Sunteți pe pagina 1din 13

MECANIZAREA AGRICULTURII

Profesor coordonator: Sef lucr. dr. Dragulin Marian


Studenti:Maeer Andreea
Rusen Costin
Anul I- Grupa II
Mecanizarea agriculturii ca aspect general

De-a lungul dezvoltarii omenirii, o principala ramura a activitatii economice a fost


reprezentata de agricultura. Cercetarile in domeniul agricol au jucat un rol deosebit de
important in scopul cresterii productiei si in exploatarea cat mai rationala a resurselor
existente, in situatia in care populatia planetei este intr-o continua crestere iar fondul
agricol exploatat este limitat si cu tendinte clare de deteriorare.
In contextul acesta, mecanizarea agriculturii a jucat si continua sa joace un rol
fundamental din punct de vedere tehnic, economic si social, in special in tarile puternic
industrializate, ea oferind posibilitati substantiale de reducere a costurilor, de crestere a
calitatii lucrarilor, precum si de creare de noi produse in special in domeniul energetic.
Un alt aspect important este cel legat de consumul de energie pentru producerea si
prelucrarea produselor agricole. Este unanim recunoscut faptul ca in momentul actual
procesele din agricultura sunt mari consumatoare
de energie si creeaza prejudicii mediului fapt ce a
condus la cautarea unor metode alternative de
lucru si a determinat orientarea cercetarilor catre
optimizarea consumurilor energetice si reducerea
impactului negativ asupra resurselor naturale (apa,
sol, aer).
Toate firmele producatoare de masini agricole
investesc azi foarte mult in cercetare si dezvoltare
de noi produse care sa atinga aceste obiective si care sa fie in acelasi timp viabile din
punct de vedere economic.
Daca in urma cu 20 de ani cercetarile in domeniul tractoarelor si masinilor agricole
erau axate exclusiv pe dezvoltarea de solutii constructive mecanice si eventual electrice,
azi totul se invarte in jurul elementelor hidraulice, electrotehnice, electronice si mai nou a
in domeniul computerelor si a softurilor de proces.
Nu intamplator se vorbeste azi de „Agricultura de Precizie” (Precision Farming) si mai
nou de „Agricultura Inteligenta” (Smart Farming).
Odata cu dezvoltarea sistemelor informatice, a tehnologiilor de comunicatii si a
extinderii lor pentru utilizare pe scara larga, era computerelor si a informatizarii in
agricultura are toate drumurile deschise. Conceptul de „agricultura de precizie presupune
reglarea intrarilor in sistemul agricol (seminte, ingrasaminte, pesticide) in asa fel incat sa
se distribuie unde e nevoie exact cat e nevoie atunci cand e nevoie.
Masurarea diferitilor parametrii de lucru prin senzori si traductori, analiza informatiilor
primite prin intermediul sistemelor informatice si softurilor specifice si trimiterea
comenzilor pentru modificarea altor parametrii pe tractoare si masini agricole au creat
sistemul de „Smart farming”.
Intr-o singura fraza pe care o poate intelege aproape oricine putem spune ca
mecanizarea agriculturii inseamna ceva de viitor, ceva ce odata cu aparitia ei, face mai
usoara viata celor care practica activitatea in domeniu ajutandu-i in orice etapa.
Mecanizarea reprezinta executare cu mijloace tehnice mecanice a lucrarilor in
agricultura. Executarea mecanizata a lucrarilor agricole nu este facultative;fara
mecanizare nu poate fi realizata productia agricola. Gradul de mecanizare si nivelul
mecanizarii pot fi diferite . Mecanizarea agriculturii asigura cponditii favorabile pentru
culturile de camp si pune la dispozitie tehnologii adecvate. Prin mecanizare este
asigurata cresterea nivelului caitativ genereal al productiei,prin precizie,promptitudine si
reducera pierderilor.
Mecanizarea agriculturii influenteaza favorabil activitatea omului,prin eliminarea
eforturilor mari si a lucrarilor stresante,prin cresterea productivitatii muncii,reducerea
timpului de lucru si configurarea optima a programului de lucru

