1

Prefaţa:

Au trecut cca. 30 de ani de cînd în dotarea unor aeroporturi din ţara noastră au
apărut primele sisteme ILS. Evoluţia tehnică în decursul anilor a produs generaţii noi de
ILS-uri. Specialiştii care au fost şcolarizaţi pentru un anumit tip de echipament ILS, au ieşit
la pensie sau sînt la pragul pensionării, iar experienţa vastă a acestora nu a fost însuşită
în întregime de noile generaţii de specialişti. În ultimii 5 ani nu s-a mai organizat nici un
curs ILS. Din discuţiile purtate cu personalul tehnic din teritoriu a rezultat ideea de
organizare a unui curs de “REFRECH”, de cunoştinţe generale ILS, care să trateze la
general, bazele teoretice şi practice a acestui mijloc de aducere, precum şi problemele
specifice pentru verificări din zbor şi de intreţinere . Problemele particulare pentru fiecare
tip de echipament ILS, trebuiesc însuşite prin studiul individual cu documentaţia tehnică
originală pentru fiecare echipament.
Lucrarea din fată caută prezentarea teoriei ILS-ului, soluţii tehnice adoptate în
decursul anilor, metode de măsurare şi reglare la sol şi pregatirea echipamentului pentru
verificări din zbor. Unele capitole sînt prima dată prezentate în mod organizat şi structurat,
(ecuaţii de cîmp pentru semnale CSB şi SBO, diagramele de directivitate, fazări etc).
Autorii acestui curs au o bogată experienţă în domeniul de instalare, reglare şi de
exploatare a sistemelor ILS şi este binevenită publicarea experientelor acumulate, pentru
însuşire sau pentru o recapitulare organizată de cătr specialiştii din generaţia tînără,care
deservesc instalaţii ILS la DSNA-uri. Experienţa acumulată cu ocazia instalării diferitelor
ILS-uri ( ing. Dănuţ Boboc AC. ROMATSA), şi experienţa în exploatare şi metode de
reglaj ( ing.Farkas Alexandru DSNA OD; ing. Maria Mihai DSNA TR ), asigură valoarea
practică a temei prezentate.
Subiectul prezentat este vast, motiv pentru care aşteptăm sugestii şi complectări
din partea specialiştilor PNA, pentru îmbunătăţirea cursului.

Autorii: ing. Boboc Dănuţ, Administraţia Centrală RA. ROMATSA Bucureşti.

ing. Farkas Alexandru, DSNA Oradea.
ing. Maria Mihai DSNA Timisoara.
 2

CUPRINS

PAG.
1. GENERALITĂŢI 3
2. NOŢIUNI DE BAZA 6
3. MODULAŢIA DE AMPLITUDINE AM. 16
4. ANTENE 28
5. RAPORTUL DE UNDE STAŢIONARE VSWR ŞI COEFICIENTUL DE REFLEXIE 30
6. EXERCIŢII 32
7. PRINCIPII ILS 34
8. ECUAŢII DE CIMP 42
9. CONFIGURAŢIA ILS LLZ 52
10. SISTEMUL ILS LLZ BIFRECVENŢĂ 54
11. FAZAREA ILS LLZ 56
12 ILS GP 57
12.3 ILS GP MONOFRECVENŢĂ 59
12.4. ILS GP BIFRECVENŢĂ 60
13 REŢEAUA M 61
13.1. DIAGRAMA DE DIRECTIVITATE A ANTENELOR A1, A2, A3 63
13.7. REPREZENTAREA VECTORIALĂ A SEMNALELOR CSB şi SBO in AX, JOS şi SUS 70
14. ELEMENTE COMPONENTE ALE ILS GP ŞI AMPLASAREA ACESTORA PE TEREN 71
15. DECALAREA ANTENELOR A1, A2 si A3. 72
16. AMPLASAREA ILS GP PE TEREN 73
17. FAZAREA ANTENELOR CU REŢEAUA M 74
18. EXEMPLU DE FAZARE ILS GP THOMSON CSF TIP LS371 80
19. VERIFICĂRI DIN ZBOR 84
20. PLANIFICAREA ŞI ORGANIZAREA LUCRĂRILOR PERIODICE REGULAMENTARE 87
21. INSTRUCŢIUNI DE EXPLOATARE ŞI DE INTREŢINERE PE ECHIPAMENT. 88
22. EVIDENŢA DEFECTELOR 90
23. EVIDENŢA INTERVENŢIILOR 90
24. EVIDENŢA MĂSURĂTORILOR LA ECHIPAMENT 91
25. ANEXA 10 OACI referitoara la sistemul ILS 94
26. FORMULE UZUALE IN TEHNICA ILS-ului 100
 3

1.GENERALITĂŢI .
1.1 .Întroducere.
Aterizarea întotdeauna constituie partea cea mai delicată a unui zbor aerian.
Facilităţile furnizate pilotului în timpul aterizării în imediata apropiere de pistă trebuie să
fie independente de condiţii meteo, permiţînd pilotului să-şi i-a o decizie la finalul
procedurii de apropiere la o înalţime convenabilă. Sistemul care furnizează informaţia
de stînga – dreapta; sus-jos pilotului se numeşte ILS (Instrumental Landing System) –
Sistemul de aterizare după instrumente.
Traiectoria unei aeronave în timpul aterizării este definită ca o intersecţie între doua planuri : un plan
orizontal H şi un plan vertical V, ce conţine aliniamentul de pantă. la intersecţia celor două planuri se
formează “aliniamentul de coborîre.

SUS 90Hz
Aliniamentul de pantă şi direcţie Planul vertical

Planul de pantă şi direcţie

Punct de contact
 DREAPTA150Hz

h JOS 150Hz

Pista de aterizare- decolare

Planul orizontal
STANGA 90Hz

Un sistem ILS se compune din echipamente amplasate la sol şi din echipamentul la

bordul aeronavei. Un semnal radio special, emis de echipamentul de sol furnizează
informaţia de ghidare pe panta de coborîre ce cuprinde şi axul pistei.Acest semnal este
prelucrat de receptorul de bord, şi indicatorul de bord furnizează indicaţia de ghidare
pe direcţie şi pantă. Acele indicatoare arată direcţia manevrei ce este necesară din
partea pilotului, ca aeronava să se înscrie pe direcţie şi pe panta de aterizare.
S-a adoptat următorul standard:
 informaţia stînga-dreapta şi sus–jos se obţin prin modularea purtătoarei
emiţătoarelor de sol cu semnalele audio de 90Hz şi 150Hz, după urmatoară
convenţie:
-stinga: 90Hz
-dreapta: 150Hz
-sus : 90Hz
-jos; 150Hz

Sensurile stabilite din poziţia pilotului care vine la aterizare

 4

PANTA DIRECŢIE

90Hz

90Hz 150Hz

150Hz

SUS – JOS STÎNGA - DREAPTA

POZIŢIA INDICATORULUI DE BORD

Pe pantă - dreapta Pe pantă - stînga

Pe pantă şi direcţie

Manevra : Manevra :

Pe direcţie - jos Pe direcţie -sus

Manevra : Manevra :

O instalaţie ILS, indiferent de principiul de bază conţine următoarele echipamente în

obiective amplasate distinct:
 5

 Radiofar de direcţie ILS, denumit LLZ sau LOC

 Radiofar de pantă ILS, denumit GP sau GS
 Markerul exterior, denumit OM
 Markerul intermediar, denumit MM
 Markerul interior, denumit IM (se foloseşte la sisteme ILS de ctg. a III-a)
 DME , la sistemul ILS colocat cu DME. In acest caz OM, MM, IM nu există .

