prejudecăți legate de etnie:
4. Prejudecăți legate de naționalitate:
5. Prejudecăți legate de aspectul fizic:
6. Prejudecăți legate de sex:
7. Prejudecăți legate de situația economică sau clasa socială:
8. Prejudecăți legate de rasă:
Când sunt prejudecățile periculoase?_____________________________________________
89
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Fișa de lucru 8
SURSELE CONFLICTELOR
NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________
DATA: _________________
1. În legătură cu ce avem conflicte?
2. Alegeți care sunt sursele conflictelor voastre:
nevoile percepții interese resurse nevoi
valori diferite
fundamentale diferite diferite limitate psihologice
3. Scrie o poveste a unui conflict.
Fișa de lucru 9
OCHI PENTRU OCHI
Activitatea 1.
Scrieți cât mai multe proverbe ce ghidează rezolvarea unui conflict.
Activitatea 2
Cine ne influențează comportamentul prin mesajele transmise zilnic?
Activitatea 3
Scrieți mesaje primite din partea:
Familiei:
Școlii:
Prietenilor:
Mass mediei:
Comunității:
Activitatea 4
Se pot contrazice mesajele? Cum alegem între ele?
90
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Fișa de lucru 10
UNDE NE ÎNTÂLNIM CU VIOLENȚA?
NUMELE ELEVULUI: _______________________________________________
DATA: _________________
1. Ce este violența?
2. Care sunt comportamentele violente?
3. Când te simți agresat?
4. Completați tabelul:
Violența Cum a fost rezolvată Alte moduri de
Persoanele Împrejurările
observată situația rezolvare
Fișa de lucru 11
SCUTUL MEU DE PROTECȚIE
Activitatea 1
Completați: Fiindcă sunt om eu merit…
Activitatea 2
Care din dorințele de mai sus le merităm tot timpul? Sunt ele drepturile noastre?
Activitatea 3
Indică trei drepturi fundamentale ale omului și trei drepturi ale copilului.
91
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Relația dintre părinți și copii a fost, dintotdeauna, una specială. Cu bune, cu rele, atât părinții, cât și copiii,
au găsit o cale de mijloc prin care să se înțeleagă, în ciuda tuturor divergențelor care apar în orice familie.
Atunci când ambele „tabere” conlucrează pentru binele suprem al familiei, lucrurile nu au cum sa nu iasă
bine, mai ales că părinții au fost și vor fi mereu acolo, lângă copil, atunci când acesta va avea nevoie de ei,
fie chiar și cu o vorbă bună, de încurajare, că totul va fi bine, într-un fel sau altul.
Aflați în postura de părinți, cei doi adulți ai casei sunt datori a se îngriji de bunăstarea copilului, atât cea
materială, dar mai ales cea intelectuală, creierul trebuind a fi stimulat la tot pasul, pentru a ajuta
dezvoltarea neuronală a copilului, în special în perioada adolescenței, când tânărul se afla în plin
proces de autocunoaștere, deci are mare nevoie de sfaturi și îndrumări în soluționarea dilemelor
existențiale cu care se confruntă, în principal din pricina fluctuațiilor hormonale care îl debusolează și îl
fac să se simtă nesigur pe lume și în primul rând pe sine.
Fiind prezenți la fiecare pas important din viața copilului lor, părinții observă evoluția acestuia în timp,
multe dintre alegerile pe care adolescentul le face fiind influențate chiar de către ei, cei ce sunt adevărate
modele în ochii copilului. Copiii au nevoie de modele pozitive. Tânărul pornește în viață cu bagajul de
cunoștințe pe care și le-a însușit în intimitatea căminului, astfel că aici se pun adevăratele baze ale
adultului de mâine. Dacă părinții se comportă într-o manieră care să ajute copilul copilul să tragă
învățămintele pe care le-ar putea folosi la rândul său în viață, atunci acesta se va ghida instinctiv dupa
coordonatele pe care părinții săi i le-au servit în mod indirect, prin puterea exemplului personal.
În adolescență e normală o oarecare depărtare a copilui față de părinți, tocmai din cauza faptului
ca viața sa socială se intensifică, astfel că ajunge să cunoască oameni noi, prin care se întrezăresc tot
felul de oportunități de relaționare în diferite medii, care nu îi erau accesibile până atunci, în mare parte
din cauza vârstei. Nu ar trebui să fie însă un motiv de îngrijorare pentru părinte, mereu va ocupa un loc
special în viața fiului sau fiicei sale, însă, uneori, trebuie să aibă tăria de a admite ca nu va fi tot timpul o
prioritate. Mai devreme sau mai târziu, adolescentul se va centra pe propia persoană și pe dezvoltarea
sinelui. De aceea exagerările nu își au rostul căci, venind din partea adulților, l-ar putea inhiba pe copil
sau chiar îndepărta definitiv de cei care l-au crescut.
Superprotectivitatea față de propriul copil nu are nici o justificare în momentul în care acesta a crescut
suficient pentru a își purta singur de grijă. Cu toate ca cei mici vor fi întotdeauna copiii noștri, odată cu
înaintarea în vârsta, intelectul li se dezvoltă și responsabilitățile cresc, iar copilul trebuie să le
conștientizeze și să și le asume. Acest lucru nu se va întampla dacă adolescentul este cocoloșit și trăiește
liniștit cu gândul că, oricând, altcineva îi va duce la îndeplinire îndatoririle pe care el singur și le-a
asumat. Inițiativa, curajul și avântul nu trebuie înfrânate, chiar dacă părintele dorește doar să fie
prevăzător, pentru a-și feri copilul de la diferite pericole. Chiar dacă pare greu de crezut, uneori,
adolescentul ajunge să înteleagă și să învețe pe propria piele mult mai bine dacă el
experimentează și trăiește acel lucru de care părinții l-au prevenit dintotdeauna.
Severitatea nu are ce caută în psihologia de viață a unui părinte care afirmă că vrea să aibă o relație
deschisă cu copilul său, care să se bazeze pe încredere și respect reciproc. Dacă ridică tonul la copil
pentru a se impune, este un semn clar că părintele trebuie să își îmbunătățească argumentele pentru a fi
luat în serios de propriul copil. Nu el este de vină pentru că părintele nu reușește să străbată bariera ce îl
impiedică să ajungă la el și să discutte sincer. Nu va reuși, în nici un caz, să îl apropie de el/ea dacă îl
șantajează sau îl amenință că îi va lua bucuriile de zi cu zi. Banii, din nou, nu ar trebui să fie o condiționare
între părinte și copil. Cel puțin la nivel teoretic, copilul nu primește bani dacă face doar ce și cum dorește
părintele. El trebuie recompensat pentru că merită, nu pentru că a reușit să se strecoare pe sub pielea
părintelui și să îi gâdile orgoliul într-un mod plăcut, care să îl facă să trăiască cu falsa impresie că nimeni,
în lume, nu mai are o așa minunăție de copil.
Afectivitatea exagerată, pe lângă faptul că îl inhibă, îl face și să se simtă prost, în momentul în care e
afișată în public, ocazie cu care adolescentul se eschivează și face tot ceea ce e nevoie pentru a scăpa de
gesturile sufocante și pline de dulcegării. Așa cum nimănui nu îi place să fie prins, tras și strâns de obraji
92
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
de către rudele mai în vârsta, așa nici adolescentului nu îi sunt tocmai pe plac toate acele dovezi de
afecțiune care, deși adevărate, provenind din străfundul inimii părintelui, sunt de o vădită exagerare.
Nepăsarea din partea părinților nu este nici ea de dorit. Chiar dacă există o maximă încredere în copil, nu
ar strica o verificare despre ce, cum, când, unde și cu cine face. O invitație prietenoasă la confesiune este o
bună soluție în primă fază, însa prea puțini părinți sunt într-atât de norocoși încât copilul lor să
îmbrățișeze această idee, așa că s-ar putea să fie necesară și puțină muncă de detectiv, chiar și de teren,
pentru a lua contact direct cu lumea pe care tânărul și-a creat-o, dincolo de pereții casei în care locuiesc
cu toții.
Ce atitudine ar trebui să adopte părinții?
În momentul în care între cei doi părinți apare o ruptură, procesul decizional este grav afectat, iar copilul
observă rapid asta, știind cum să acționeze în viitoarele sale încercări de înduioșare a unuia dintre cei doi
părinți, în general la cel în cazul căruia ar obține o izbândă mai ușoară. Indiferent că formează o familie
tipică, tradițională, sau sunt separați în fapt, părinții trebuie să păstreze un dialog continuu și deschis, de
dragul copiilor. Niciodată nu trebuie să se saboteze unul pe altul, căci pe această cale nu ar câștiga
afecțiunea necondiționată a copilului, ci acesta ar profita doar de părintele „slab”.
Intimitatea oricarei persoane este un aspect crucial pentru aceasta, în special în cazul adolescenților, care
au ajuns la acea etapă din existența lor în care conștientizează cine sunt și cum funcționează corpul și
mintea lor. Pentru a întrepătrunde adevăratul sens al acestor probleme existențiale, copilului îi trebuie
timp și, în primul rând, spațiu pentru a se desfășura, pentru a medita, doar el cu gândurile sale. Atunci
când dă semne clare că ar prefera să stea puțin singur pentru a obține o perspectivă mai clară asupra
realității ce îl înconjoară, trebuie lăsat singur. Chiar dacă este îngrijorat, părintele trebuie să evite să
umble prin lucrurile adolescentului, cu siguranță are metode prin care sa verifice acest lucru și nu e deloc
de dorit adolescentul să trăiască cu gandul că părinții îl spionează. În majoritatea cazurilor, el va începe să
se ascundă de părinți, ceea ce va deteriora rapid relația cu aceștia.