Scopul si utilitatea mecanizarii agriculturii

Avantajele sunt imense din toate punctele de vedere. Utilizatorul introduce in computer
parametrii de lucru, iar acesta monitorizeaza procesele si prin intermediul actuatorilor
executa reglarile necesare. Se primesc in timp real sau centralizat informatii complete si
corecte privind suprafata prelucrata, consumurile de combustibil, samanta, fertilizati,
pesticide etc, sau cantitatile recoltate la masinile de recoltat produse agricole.
Un pas important in dezvoltarea tehnologiilor de mecanizare a constituit utilizarea
comunicatiilor prin sateliti in aplicatii agricole cu ajutorul GIS ( Geographic Information
System ) si GPS (Global Positioning System). Corelarea pozitiei masinilor si a
tractoarelor cu reglarile instatanee existente in computerele de proces a dezvoltat intr-un
ritm accelerat precizia de lucru si calitatea lucrarilor executate. Cu aceste sisteme, azi
stim exact cat este necesarul de macroelemente de ex. si cat s-a fertilizat pe un metru
patrat, cat s-a erbicidat iar mai tarziu cat s-a recoltat exact in aceeasi pozitie.
Masurarea diferitilor parametrii de lucru prin senzori si traductori, analiza informatiilor
primite prin intermediul sistemelor informatice si softurilor specifice si trimiterea
comenzilor pentru modificarea altor parametrii pe tractoare si masini agricole au creat
sistemul de „Smart farming”.
Exemplele sunt extrem de numeroase, toate marile firme constructoare de tractoare si
masini agricole aducand un aport propriu la dezvoltare acestor sisteme. Din dezvoltarea
tractoarelor si a masinilor inteligente au aparut insa si incompatibilitati la formarea
agregatelor in sensul ca un anumit tractor de la firma X nu poate sa lucreze din punct de
vedere al softului de operare cu o masina construita de firma Y. Pentru a elimina acest
neajuns a fost dezvoltat sistemul ISOBUS prin care tractoarele si masinile agricole
indiferent de producator sunt compatibile intre ele si pot fi controlate si comandate de pe
un singur terminal situat in cabina de conducere. Sistemul ISOBUS (ISO=International
Organization for Standardization) se bazeaza pe comunicarea dintre elemente in modul
CANBUS (CAN = Controller Area Network). Datele obtinute sunt stocate si se pot
descarca pe computerul de la birou, fiind usurata foarte mult actvitatea de conducere a
fermei.
Performanţele agricole sunt in stransă concordanţă cu dotarea agriculturii. In ţările cu
venituri scăzute sunt cele mai mici consumuri de ingrăşăminte la hectar, precum şi cele
mai slabe dotări tehnice, cum ar fi numărul de tractoare. In ţări ca Ruanda sau Uganda se
foloseau intre 200 şi 400 de grame ingrăşăminte la hectar, spre deosebire de ţări
dezvoltate, ca Belgia, ce folosesc peste 400 de kilograme la hectar! Din punct de vedere
al numărului de tractoare la 100 de hectare teren arabil, in ţările slab dezvoltate erau, in
medie, 60 tractoare la 100 ha teren arabil, iar in ţările dezvoltate, peste 400! In Marea