 Amplasarea echipamentelor la sol:

LLZ IM MM OM
M

300 / 400m
120 / 150m 350/
400m
400m
1050
m
4NM
GP / DME
(7500m)

 Amplasarea punctelor ILS

GP A

B
h=4m C
T
LLZ E 
D h TCH
m
600m 900m PDA MM OM
1050m
m 4NM

2. NOŢIUNI DE BAZĂ
 6

Pentru înţelegerea fenomenelor fizice ce descriu funcţionarea ILS-ului, este

necesară recapitularea unor cunoştinţe de fizică şi de matematică.

2.1 Operaţiuni cu vectori:

2.1.1.Clasificarea mărimilor fizice: -mărimi scalare

-mărimi vectoriale

Mărimile scalare sînt definite prin unitatea de măsură, ca mărime, de exemplu: lungime, densitate,
etc. Mărimile scalare nu au orientare şi sens.
Mărimile vectoriale pe lingă mărimea definită prin unitatea de măsură, mai au sens şi orientare. De
ex. viteza, acceleraţia, forţe, mărimi electrice, tensiune şi curent etc.

2.1.2.Reprezentarea mărimilor vectoriale:

Mărimile vectoriale se reprezintă cu simbolul mărimii respective cu o liniuţă (sau săgeată)

deasupra .De exemplu;

V; F; a sau V F a

2.1.3.Simbolul vectorului:

- o săgeata, prin care se defineşte:

- direcţia vectorului
- sensul vectorului
- mărimea vectorului prin lungimea săgeţii, luînd ca unitate de măsură o unitate de lungime. (cm;
mm).
Deasupra săgeţii se trece simbolul mărimii. De exemplu:

V=6 m/s

a = 7m/s2 F=50kgf
 7

2.2.Operaţiuni cu mărimi vectoriale:(se referă la vectori coplanari )

Adunarea grafică a vectorilor:

2.2.2.Adunarea vectorilor colineari: se adună algebric, şi se ţine cont de sensul rezultantei.

-vectorii sînt colineari dacă au aceaşi direcţie.

-sensul rezultantei va fi sensul vectorului cu valoarea absolută mai mare.

V1 + V2 V1,2
=

V1 V2
V1,2
+ = V1,2 =V1 +V2

2.2.3 Adunarea vectorilor cu direcţie şi sens diferit .

-metoda poligonului:

V4
V1 V2 V3

Y
Vr
V4
V3
Vr=V1+V2+V3+V4
V2

V1

Vectorii se translatează, ca vîrfurile să fie tangente. Capătul primului vector se uneşte cu capătul
ultimului vector. Aceste puncte se unesc, şi obţinem vectorul rezultant.

-Adunare a doi vectori : metoda paralelogramului.

V1
V1 V2
V2
V1,2
 8

OBSERVAŢIE:
 orice vector poate fi translatat (paralel cu el însuşi).
 dacă se lucrează la scară, mărimea rezultantei se poate stabili, măsurînd lungime acestuia.
 rezultanta a doi vectori de sens opus, cu valori egale în valoarea absolută, este nul.
 sensul adoptat şi respectat pe parcursul operaţiunilor este sensul trigonometric.

2.3 NOŢIUNI DE TRIGONOMETRIE:

-Mişcarea circulară a punctului material.

Y
1 2
+1
m3
3

m2

+

X 0
R=1 m1 -
0

defazaj

-1

0 90 180 270 360

0 /2  3/2 2

Se consideră un punct material m1 care execută o mişcare de rotaţie pe un cerc cu rază R = 1. Proiecţia
punctului m pe axa Y este descrisă de functia sinus.
Y = sin(+), unde:
- = 2f; pulsaţia (rad /sec)
-f: frecvenţa (Hz)
- ; defazajul

Proiecţia punctului m pe axa X este descrisă de funcţia cosinus.

X= cos(+), unde:
- = 2f; pulsaţia (rad /sec)
-f: frecvenţa (Hz)
- ; defazajul
 9

2.4.Defazajul :
Apare în cazul a cel putin două puncte materiale, cu poziţii diferite de pe arcul de cerc, sau cu timpul
de pornire în mişcarea de rotaţie diferit. În acest caz deosebim trei situaţii:
 cînd punctul material m2 începe rotirea mai repede decît punctul m1, sau m2 se afla înaintea punctului m1 pe arcul de cerc
putem spune că, graficul 2 este defazat “inaine”, faţa de graficul 1. In acest caz defazajul este: + 
 cînd punctul material m3 începe rotirea mai tîrziu decît punctul m1, sau punctul m3 se află în urma punctului m1 pe arcul de
cerc putem spune că, graficul 3 este defazat “in urmă”, faţă de graficul 1.În acest caz defazajul este:- 
 cînd cele trei puncte au aceeaşi poziţie şi pornesc în mişcarea de rotaţie în acelaşi timp, putem spune că cele trei grafice sînt
“în fază”. În acest caz defazajul este:  =0

Observaţie:

 două semnale sinusoidale sînt în antifază dacă defazajul între ele este de  = 180 (  )
 un semnal sinusoidal faţă de un semnal cosinusoidal este defazat cu  = 90 ( /2 ). În acest caz se spune că cele două
semnale sînt în cuadratură de fază.

Relaţii trigonometrice într-un triunghi:

Din triunghul dreptunghic format în cercul trigonometric de proiecţiile razei R pe axele X ; Y şi axul
tangentei, putem scrie relaţiile:

a
c b c
c sin  ; cos  ; tg 
a a b


Argumentul şi semnul funcţiilor cos; sin si tg

+1 +

+1 -1 +1
1

-1
sin cos -
tg
n

2.5 Decibel-ul( dB)

 10

Decibelul, este a zecea parte din Bel, care este un raport logaritmic între două
mărimi fizice. În electronică prin decibel se defineşte amplificarea (dB) sau
atenuarea(-dB) unui sistem. Simbolul este dB.

P1
B  log (W )
P2
P1 U1 I1
dB  10 log ( W ); dB  20log ( V ); dB  20log (I)
P2 U2 I2

Avantajul operării cu dB rezultă din faptul că prin logaritmare operaţiunile de înmulţire se reduc la o
adunare, ceea ce este mai comod. Mărimile U şi I sînt în relaţie pătratică cu P, astfel cînd se operează cu
aceste mărimi raportul se înmulţeşte cu 2. (print logaritmare, ridicare la patrat se reduce la o inmultire cu 2)
Stabilirea amplificării globale a unui lanţ de amplificare se poate face foarte uşor; de exemplu în
cazul unui receptor prevazut cu un amplificator RF, un mixer, un amplificator de medie frecvenţă şi un filtru,
amplificarea globală a lanţului este:

20dB -3dB 30dB -10dB

A1 MIX A2 FILTR

A = 20dB + (-3dB) +30dB + (-10dB) = 37 dB,

care reprezintă o amplificare în tensiune de cca 71 ori
În practică este util să reţinem valorile uzuale pentru putere şi tensiune / curent.