Orientarea sexuală este o alta chestiune problematică cu care se confruntă majoritatea tinerilor din
zilele noastre. Oricat ar fi de spinoasă aceasta problema, copilul nu va gasi o soluție la ea decât dacă
părintele are încredere în el că va reuși să se înteleagă și să facă alegerile care să i se potrivească cel mai
bine. Oricât și-ar dori ca adolescentul să aleagă calea care, consideră părintele, e cea „dreaptă”, asta nu se
va întampla doar pentru ca așa doresc părinții. Cel mult părinții pot acorda adolescenților informații,
răbdare, încredere, timp, pentru că această decizie este, de obicei, una definitivă și nu trebuie exersată
nici un fel de presiune.
Anturajul este ca o a doua familie pentru copil, așa că acesta trebuie respectat, încurajat chiar să fie
introdus și în universul familial, de acasă. Pentru a înțelege mai bine preocupările copilului, trebuie privit
puțin în grupul său de prieteni, căci cu aceștia el a ales să se însoțească, deci cu ei rezonează și ei toți se
aseamană. Uneori, părinții ajung să nu se înțeleagă cu copilul pentru faptului că nu sunt de acord cu
persoanele în compania cărora își petrece timpul liber. Din nou, nu îi pot noi alege ei amicii, deși unele
sfaturi gratuite putem toți lansa în calitatea de părinți. Copilul nu trebuie presat, el trebuie lăsat să se
convingă de calitatea oamenilor din jurul său. Orice s-ar întâmpla, oricând va gasi niste prieteni de
nădejde în părinții săi, căci prietenia dintre părinți și copii e una necondiționată, care poate strabate toate
granițele și toate distanțele.
Respectul și onestitatea se câștigă! Dacă părintele se așteaptă la respect, el trebuie să-l ofere mai întâi. E
important să i se permită să fie sincer, așa încât să nu îi fie frică să vină acasă și să spună ce are pe suflet,
chiar dacă adevărul ar putea fi dureros sau umilitor, dând falsa impresie că putea fi un părinte mai bun.
Întotdeauna este loc de mai mult, mai bine, așa că oricând părintele poate începe să recupereze timpul
alături de fiul sau fiica sa, atât timp cât se va asigura ca, printr-o atitudine caldă și prietenoasă, îi menține
copilului dorința și plăcerea de a se reîntoarce mereu la părintele său drag și înțelegător, în special în
situații dificile sau când are nevoie de sprijin și sfaturi.
93
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
SCENARIU DIDACTIC:
1. Se comentează cu părinții pe tema controlului comportamentului
Nevroza majoră din societatea occidentală (dar din păcate și în România) este dependenţa: dependenţa
de performanţă – fie ea socială, şcolară, profesională; dependenţă de ceea ce gîndesc sau spun alţii despre
noi, de înfăţişarea fizică, de statut, de posesiunile materiale; dependenţă de a fi preţuiţi, iubiţi, acceptaţi,
lăudaţi şi confirmaţi de alţii şi dependenţă de succes.
Pe cealaltă faţă a monedei dependenţei se află frica: frica de eşec, de a ne face de rîs, frica de noi
provocări şi experienţe, frica de a nu fi agreaţi, acceptaţi, apreciaţi, confirmaţi şi preţuiţi de alţii, frica de
pierderea statutului, de pierderea posesiunilor materiale şi pierderea prestigiului.
Comportamentul este mijlocul prin care explorezi lumea, o percepi şi înveţi despre ea; el nu adaugă
niciun dram valorii tale ca persoană. Părinții de adolescenți nu trec întotdeauna cu ușurință peste criza
vârstei mijlocii, în această etapă aceștia:
conștientizează faptul că timpul este limitat;
percepe brusc efemeritatea timpului;
își reevalueaza ambițiile și prioritățile personale și profesionale;
sunt la o vârstă a bilanțului, o vârstă la care gândirea și reflecțtia devin mijloacele prevalente de
control.
Pe lângă toate acestea, părinții se confruntă brusc cu o întreagă serie de sarcini noi:
trebuie să treacă treptat de la o relație de tipul părinte-copil la o relație adult-adult;
94
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
tatăl/mama va trebui să renunțe la proiectarea unei părți a propriilor dorințe infantile asupra
copilului, să renunțe de asemenea la satisfacția pe care le-o oferă „omnipotența parentală”;
părinții se confruntă dintr-o dată cu explozia pulsională a adolescentului;
explozia pulsiunilor și mecanismele de apărare ale adolescentului, îi pot aminti adultului propria
adolescență și să determine la acesta o creștere a angoasei și o întărire a propriilor apărări, în cazul în
care acesta nu poate tolera rememorarea la care este inevitabil supus.
Tema controlului comportamental nu se referă doar la gestionarea activităţii copiilor, ci include și
modul în care îşi controlează părinţii propria conduită. În ce priveşte impulsurile psiho-biologice, adulţii
trebuie să dea exemplu de gestionare a comportamentului înainte să le ceară copiilor acest lucru.
Distincţia dintre comportamentul de acasă și cel din afara familiei este importantă; ceea ce este
acceptabil acasă poate să nu fie tolerat în afara ei. În plus, uneori copilul poate fi „înger pe stradă“ și
„diavol acasă“ sau invers.
2. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Exemple de comportamente „scăpate de sub control” ale
părinţilor acasă” și se solicită acestora să identifice comportamentele (Anexa 1).
Se citesc răspunsurile părinților și se comentează: Controlul asupra copiilor nu este responsabilitatea
părinţilor. Nu e treaba părinţilor să-şi controleze copiii, fie acasă, fie în afara casei! Foarte probabil,
această concepţie este contrară experienţelor fiecăruia din copilărie și convingerilor celor mai mulți
părinţi. Totuşi, o cercetare mai atentă a practicilor tradiţionale de disciplinare arată că a face ca o
persoană să controleze altă persoană reprezintă o reţetă pentru conflict.
3. Mulţi adulţi și copii încearcă să dea vina pe alţii (poliţişti, agenţi de trafic, părinţi, profesori)
pentru sancţiune, dar trebuie arătat cu tărie că sancţiunea n-ar fi existat dacă s-ar fi făcut o alegere
responsabilă. Copiii învaţă repede că purtarea responsabilă le aduce privilegii, iar acţiunile iresponsabile
îi fac să piardă privilegii. Copiii încep de asemenea să înţeleagă că ei sînt cei care aleg riscul sancţiunii
cînd se poartă dificil. Sancţiunea nu trebuie niciodată să presupună retragerea iubirii şi a respectului;
relaţia trebuie să-şi păstreze mereu importanţa maximă, mai presus de orice altceva.
4. Cea mai distructivă formă de gestionare a comportamentului o constituie controlul imprevizibil,
prin care părinţii trec aleator de la rigiditate la spirit democratic şi la lipsă de control, astfel încît copiii nu
ştiu care sunt, cu precizie, limitele şi responsabilităţile în familie și în afara ei. Când funcţionează acest
sistem, copiii nu pot să-şi dezvolte nici sentimentul de securitate, nici încrederea în sine, iar nesiguranţele
din copilărie îi vor însoţi în adolescenţă şi, de multe ori, în viaţa adultă.
5. Se distribuie fiecărui părinte fișa „Exemple de responsabilităţi în casă pentru adolescenți” (Anexa
2) și se comentează. O caracteristică a unui sistem eficient de gestionare a comportamentului este
consecvenţa reacţiei în raport cu situaţiile, cu persoanele responsabile şi cu copiii. Dacă cei doi părinţi au
sisteme diferite de responsabilităţi, copiii vor ajunge confuzi, fiindcă nu sunt siguri cărui părinte să-i dea
ascultare. În plus, la fel ca mulţi adulţi, copiii vor exploata astfel de vulnerabilităţi ale sistemului ca să
evite responsabilitatea. Aşa cum ştie fiecare părinte, copiii pot să folosească un părinte împotriva celuilalt
sau un profesor împotriva altuia. Nu are niciun rost să învinuieşti copilul pentru că exploatează o
asemenea portiţă de scăpare.
6. Se oferă părinților un chestionar care să le ofere ocazia de a reflecta cu privire la modul în care își
îndeplinesc responsabilitățile parentale (Anexa 3).
Posibile concluzii: Părinţii tind să nu dialogheze cu copiii, ci să dea îndrumări, să poruncească, să
sfătuiască, să admonesteze, să corecteze, să judece şi să eticheteze.
Iubirea necondiţionată nu înseamnă doar acceptare, afecţiune, confirmare și absenţa comparaţiilor, ci și
încurajarea comportamentelor care contribuie la construirea competenţelor, păstrînd totodată
delimitarea între comportament și persoană.
95
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
96
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 3
CHESTIONAR PENTRU PĂRINȚI
1. Cine se ocupă în mod special de educația copilului?
mama tata ambii părinți altă persoană (cine?......................)
2. Care sunt cele mai eficiente metode pe care le folosiți cu copilul dvs. pentru a-l educa?
...........................................................................................................................................................................................................................
..............................................................................................................................................
3. Cât timp pe zi acordați copilului dvs. pentru a discuta sau face activități special cu acesta ?
mai puțin de ½ oră aproximativ ½ oră ½ oră – 1 oră peste 1 oră (cat?...........)
6. Cât de des îl întrebați pe copilul dvs. cu privire la temele sau lecțiile pe care le are de
învățat?
foarte des des mediu rar foarte rar
De ce ? ………………………………………………………………………………………
7. Ce face copilul dvs. în timpul liber?
...........................................................................................................................................................................................................................
.............................................................................................................................................................
8. Cum ați menținut până acum legătura cu școala?
nu am avut timp și am fost rar la școală
am aflat de situația școlară a copilului din discuțiile cu el
am participat la ședințele cu părinții
am menținut legătura cu dirigintele prin telefon
am fost periodic la școala și am vorbit personal cu dirigintele și profesorii
Vă mulțumim!
