Sunteți pe pagina 1din 9

CUPRINS

Introducere ......................................................................................
Capitolul I: Descrierea produsului ....................................................
1.1. Importanța economică a florii-soarelui .......................................................
1.2. Proprietăți organoleptice .............................................................................
1.3. Compoziția chimică a semințelor de floarea-soarelui.................................
Capitolul II: Ambalaje din hârtie ......................................................
Bibliografie .....................................................................................

1
INTRODUCERE

Floarea-soarelui – simbolul florii-soarelui este asociat cu soarele aşa cum sugerează numele,
culoarea ei aurie şi petalele în formă de raze ca şi poziţia sa către soare pe masură ce creşte, toate
acestea o identifică ca floare solara.
Floarea-soarelui era numită floare mexicană şi crizantemă peruană, floare de aur indiană
şi crizantema americană. Dar, treptat, aceste denumiri la toate popoarele au fost înlocuite. cu
cuvinte ce au rădăcina "soare".
Numele de floarea- soarelui provine din cuvântul grecesc „Heliantus”, „Helios” însemnând
„soare”, iar ”anthus”, floare. Desigur, acest lucru nu este deloc întâmplător, denumirea de
floarea-soarelui provenind dintr-un străvechi mit grecesc.
Potrivit legendei, nimfa apelor Clyte s-a îndrăgostit într-o bună zi de zeul soarelui Apollo (sau
Helius). Era atât de pătrunsă de dragoste încât adeseori stătea întinsă pe pământ. Era atît de
pătrunsă de dragoste încît adeseori stătea întinsă pe pămînt cu faţa în sus, privindu-şi fără
încetare, de dimineaţa şi pînă seara, iubitul din ceruri. Apollo, însă, nici măcar nu o observa.
Ceilalţi zei i-au luat în seamă suferinţele şi au transformat-o într-o floare, floarea soarelui.
Picioarele ei s-au preschimbat într-o tulpină, faţa în floare şi păru-i blond în petalele de un galben
aprins. Chiar şi în această nouă înfăţişare, nimfa continua să urmărească cu privirea soarele,
floarea soarelui fiind mereu îndreptată către locul din cer unde acesta se află în orice moment al
zilei.
Denumită în epoca precolumbiană de către Dodonaeus (1568) "Floarea de aur a Perului" a
întărit pentru mult timp ideea originii ei peruviene, origine afirmată în lucrările tuturor
botaniştilor vremii (Linne, 1753; Jussieu, 1789; De Candolle. 1836). Consemnarea unei astfel de
origini de către primele herbare ale vremii nu trebuie luată adliterarn, ci doar ca o indicaţie că
planta a provenit din America.Cu atît mai mult că nu s-au găsit dovezi care să ateste existenţa
speciei în America de Sud.
Floarea-soarelui este o specie nativă pentru America Centrală. În anul 1931, N.Vavilov a
situat originea florii-soarelui în partea de nord a Mexicului şi în statele americane Colorado şi
Nebraska. Descoperirile arheologice din America de Nord au relevat prezenţa de achene şi
2
porţiuni de calatidii de floarea-soarelui, în deosebi în statele Colorado şi New Mexico.După
unele evaluări cu carbon14, se estimează că unele resturi descoperite datează de la anii 2600
Î.Ch.

3
CAPITOLUL I
DESCRIEREA PRODUSULUI

1.1. Importanța economică a florii-soarelui


Planta erbacee anuală floarea-soarelui este cunoscută in special pentru larga sa utilizare
alimentară, dar şi pentru recenta ei dezvoltare ca sursă de energie alternativă şi ca floare de
ornament.
Concomitent, mai nou, de acestă plantă se leagă posibilitatea decontaminării solului din jurul
centralei nucleare de la Fukushima. Cercetătorii japonezi au propus «curăţarea » solului
contaminat radioactiv din vecinătatea centralei nucleare prin cultivarea întregii suprafeţe cu
floarea soarelui.
Face parte din încrengătura: Magnoliophyta, clasa: Magnoliopsida, din ordinul: Asterales,
din familia: Asteraceae, genul: Helianthus, specia numindu-se Helianthus annuus. Floarea
soarelui este una din cele mai importante plante oleaginoase cultivată în lume şi principala plantă
oleaginoasă cultivată în România.
Ca sursă de ulei vegetal, pe plan mondial, floarea-soarelui ocupă locul al patrulea, după
soia, palmier şi rapiţă.
Fructul – floarea-soarelui formează fructe tipice clasei integratoare, numite achene.
Acestea sunt alcătuite din sămânţă şi pericarp aderent. Toate achenele formează pericarp,
indiferent dacă sămânţa se dezvoltă sau nu. Pe măsură ce anchenele se maturizează, toate
componentele florale situate deasupra ovarului se usucă şi cad. Culoarea anchenelor variază, în
funcţie de genotipurile cultivate: negre, negre cu dungi albe/cafenii/gri, albe, albe cu dungi
negre/cenuşii sau cafenii cu dungi negre/albe.
Seminţele de floarea-soarelui conţin 33-56% ulei, cu valoare alimentară ridicată,
conferită de prezenţa acizilor graşi nesaturaţi, reprezentaţi în cea mai mare parte de acizii linoleic
(44-75% ,conţinut ridicat) şi oleic (14-43%, nivel mediu), dar şi de existenţa a mai puţin de 15%
acizi graşi nesaturaţi (mai ales palmitic şi stearic) şi de lipsa aproape totală a acidului linilenic
(urme- 0,2%), fapt ce-i conferă stabilitate şi capacitate îndelungată de conservare.