Nr. dB 0 3 6 10 20 30 40
Multiplicator în P 1 2 4 10 100 1000 10000
Multiplicator în U(I) 1 1,4 2 3,2 10 32 100

Dacă vorbim de atenuare, valorile sînt negative (cu minus în faţa,iar ‘multiplicatorul” devine “impartitor”).
În practica exploatării echipamentului ILS se va reţine:

 6dB împarte puterea cu 4

 10dB împarte puterea cu 10
 un raport în tensiune de A1/A2=2, este egal cu un raport de putere P1/P2 =4=6dB

2.6. PROPAGAREA UNDELOR ELECTROMAGNETICE ( în linii de alimentare - fideri ).

Propagarea undelor electromagnetice într-un ghid de undă ideal se face cu viteza luminii
(300.000km/sec). Unda electromagnetică este o undă sinusoidală (cosinusoidală). Cînd propagarea are loc
într-un mediu, de exemplu cablu coaxial, viteza de propagare se reduce datorita permeabilitatii mediului.

Drumul parcurs în vid este: S1 = c  t, unde c este viteza de propagare a luminii

Drumul parcurs în cablu este: S2 = v  t, unde v este viteza de propagare in cablu
Defazajul se produce datorită diferenţei de drum S1 – S2, in acelasi interval de timp unda parcurge un drum
mai mic
 11

Se notează cu :
v
k (coeficientul de scurtare)
c

Viteza de propagare intr-un mediu, depinde de permeabilitatea  r a mediului.

Mărimea defazajului depinde de lungimea fizică a cablului. Între lungimea fizică şi

lungimea electrică există o diferenţă, datorită vitezei de propagare în vid şi într-un material
cu o anumită permeabilitate. Această diferenţă este exprimată prin coeficientul de
scurtare, sau coeficientul de velocitate. La cablele coaxiale uzuale de 50 -75 coeficientul
de scurtare este de k = 0.66. (RG58U; RG212)
Defazajul întrodus de un segment de cablu coaxial, în funcţie de lungimea electrică
se poate vedea din figură. Defazajul apare între semnalul de intrare şi cel de la ieşirea
segmentului de cablu, şi se datorează întîrzierii semnalului datorită reducerii vitezei de
propagare a undei în cablu.

U

U’

Variaţia defazajului într-o linie coaxială în funcţie de lungime.

 x F = c; de unde : Lungimea electrică

a cablului coaxial
(m, Hz, 300.000m/s)

 = c /F; F=c/
/4

e =  x 0.66
/2

3/4


0 90 180 270 360

 12

2.8. SEGMENTUL DE CABLU COAXIAL  / 4 – proprietăţi –

Echivalent
Z=
/4

Zin=0

Zin =Zc
Zc

2
Zin= Zc
Zt Zt

Zc  Zin  Zt

Domeniul de utilizare:

 ca defazor: un segment de cablu coaxial, cu o lungime electrică de /4 întroduce un defazaj fix de 90 .
 ca un transformator de impedanţă: un segment de cablu coaxial,cu o lungime electrică de/4, poate fi folosit ca
un transformator de impedanţă.
Zc, impedanţa caracteristică a cablului coaxial
Zin, impedanţa de intrare.
Zt, impedanţa terminală
 13

2.7. DIVIZORUL (SUMATORUL) DE PUTERE PRIN 2. –SPLITER-

/4
2
50 Spliter-ul, care poartă numele-hibridul Wilkinson-, poate fi
1 100 50 construit în 3 variante: - cu elemente concentrate
- cu cablu coaxial
/4 - in tehnologia stipe line
se compune din 2 linii coaxiale , cu lungimi de λ/4 şi dintr-o
3 rezistenţă de balans (de echilibrare).
INTRAREA NR. 1. –echivalent – cele două linii sus şi jos, sînt conectate în parallel. Punctul de
fig.1.a. intrare 1 şi punctele de iesire 2 au impedanţa de 50.
Pentru a obţine în punctual 1 impedanta de 50, in punctual 1, la
fiecare ramură valoarea impedanţei trebuie să fie de 100. Cele
/4 două ramuri fiind conectate în parallel, rezultă o impedanţă de
2 50 50. Segmental de cablu coaxial λ/4 lucrează ca un
100
transformator de impedanţe. Impedanţa caracteristică Zc rezultă
100 din formula:
1
/4 deci,liniile de λ/4 vor fi confecţionate din cablu coaxial de 70.
Funcţionarea ca divizor de tensiune ( putere):
3 50
-pe punctul de intrare 1 se cupălează un generator G,care
1
fig.1.b. furnizează o tensiune Ug
50
-pe porţile laterale 2 şi 3 apare Ug/2, atenuarea pe fiecare latură
2 fiind de 3,01dB (dB tensiune). vezi fig.1b.
Izolarea portilor (2faţă de 3, sau 3 faţă de 2)
50 Ug/2 fig.2a:
Ug
-se cuplează generatorul g pe poarta 2 sau 3. Semnalul ajunge
de la 2 la 1, prin segmentul λ/4 iar de la 1 tot print λ/4 ajunge la 3.
INTRAREA NR. 2.(3) -echivalent – pe fiecare segment atenuarea este de 3 db, deci atenuarea totală
fig.2a va fi de 6 dB. Semnalul suferă o defazare de 90o+90o=180o
6dB datorita faptului că traversează doi segmenţi de cablu λ/4.
2 3 fig.2b.
-semnalul ajunge de la 2 la 3 print reyistenta R de 100, dar fără
/4 1 /4 defazaj. Cele două semnale de pe cele două traiecte se vor întilni
50 50
50
in punctual 3 in antifază. Celula în π, formata de cele 3 rezistenţe
2 de 50 şi una de 100, introduce o atenuare tot de 6dB. Deci
Ug in punctual 3 cele două tensiuni fiind egale ca valoare, dar in
antifază se vor anula.
-situatia este similară cînd generatorul se pune in punctul 3.
CONCLUZIA: punctele 2 şi 3 sînt izolate unul faţă de celalalt.
fig.2b. rezistenţa R de 100 înbunătăţeşte separarea ( izolarea).

6dB
2 3

100
50 50

Ug
 14

Domeniul de utilizare şi proprietăţi :

 ca divizor de putere: semnalul se aplică la punctul 1, care este divizat prin 2 la ieşirile 2 şi 3, fără nici
un defazaj.
 ca sumator de semnale; semnalele ce urmează să fie însumate se aplică la intrările 2 şi 3, iar pe
ieşirea 1, se obţine suma lor .
 segmentul de cablu coaxial /4 se află între două impedanţe, una de 50 , şi o rezistenţă echivalentă
de 100, de unde rezultă că Zc =70,1 (vezi transformatorul de impedanţă cu segmentul /4).