97
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
SCENARIU DIDACTIC:
1. Activitatea începe cu un exerciţiu de Se (+) spectacol de teatru
spargere a gheţii: fiecare părinte are sarcina de proiectează
a nota pe o coală A4, într-o alternare de deal-vale, Anexa 2 şi se MODEL
evenimente plăcute și evenimente mai puţin construieşte
plăcute pe care le-a trăit alături de propriul copil. Casa
Marcarea acestora se poate face prin semnul (+) comunicării.
(-) notă slabă
sau (-), urmat de un titlu, o idee, un cuvânt cheie Părinţii
etc, ca în model: precizează la ce
nivel al comunicării se află în relaţia cu propriii
Se poartă discuţii referitoare la impactul
copii şi meditează la ceea ce urmează să
acestor evenimente asupra fiecăruia,
întreprindă dacă nu au ajuns la acoperişul casei.
consecinţele, remedierea lipsurilor şi
învăţăturile desprinse. 3. Următorul moment al activităţii
vizează un aspect major care stabileşte nivelul
Profesorul evidenţiază importanţa
comunicării: stima de sine. Modul în care
comunicării şi petrecerii timpului împreună cu
comunicăm cu cei din jur ne dezvăluie
propriul copil, în vederea stabilirii unei relaţii
personalitatea şi, indirect, valoarea pe care ne-o
armonioase, care să-i ofere tânărului suportul
atribuim. De ce este important să avem o bună
necesar pentru a avea succes la şcoală și în viaţă.
imagine de sine? În primul rând, ne vom simți
2. Se expune pe ecran Anexa 1 şi se mai bine, atât în raport cu noi înşine, cât și cu
discută, pe baza celor 2 scheme, despre cât timp ceilalți. O imagine de sine scăzută poate
comunicăm pe parcursul unei zile; se subliniază funcționa asemenea unei bariere ascunse în
cele 45 de procente alocate ascultării, ceea ce calea comunicării eficiente, dar constituie și o
înseamnă că o comunicare pozitivă presupune piedică în calea relațiilor. Se analizează Anexa 3.
asertivitate, o ascultare activă.
4. Printr-o imagine de sine ridicată se
obține o perspectivă amplă asupra lucrurilor și
98
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 1
Din 24 de ore, omul comunică 11 ore, din care: 9% prin SCRIS, 16% prin CITIT, 30% prin VORBIT,
45% prin ASCULTAT.
COMUNICARE
E
P M
R I
I T
M
I
9 E
M
M
M
45 30 M
E
E
S S
A A
J
16 J
E E
99
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 2
CASA COMUNICĂRII
NIVELUL DE A FI
DESCHIS ȘI CINSTIT
NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE SENTIMENTE și
EMOȚII
NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE IDEI ȘI OPINII
NIVELUL ÎMPĂRTĂȘIRII
DE INFORMAȚII
NIVELUL SALUTULUI
PIVNIȚA CRITICII
100
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
În Manualul părinţilor eficace, Dr. Thomas Gordon expune şi explică cele 12 bariere care pot exista în
comunicarea cu propriul copil, fără măcar să-ţi dai seama.
Primele 5 categorii, într-o formă sau alta, propun explicit rezolvarea problemei, în situaţia în care
problema este a copilului (elevului):
1. Îi dai ordine, îl comanzi, îl direcţionezi: Taci !, Fă-ţi lecţiile !, Nu te mai plânge !, Gata cu joaca, hai la
masă !, Nu-mi pasă că eşti aşteptat de copii, tu trebuie să-ţi faci ordine mai întâi în cameră !
2. Îl avertizezi, îl ameninţi: Dacă faci/ nu faci asta, mă supăr pe tine !, Încă un protest și nu ştiu ce-ţi
fac...!
3. Îl îndemni, îi ţii predici: Ar trebui să…, Ar fi mai bine să…, Ştii bine că datoria ta este să înveţi.
4. Îi dai sfaturi, îi dai soluţii sau sugestii(necerute): Cel mai bine ar fi dacă ţi-ai face un orar, Încearcă
să…, Îţi sugerez să…, De ce nu… ?
5. Îl mustrezi, îi ţii lecţii, îi dai argumente logice: Nu uita că mai sunt doar trei săptămâni până la
examen și vei intra în criză de timp, Dacă renunţi aşa uşor, nu vei reuşi să faci nimic, niciodată.
Următoarele categorii de bariere de comunicare conţin o neacceptare prin luare de atitudini a părintelui
(profesorului). Practic, ascund în ele propuneri neexplicite de rezolvare a problemei copilului (elevului):
6. Îl judeci, îl critici, îl învinuieşti: Eşti un leneş şi nu vrei să înveţi !, Scrii foarte urât !, Nu gândeşti
deloc cum trebuie !
7. Îl lauzi, îl aprobi: Cred ca ai dreptate!, Cred că deja schiezi bine !, Eşti un bun matematician, sigur ştii
să rezolvi tot.
8. Îl etichetezi, îl ridiculizezi: Eşti un răsfăţat şi un rău !, Zici că eşti o maimuţă !, Te comporţi ca un
copil de cinci ani !
9. Îi analizezi comportamentul, îl diagnostichezi: Faci asta numai ca să mă enervezi !, Nu crezi asta cu
adevărat !, Tu vrei doar să eviţi rezolvarea problemei !
10. Îl linişteşti, îl consolezi, îl simpatizezi: și eu m-am simţit la fel de descurajat în situaţii similare, Nu-
ţi face griji, totul va fi bine, Toţi copiii trec prin asta…
11. Îl tatonezi, îl chestionezi: Cine ţi-a spus asta ?, Ce vei face, dacă …?, Cât te-ai pregătit pentru această
oră ?
Ultima categorie de bariere reprezintă distragerea atenţiei de la problema propriu-zisă:
12. Îi distragi atenţia, încerci să-l înveseleşti: Să schimbăm tema, Se pare că ai pornit cu piciorul stâng,
Hai să vorbim despre altceva !
101
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 4
Anexa 5
102
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
SCENARIU DIDACTIC:
În literatura de specialitate părinţii sunt consideraţi parteneri principali și beneficiari ai procesului de
învăţământ dar, în realitate, implicarea părinţilor este mai mică decât ar fi de dorit. Şcolile tind să aibă
obiective generale şi nu foarte concrete în ceea ce priveşte implicarea părinţilor. Studii recente (2015 -
Institutul de Științe ale Educației - Parteneriatul școală-familie-comunitate) arată că profesorii manifestă
un amalgam de atitudini pozitive şi negative: profesorii începători minimizează rolul implicării familiei,
cei din învăţământul primar implică mai mult familia decât cei din învăţământul gimnazial și liceal, de
multe ori nefiind clar profesorilor cum anume ar putea să implice familia, cum ar putea depăși barierele
culturale, psihologice şi sociale care blochează nu doar colaborarea dintre şcoală – familie – comunitate în
interesul copiilor, dar de multe ori şi o comunicare minimală între aceşti actori.
103
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Conform studiului ISE factorii care determină lipsa de implicare a părinţilor sunt: lipsa reţelelor sociale
pentru părinţi, lipsa stabilităţii financiare, nivelul educaţional scăzut al părinţilor, factori ce ţin de şcoală
(ore de întâlnire neconvenabile), transport, îngrijirea copiilor, cunoştinţele părinţilor despre regulile și
politicile şcolii, lipsa de încredere a şcolii în părinţi și elevi. Implicarea se realizează numai atunci când
performanţele copilului sunt percepute ca fiind insuficiente de către părinţi sau şcoală şi de aceea,
implicarea este o reacţie la performanţele slabe şi comportamentul negativ al copilului.
Pregătirea profesorilor pentru a putea realiza parteneriatul școală-familie-comunitate nu este
întotdeauna suficientă. Profesorii au nevoie de noi competenţe pentru a interacţiona mai eficient cu
părinţii.
104
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
105
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 1
Sunt un părinte care …
Vă rog să bifați în ce măsură sunteți de acord cu/vi se potrivesc afirmațiile de mai jos.
3 Sunt nervos.
4 Sunt indiferent.
106
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 2
Nume și prenume:……………………….……………
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
Vă mulțumesc.
107
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 3
Nume și prenume:……………………….……………
Vă rog să completați pe liniile punctate de mai jos.
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
Vă mulțumesc.
108
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Anexa 4
109
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
POZITIVE NEGATIVE
recunoaștere a calităților umilire permanentă
acceptare a defectelor respingere a copilului
îndeplinire a nevoilor de bază neglijare a nevoilor de bază
stabilire clară a limitelor libertate totală
căldură răceală
afecțiune ostilitate
respectare a individualității lipsă de respect
UN PĂRINTE BUN
respectă și punctele de vedere ale copilului;
cunoaște permanent programul copilului;
stabilește un set de reguli pe care le respectă;
încurajează și apreciază copilul;
asigură o autoritate optimă;
oferă dragoste;
încurajează creativitatea, implicarea, luarea deciziilor;
oferă timp pentru discuții și pentru ascultarea și dezbaterea problemelor specifice;
glumește și încurajează exprimarea liberă;
stabilește un set de valori ale familiei;
formulează așteptări realiste;
este sincer;
își stăpânește nervii și rezolvă conflicte;
încurajează comportamentele bune;
acordă pedepse în funcție de gravitatea faptelor;
mănâncă, se joacă, citește, petrece timp cu copilul;
se autoeducă permanent.
CARACTERISTICILE COPILULUI
110
ACTIVITATEA 5: ABC-UL EDUCAȚIEI: COMUNICAREA
Anexa 1
Chestionar pentru părinţi “ABC-ul Educaţiei - Comunicarea”
1) Ce aşteptări aveţi de la şcoală?
_________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
________________________________________________________________________________________________________________________
112
Anexa 2: „Împrăştieri de suflet”
113
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
SCENARIU DIDACTIC:
1. Pregătirea: în invitaţia adresată părinţilor pentru participarea la acest lectorat li se cere să aducă
cu dânşii un obiect legat de o amintire ce a stârnit o emoţie.