4
Seminţele de floarea soarelui sunt o importantă sursă de vitamina E, B1, B5, magneziu,
seleniu şi fosfor. Pentru efectul lor imediat, specialiştii americani le consideră un adevărat izvor
de sănătate. Vitamina E conţinută este un antioxidant care neutralizează radicalii liberi din
organism, îmbunătăţeşte vederea şi joacă un rol foarte important în reducerea simptoamelor
asociate artritei şi astmului. Seleniul preluat din seminţele gustoase este vital pentru un organism
sănătos. Ajută la regenerarea celulelor, activarea hormonilor tiroidieni şi menţine elasticitatea
ţesuturilor. Neutralizează şi efectul substanţelor cancerigene şi contribuie la regenerarea
muşchiului cardiac. Tocmai de aceea, alimentele cu un conţinut bogat de seleniu se recomandă în
prevenirea si tratarea afecţiunilor cardiovasculare şi a bolilor bătrâneţii. Micile seminţe de
floarea soarelui sunt o sursă sigură de magneziu, care are rolul de a normaliza tensiunea arterială
şi de a reduce riscul apariţiei infarctului. Combate eficient stresul şi migrenele supărătoare. Dieta
cu seminţe de floarea soarelui are efecte benefice şi asupra scăderii nivelului colesterolului. Mai
mult, specialiştii americani recomandă înlocuirea anumitor tratamente pentru bolile cardiace cu
seminţele de floarea soarelui.
Seminţele pot înlocui cu succes pâinea obişnuită la fiecare masă. Se pot folosi în dietele
zilnice, adăugând seminţele în cereale şi consumându-le cu laptele de dimineaţă sau iaurtul de la
prânz. De asemenea, seminţele de floarea soarelui pot fi adăugate în salate. Vor oferi un gust
plăcut şi înlocuiesc cu succes stropul de ulei pe care îl adaugi. Poţi prepara si clătite cu seminţe
de floarea soarelui, cozonac de sărbători sau pandişpanul preferat de cei mici. Gustul plăcut şi
nutrienţii benefici pentru organism recomandă seminţele de floarea soarelui pentru consumul
zilnic, fie proaspete, fie adăugate în prăjituri sau mâncare.
Seminţele mai puţin bogate în ulei, se folosesc direct în consum, întregi sau decorticate, cât şi
pentru halva.
1.2. Proprietăți organoleptice
Aspectul, culoarea, mirosul și gustul trebuie să fie caracteristice semințelor de floarea-
soarelui, sănătoase, ajunse la maturitate, fără miros sau gust străin (de mucegai, incins, rânced,
de substanțe chimice etc.).
1.3. Compoziția chimică a florii-soarelui
Componentele ce intră în compoziția chimică a florii-soarelui (ulei, proteine, extractive
neazotate, celuloză, cenușă) sunt dependente de soi și de condițiile de cultură. La actualele soiuri
și hibrizi cultivați la noi în țară, procentul de ulei în fruct a ajuns la circa 50%, prin creșterea
conținutului de ulei în miez (peste 60%) și reducerea procentului de coji (sub 23%). Creșterea
procentului de ulei a dus la diminuarea procentului de proteină din semințe.

5
Prin utilizarea hibrizilor în cultură și ameliorarea celor existenți în cultură, s-a ajuns la
14% coji, însă limita inferioară acceptabilă din punct de vedere tehnologic este de circa 18%. În
sămânță limita biologică superioră a conținutului de ulei este de cca. 75%.