2.9.PUNTEA 6 /4

C R
C

R 50 /4
/4 /4

100 R
A R
R=50 Ω A
D 100Ω D
3/4
3/4 50
/4

B B R
B R

4  Zi  Ze
Zc

C R
/4 /4
180

D
A Z
R
A D
R=50
Z
3/4
/4
90o+180o=270o
B R

Proprietăţi:
Din punct de vedere RF punctele, între ele, sînt izolate.
Puntea 6 /4 poate fi folosita pentru insumare a doua semnale (de ex: intrări:C şi B,însumare în A, diferenţiere în D)
Puntea 6 /4 poate fi folosita pentru împărţirea în două a unui semnal (de ex: intrare A,ieşiri în C şi B în fază)
Puntea 6 /4 poate fi folosita pentru impărţirea în două a unui semnal, cu ieşiri în antifază (intrare D, ieşiri C şi B)
Punctele neutilizate se pun pe sarcină de 50 
Toate punctele de intrare- ieşire au impedanţă de 50
Segmentele de cablu coaxial  /4 şi 3 /4 sînt confecţionate din cablu cu Zc = 70,1
 15

2.10. REPARTITORUL DE PUTERE

2.10.1.PARŢILE COMPONENTE:
 divizor de putere prin 2 (splitter)
 defazor diferential D01
 puntea 6/4
NOTĂ:
 segmentele de cablu coaxial /4 si 3/4 sînt calculate la lungimi electrice şi au impedanţa
caracteristică ZC = 70 .
 punctele A, B, C, D si E au o impedanţă de ieşire-intrare de 50.
 La ieşirile E (de însumare), şi D (de diferenţiere ) se obţin două semnale în cuadratură de fază (90),cu
amplitudine reglabilă din fazorul diferenţial D01.
 Sensurile de deplasare a vectorilor: + sensul trigonometric (contrar acelor de la ceasornic)


+

Ramura de
sus +
B1 C1

/4 /4
/4
RE
R D01 6/4
100
RE E D
A
/4 /4 RD RD
3/4

B2 C2
-
-
Ramura de
jos

Funcţionarea:
Semnalul aplicat în punctual A, în punctele B1 şi B2 este divizat în două, prin splitter. Segmentele de cablu de /4,
introduc un defazaj de 90o în fiecare ramură, deci în punctele B1 şi B2 avem două semnale identice ca mărime şi fază. Fazorul
diferenţial întroduce un defazaj reglabil, în ramura de sus + iar în ramura de jos, -. Astfel în punctele de intrare C1 şi C2 ale
punţii 6/4, semnalele sînt defazate cu + respectiv cu - , conform reprezentării grafice vectoriale. La puntea 6/4 punctul de
însumare este punctul E, iar cel de diferenţiere este punctul D. După cum a fost prezentată, fiecare latură cu lungimea de /4
întroduce un defazaj de 90o,iar latura cu o lungime de 3/4, întroduce un defazaj de 270 o. Astfel semnalele din punctele C1 si C2,
vor ajunge in punctul de însumare E defazate fiecare cu 90 o, deci cu un defazaj relativ între ele  = 0o. În punctul E cei doi vectori se
însumează după regula paralelogramei şi se obţine rezultanta R E.
În punctul de diferenţiere D, semnalul de la C1 prin linia /4 este defazat cu 90o , iar semnalul de la punctul C2 prin linia
3/4 (3/4 =2/4 +/4 =/2+/4), semnalul este defazat cu 270o (180o + 90o). Defazajul relativ între ele este:  =270o-90o=180o. În
punctul D cei doi vectori se însumează după regula paralelogramei şi se obţine rezultanta R D.
Datorită faptului că defazajul +;- , întrodus de fazorul diferenţial pe cele două căi este variabil, se poate observa, că
mărimea rezultantelor RE şi RD variază în funcţie de . Dacă cei doi vectori in puncul E sau D sînt colineari, (unghiul format între ele
este de180o), rezultanta lor este zero, iar dacă unghiul format între ele este 0o, rezultanta RE sau RD va avea valoarea maximă.( RE
= VE1+ VE2).In concluzie; puterea in punctele E şi D se poate varia între 0 - P max
 16

3. MODULAŢIA DE AMPLITUDINE MA (AM)

-Definiţii:

 purtătoarea: semnalul de radiofrecvenţă, ca undă sinusoidală P

 semnalul modulator; semnalul care conţine informaţia M
 modulaţia; modificarea unui parametru a undei sinusoidale, a purtatoarei P, în funcţie de semnalul
modulator M care conţine informaţia.
După parametrul, care se modifică în timp, în funcţie de semnalul modulator deosebim:

 modulaţie de amplitudine, MA, cînd semnalul purtătoarei P, are amplitudinea variabilă în

funcţie de semnalul modulator M, restul parametrilor purtătoarei rămîn neschimbaţi (frecvenţă,
fază).

 modulaţie de frecvenţă, MF, cînd frecvenţa semnalului purtătoarei, P se modifică în funcţie de

semnalul modulator, M . Amplitudinea rămîne constantă.

3.1. Formele de undă la modulaţia AM şi FM

fp

fm

Ymin

Ymax
AM

FM
 17

3.2. Parmetrii modulaţiei AM:

 gradul de modulaţie:
 simbolul: m
 unitatea de măsură : procente %

Y max  Y min
m  100 (%)
Y max  Y min

 valori uzuale : 90 - 100%

După modulare, în spectrul de frecvenţă, apar 3 frecvenţe:

 purtatoarea fp
 două benzi laterale: banda laterală inferioară BLI, şi
banda laterală superioară BLS.

Dacă modularea are loc cu o singură frecvenţă valoarea acestora este:

de ex: fp=1Mhz; fm=1Khz

BLI = fp-fm 1000Khz-1Khz = 999Khz

fp = 1000Khz
BLS = Fp+Fm 1000Khz+1Khz = 1001Khz

Dacă modularea are loc cu mai multe frecvenţe (cu un spectru) cele două benzi
laterale se vor extinde de la Fp- (Fmmin  Fmmax); respectiv Fp + (Fmmin  Fmmax).
Cele două benzi laterale sînt perfect simetrice, fiecare conţine informaţia utilă, una din
ele poate fi suprimată. (vezi BLU – banda laterală unică)

fp-fm fp fp+fm fp-fm2 fp-fm1 fp fp+fm1 fp+fm2

 18

3.3. DESCRIEREA MATEMATICA A MODULATIEI IN AMPLITUDINE,

DEFINITII si NOTATII:
- purtatoarea: fp up =Upocos ω ω =2πfp
- semnal modulator : fm um=UmocosΩ Ω =2πfm
- purtatoare cu benzi laterale: P+BL (CSB)
- benzile laterale (numai): BL (SBO)
- un semnal modulat in amplitudine:
uMA( t )  Uo( 1  kf ( t ) cos( t   )
unde kf(t) este functia semnalului modulator. Daca k(t) este un semnal sinusoidal sub forma um=UmocosΩ,
atunci semnalul modulat in amplitudine este:
uMA(t)=Uo(1+mcosΩt)cosωt in care m=kUmo ,este gradul de modulatie

ecuatia anvelopei purtatoarei modulate este

 Um 
Um  Umo  Um cos t  Umo 1  cos t   Umo1 m cos t 
 Umo 
Um
unde m  este gradul de modulatie
Umo

valoarea instantanee a semnalului modulat este exprimata print relatia:

u  Umo  1  m cos t  cos ot

daca desfacem paranteza, rezulta:

u  Umo cos t  mUmo cos t cos t

din trigonometrie cunoastem:

   
cos   cos   2 cos cos
2 2

exprimam produsul cosinusurilor prin suma cosinusurilor:

   1 1
cos cos  cos   cos 
2 2 2 2
vom nota:

   -
ot  ; t  , atunci
2 2
   
   ot  t   o    t
2 2
   
   ot  t   o    t
2 2
de aici:

1 1
cos t cos ot  cos o    t  cos o    t
2 2

expresia semnalului modulat, dupa inlocuiri devine

 19

mUmo mUmo
u  Umo cos ot  cos o    t  cos o    t
2 2
stim ca : o  2fpt si   2fm , unde : fp  frecventa purtatoarei
fm  frecventa semnalului modulator
mUmo mUmo
u  Umo2fpt  cos 2  fp  fm  t  cos 2  fp  fm  t
2 2

P BLI BLS

SPECTRUL UNDEI MODULATE CU O FRECVENTA AUDIO

- spectrul de frecvente pentru un ton de modulatie: P+BL (CSB)

BLI P BLS
ω-Ω1 ω ω+Ω1

- spectrul de frecvente pentru un ton de modulatie: BL (SBO)

BLI P BLS
ω-Ω1; ω ω+Ω1

SPECTRUL UNDEI MODULATE CU DOUA FRECVENTE AUDIO

Din expresia:

uMA(t)=Uo(1+mcosΩt)cosωt in care m=kUmo , este gradul de modulatie

pentru doua tonuri de modulatie formula devine:

 20

mA mA mA mA
u( t )  a cos t  cos     1  t  cos     2  t  cos     1 t  cos     2  t
2 2 2 2

P BLI BLS

- spectrul de frecvente P+BL (CSB). pentru doua tonuri de modulatie :

BLI P BLS
ω-Ω1; ω-Ω2 ω ω+Ω1; ω+Ω2
- spectrul de frecventa pentru benzi laterale BL (SBO), pentru doua tonuri de modulatie:

BLI P BLS
ω-Ω1; ω-Ω2 ω ω+Ω1; ω+Ω2

-Defazaje : pentru înţelegerea ecuaţiilor de cîmp la semnalul radiat ILS, ce va fi tratat mai tîrziu ,vom trata
problema defazajului întrodus in tonuri de modulaţie şi în purtătoare.
 defazaj întrodus într-una din tonuri de modulatie: (Ω2 defazat cu π, fata de Ω1)

din formula:
uMA(t)=Uo(1+mcosΩ1t+mcos(Ω2-π)t)cosωt in care m=kUmo ,este gradul de modulatie

mA mA mA mA
u( t )  A cos t  cos     1 t  cos    2  t  cos     1 t  cos    2  t
2 2 2 2
- spectrul de frecventa pentru benzi laterale BL (SBO), pentru doua tonuri de modulatie, (Ω 2 defazat cu π,
fata de Ω1)

BLI P BLS
ω-Ω1; ω-Ω2 ω ω+Ω2; ω+Ω1

 defazaj întrodus în purtatoare cu cu π, la semnalul modulat anterior:

uMA(t)=Uo(1+mcosΩ1t+mcos(Ω2-π)t)cos(ω- π)t in care m=kUmo ,este gradul de modulatie

 21

mA mA mA mA
u( t )   A cos t  cos    1 t  cos    2  t  cos    1 t  cos    2  t
2 2 2 2

BLI P BLS
ω-Ω1; ω-Ω2 ω ω+Ω2; ω+Ω1

3.4 Balanţa de puteri: Puterea totală Pt, se împarte în felul următor:

-în purtatoare P/2
-în BLI P/4
-în BLS P/4

Fp-Fm Fp Fp+Fm

3.4.1. Balanţa energetică a modulaţiei AM:

 Puterea cea mai mare este concentrată în purtătoare P (P/2)

 Informaţia utilă ocupă numai P/4 din puterea totală.
 Concluzii: modulaţia AM, cu purtătoare şi cele două benzi laterale este cea mai neperformantă
modulaţie.
 Pentru îmbunătăţirea randamentului se foloseşte AM - BLU cu PS,(purtătoare suprimată), la care
întreaga energie radiată este concentrată în BLI sau BLS.

Distribuţia energiei în unda modulată cu o singură undă sinusoidală :

 puterea totală se împarte în proporţii:

fp m m
W   fp  fm   ( fp  fm )
2 2 2

P BLS BLI

Distribuţia energiei în unda modulată cu două unde sinusoidale, fm1;fm2:

fp m m m m
W   fp  fm1   fp  fm2    fp  fm1   fp  fm2 
4 4 4 4 4

P BLS BLI
 22

fp-fm fp fp+fm fp-fm2 fp-fm1 fp fp+fm1 fp+fm2

Modularea cu o singura frecventa modulatoara Modularea cu doua frecvente modulatoara

3.5. Reprezentarea grafică a modulaţiei AM.

 23

SEMNALUL
MODULATOR fm

SEMNALUL
PURTATOARE fp

SEMNALUL fp Ymin Ymax

MODULAT CU fm
CSB

ANVELOPA DE
MODULATIE

BENZILE LATERALE
SBO

3.6.Interpretarea modulaţiei AM cu vectori rotitori

 24

B
2

+Ω -Ω

ω Pmax Pmed Pmin

-Ω

+Ω
Benzi laterale

Notă:
Vectorul P se roteste cu f = 2 Fp; iar vectorii B ai benzilor laterale se rotesc cu +Ω respecriv cu -Ω=2 fm

3.7. Interpretarea modulaţiei AM ca o schimbare de frecvenţă:

 25

Modulaţia AM poate fi interpretată şi ca un mixaj între două frecvenţe:

 Fp, frecventa purtatoare si
 Fm frecventa modulatoare.

fp

mixer fp-fm fp fp+fm

fm

Din cele prezentate putem preciza:

 modulatorul AM este o unitate în care se introduc două semnale: purtatoarea fp şi semnalul

modulator fm, iar la ieşire se obţine semnalul modulat in amplitudine, care conţine trei
frecvenţe RF distincte BLI, P şi BLS.

3.8. Factori ce influentează gradul de modulaţie:

 raportul puterilor P şi BL, unde notăm cu P puterea în purtătoare şi cu BL puterea în benzile

laterale.

BL
m
P

Concluzia: gradul de modulaţie este direct proporţional cu puterea din benzile laterale (respectiv cu
puterea semnalului modulator şi este invers proportional cu puterea în purtatoare.

Observaţie: gradul de modulaţie a unui emiţător poate fi reglat în două moduri ;

 prin ajustarea nivelului semnalului modulator (puterea amplificatorului de AF)

 prin ajustarea nivelului de RF ( excitaţia etajului final, reglajul de putere de RF)

 prin reducerea puterii de RF, la ieşirea unui emiţător, dacă nivelul semnalului modulator rămîne
constant, creşte gradul de modulaţie.