Britanie se inregistrau in 1998, 1484 de tractoare la 1000 de muncitori agricoli (mai mult
de un tractor pe muncitor), in timp ce in ţările subdezvoltate, in jur de 3. Pentru foarte
multe ţări se inregistrează sub 1 tractor la 1000 de lucrători agricoli, ceea ce reflectă in
foarte mare parte cauzele inapoierii agriculturii din aceste ţări.
Peste 3 miliarde de oameni trăiesc in zonele rurale, iar peste 70% din populaţia săracă
a lumii este angajată intr-o agricultură de subzistenţă. De aceea, o agricultură mai
dinamică este esenţială pentru a reduce sărăcia, mai ales in acele ţări al căror export
depinde in mare măsură de exportul de produse agricole. In ciuda faptului că la nivel
mondial producţia agricolă este suficientă pentru a hrăni intreaga populaţie a
globului, ţările in dezvoltare, care deţin cea mai mare parte a populaţiei lumii, nu sunt
cei mai mari producători de hrană ai lumii. Conform datelor FAO, doar cateva ţări au un
consum caloric ce se situează la nivelul cerinţelor. Cele mai multe dintre ele, in special
din Africa sub-sahariană şi Asia de Sud,se situează sub limită (Mozambic 77%, Angola
80%, Etiopia 71%).
Performanţele slabe inregistrate de agricultură se datoarează caracteristicilor acesteia
in ţările slab dezvoltate. Se apreciază că dezvoltarea agriculturii in ţările sărace urmează
etape distincte. Ea este, mai intai, o agricultură de subzistenţă, caracterizată prin faptul că
se produce pentru autoconsum. Scopul principal al agricultorilor este supravieţuirea,
asigurarea minimului de hrană. Este o agricultură de o productivitate foarte scăzută şi este
caracteristică celor mai sărace ţări. In a doua fază, este o agricultură ce produce pentru
autoconsum, dar şi pentru piaţă. Apare noţiunea de profit din agricultură şi reprezintă
inceputul procesului de comercializare a produselor agricole. In cel de-al treilea stadiu,
scopul principal al agriculturii este comercializarea produselor, maximizarea profiturilor.
Astfel de evoluţie in modificarea orientării agriculturii este denumită „Revoluţia Verde”
(Green Revolution).
Cateva dintre avantajele obtinute prin dezvoltarea Agriculturii inteligente sunt:
 autoconducere a agregatelor sau a masinilor autopropulsate prin GPS
 mentinerea automata a unei forte de aderenta prestabilita
 modificarea aadmincimii de lucru in timp real la lucrarile solului in functie de cantitatea
de resturi vegetale existenta la suprafata
 modificarea aadmincimii de lucru in timp real la semanat si plasarea semintelor in zona
cu umiditatea optima
 detectarea plantelor si a buruienilor si distingerea lor
 corelarea automata a vitezei de deplasare in functie de necesitati (debit de material, grad
de coacere, desimea plantelor etc)
 monitorizare si controlul pentru fiecare duza in parte la tratamente fitosanitare
 optimizarea umplerilor si managementul resturilor de solutie la tratamente fitosanitare
Pentru exemplificarea aplicatiilor trecute in revista au fost selectate doar cateva noutati
prezentate la expozitia AGRITECHNIKA de la HANOVRA din noiembrie 2011.