Compoziția chimică a semințelor de floarea-soarelui, %


Componente În sămânță În miez În turte
Ulei 44-53 58-69 6-10
Proteină brută 15-22 20-26 30-35
Glucide 14,5-15 7,5-9 19-22
Celuloză 14-19 4-5 12-18
Săruri minerale 3-3,5 3,5 6,5-7,2

Caracteristicile fizice și chimice conform SR ISO 5512/2001


Caracteristici Cerințe
Impurități 2
-total, %(m/m) max. Inclusiv pietre și particule metalice care trec prin
site cu deschidere nominalde 1 mm, %(m/m) max.
Umiditate și conținut de materii volatile la recepție, cu conținut de ulei 0,2
mai mic de 45% % max 2 0.2 9 ISO 658 conținut de ulei mai mic de
45%, % max.
Umiditate și conținut de materii volatile la recepție, cu conținut de ulei 9
mai mare de 45%, % max.
Umiditate și conținut de materii volatile la recepție,% min 8
Conținut în ulei la recepție, exprimat în corelare cu umiditatea și 6
conținutul în materii volatile de 9%, % min.
Aciditatea uleiurilor extractibile, exprimate în conținut de acid oleic, 40
% max

6
CAPITOLUL II
AMBALAJUL DIN HÂTRIE

Conform STAS 5845/1-1986, ambalajul reprezintă un mijloc (sau ansamblu de


mijloace) destinat să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse pentru a
le asigura protecție temporară din punct de vedere fizic, chimic, mecanic, biologic, în scopul
menținerii calității și integrității acestora în starea de livrare, în decursul manipulării,
transportului, depozitării și desfacerii, până la consumare sau până la expirarea termenului de
garanție.
Cerinţe de calitate impuse ambalajelor
Un ambalaj trebuie să îndeplinească în principal următoarele cerințe:
- să aibă masă și volum propriu reduse;
- să nu fie toxic nici pentru produs, nici pentru mediul extern;
- să fie compatibil cu produsul căruia îi este destinat;
- să nu prezinte miros și gust propriu;
- să posede rezistență mecanică cât mai ridicată;
- să fie etanș față de gaze, praf, grăsimi;
- să prezinte sau nu permeabilitate față de radiațiile luminoase;
- să aibă formă, culoare, grafică atractive;
· să fie comod in utilizare, adică să aibă o formă care să-i permită o manuire uşoară;
· să poată fii inchis şi deschis cu uşurinţă;
· să conţină o cantitate de produs potrivită.
Funcțiile ambalajului sunt cerute de produsul care se ambalează și de mijloacele și
metodele prin care va fi transportat de la producător la consumator.
Principalele funcții ale ambalajului sunt:
 Funcția de a conține produsul
 Funcția de protecție și conservare
 Funcția de confort

7
 Funcția de comunicare
Hârtia este un material plan și subțire, având ca element esențial suprafața sa pe care se
poate scrie, desena, tipări, picta. Este considerat un material de bază în domeniul ambalajului, al
creării de filtre etc. Două din dimensiunile colii de hârtie (lungimea și lățimea) sunt, de regulă,
mult mai mari decât grosimea sa. Hârtia este obținută din fibre de celuloză amestecate, care se
mențin împreună fără un alt liant cu excepția legăturilor de hidrogen și a împletirii fibrelor.
Hârtia şi cartonul se află pe primul loc în ierarhia materialelor de ambalare, în sensul că
înregistrează cel mai mare consum anual.
Ambalajele din materiale celulozice pot fi de trei tipuri:
1. Hărtie pentru ambalaje;
2. Carton plat;
3. Carton ondulat.
Aceste materiale se pot asocia între ele sau cu alte materiale, în vederea realizării ambalajelor
complexe.
Printre avantajele folosirii hârtiei şi cartoanelor la fabricarea ambalajelor amintim:
- au masă proprie mică;
- se pot modela la forma şi dimensiunile dorit;
- se pot inscripţiona uşor, direct, fără să mai fie necesară ataşarea etichetei;
- au costuri reduse;
- sunt biodegradabile sau se pot recicla;
- sunt inodore și insipide;
- unele pot fi rezistente la penetrarea uleiurilor şi grasimilor.
Dintre dezavantajele acestor materiale de ambalare se pot enumera:
- rezistenţă mecanică mică la sfaşiere, rupere ;
- permeabilitate la apă şi la vapori de apă ;
- folosirea limitată doar la anumite mărfuri.

REALIZAREA AMBALAJULUI

1. Materiale necesare
2. Realizarea pungii de hârtie
3. Realizarea coșulețului
4.

8
BIBLIOGRAFIE

1. http://agroromania.manager.ro/docs/standarde-indici-calitate-floarea-soarelui.pdf
2. http://www.scrigroup.com/sanatate/alimentatie-nutritie/Aprecierea-calitatii-unui-lot-
75997.php
3. https://www.scribd.com/doc/264060153/Caracterizarea-Principalelor-Tipuri-de-
Ambalaje
4. https://www.scribd.com/document/54311035/Curs-Ambalaje-%C5%9Fi-design
5.

S-ar putea să vă placă și