2. Prezentarea temei, obiectivelor și a modului de desfăşurare. Lucrul în echipe: fişe de lucru.
114
3. Împărţire în 6 grupe: 3 grupe despre „EMOŢII POZITIVE - Bucurie, Dragoste, Compasiune” şi 3
grupe despre „EMOŢII NEGATIVE- Furie, Vinovăţie, Tristeţe”. Primesc ecusoane tematice (emoticoane
sugestive ca mimică).
4. Exerciţiu de spargere a gheţii: numele fiecărui participant, o emoţie pozitivă şi o emoţie negativă
(trăită cel mai des sau recentă); se trec pe postituri şi se lipesc pe silueta unui copac desenat pe o foaie de
flipchart. Se compară cu alegerile făcute de mine pentru numele grupelor.
5. Prezentarea teoretică privind diferite emoţii pure, trăiri emoţionale (stări), trăsături de caracter,
virtuţi. Se recomandă invitarea consilierului şcolar care poate avea propria intervenţie privind tema
conform experienţei profesionale.
6. Conform fişei de lucru, participanţii povestesc pe rând, cum plasează obiectul adus în timp și
spaţiu (ce amintire se leagă de el) şi ce emoţie le-a stârnit atunci/acum.
7. Participanţii scriu şi descriu, individual, 2-3 momente din viaţa personală corespunzătoare
emoţiei tematice (din grup). Descriu scurt: cauza(iniţiatorul), situaţia și gândurile avute, consecinţe,
morala/ lecţia de viaţă învăţată (utilizarea experienţei acumulate). Discută în grup, fac schimb de
experienţă.
8. Realizarea unui ghid de management emoţional/ sugestii pentru „emoţia tematică” a grupului:
modalităţi pentru creşterea sau scăderea momentelor emoţionante, alegerea răspunsului, acceptarea,
empatia (înţelegerea celuilalt). Se pot gândi la situaţii în care au manifestat/ au trăit emoţia respectivă, ce
consecinţe au avut manifestările lor, ce feed-back au primit din partea celor din jurul lor, ce sugestii pot
da pentru evitarea situaţiilor nedorite sau retrăirea situaţiilor plăcute. Fiecare grup primeşte şi o
povestire tematica sau filmuleţ educativ.
9. Prezentarea rezultatelor finale ale grupelor
10. Concluzii: înţelegerea emoţiilor copiilor de către părinţi, acceptarea lor, comunicarea între copii-
părinţi.
11. Împrăştieri de suflet: recomandări de cărţi/filme/site-uri utile părinţilor, profesorilor, elevilor.
Fişă de lucru
1. Exerciţiu: nume+emoţie - pozitivă:
- negativă:
2. Povestiţi pe rând, în grup, cum plasaţi obiectul adus în timp și spaţiu (ce amintire se leagă de el) şi ce
emoţie v-a stârnit atunci/acum.
3. Scrieţi/ descrieţi, individual, 2-3 momente din viaţa dumneavoastră corespunzătoare emoţiei tematice.
Descrieţi scurt:
-cauza (iniţiatorul);
-situaţia și gândurile avute;
-consecinţe;
-morala/ lecţia de viaţă învăţată (utilizarea experienţei acumulate).
4. Descrieţi/ discutaţi în grup.
5. Realizarea unui ghid de management emoţional/ sugestii pentru „emoţia tematică”:
modalităţi pentru creşterea sau scăderea momentelor emoţionante;
alegerea răspunsului;
acceptarea;
empatia (înţelegerea celuilalt);
comunicarea emoţiilor;
remedierea în relaţia cu copilul.
115
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
116
Anexa 1
Îmi dă o mulțime de sarcini, mai plăcute, mai neplăcute, dar toate spre folosul meu.
Folosește o mulțime de metode de educare, unele mai dure, altele mai jucăușe, dar toate cu scopul
de a mă forma ca om de calitate.
Își impune să fie un exemplu pozitiv pentru ceilalți și-mi solicită același lucru și mie.
În timpul său liber se gândește mereu la mine și chiar își sacrifică acest timp pentru a mă sprijini
atunci când am nevoie.
Când am reușit să învăț toate lucrurile considerate de el necesare, îmi dă voie să merg mai
departe, pe drumurile pe care mi le oferă viața.
117
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
3. Cât timp pe zi acordați copilului dumneavoastră pentru a discuta sau a face activități special cu
acesta?
a. mai puțin de ½ oră
b. aproximativ ½ oră
c. ½ ora - 1 oră
d. peste 1 oră (cât?......................................)
4. Cum se comportă copilul dumneavoastră acasă? Descrieţi-l pe scurt.
_________________________________________________________________________________________________________________________
_________________________________________________________________________________________________________________________
118
Anexa 3
Încercați mai întâi să îl înțelegeți și abia Fii deschis în idei și trăiri față de părinți;
apoi să vă faceți înțeles prin sfaturi și îndrumări. nu-i pune în situația de „ghici” ce este în sufletul
tău.
Fiți deschiși față de copilul dv. și provocați-l
pe teme diverse (serioase, amuzante, intime); Consultă-te cu părinții în problemele tale;
tratați-l în aceste discuții ca pe un partener egal.
Respectă aprecierile și evaluările părinților
Arătați zilnic afecțiune față de adolescent, tăi, chiar dacă nu se potrivesc cu ale tale.
indiferent de dispoziția în care se află.
Ia inițiativa de a le aduce aminte părinților
Tratați-vă copilul ca pe un tânăr adult, că sunt iubiți și că, la rândul lor, te iubesc.
responsabil; Nu fiți exagerat de posesiv.
Acceptă constructiv supravegherea și grija
Dați exemple de comportare și fiți constanți părinților.
în valorile pe care le promovați.
Fii tu însuți un exemplu pentru părinți;
Desfășurați activități comune cu copilul folosește energia pe care o ai în mod constructiv.
119
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Marea majoritate a cadrelor didactice lucrează a) ideea proiectului sau problema ce se dorește a
deja de multă vreme cu proiecte de diverse fi rezolvată prin proiect;
tipuri și dimensiuni. Totuși, pentru că acest
b) motivația proiectului;
termen este unul folosit cu multe sensuri în
limba română, precizăm că în acest capitol este c) titlul proiectului;
vorba despre proiecte antidrog, concepute după d) scopul proiectului;
regulile managementului de proiect, chiar dacă
exemplele din finalul capitolului nu sunt e) obiectivele proiectului;
neapărat cele mai elocvente în acest sens. Prima f) resursele solicitate fie pe obiective, fie descrise
parte a capitolului este de fapt un curs pentru fiecare activitate în parte;
simplificat de management de proiect, utilizabil
nu doar în educația antidrog, ci în orice domeniu g) grupul-țintă al proiectului și/sau cine
în care se pot organiza activități cu elevii și beneficiază de rezultatele punerii lui în practică;
profesorii, iar în a doua parte găsiți două h) activitățile care duc la realizarea obiectivelor,
exemple concrete de proiecte la nivel de cu descrierea lor și stabilirea întinderii în timp și
comunitate restrânsă, implementate de echipe a dependențelor dintre ele;
din două licee din România.
i) rezultatele de bază ale proiectului, care se
MANAGEMENT DE PROIECT stabilesc pentru fiecare obiectiv;
Structura și etapele proiectului j) impactul proiectului;
Pentru elaborarea proiectelor, trebuie să aveți în k) bugetul proiectului, care poate fi defalcat pe
vedere definiția proiectului, ca investiție de fiecare activitate și pe fiecare sursă în parte, pe
resurse pe o perioadă determinată, având ca perioade de realizare a proiectului și în final
scop realizarea unui obiectiv sau unui set de pentru întregul proiect;
obiective precise. Obiectivele se realizează
printr-un set de activități care conduc la l) indicatorii prin care rezultatele pot fi urmărite;
obținerea unor rezultate. m) modalități de monitorizare și evaluare a
Proiectele vor conține secțiuni separate, care să rezultatelor proiectului;
prezinte motivația, scopul și obiectivele, n) descrierea căilor/ modalităților prin care pot
strategiile, căile de realizare, activitățile, fi diseminate informațiile despre rezultatele
responsabilitățile, resursele umane și proiectului și cum pot fi valorizate acestea;
financiare, termenele de realizare,
rezultatele și metodele de evaluare și o) sustenabilitatea proiectului - descrierea
monitorizare. modului în care poate fi asigurată continuitatea
proiectului la sfârșitul perioadei de finanțare
Proiectele trebuie să conțină următoarele (dacă este cazul unui astfel de proiect) sau
elemente de bază: prognozarea în timp a evoluției produsului/
rezultatului proiectului. Schematic, structura
proiectului arată așa:
Întrebări - cheie Componentele propunerii
CE încearcă acest proiect să realizeze? Scopuri și obiective
CE veţi schimba sau influenţa prin intermediul acestui
proiect?
DE CE sunteţi cel mai potrivit pentru a realiza proiectul? Justificarea urgenţei rezolvării problemei și a
capacităţii organizaţiei de a o rezolva.
CUM veţi realiza proiectul?
CUM va fi condus proiectul? Planificarea în timp și spațiu a proiectului și a
modului de implementare.
UNDE se va desfășura proiectul?
CÂND se vor desfășura activităţile proiectului?
120
Întrebări - cheie Componentele propunerii
CUM veţi controla realizarea proiectului în derulare? Monitorizare, evaluare și raportare.
CUM veţi măsura eficienţa?
CUM veţi transmite celorlalţi ceea ce aţi făcut?
CÂT de mult va costa proiectul? Bugetul proiectului.
CE resurse vor fi necesare?
CUM va fi continuat proiectul? Durabilitate / Sustenabilitate
CE se va întâmpla după ce proiectul iniţial va fi încheiat?