Un om cu doua tractoare sau,sistem de conducere in conexiune Guide Connect


“Electronic Drawbar”

Reprezinta un sistem in care un tractor in camp


urmeaza in mod automat un alt tractor de conducere ce
se deplaseaza in fata. Cele doua vehicule comunica
prin radio si sunt coordonate de catre un sistem de
inalta precizie de conducere prin GPS. Mecanizatorul
de pe tractorul de conducere monitorizeaza ambele
vehicule si are acces deplin la controlul si
functionarea tractorului urmator. Deplasarea a doua
tractoare in acelasi timp mareste foarte mult
productivitatea.

Presa NON-STOP combinata pentru baloti rotunzi si infoliat cu control ISOBUS


Masinile moderne de balotat realizeaza productivitati mari dar procesul este intrerupt
pentru legarea si golirea balotului. Dezvoltarea unei prese Non-Stop permite deplasarea
continua a agregatului de balotat care leaga si descarca balotul format fara a fi necesara
oprirea tractorului. Controlul inteligent camerei de presare preliminara permite operarea
automata. Viteza de deplasare a tractorului este adaptata prin sistemul ISOBUS, la debitul
de material care intra in presa. Prin utilizarea automatizarii se reduce considerabil efortul
mecanizatorului si se diminueaza eroarea umana.
Cheie electonica inteligenta -Smart Key
Aceasta noua cheie universala utilizabila la flote de tractoare sau masini, care permite
mecanizatorilor sa lucreze numai cu utilajele deblocate pentru el.Astfel se poate urmari
exact unde, cat si cu ce utilaj a lucrat fiecare mecanizator.
Sistem de reglare antialunecare on-line– pentru tavalugi
Tavalugii cu diametre mari pot sa adune in fata lor sol ridicat ceea ce inrautaeste
procesul de lucru si conduce la impiedicarea rotirii. Viteza de rotatie a rotii de pe masina
de semanat este comparata cu viteza de rotatie a tavalugului. Prin integrarea sistemului
ASR al tavalugului intr-un sistem TIM (punerea in aplicare a controlului echipamentelor
de pe tractor), masurarea alunecarii poate fi folosita pentru reglarea ridicatorului
hidraulic al tractorului. Greutatea este mutata de la tavalug la rotile din spate ale
tractorului pana cand este eliminata alunecarea.
Masina de fertilizat cu compensarea vantului
“WindControl” a fost dezvoltat pentru a compensa influenta vantului la distributia
ingrasamintelor chimice solide prin centrifugare. Obiectivul este acela de a fertiliza
uniform , chiar si in conditii de vant. Masina de fertilizat este echipata cu o statie meteo
care masoara parametrii vantului dominant si directia acestuia in zona discului de
distributie . Un mecanism de reglare, combinat cu un software de control schimba viteza
de rotatie si unghiul de imprastiere la discurile de distributie. Se tine cont de asemenea
de proprietatile fizico-mecanice ale materialelor distribuite si de viteza lor de plutire.
Aceste date sunt stocate in calculatorul de proces , astfel incat este posibil sa se utilizeze
aceste proprietati pentru elaborarea unui model de calcul corespunzatoar. Datele preluate
de catre statia meteo montata pe masina sunt utilizate pentru a calcula corectiile necesare
in computerul de proces si unitatea de distribuitie iar prcesul de imprsatiere este reglat
corespunzator. Rezultatul este un model de distributie transversala ce ramane stabil chiar
si sub influenta vantului. Acest lucru optimizeaza procesul de fertilizare si ajuta la
prevenirea poluarii. Se extinde, de asemenea, perioada posibila de aplicare.
Monitorizarea functionarii duzelor cu senzori
Debitul de lichid print fiecare duza este inregistrat de senzori montati la fiecare corp de
duza Acest tip de monitorizare senzoriala are avantaje distincte in comparatie cu cea
conventionala de monitorizare prin verificari vizuale. Orice duza deteriorata sau
colmatata poate fi rapid identificata. Defectiunile sunt afisate automat si fara nici o
intarziere pe ecran.
Sincronizarea masinilor de transport cu combinele de recoltat

Notiuni generale privind masinile agricole

O masina agricola este alcatuita din organe generale de


masini(axe,arbori,lagare,cuplaje,curele,lanturi,roti dintate,suruburi,pene),organe
specifice,care sunt ,de cele mai multe ori,organe active (cutite distribuitoare,duze,site) si
piese auxiliare(carcase,capote ,rame).
Organele masinii sunt gruoate in subansamblu functional:
 Transmisii
 Dispozitive care executa o anumita operatie
 Dispositive de reglare
 Dispositive si apare de control
 Dispositive anexe
Masinile agricole ,in functie de relatia cu sursa de energie pot fi:
Masini,respective unelte,purtate pe tractor.in timpul deplasarii in pozitia de transport
masinile purtate sunt suspendate la ridicatorul hidraulic al tractorului.
Masini tractate atat in lucru cat si in transport masinile tractate se deplaseaza pe roti
proprii.Din acesta cateorie nu fac parte nu numai doar remorcile de transport,ci si unele
masini care lucreaza in camp,de exemplu presale de adunat si balotat dar si unele masini
de recoltat.

Masini autopropulsata –avantajul masinilor autopropulsante consta in faptul ca dispun


de propria sursa de energie, pot realize capacitate de lucru mai mari, de exemplula
recoltat.