3.9. Măsurarea gradului de modulaţie:

 26

 metoda osciloscopului:

Această metodă constă prin vizualizarea pe ecranul unui osciloscop a semnalului RF modulat în AM,
(ieşirea TX). Semnalul RF se întroduce pe intrarea Y la osciloscop. Se caută sincronizarea acestuia pe
frecvenţa modulatoare din baza de timp . Din figură de pe ecran se poate evalua (calcula) gradul de
modulaţie, măsurînd distanţele în mm de pe ecran. Se calculează cu formula :

Y max  Y min
m  100%
Y max  Y min

Ymax Ymin

 Metoda modulometrului: Bobina L (de 1-2 spire) se cupleaza

inductiv cu iesirea TX
Modulometru este un instrument cu ajutorul căruia se poate determina direct gradul de modulaţie a
unui semnal RF modulat în AM. Moduloscopul conţine un detector dublu, primul detectează purtătoarea, şi la
ieşire furnizează o componentă de curent continu, proportională cu nivelul purtatoarei, iar celălalt detector
detectează semnalul modulator AF şi la ieşirems furnizează o componentă de curent continu, proporţională cu
nivelul semnalului modulator AF. Cele două semnale intră într-un bloc de calcul analogic (digital), şi laL
Y
ieşire pe un instrument analogic (digital) se poate citi direct gradul de modulaţie m (%).
GND
 Im Um
m sau m  ; unde Im(Um) este nivelul semnalului modulator (dupa dubla
Im o Umo
detectie), iar Imo (Umo), este nivelul purtatoare i, (dupa prima detectie)

Umo=kAfp (nivelul purtatoarei)

D2

D1 Um=k2Afm (nivelul semnalului modulator)

U1 U2

semnalul modulat in AM

3.10. Banda ocupată de un semnal AM, în spectrul de frecvenţă.

 27

Conform Regulamentului Internaţional a Radiocomunicaţiilor, banda ocupată din

spectrul de frecvenţă de o emisie radio, reprezintă, lărgimea de bandă din spectru în care
se află 99% din puterea totală radiată de RF. Putera medie radiată sub limita inferioară şi
peste limita superioară a benzii ocupate este egală cu 0,5% din puterea medie radiată.
Noţiunea de bandă ocupată este arătată în figura alăturată.

Banda ocupata

f
P=0,5% P = 99 % P=0,5%

3.11. Lărgimea de bandă necesară

Lărgimea de bandă necesară, este valoarea minimă a lărgimii de bandă ocupate, la

care se poate asigura calitativ transmisia informaţiei.

În cazul de transmisii voce, lărgimea de bandă necesară este Bn

 la modulaţia AM cu două benzi laterale Bn = 2M
 la modulaţia AM cu BLU, Bn = M
 la modulaţia FM Bn = 2(M + D), unde:
M frecvenţa maximă modulatoară
D deviaţia de frecvenţă (in cazul FM),

(De ex: în caz de FM, M=3KHz; D=5KHz; Bn = 2x3+2x5 = 16KHz)

3.12. Abaterea de frecvenţă.

Abaterea de frecvenţă maxim permisă este diferenţa de frecvenţă între frecvenţa medie din lărgimea
de bandă ocupată si frecvenţa asignată din spectru, pentru echipamentul de radiocomunicaţie. (navigaţie).
Este exprimată în Hz, KHz, sau în valoare relativă în milionimi.-“ppm” Abaterea de frecvenţă maximă
este stabilită în reglementări Internaţionale şi Naţionale, pentru diferite echipamente şi servicii .

3.2. Definiţii de puteri de emisie.

Puterea de ieşire a unui emiţător radio este definită cu una din valorile de mai jos:

 puterea de vîrf, este puterea furnizată de emiţător către antena la amplitudinea cea mai mare a
anvelopei de modulaţie.

 puterea medie, este puterea furnizată de emiţător către antenă, la valoarea cea mai mică a frecvenţei
modulatoare, măsurată pe un interval de timp 1 /10 sec.

 puterea purtatoarei, este puterea furnizată de emiţător către antena, fără modulaţie.

 puterea nominală de emisie, este puterea dată de fabricant, fără modulaţie.

 28

 puterea efectiv radiată (în limba română PAR), în limba engleză ERP, Effectiv Radiated Power. Este
o valoare de putere fictivă pe care sesizează un receptor în situaţia imaginară, în care emiţătorul
lucrează pe o antenă de dipol simplu, cu cîştig 0dB, şi crează o intensitate de cîmp măsurat real. Dacă
se foloseşte o antenă cu cîstig valoarea calculată este:

PERP (W) = PTGant

Se foloseste frecvent definirea valorii în dBW (nivelul 1dBW =1W, exprimat în dB), în
acest caz:

PERP (dB) = PTX(dB) + Gant(dB) – A cablu (dB),

Unde: - Gant(dB), este cistigul antenei fata de dipol in dB

-A cablu (dB), este atenuarea cablului de antena in dB

4. ANTENE

4.1. Cîstigul antenei:

În cazul menţinerii a puterii de ieşire P TX, a unui emiţător, la o valoare constantă, se poate mări
puterea radiată într-o direcţie, numai prin micşorarea puterii radiate din alte direcţii.
Antenele care crează o putere de radiaţie într-o anumită direcţie mai mare decît în alte direcţii, se
numesc antene directive. Caracteristica cea mai importantă a unei antene directive este cîstigul. Căstigul
antenei este exprimat, ca raportul între puterile radiate de două antene, - una considerată ca referinţă -, care
crează în aceeaşi direcţie şi în aceeaşi sens aceeaşi intensitate de cîmp.
Simbolul :Gant
4.2 Antena de referinţă: se alege ca referinţă fie antena izotropică, fie antena de tip dipol simplu. În
general dacă nu este semnificat altfel, referinţa este dipolul simplu.

Cîştigul antenei poate fi definit ca :

 raport de putere; (P / Pref)

 raport de tensiune (U / Uref)
 în decibel (dB): dBi - pentru referinţă, - antena izotropică
dBd sau dB - pentru referintă, - dipol simplu

Cîştigul în putere a unei antene, este raportul densităţii de putere furnizate de cele două antene
(referinţa şi antena măsurată), la locul recepţiei, la o putere de emisie identică.
sau

Sant
Gant 
Sref
Sant
Gant(dB)  10 log
Sref
unde: Sant este densitatea de putere furnizată de antena măsurată
Sref este densitatea de putere furnizată de antena de referinţă

Observaţie:
 29

Cîştigul antenei, definit cu antenă dipol simplu, ca referinţă, este mai mic de 1,64 ori respectiv cu
2,13 dB faţă de o antenă cu referinţa de antena izotropică, pentru că antena dipol simplu are un cîştig de
1,64 ori faţă de antena izotropică.

4.3. Diagrama de directivitate.

Diagrama de directivitate este reprezentarea grafică a efectului de directivitate. Este o curbă,
reprezentată în sistem de coordonate polare sau carteziene, care descrie cîştigul antenei sau o altă
mărime proporţională cu cîştigul (tensiune, intensitate de cîmp, putere etc.), în funcţie de azimut sau
elevaţie.
Diagrama de directivitate este locul geometric a punctelor din spaţiu, care au aceeaşi valoare de
intensitate a cîmpului radiat. Din principiul reciprocităţii rezultă că diagramele de directivitate de emisie şi de
recepţie sînt identice. Deosebim două tipuri de diagrame de directivitate, după planul de radiatie:

 Diagrama de directivitate orizontală, planul H

 Diagrama de directivitate verticală, planul V

diagrama de directivitate H a unui dipol simplu amplasat vertical

în coordonate polare în coordonate carteziene

90
E

=0 
180
0 90 180 270 360

270
 30

diagrama de directivitate H a unui dipol simplu, amplasat orizontal

in coordonate polare in coordonate carteziene

E
90

180 270 0 

E 0 90 180 270 360

270

5.RAPORTUL DE UNDE STAŢIONARE (VSWR) ŞI COEFICIENTUL DE REFLEXIE.