CE alte materiale puteți oferi în sprijinul propunerii? Materiale de susținere
Etapele în implementarea unui proiect sunt: Dacă rezolvarea primei probleme are succes,
Identificarea, prioritizarea și justificarea acea soluţie poate fi reprodusă ușor la nivel local
problemei (inclusiv stabilirea cadrului geografic sau naţional.
și analiza cererii existente); O problemă apare atunci când există o diferenţă
Alegerea scopului și a obiectivelor între ceea ce „ar trebui să fie” și ceea ce „este”;
Selectarea persoanelor care fac obiectul între ideal și situaţia actuală.
intervenţiei.
Planul de implementare, inclusiv metodele Puteţi selecta o problemă folosind una din
și tehnicile de utilizat. următoarele tehnici:
Monitorizarea și evaluarea. tehnica de observare directă, precum
Asigurarea continuității și sustenabilității sondajele populaţiei;
Feed-back-ul. În funcţie de rezultatele tehnică de consens, prin care alegem în
obţinute, trebuie să introducem modificări în echipă care dintre problemele comunității este
fiecare dintre paşii anteriori pentru a îmbunătăţi cea mai importantă și / sau urgentă;
intervenţiile viitoare. tehnică de analizare a datelor.
De exemplu, în comunitatea în care este liceul
nostru există familii nevoiașe, familii
IDENTIFICAREA, PRIORITIZAREA și dezorganizate cu mulți copii, abandon școlar la
JUSTIFICAREA PROBLEMEI copiii săraci și bătrâni singuri acasă care au
Identificarea problemei nevoie de îngrijire. Pentru a se asigura că
proiectul în care investește resurse va fi unul de
Identificarea unei probleme specifice și foarte succes, o echipă de voluntari trebuie să aleagă ce
clar definite este primul pas critic spre problemă e mai urgentă și mai importantă și
implementarea cu succes a unui proces de care poate fi abordată de elevi și profesorii lor.
rezolvare a problemei. Strategia de îmbunătăţire
a calităţii serviciilor implică rezolvarea Prioritizarea problemei
problemelor într-o ordine de priorități Matricea priorităţilor este o metoda ce ne va
De ce este important ca problemele să fie ajuta în stabilirea acelei probleme pe care
prioritizate? urmează să o abordeze proiectul nostru. Vom lua
toate problemele pe care le-am identificat și le
Resursele și timpul sunt limitate. Nu pot fi vom prioritiza. Problema cu cea mai mare
rezolvate toate problemele în același timp, de prioritate va fi aceea care apare cel mai frecvent,
aceea eforturile ar trebui focalizate, inițial, pe este cea mai importantă iar abordarea ei de către
cea mai importantă problemă. noi este cea mai fezabilă (stă în puterea noastră
Pentru a câștiga experienţă și a acumula s-o rezolvăm cu resursele pe care le avem la
expertiză în procesul de rezolvare a îndemână).
problemelor, prima problemă pe care ar trebui Stabilirea importanței problemelor va fi realizată
să lucraţi ar trebui să fie una care să poată fi ușor implicând grupul ţintă al proiectului. Implicarea
studiată și rezolvată. Alegeţi o problemă pentru beneficiarilor în acest proces va asigura că vom
care sunt disponibile multe informaţii. găsi problema cea mai importantă pentru
aceștia.
121
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
122
Când formulăm scopul, acesta trebuie:
Să conţină Să nu conţină
Un enunţ clar și concis Elemente măsurabile
Un ideal Conjuncția „și” - desparte 2 scopuri
Un rezultat urmărit pe termen lung Cuvântul „prin” - descrie metoda
Un verb la forma conjunctivă: „să realizeze...” sau un
substantiv verbal: „realizarea...”
este unitatea de măsură a rezultatului. El ne
Întrebări de verificare a scopului:
ajută să vedem cât de aproape am ajuns
Reiese schimbarea pe termen lung din comparativ cu rezultatele anticipate. Pentru a
formularea scopului? determina indicatorul, trebuie să răspundem la
Scopul este clar? Poate fi înţeles de cineva care întrebarea: Cu ce măsurăm rezultatul pe care l-
nu cunoaște proiectul? am stabilit? Exemplu de indicator al rezultatului
– bucată, kilogram, zile (merele se măsoară în
Obiectivele proiectului bucăţi sau kilogram; cursul de instruire se
Imaginaţi-vă că scopul este destinaţia la care măsoară în zile)
doriţi să ajungeți. Obiectivele sunt calea prin Determinarea standardului de performanţă
care ajungeţi la destinaţie. Standardul reprezintă cantitatea unităţii de
Obiectivele sunt pași necesari pentru atingerea măsură. El ne arată care ar trebui să fie valoarea
scopului. Un obiectiv trebuie să fie realizabil, indicatorilor de performanţă pentru a fi siguri că
specific, concret, atins într-o perioadă de timp, am atins rezultatul. De exemplu: 2 mere, 7 zile,
măsurabil. El trebuie să fie în mod logic legat de etc.
problemă și scop. Obiectivul conţine grupul ţintă, Determinarea beneficiarilor
adică grupul de implementare a proiectului. Beneficiarul este persoana în folosul căreia se
Astfel, din formularea obiectivelor trebuie să realizează proiectul. Beneficiarul trebuie descris
reiasă faptul că proiectul își propune atingerea clar în obiectiv pentru a putea fi verificat. De
unor rezultate. exemplu, în programul de finanţare a Asociației
Pentru o construcţie corectă a obiectivului, vă Bucuria Vieții pentru un proiect de prevenire a
propunem un exerciţiu simplu din 7 pași. delincvenţei juvenile, beneficiarii pot fi persoane
Stabilirea rezultatelor. cu vârsta cuprinsă între 12 și 18 ani.
Determinarea timpului necesar pentru
Rezultatul este dovada concretă ca un obiectiv a atingerea rezultatului
fost îndeplinit. Pentru a fi siguri că obiectivul
poate fi îndeplinit, ne stabilim ce rezultate dorim Timpul trebuie să fie exprimat clar, astfel încât
să avem. Rezultatul determină o schimbare, o să se știe în ce interval de timp vom desfășura
îmbunătăţire pe care proiectul a produs-o proiectul. Timpul poate fi exprimat în ore, zile,
asupra beneficiarilor. luni. De exemplu, în programul de finanţare al
Primăriei Oradea proiectul trebuie să se încheie
Întrebarea la care trebuie să răspundem este: cel târziu la 31 decembrie a anului în care a
Care sunt rezultatele pe care dorim să le atingem început proiectul.
la sfârșitul proiectului? Exemplu de rezultat: 1 Scrierea obiectivului
curs de instruire realizat, 1 conferinţă de presă
realizată, o clădire renovată, 20 de mașini Acest pas presupune combinarea informaţiilor
achiziţionate, 16 participanţi la curs care au rezultate din parcurgerea celor 5 pași anteriori.
primit certificat de manager de proiect. Enunţul care exprimă obiectivul trebuie să fie
Determinarea indicatorului de performanţă coerent și clar.
Evaluarea obiectivului
Performanţa este nivelul la care dorim să se
realizeze un rezultat. Indicatorul de performanţă
123
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Pentru a verifica dacă obiectivul este corect trebuie să răspundem la câteva întrebări de verificare:
Ce? Când? Unde? Pentru cine? Obiectiv specific
(Realizarea, elaborarea, reabilitarea...etc.)
Ce cantitate de rezultat voi obţine? Obiectiv măsurabil
Rezultatul pe care ţi l-ai propus poate fi îndeplinit de organizaţia ta cu Obiectiv Abordabil, adică
resursele de care dispune? (persoane, timp, bani)? poate fi atins
Există în realitate posibilitatea să îndeplinești rezultatul pe care ţi l-ai Obiectiv Realist
propus? (ex. dacă îţi propui să călătorești pe planeta Jupiter, chiar dacă ai
persoanele, timpul și banii suficienţi, în realitate nu poţi să faci această
călătorie).
Obiectivul exprimă clar intervalul de timp (în zile sau luni) necesar pentru Obiectiv încadrat în Timp
realizarea sa?
Câte obiective putem avea într-un proiect? Atunci când se definesc beneficiarii direcţi,
persoane fizice, trebuie precizat numărul
E bine de reţinut că un număr mare de obiective
rotunjit al membrilor grupului, vârsta lor (dacă e
nu înseamnă că proiectul este bun. În general se
posibil) și elemente multiple de identificare a
recomandă scrierea unui număr de
grupului, caracteristicile lor comune cât mai
3 obiective SMART într-un proiect. exacte.
Atunci când se definesc beneficiarii direcţi,
DETERMINAREA BENEFICIARILOR/GRUPULUI persoane juridice, trebuie precizat numele
ȚINTĂ complet al acesteia, fără abrevieri (de exemplu
Liceul Teoretic „Nicolae Iorga”) și o scurtă
Grup ţintă - Beneficiari direcţi - Beneficiari descriere a modului în care acestea vor beneficia
indirecţi de pe urma proiectului.