TRACTOARE AGRICOLE
Tractorul agricol este o sursa de energie pentru cele mai multe dintre masinile agricole.
Initial tractorul a fost un simplu inlocuitor al animalelor de tractiune, si putea doar s
tracteze masini si unelte agricole.
Clasificarea tractoarelor:
 Dupa felul sistemului de rulare:
-tractoare pe roti
-tractoare pe senile
 Dupa numarul de axe:
-tractoare biaxe
-tractoare monoaxe
 Dupa destinatie:
-tractoare universal
-tractoare cu destinatie speciala
Alcatuirea unui tractor:
Tractorul este alcatuit din urmatoarele parti principale:motor,transmisie, sistem de
rulare,sistem de directie, sistem de franare, echipament electric,dispositive de tractiune,
dispositive de actionare,cabina,scaun.Aceste parti se gasesc si in alcatuirea masinii de
baza la combinele autopropulsate de recoltat.

PLUGURI
-servesc la arat,lucrarea de baza a solului,constand din taierea unei brazde si rasturnarea
aceteia.In functie de conditiile de lucru, sol si de alti factori,se produce si o dislocare a
brazdei (ruperea in bulgari de marimi diferite, termenul de ,,maruntire” poate genera
confuzii)
Plugurile clasice sunt echipate cu trupite:
O trupita este alcatuita din: brazdar,cormana,plaz,barsa.

GRAPE
-servesc, in general, la maruntirea solulu,afanare,distrugerea buruienilor; dar destinatia
precisa depinde de fiecare tip de grapa.
Grapele pot fi:
 Cu colti ficsi
 Stelata
 Cu discuri
 Cu rotoare cu colti,cu actionare de la priza de putere a tractorului
 Cu colti prinsi rigid pe bre cu miscre rectilinie-alternativ,cu actionare de la priza de
putere a tractorului

TAVALUGI
-au organe active rulante, iar tipul acestora determina specificul lucrarii executate.
Tavalugii pot fi:
 Tavalugi netezi
 Tavalugi cu roti cu pneuri
 Tavalugi elicoidali
 Tavalugi inelari

CULTIVATOARELE
-sunt echipamente cu cutite de diferite tipuri si dispuse in diferite moduri,putanad
executand prasitul intre randuri la culturile prasitoare,lucrarea de cultivatie totala,pe toata
latimea de lucru,pregatirea patului germinativ.

Agregatele combinate pentru pregatirea patului germinativ,numite uneori combinatore,au


mai multe tipuri de unelte sau masini,de exempu diferite tipuri de grape,cultivatoare
,tavalugi inelari,care lucreaza concomintent si executa dintr-o trecere
maruntirea,afanarea,micronivelarea,indesarea superficial a solului.
Utilajele pentru afanat solul: executa lucrarea periodica la adancime mare a solului,in
scopul anihilarii efectelor compactarii solului ca urmare a lucrarilor repetate cu plugul si
a trecerii agregatelor grele de masini agricole.
Frezele de lucrat solul, cu rotor cu cutite actionat de la prize de puterea tractorului, pot
servi la prelucrarea la adancime mica a terenului pe pajistile care necesita regenerarea
periodica prin reinsamantare, dar nu se preteaza la lucrat solulin cultura mare,deoarece
pulverizeaza exagerat solul si au un consum foarte mare de energie.

MECANIZAREA LUCRARILOR DE SAMANAT SI A LUCRARILOR DE


PLANTAT
Pentru mecanizarea lucrarii de tratat seminte se folosesc masini stationare de
trata,actionate de electromotoare,si care au dispozitive de dozare continua a substantei de
tratare.
Masinile de semanat in randuri au cutii de seminte cu agitataore,aparte de distribute, de
diferite tipuri, tuburi de conducere a semintelor brazdare,transmisie, marcatoare de urma.
Masinile de semanat in cuiburi numite si semanatori de precizie .servesc la semanatul
culturilor prasitoare.
Mecanizarea lucraii de semanat in conditiile sistemelor de lucrari minime, fara arat cu
plugul, se bazeaza pa masini care seaman direct in terenul nearat,sau pe agrecate
combinate,care executa o usoara mobilizare a solului concomintent cu semanatul.
Masinile de plantat tuberculi de cartof au aparate de distributiecu diferite tipuri de
organ de alimentare.
Masinile de plantat rasaduri au sectii servite de cate o persoana, care aseaza plantele la
paratul de distributie.