La o linie de alimentare (fider) de RF, cuplată la un generator (emiţător) la un capăt şi

la o sarcină terminală la capătul celălalt, pe linie are loc transferul de energie de RF din
generator în sarcină. Dacă valoarea sarcinii diferă de impedanţa caracteristică a liniei, o
parte din energia transmisă de la generator spre sarcină, din locul sarcinii terminale se va
reflecta spre generator.
Astfel pe linie de alimentare vor apare două unde:

 unda directă de la generator spre sarcină, şi

 unda reflectată de la sarcină spre generator.

Cele două unde, în lungul liniei de alimentare se vor însuma sau se vor anula (locurile în fază, şi
locurile în antifază). Din acest motiv pe linie vor apărea unde staţionare. Distanţa între ventrele şi minimele
de curent sau tensiune, de a lungul cablului se vor situa la o lungime de /2, (lungime electrica). Punctele de
minim - maxim se vor repeta periodic la o distanţa de /2.Raportul între valoarea minimă şi maximă de
tensiune sau de curent de a lungul cablului se numeşte raport de undă staţionară,(RUS).
Dacă vorbim de tensiune (în general), denumirea raportului de unda staţionară este VSWR,
(Voltage Standing Wave Ratio).

U max Im ax
VSWR  
U min Im in

Raportul de undă staţionară exprimat cu impedanţe:

Zant
VSWR  daca Zant  Zc si
Zc
Zc
VSWR  daca Zant  Zc
Zant
 31

Valoarea VSWR-ului poate varia între: 1 şi , în funcţie de dezadaptarea pe linie.

În cazul cînd sarcina terminală are o valoare rezistivă, ce coincide cu impedanţa
caracteristică a cablului Zc, nu se formează ventre şi nuluri de curent sau de tensiune pe
linie, reflexia de putere nu are loc de la locul terminalului. Această situaţie asigură cea mai
mică pierdere pe linie. Scopul adaptării este apropierea de această situaţie ideală.
În acest caz,

VSWR = 1

În cazul dezadaptării totale (grosolane), la capătul liniei este intrerupere sau scurtcircuit, valoarea
VSWR-ului este:

VSWR = 

În cazul adaptării corecte, pe linie de alimentare există numai undă progresivă – de la generator
spre sarcină.

Pe lîngă VSWR se mai defineşte coeficientul de reflexie (r), care descrie gradul de reflexie, ce
apare la sarcina terminală. Este în legătură strînsă cu VSWR-ul.

2
 VSWR  1
Exprimat cu impedanţe: r  
 VSWR  1

Zant  Zc
r
Zant  Zc
Valoarea absolută a coeficientului de reflexie | r | = {0-1},
-în cazul adaptării perfecte: r =0
-în cazul dezadaptării totale r =1

Cu ajutorul unui Wattmetru directiv se poate determina coeficientul de reflexie, măsurînd:

-puterea directa Pdir

-puterea reflectată Pref
-rezulta relatiile intre r, VSWR

2
Pr ef 1 r   - 1
r ; si   VSWR  ; iar r   
Pdir 1- r    1
 32

6. EXERCIŢII:

1. Pref=1W; Pdir=20W VSWR = ?

Pr ef 1 1 r 1 0,05 1,22
r    0,05   VSWR     1,56
pdir 20 1- r 1 0,05 0,78

2. VSWR = 1,15max; Pdir =20W; Pref =?

2 2 2
Pr ef  VSWR  1 1,15  1  0,15 
 r        0,069  0,00486, de unde
2

Pdir  VSWR  1 1,15  1  2,15 

Pref  0,00486  Pdir  0,00486  20  0,097  100mW

3.Cît este VSWR –ul ?

Zc=50 Zs= a). 25

b). 100

a).
Zo 50
VSWR   2
Zs 25
b).
Zs 100
VSWR   2
Zc 50

________________________________________________________________________

4. Ce valoare are impedanţa sarcinii Zs ?

L= / 4
Zc=75 Zs= ?
Zg = 50

75 2 5625
Zc  Zg  Zs  Zs  50  75, de unde Zs  50  75 2 si Zs    112 ,5
50 50
 33

5. Ce lungime fizică are un cablu coaxial  / 4 la frecvenţa, F= 110MHz, dacă coeficientul de scurtare
k = 0,66 ?

c  F  , unde c  300.000km/ s; F(Hz);  (m)

c 300 .000  10 3
   2,72m
F 110  10 6
2,72
lc  k   / 4  0,66   0,448m  44,8cm
4

6. Ce lungime are segmentul de cablu coaxial care întroduce un defazaj

 =15, la frecvenţa de 110MHz ?
Se ştie că un segment de cablu coaxial cu o lungime de  /4 întroduce un defazaj de 90 ( / 4),
De la exemplu anterior cunoaştem lungimea fizică lc = 44,8cm, frecvenţa fiind similară.
Putem scrie:
44,8 cm ……………….90
x cm ……………….15

de unde

44,8
x  7,45cm
90

7. Care este puterea aparent radiată - P PAR , la un emiţător cu o putere P=20W, care lucrează pe o
antenă cu cîştig Gant = 9dB, iar pierderile pe fiderul antenei sînt de –3dB ?

G =9dB
TX

A= -3dB
20W

Cîştigul total este: G +A= 9-3 = 6 dB

La dB putere, numărul de multiplicare pentru 6dB este 4, (conf. tabelului sau a formulei )

Deci PPAR = 4 x 20 =80W

 34

7. PRINCIPII ILS.

Principiul ghidării aeronavei pe traiectoria de coborîre, -după un echipament ILS- pe

care în continuare vom denumi axul de direcţie şi axul de pantă (sau aliniament de
direcţie şi aliniamentul de pantă), - în cursul evoluţiei tehnicii, a avut mai multe etape.

7.1.Sistemul ILS EQUISIGNAL (semnale egale)

Sistemul equisignal, are la bază principiul de egalitatate a intensităţiilor semnalelor

recepţionate şi detectate, la intersecţia a două diagrame radiate A şi B de a lungul
pistei. Semnalul emis de fiecare diagramă este modulat, cu cîte un ton de modulaţie.
După o convenţie, diagrama din dreapta este modulat cu tonul de 150 Hz, cea din
stînga cu tonul de 90 Hz. Gradul de modulaţie în fiecare diagramă este de 20%.
Pentru avionul care se află pe axul pistei, cele două semnale sînt identice ca
intensitate şi grad de modulaţie, deci la detecţie:

E90=E150.