Definirea corectă a acestor categorii de persoane Trebuie precizat numărul rotunjit al
este importantă pentru ca finanţatorul să beneficiarilor direcți. Exagerările vor fi
înţeleagă cine va realiza proiectul și cui i se vor depunctate de finanţator, în plus, din raportul
adresa activităţile din cadrul acestuia, rezultatele final va reieși numărul real al beneficiarilor, deci
lui. ar fi bine să faceți un calcul realist al
Grup ţintă - reprezintă grupul prin intermediul beneficiarilor proiectului vostru de la bun
căruia acţiunea își atinge scopul. El va fi început. Dacă numărul beneficiarilor va fi mai
reprezentat mereu de un singur grup de mare decât numărul prevăzut iniţial, în proiectul
persoane. Atunci când se definește grupul ţintă scris, acest lucru nu reprezintă neapărat un
trebuie precizate următoarele: punct negativ, însă dacă numărul acesta va fi
numărul exact al membrilor grupului, vârsta mult mai mic decât cel prevăzut, asta denotă
lor; lipsa voastră de realism sau de capacitate
elemente de identificare a grupului, organizatorică.
caracteristica lor comună. Beneficiari indirecți - reprezintă segmentul de
Grupul de beneficiari sunt persoanele fizice sau populaţie care beneficiază în mod indirect de
juridice în folosul cărora se produce schimbarea rezultate/efecte, urmare a efectului
urmărită. Categoria beneficiarilor poate fi multiplicativ. El va fi reprezentat mereu de unul
subclasificată în categoria beneficiarilor direcţi sau mai multe grupuri de persoane fizice clar
diferenţiate (să nu existe între ele legătura
și cea a beneficiarilor indirecţi.
directă de tip întreg-parte) sau de persoane
Beneficiari direcţi - reprezintă segmentul de juridice.
populaţie, instituţiile, structurile care beneficiază
în mod direct, nemijlocit de rezultate/efecte. El Atunci când se definesc beneficiarii indirecţi,
va fi reprezentat mereu de unul sau mai multe persoane fizice, trebuie precizat trebuie precizat
grupuri de persoane fizice clar diferenţiate (să numărul rotunjit al membrilor grupului, vârsta
nu existe între ele legătură directă de tip întreg- lor (dacă e posibil), elemente multiple de
parte) sau de persoane juridice. identificare a grupului, caracteristicile lor
comune cât mai exacte și o scurtă descriere a
124
modului în care vor beneficia de pe urma Planul se referă la modalitatea în care proiectul
proiectului. se va desfășura și va rezolva problema.
Atunci când se definesc beneficiarii indirecți, Descrieţi activităţile, oferiți informații asupra
persoane juridice, trebuie precizat numele obiectivelor proiectului, asupra numărului de
complet al acesteia, fără abrevieri și o scurtă activităţi pe care le veţi face într-o perioadă de
descriere a modului în care vor beneficia de pe timp, câte întâlniri cu câţi membri ai grupului
urma proiectului. ţintă etc. Asiguraţi-vă că nu vă asumați lucruri
care nu pot fi îndeplinite. Activitățile pot fi
Dat fiind că nu aveţi controlul direct asupra
împărțite în subactivități, pentru simplificarea
acestei categorii de beneficiari, gradul de
procesului și pentru claritatea proiectului.
aproximare poate fi mai ridicat în cazul acestora.
Precizarea cât mai multor elemente de Activităţile trebuie să fie bine definite, trebuie să
identificare a grupului, precum și descriere rezulte din obiective și să ducă la îndeplinirea
modului în care grupul va beneficia de pe urma lor. Ele trebuie să includă implementarea
proiectului, arată însă că știţi exact cui vreţi să vă efectivă; locul de desfăşurare; resurse;
adresaţi, cine vreţi să beneficieze de pe urma metodologie; persoane responsabile; mod de
proiectului vostru. evaluare.
PLANUL DE ACTIVITATE
CE Care vor fi activităţile principale în cadrul proiectului?
CUM Metodele și tehnicile de lucru. Alegerea metodelor trebuie să se bazeze pe o serie de
principii, cum ar fi:
Realizarea unei acoperiri maxime a populaţiei țintă.
Obţinerea unei eficienţe maxime cu privire la obiectivele alese.
Realizarea acestora cu cel mai mic cost relativ posibil.
Revizuirea alternativelor având în vedere principiile etice ce trebuie să ghideze
intervenţiile.
Planificarea intervenţiei, analizarea resurselor materiale şi umane aflate la dispoziţie.
UNDE Locul de desfășurare al fiecărei activități
CÂND Perioada de desfășurare a proiectului și principalele termene cheie
CU CE Resurse umane, materiale, logistice
CÂT DE BINE Evaluare
7 paşi în scrierea activităţilor Pasul 6: Identificaţi de cât timp aveţi nevoie, cine
este responsabil pentru fiecare activitate.
Pasul 1: Identificați rezultatele pe care le aveţi la
fiecare obiectiv. Fiţi atenţi căci acestea pot fi mai Pasul 7: Revizuiți planului de acțiune. Vor duce
multe atât la nivel de individ cât și la nivel de activităţile la realizarea rezultatelor? Activităţile
organizaţie. și rezultatele duc la realizarea obiectivelor?
Pasul 2: Identificaţi cel puţin un indicator Subliniaţi trăsăturile inovatoare care pot fi
măsurabil pentru fiecare rezultat. Indicatorii fac considerate distincte faţă de altele. De câte ori
rezultatele observabile. Ei descriu rezultatele în este posibil, folosiţi anexe pentru a da detalii,
termeni măsurabili și includ deseori numere informaţii suplimentare și informaţii pentru o
şi/sau procente. analiză în amănunt. Aceste tipuri de informaţie,
deşi necesare cererii, dacă sunt incluse în plan,
Pasul 3: Scrieţi rezultatele aşteptate, într-un
pot îngreuna lecturarea acestuia. Anexele oferă
tabel, cuprinzând și indicatorii identificaţi.
cititorului un acces imediat la detalii dacă sau
Pasul 4: Identificaţi activitatea / activităţile care când clarificarea unei idei sau concluzii este
duc la realizarea rezultatului. Specificaţi în mod necesară. Orare, planuri de lucru, activităţi,
clar procesul sau seria de evenimente care duc la metodologii, acte juridice, date autobiografice,
realizarea ei. scrisori de recomandare și aprobări sunt
Pasul 5: Identificaţi resursele de care aveţi exemple de anexe.
nevoie pentru a îndeplinii activitatea. EVALUAREA
125
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Evaluarea are doua părţi: a produsului și a precizările din „Ghidul solicitantului” și alte
procesului. documente de sprijin trebuie citite cu foarte
mare atenție.
Evaluarea produsului oferă rezultate care pot fi
atribuite proiectului, precum și măsura în care CONTINUARE / SUSTENABILITATE
proiectul şi-a atins obiectivele.
Întrebările la care trebuie să răspundeţi în acest
Evaluarea procesului arată cum a fost condus capitol sunt următoarele:
proiectul, în legătură cu planul de acţiune stabilit Ce se va întâmpla cu proiectul după
și cu eficienţa diverselor activităţi din plan. încheierea activităţilor propuse?
Evaluările pot fi conduse de un membru din Cum se va manifesta impactul proiectului
interiorul organizaţiei, de o firmă de evaluare după ce acesta s-a încheiat?
sau de amândoi. Trebuie precizată durata S-au creat sau sunt posibilităţi de
necesară pentru evaluare, cum va fi distribuit identificare a altor resurse pentru continuarea
feedback-ul în cadrul grupului ţintă, și un proiectului??
program pentru revizuire și comentarii asupra Cum va fi administrat proiectul după ce se
acestui tip de comunicare. Planurile de evaluare încheie activităţile finanţate (unde este cazul)?
se pot realiza la începutul, mijlocul sau sfârşitul Cum vor continua activitatea persoanele
proiectului. implicate?
De ce e nevoie de un proces de evaluare? Din punct de vedere financiar, finanţatorii
doresc să ştie cum veţi asigura finanțarea
Cum veţi şti dacă aţi obţinut impactul dorit? proiectului după ce se termină fondurile primite
Dacă aţi făcut treabă bună, tot ce trebuie să faceţi de la ei. Ei doresc să ştie dacă este cazul să
este să descrieţi informaţiile adunate pentru a investească în proiectul vostru. Pentru a nu le da
vedea cât de mult v-aţi îndeplinit scopul. Veţi impresia că banii lor vor fi aruncaţi pe geam,
ţine evidenţa telefoanelor primite? Îi veţi pune trebuie să le oferiţi perspective de viitor
pe voluntari să ţină un jurnal al orelor lucrate? Îi palpabile. De aceea este cazul să vă gândiţi la o
veţi mai consilia pe beneficiari la şase luni după strategie de finanţare pe termen lung.
ce au părăsit programul pentru a vedea cum
stau? Din punct de vedere instituţional trebuie să
arătaţi dacă organizaţiile implicate în proiect vor
BUGETUL mai avea dispoziţia și resursele (umane,
Ce este un buget? Un buget este un plan materiale) de a continua proiectul. Nu trebuie să
financiar al unui proiect. Un astfel de lăsaţi impresia că nu vă interesează prea mult, în
document trebuie să includă o preconizarea a timp, ce se va întâmpla cu problema pe care
cheltuielilor și a veniturilor legate de proiect. El încercaţi să o rezolvaţi, ce se va întâmpla cu
reprezintă un document a cărui fezabilitate nevoile grupului ţintă. Interesul vostru faţă de
depinde de susţinerea din partea unui finanţator problema abordată trebuie să fie cu bătaie lungă,
sau a unui partener. mai lungă decât durata acestui proiect punctual.
Ce trebuie să conţină un buget? Puteţi și trebuie să arătaţi care vor fi efectele pe
planul financiar pentru toată durata termen lung ale proiectului vostru, impactul pe
proiectului, inclusiv contribuţiile în natură, care îl va avea și dincolo de perioada de
contribuţiile beneficiarilor și ale organizaţiei, desfășurare/pentru care aţi semnat contractul
fondurile cerute/furnizate de către donatori. de finanţare. Schimbarea pe care o aduce
o scurtă descriere a modului cum vor fi proiectul vostru nu trebuie să fie trecătoare.
gestionate fondurile în cadrul organizaţiei, banca Dacă ulterior derulării proiectului se va reveni la
folosită, sistemul de raportare financiară, situaţia problematică anterioară, proiectul nu şi-
persoana responsabilă cu contabilitatea în a atins cu adevărat scopul.
cadrul organizaţiei Găsiți mai jos două exemple de proiecte antidrog
de ce sumă este nevoie și cum va fi alocată derulate la nivel de liceu, care au participat la
această sumă. Concursul de proiecte antidrog „Împreună”.