MECANIZARE LUCRARILOR DE APLICAREA INGRASAMINTELOR


Mecanizarea aplicarii ingrasamintelor organice solide se bazeaza pe utilizarea
agregatelor constituite din tractor si o masina de aplicat ingrasaminte organice solide-
balergar,gunoi de grajd,fractia solida de la separarea dejectiilor de la animale.
Aplicarea mecanizata a ingrasamintelor chimice solide, sub forma de oulberi sau de
granule,poate fi lucrare separate, sau poate fi o lucrare executata concomintent cu alte
lucrari,de exemplu cu semanatul culturilor prasitoare.
Masini:
- Domeniul de utilizare
Plugurile sunt utilizate pentru efectuarea lucrării de bază a solului- arătura. Prin arătură
se realizează desprinderea (prin tăiere şi forfecare), mărunţirea şi răsturnarea unui strat de
sol creându-se astfel condiţii adecvate pentru cultura plantelor.
Clasificarea plugurilor:
Plugurile utilizate pentru efectuarea arăturii se pot clasifica după următoarele
criterii:
a) După destinaţie: pluguri cu destinaţie generală şi cu destinaţie specială
b) După adâncimea la care lucrează sunt pluguri pentru arături: superficiale (15-20cm),
normale (20-30 cm), adânci (30-40cm), de desfundare (40-80cm)
c) După modul în care răstoarnă brazda:
- Cu răsturnarea brazdei într-o singură parte, majoritatea plugurilor execută
răsturnarea brazdei numai pe partea dreaptă
- Cu răsturnarea brazdei în dreapta şi în stânga concomitent (pluguri pentru vii) sau
succesiv (pluguri reversibile, pluguri balansiere, pluguri alternative)
d) După forma organului de lucru sunt pluguri cu trupiţe cu cormană
cu discuri şi cu organe rotative.
e) După felul tracţiunii pot fi pluguri cu tracţiune: mecanică (tractate, purtate,
semipurtate) şi animală.
- Părţile componente:
Plugul este format dintr-un cadru pe care se montează organele de lucru, mecanismele
şi dispozitivul de cuplare.
a. Organele de lucru cu care se echipează plugurile de construcţie obişnuită sunt: trupiţe,
cuţit (cuţite) şi eventual scormonitoare şi antetrupiţe. Scormonitoarele şi antetrupiţele se
prevăd numai la unele pluguri, care prin destinaţia lor implică prezenţa acestor organe de
lucru.
Pe cadrul plugului sunt montate trupiţele şi cuţitele. Pentru cuplarea la tractor este
prevăzut triunghiul de tracţiune sau triunghi de suspendare.
b. Organele ajutătoare: cadrul, mecanismele şi
dispozitivul de cuplare.
Cadrul plugurilor reprezintă partea plugului pe care
se montează organele de lucru şi celelalte organe
ajutătoare ale plugului.
Roţile plugurilor sunt organe de rulare pentru
transportul plugului, pentru limitarea adâncimii de
lucru a cestuia sau pot îndeplini ambele roluri. La
plugurile tractate, de regulă, există trei roţi (de câmp,
de brazdă şi de spate).
Mecanismele plugurilor purtate
Pentru efectuarea diferitelor reglaje, corespunzătoare condiţiilor variate de lucru,
plugurile se prevăd cu diferite mecanisme. Clasificarea de principiu a acestora se face în
mecanisme pentru pluguri tractate, mecanisme pentru pluguri purtate şi mecanisme
pentru pluguri reversibile.
Pentru ridicarea plugului tractat în poziţie de transport şi coborârea lui în poziţie de lucru
se folosesc mecanisme acţionate mecanic sau hidrostatic.
Mecanismele plugurilor purtate sunt destinate pentru reglarea adâncimii de lucru şi a
paralelismului cadrului cu direcţia de înaintare şi de suprafaţa solului.