Pentru că, cel mai probabil, proiectele voastre nu Concursul este organizat de 14 ani de Ministerul
vor dezvolta această componentă prea mult, nu Educației Naționale și reunește la etapa finală
voi insista cu ea. În cazul în care depuneți o echipe de patru elevi și un profesor de liceu, câte
cerere de finanțare, capitolul „Buget” este unul una din fiecare județ, câștigătoare ale etapei
dintre cele mai importante, de aceea toate județene.
126
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
elevilor cu privire la efectele negative pe care drogurile le pot avea asupra adolescenților, însă, un grad la
fel de înalt de importanță îl deține și promovarea activităților la care un tânăr poate participa, activități ce
au ca scop demonstrarea faptului că alegerile stau în mâinile noastre, iar alternativele pot fi sănătoase și
distractive.
Prima parte, „Împreună Antidrog”, se constituie ca etapa informării elevilor, a conștientizării acestora cu
privire la consumul de astfel de substanțe și a efectelor negative ce pot să apară. Prin această primă etapă,
echipa de proiect a prezentat într-un modul teoretic non-formal conceptul după care se ghidează și si-a
promovat viitoarele activități.
A doua parte a proiectului, „Pariu cu viața!”, pune un foarte mare accent pe alternativele la care tinerii pot
apela, venind înaintea acestora cu soluții reale, constituite în modulul practic al proiectului. Fiecare
activitate este detaliată mai jos.
5.1. Sesiuni de informare
În cadrul acestor sesiuni, echipa de proiect a prezentat elevilor Colegiului Național „Octavian Goga”
informații despre tipurile de droguri existente și efectele fizice și psihice ale acestora asupra corpului
uman. Pentru ca prezentarea să aibă un impact și mai puternic la nivelul grupului țintă, ni s-a alăturat și
consilierul școlar, care a dus impactul informațiilor noastre la bun sfârșit. La începutul sesiunilor au fost
aplicate chestionare legate de cannabis și alcool, elevii îmbunătățindu-și și clarificându-și astfel
cunoștințele despre aceste substanțe.
5.2. Concursul de artă
Această activitate a avut la scop Tragerea unui semnal de alarmă cu privire la pericolele consumului de
droguri și combaterea consumului acestora cu ajutorul artei. S-au strâns aproximativ 40 de creații
artistice pe teme antidrog.
5.3. Premiem și expunem creativitatea!
Prin această activitate, echipa de proiect a promovat potențialul creativ și talentul elevilor, în raport cu
tema ALTERNATIVA DROGULUI. Activitatea a avut ca scop crearea unei situații pentru ca elevii să se
poată imagina în rolul de consumator, urmând ca, prin desenele lor, să încerce să depășească acest stadiu,
propunând diferite soluții. Conceptual, putem spune că arta reprezintă, la fel ca și substanțele cu
proprietăți psiho-active, o modalitate de evadare. La finalul campaniei, 3 dintre cele mai reprezentative
creații au fost premiate cu cărți.
5.4. Dezbatem pe antidrog
Prin aceasta activitate, echipa de proiect, împreună cu 2 voluntari, a organizat o dezbatere demonstrativă
pe tema alcoolului și a canabisului, sub privirile atente ale elevilor care au fost atrași de această activitate
și sub îndrumarea doamnei profesor Paua Ciucur. Activitatea a avut scopul de a expune o alternativă la
consumul drogurilor, și anume dezbaterea și oratoria, hobby-ul principal al echipei de proiect.
5.5. Muzica e o alternativă
Echipa de proiect a ales ca într-o seară de vineri să organizeze un concert acustic, susținut de un elev
talentat al liceului nostru, în cea mai frecventată cafenea a generației noastre. Concertul s-a bucurat de un
mare succes și a avut scopul de a oferi o alternativa directă a substanțelor dăunătoare, bucurând publicul
prin ambianța relaxantă care a fost creată. Spre mirarea echipei de proiect, atunci când scopul concertului
a fost prezentat, înainte de începerea acestuia, am primit un feedback pozitiv și foarte multă susținere din
partea publicului.
5.5. Marea Hămăceală
Aceasta activitate s-a desfășurat în cel mai mare parc din județul Sibiu, parcul „Sub Arini”. Această
activitate s-a bucurat de finanțare de 1000 de lei din partea programului YouthBank și de ajutor din
partea Primăriei Sibiu și a brandului Minor Swing. Cu ajutorul finanțării și al Primăriei, activitatea s-a
bucurat de un mare succes. În cadrul festivalului, am organizat ateliere de teatru, decorațiuni hand-made,
tatuaje cu hena și, activitatea principală, bălăngănitul în hamace agățate în natură. Datorită acestor
activități, am reușit să aducem comunității sibiene și mai multe alternative drogurilor și ne-am bucurat o
dată cu participanții de succesul festivalului. Brandul Minor Swing ne-a închiriat 15 hamace, de care
comunitatea sibiană s-a bucurat de-a lungul festivalului.
128
5.6. Sibiu Plays
În cadrul Teatrului pentru copii și Tineret GONG, liceeni sibieni au avut ocazia de a participa în cadrul
Programului de Teatru „Sibiu Plays!’’, o activitate benefică pentru dezvoltarea fiecărui tânăr și o
alternativă pozitivă a drogurilor și nu numai. „Sibiu Plays!” este despre prietenie, muncă în echipă și
teatru.
6. Buget:
Bugetul proiectul a fost asigurat din diferite parteneriate, sponsorizări, dar și organizarea activităților de
autofinanțare (vânzări de bilete în cadrul concertului). Mai jos sunt detaliate liniile bugetului:
Finanțări Suma/materialele
Parteneriate (biblioteca liceului) 3 cărți
Finanțare Youthbank 1000 lei
Autofinanțare 50 lei
7. Evaluare:
Organizarea unor sesiuni de follow-up, la care au participat voluntarii și organizatorii proiectului. Aceste
sesiuni sunt menite să ne ofere o viziune asupra întregii desfășurări a proiectului, cât și un feedback. S-a
realizat și o analiză SWOT pentru a clasifica punctele forte și punctele slabe, care vor ajuta la
îmbunătățirea unei ediții viitoare a proiectului. Analiza SWOT, realizată de către echipa de proiect,
împreună cu voluntarii, s-a detaliat mai jos:
Puncte tari Puncte slabe Oportunități Amenințări
- folosirea metodelor de - neobținerea - elevii s-au arătat - lipsa de fonduri
acțiune și a activităților autorizației de susținere interesați de activitățile ce pentru edițiile
nonformale a sesiunilor în anumite prezentau caracter de viitoare
licee educație nonformală
8. Sustenabilitate și impact:
Organizarea repetată a proiectelor antidrog va duce la conștientizarea din partea tinerilor în legătură cu
gravitatea situației cu care ne confruntăm la ora actuală și astfel va ajuta la sensibilizarea acestora,
ajungând la o diminuare a consumului de droguri.
Prin promovarea luptei antidrog, alți tineri vor prelua această inițiativă, alăturându-se acestui proiect.
PROIECTUL 2: ALTFEL, DAR LA FEL CA TINE
Proiectul a fost implementat de o echipă de elevi și profesori de la Colegiul Naţional „Gheorghe
Vrănceanu” Bacău, în perioada septembrie 2011 – mai 2012.
Scopul proiectului: Implicarea unui număr cât mai mare de tineri, reprezentanți ai autorităților locale în
lupta împotriva consumului de produse noi cu proprietăți psihoactive denumite generic etnobotanice.
Obiectivele proiectului:
Organizarea unui concurs de prevenire a consumului de etnobotanice la nivelul claselor a VI-a din 4
școli generale din județul Bacău.
Organizarea unui flashmob la nivelul Municipiului Bacău în vederea promovării unui stil de viață
sănătos.
Extinderea activităților pro-viață în afara județului Bacău cu scopul de a informa un număr cât mai
mare de persoane cu privire la efectele nocive ale consumului de etnobotanice, droguri și tutun.
Extinderea activităților pro-viață în afara județului Bacău cu scopul de a informa un număr cât mai
mare de persoane cu privire la efectele nocive ale consumului de etnobotanice, droguri și tutun.
Grup țintă:
Elevii din 9 școli generale și 10 licee din Municipiul Bacău (6 școli generale din mediul urban, 3 școli
generale din mediul rural).
Beneficiari:
Direcți : 1540 elevi, 10 reprezentanți ai autorităților locale, 5 ONG-uri
129
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
130
Glosar
Adicție Dependență, consum compulsiv de substanță, deseori însoțit de creșterea treptată a
dozelor, diminuarea sau abolirea sentimentului de control asupra consumului care
persistă în ciuda efectelor negative pe care consumul le exercită în viața
consumatorului și a celor din jur.
Alcool Etanol, substanță psihoactivă obținută prin fermentarea zaharurilor. Efect
sedativ/hipnotic, deși la doze mici are efect stimulant, euforizant prin diminuarea
sistemelor de auto-control. La doze mari, poate produce comă și deces, mai ales
atunci când este asociat cu alte sedative (benzodiazepine, opiacee). Statutul său legal
variază, cu unele țări controlând strict producția, vânzarea și distribuția din motive
religioase sau economice și de sănătate.
1 UNITATE de - 10 grame de alcool pur. Aproximând, 1 UNITATE de alcool se
regăsește într-o bere de 330 ml sau 1 pahar de vin sau un shot de tărie
Consum riscant de - un nivel de consum sau tipar de consum care nu pune probleme
în prezent, dar este probabil să determine consecințe negative pentru sănătate în
viitor, dacă acest nivel este continuat. Poate fi asemănat altor comportamente care
pun la risc sănătatea (de exemplu, consumul ridicat de zahăr sau sare).
Consum nociv de - un tipar de consum de alcool care deja produce daune sănătății
fizice sau psihice
Alcoolic Termen vechi, neutilizat în prezent în literatura de specialitate, care descrie o
persoană cu probleme (în general severe, cronice) legate de consumul de alcool. A
fost abandonat din cauza lipsei sale de precizie și a faptului că a ajuns să aibă o
conotație negativă.
Alcoolicii Metodă de intervenție de tip self-help (auto-ajutor), nemediată de un profesionist, în
Anonimi care foști și actuali consumatori se întâlnesc pentru a se susține reciproc în
atingerea abstinenței văzută ca unic obiectiv posibil. Are la bază modelul de boală al
dependenței de alcool. Recuperarea este văzută ca un proces care parcurge 12 pași
distincți care reprezintă tot atâtea etape prin care consumatorul trebuie să treacă
pentru a se vindeca. Are o componentă spirituală puternică, ceea ce poate constitui
un obstacol pentru unii consumatori. Există și alte grupuri de auto-ajutor, cu filosofii
diferite, cum ar fi Crucea Albastră, prezent și în România.
Alcoolism Termen introdus în secolul 19, marchează primele eforturi de înțelegere a
consumului problematic de alcool într-o manieră obiectivă, științifică. A fost
abandonat în favoarea unei viziuni dimensionale asupra acestui fenomen (consumul
ca un continuum de severitate pornind de la mic spre mediu și mare), față de viziune
categorică a termenului de alcoolism (cineva este sau nu este alcoolic). În plus,
termenul a căpătat nuanțe peiorativ-derogatorii.
Alunecare Episod scurt de reluare a consumului, după care se revine la starea anterioară de
abstinenţă. Apare ca urmare a unei situații de mare risc care nu a fost gestionată
adecvat (sau au lipsit abilitățile necesare pentru a-i face față). Există un risc foarte
mare de evoluție spre recădere. Pentru a preveni această evoluție, beneficiarii își
construiesc un plan de urgență.
Ambivalență Stare frecvent întâlnită în rândul consumatorilor problematici de substanță, în care
persoana este în același timp conștientă de efectele pozitive ale substanței, cât și de
consecințele negative ale consumului, neputându-se hotărî să ia o decizie privind
oprirea/scăderea consumului. Persoana ambivalentă reacționează negativ la orice
sugestii în acest sens venite din exterior, care amenință schimbarea stării de fapt. De
aceea, o modalitate de a angaja în discuție o persoană ambivalentă poate fi evaluarea
avantajelor pozitive ale consumului.
Amfetamine Clasă de substanțe cu proprietăți stimulante ale sistemului nervos central.
Administrate oral, prin prizare sau, mai rar, injectare. Efectele includ tahicardie,
scăderea apetitului și a nevoii de somn, agitație, hipervigilență, midriază,
131
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
133
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
134
unor factori de mediu (oameni, locuri, lucruri) sau stări interne (gânduri, emoții,
amintiri) care au fost asociați consumului (condiționări).
Presiunea Acțiunea exercitată de un grup (adesea grupul de egali) în sensul reluării
grupului consumului de către o persoană care a devenit abstinentă sau a decis o altă
schimbare care îl pune în opoziție cu valorile grupului. Poate fi directă (îndemnuri
verbale, oferire spre consum) sau indirectă (atunci când consumatorul se simte
exclus și consumă pentru a scăpa de senzația că toți îl judecă negativ sau că face notă
discordantă cu ceilalți).
Prevenirea O abordare psiho-educaţională care vizează schimbarea comportamentală. O
recăderilor metodă de intervenție în cazul dependențelor. În Prevenirea Recăderilor, training-ul
abilităţilor are drept scop atingerea de către participanţi a următoarelor obiective:
înţelegerea recăderii ca un proces; identificarea situaţiilor de mare risc, identificarea
şi punerea în aplicare a strategiilor de a face faţă acestora; identificarea şi punerea în
aplicare a strategiilor de a face faţă craving-ului/poftei; implementarea unor planuri
de minimizare a consecinţelor negative în caz de alunecare (accident); rămânerea în
forma de tratament aleasă chiar și după producerea unei recăderi; crearea și
punerea în practică a unui stil de viaţă mai sănătos.
Recădere Reprezintă reluarea consumului de substanţă după o perioadă de atingere și
menținere a abstinenţei. Apare în urma unui episod de alunecare care nu a putut fi
gestionat adecvat. De obicei, recăderea se asociază cu revenirea simptomatologiei
caracteristică dependenței.
Schimbare În modelul transteoretic al schimbării, persoana care realizează voluntar o
(stadiile) schimbare trece prin mai multe etape, pe măsură ce devine tot mai angajat în
procesul de schimbare și își rezolvă starea de ambivalență. Aceste stadii sunt, în
ordine, precontemplare, contemplare, pregătire, acțiune, menținere. În oricare
stadiu este posibilă recăderea, eveniment care îl readuce pe consumator în starea de
ambivalență și în situația de a contempla schimbarea sau de a menține consumul.
Totuși, această reciclare nu este o revenire la situația inițială, întrucât consumatorul
a acumulat informații în timpul procesului de schimbare și, mai ales, cel de recădere.
Sevraj (sindrom Un set de semne și simptome caracteristice care apar la oprirea consumului sau
de întrerupere/ scăderea dozelor de substanță consumată. Sevrajul este o condiție asociată
abstinență) dependenței. Durata sa este limitată în timp, în paralel cu perioada necesară
dezintoxicării. În mod obișnuit, manifestările sevrajului sunt de sens opus
manifestărilor din intoxicația acută cu aceeași substanță.
Situații de Situații care pun în pericol sentimentul de control al persoanei care a realizat o
(mare) risc schimbare, creând condițiile pentru alunecare/recădere. Majoritatea au de a face fie
cu presiunea grupului, fie cu stările emoționale negative sau conflictele interpersonale.
Consumatorii sunt instruiți fie să le evite, fie să aibă pregătite strategii active de a le
face față.
Stres Răspunsul unui organism viu la condiții de mediu.
Toleranță O scădere a intensității efectelor unei substanțe consumate în cantități mari și pe
perioade lungi de timp. Pentru a lupta împotriva instalării toleranței, consumatorul
poate recurge la creșterea dozelor administrate sau recurge la o cale de
administrare mai eficientă (de exemplu, trece de la inhalare/prizare, la injectare).
Toleranța este o marcă a dependenței.
135
Prevenirea consumului de droguri la adolescenți prin intervenții active în școală
Bibliografie
***, Raport național privind situația drogurilor. 2016. România. Noi evoluții și tendințe, Agenția Națională
Antidrog, București, 2016
Abraham P., Cicu G., Podaru D., Moldovan A.M., Prevenire și consiliere antidrog, Editura Ministerului
Administraţiei și Internelor, 2004
American Psychiatric Association: Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fifth Edition.
Arlington, VA, American Psychiatric Association, 2013
Carroll, K.M., O abordare cognitiv-comportamentală în tratamentul dependenţei de cocaină. Manual de
terapie pentru dependenţa de droguri, Editura Detectiv, Bucureşti 2007
Cicu G., Georgescu D., Moldovan A.M., Concepte de bază privind tulburările datorate consumului de
substanțe, Agenția Națională Antidrog, București, 2007
Edwards G, Marshall EJ, Cook C, The treatment of drinking problems: a guide for the helping professions,
Cambridge University Press, 1997
Hendershot et al. Relapse prevention for addictive behaviors Substance Abuse Treatment, Prevention, and
Policy, 2011
Honey, P., Mumford, A. (2006) The Learning Stiles Questionnaire 80-item version
Hriscu E., Ioan M., Prevenirea recăderilor în tulburările legate de consumul de substanțe. Ghid practic
pentru profesioniștii din domeniul sănătății, Editura Medica, București, 2004
http://www.who.int/substance_abuse/terminology/who_lexicon/en/
https://www.drugabuse.gov/publications/research-reports/prescription-drugs/glossary
Lowinson JH, Ruiz P, Millman RB, Langrod JG, Substance Abuse. A comprehensive textbook,
Williams&Willkins 1997
Marlatt, G. A., Prevention Action Plan for Alcohol Related Problems, California Health Research Foundation,
San Rafael, 1985
McClelland, D., Burnham, D., Power is the Great Motivator, Harvard Business Review, 1977, 2001.
Miller W.R., Rolnick, S, Interviul motivaţional. Pregătirea pentru schimbare, Editat de Agenţia Naţională
Antidrog, Bucureşti, 2005
Miller WR, TIP 35: Enhancing Motivation for Change în Substance Abuse Treatment, U.S. Department of
Health and Human Services, Center for Substance Abuse Treatment, 1999
Miller WR, Wilbourne PL (2002), Mesa Grande: a methodological analysis of clinical trials of treatments for
alcohol use disorders, Addiction 97, 265-277
Prelipceanu D, Voicu V (eds.) Abuzul și dependența de substanțe psihoactive. Manual pentru studenții la
medicină și medicii rezidenți psihiatri, Infomedica, București, 2004
Szapocznik, J., Hervis, O., Schwartz, S., Terapie strategică de familie de scurtă durată pentru adolescenţii
consumatori de droguri. Manual de terapie pentru dependenţa de droguri, Editura Detectiv, Bucureşti,
2007
Tortosa E. M., Rebolleda E. C., Suport de curs Prevenirea recăderilor, București, 2007
U.S. Department of health and human services, Brief Interventions and Brief Therapies for Substance Abuse,
U.S. Department of health and human services, Enhancing Motivation for Change în Substance Abuse
Treatment, 1999
Ward T., Melser J., Yates P. M., Reconstructing the Risk–Need–Responsivity model: A theoretical elaboration
and evaluation, Aggression and Violent Behavior 12 (2007) 208–228
World Health Organization. Alcohol în the European Union. Consumption, harm and policy approaches.
WHO Geneva, 2012
World Health Organization. WHO expert committee on problems related to alcohol consumption. WHO
Geneva, 2007
Yates, P., Prescott, D.S., Building a better life: a good lives and self-regulation workbook, The Safer Society
Press, Bramndon, Vermont, 2011
136