Trupiţe cu cormane
Rol. Trupiţa cu cormană este organul de lucru
principal al plugului, care prin deplasarea sa în sol
execută tăierea, desprinderea, comprimarea,
încovoierea, răsucirea, răsturnarea şi deplasarea
laterală a brazdelor de sol, realizându-se lucrarea de
arat.
Trupiţa este formată din brăzdar, cormană, plaz,
montate de bârsă prin intermediul căreia trupiţa se
fixează de cadrul plugului. Ca organe suplimentare ale
trupiţei, folosite la unele pluguri sunt prelungitorul aripii cormanei, prelungitorul
pieptului cormanei şi la unele pluguri fabricate în ultimul timp cormana suplimentară.
În scopul îmbunătăţirii procesului de lucru al trupiţei, la unele pluguri se folosesc
antetrupiţe de diferite forme.
Mecanizarea lucrarilor de recoltat
Combinele de recoltat cereal paioase secere plantele din lan,treerea spicele,separa
boabele ramase in paie, curate boabele de impuritati.O combina autopropulsanta de
recoltat cereale este alcatuita din dispozitive de lucru si din sasiu
autopropulsan.Dispozitivele principale de luru sunt:echipament de
secerat,transportatoare,parate de treerat,scuturator,sistem de curatire ,buncar de boabe.
Mecanizare recoltarii porumbului sub forma de stuleti este decvata conditiilor din tara
noastra.Masinile de cules stuleti pot detasa si depanusa stuletii,pe care ii preia o remorca
cu care masina lucreaza in agregat.
Recoltarea mecanizata a sfeclei de zahar cuprinde operatiile de
decoletare,dislocare,curatire de paman,iar l masinile de complexitate mai mare si opertii
de incarcare in utilaje de transport a materialului recolta.
Pentru mecanizarea recoltarii cartofilor se folosesc utilajele pentru indepartarea
vrejilor,masin care disloca tuberculii si ii lasa pe sol,curatit in care masura de pamant.
Mecanizarea recoltarii in camp a furajelor ierboase si a plantelor verzi de porumb sa
realizeaza cu combine de siloz,iar transportul furajului tocat de la camp se folosesc
remorci special.
Mecanizarea lucrarilor de conditionare si de pastrare a produselor agricole
Curatirea de impuritati a produselor agricole se realizeaza cu masini si instalatii adecvate
insusirilor acestor produse si impuritatilor din ele.
Mecanizarea separarii impuritatilor din boabe /semintele de cereal se bazeaza pe folosirea
unuia sau mai multor principii de separare Sistemelor de aspiratie si cele de refulare
separa dupa insusirile aerodinamice,produsele si impuritatile avnd viteze critice diferite.
Instalatiile de uscare a produselor agricolereduc umiditatea acestora si prin aceasta devin
apte pentru depozitare,eliminandu-se pericolul degradarii.
Instalatiile de conservare prin racier permit pastrarea pe o anumita perioada de timp a
cerealelor, fara ca acestea sa se deprecizeze calitativ.
Mecanizarea lucrarilor de transport in agricultura
Mecanizarea lucrarilor de transport in agricultura are un rolul deosebit, in concordant cu
volumul mare de transporturi si cu caracterul aproape permanent al transporturilor in
agricultura.
Utilajele autopropulsate de transport sunt autocamioane de uz general,cu bena fixa sau
basculanta,autospeciale pentru diferite produse,autofrigorifice,autocisterne.
Remorcile agricole au bene cu capacitate mare,adecvate produselor voluminoase si cu
masa volumica mica.
Remorcile tehnologice pot avea dispozitive proprii de incarcare sau descarcare.Remorcile
cu destinatie speciala pot fi cistern de combustibil,cistern pentru apasau pentru solute,
remorci pentru cereal.
Utilajele de incarcat-descarcat a produselor pot fi mecanice, de exemplu transportatoare
elicoidale, sau poate fi pneumatic.
Incarcatoarele frontale cu cupe sau cu furci, actionate hidraulic, lucreaza deplasandu-se .

S-ar putea să vă placă și