Cînd avionul se află lateral axului, datorită directivităţii antenelor, intensitatea

semnalului recepţionat din cele două loburi radiate, va fi determinată de lobul din
stînga sau dreapta, după poziţia aeronavei faţă de ax şi va predomina unul din
semnale E90 sau E150. In oricare poziţie lateral axului de direcţie putem scrie:

E 90  E150

7.1.1. Diagrama de radiaţie la ILS Equisignal

A 150Hz

A1

TX1-150Hz
TX2- 90Hz PDA
PDA

A2

B 90Hz
 35

Dezavantajul acestui principii derivă de egalitatea strictă a puterilor radiate în cele

două loburi şi de probleme de sincronizare a celor două emiţătoare modulate cu 90Hz ,
respective cu 150 Hz, precum si de instabilitatea în timp a acestor parametri.
Reprezentarea vectorială a semnalelor de 90Hz şi 150Hz după detecţie:

pista

Rezultanta

Rezultanta

DREAPTA
STINGA IN AX

|E90| > |E150| |E90| = |E150| |E90| < |E150|

7.2. Sistemul ILS NULL – REFERENCE (referinţă nulă)

Sistemul NULL REFERENCE – de referinţă nulă – se bazează pe egalitatea gradelor de

modulatie în axul pistei. Această egalitate se anuleză în orice alt punct ce se află lateral
axului pistei. Această variaţie a diferenţelor gradelor de modulaţie, pe care vom nota cu
DDM -Difference Depth Modulation- (DDM= m90-m150), are o variaţie lineară cu
deplasarea laterală sau unghiulară faţă de axul pistei. Principiul se bazează pe radiaţia în
spaţiu a două diagrame cu un sistem special de antene.
 O diagramă a cărui maxim coincide cu axul pistei, cu ajutorul căruia se radiază un
semnal ce conţine purtătoarea şi benzile laterale pe care le vom numi CSB –Carier
Side Band-, (sau P+BL -Purtătoare şi Benzile Laterale-, în literatura de specialitate
franceză). Acestă diagramă are un minim lateral axului în stînga – dreapta, la 30
 O diagramă a cărui minim de radiaţie coincide cu axul pistei, iar maximul de radiaţie
se află în stînga – dreapta lateral pistei la 30. Cu acestă diagramă se radiază un
semnal ce conţine numai benzile laterale ale tonurilor modulatoare de 90Hz şi
150Hz, pe care le vom numi SBO –Side Band Only , (sau BL – Benzi Laterale-).
 Benzile laterale în diagrama CSB (P+BL) nu sînt defazate între ele.
 În diagrama SBO stînga, benzile laterale pentru tonurile de modulaţie de 90 Hz şi
150Hz sînt defazate între ele cu 180.
 36

 În diagrama SBO dreapta, întregul spectru de benzi laterale este defazat cu 180
faţă de diagrama din stînga. Astfel se obţine imaginea spectrală “în oglindă”.
 Prin combinarea în spaţiu a celor trei diagrame se obţine efectul de referinţă nulă,
care se manifestă prin DDM = 0 în axul pistei, iar în orice punct situat lateral axului
DDM este diferit de zero.

7.2.1.Diagrama de radiaţie CSB şi SBO cu două antene elementare

SBO (BL)
CSB (P+BL)

A1
30
B
CSB

P
SBO B
A2 30

- SBO(BL)

Dacă notăm cu A1 nivelul benzilor laterale în diagrama P, cu A2 nivelul benzilor

laterale din diagrama B, iar cu Ao nivelul purtatoarei în P, putem scrie:

STINGA AX DREAPTA

A1 - A2 A1  A2 A1  A2 A1  A2
DDM  m150 - m90   ; DDM  0 DDM  m150 - m90  
A0 A0 A0 A0
 2 A2 A1 A2 A2 A2
DDM   2   2 m similar DDM  2m
A0 A0 A1 A1 A1
 SBO   SBO  
A1  A2 A1  A2   A2   A2 
m90   1   m 1   similar m90  m 1 - 
A0 A0  A1   A
1  A1 
 CSB   CSB 
 SBO   SBO  
A1  A2 A1  A2   A2   A2 
m150   1   m 1   similar m150  m 1  
A0 A0  A1   A1   A1 
 CSB   CSB 
 37

Diferenţa gradelor de modulaţie DDM , se notează cu Δ, putem scrie:

 A2   A2  A2
  m90  m150  m 1    m 1    2m
 A1   A1  A1
exprimat in logaritm avem:
m90 m
( dB )  20 g  20 lg
m150 m
dacă exprimăm cu puteri (sau tensiuni) în cele două diagrame avem;
DDM  m150  m90
PSBO
DDM  2 m  K  PSBO ;
PCSB
ASBO
DDM  2 m cos ' cos  1
ACSB

7.3.Variaţia DDM –ului în funcţie de distanţă sau elevaţie:

M90  M150 DDM M150  M90

0,4

0,2

0,155

 m  0   m
2 =latime fascicol
Conform OACI ANEXA10. latimea de sector este definit la punctele ±105m, la pragul pistei, unde DDM=0,155

LLZ  105m DDM=0,155



 105m DDM=0,155


Într-un punct oarecare raportul în dB între gradul de modulaţie cel mai puternic şi
cel mai slab,- de exemplu în stînga axului- m90 m150.
 38

Putem scrie:
 A2  A2
m 1  2m  2m
m90 A1 
20 log  20 log   20 log A1 (dupa inmultire cu 2)
m150  A2  A2
m 1   2m  2m
 A1  A1
In sectorul de 90Hz avem : In sectorul de 150Hz avem
m90 2 m  DDM m150 2 m  DDM
20log  20 log ; 20log  20 log
m150 2 m  DDM m90 2 m  DDM

iar cind DDM  0,155, la latime de sector avem;

0,4  0,155 0 ,55
20log  20 log  7 ,2 dB , ceea ce inseamna
0 ,4  0 ,155 0
 ,245

2 ,265

m150
 2 ,265; m90  m150  0,40  m150  2,265m150  0,4  SDM
m90
0,4
m150   12 ,25%, iar
3,265
m 90  27,75% (in sectorul 90, si invers in sectorul 150)

A1 nivelul benzilor laterale in diagrama P (CSB);

A2 nivelul benzilor laterale in diagrama B (SBO)

 39

7.4.. Reprezentarea vectorială a semnalelor CSB şi SBO şi rezultanta lor în cîmp,

în
Stinga, în Ax şi în Dreapta .

CSB (P+BL)

A1 A1 A0 A1 A1 A1 A1 A0 A1 A1 A1 A1 A0 A1 A1

fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150 fp-150 Fp-90 fp fp+90 fp+150 fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150

SBO (BL)

-A2 A2 0 A2 -A2 0 0 0 0 0 A2 -A2 0 -A2 A2

fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150 fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150 fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150

REZULTANTA

A1-A2 A1+A2 A0 A1+A2 A1-A2 A1 A1 A0 A1 A1 A1+A2 A1-A2 A0 A1-A2 A1+A2

fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150 fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150 fp-150 fp-90 fp fp+90 fp+150

STINGA AX DREAPTA
 40

7.5. STABILIREA TEORETICĂ A LIMITELOR SEMNALULUI COMPLEX ILS LLZ

Notăm cu:
 Ao amplitudinea purtatoarei din diagrama P .

 A1 amplitudinea semnalului în SBO ( BL) în fază cu Ao, A1=mAo, m = gradul

de modulaţie

 A2 amplitudinea semnalului în SBO (BL) în opoziţie de fază cu Ao

Gradele de modulaţie în spaţiu sînt:

A1  A2 A1  A2   A1 
m90   1    m 1  
Ao A0  A1   A2 

A1  A2 A1  A2   A1 
m150   1    m 1  
Ao Ao  A1   A2

dacă :
A1  A2
A1
DDM  2 m SDM  2 m
A2

A2  A1

A2
DDM  2 m SDM  2 m
A1

Aliniamentul este definit de direcţia de nul a diagramei antenei benzilor laterale,

aliniamentul spus: NULL REFERENCE.

 CONDITII PENTRU ALEGEREA RAPORTULUI

A2
A1
- Laţimea de sector este definită de valorile: DDM 15,5 % (0,155) (stînga/dreapta)

A2 0 ,155
  0 ,387
A1 0 ,4
- Sectorul întreg are lăţimea de 20 =(4 - 6)

- In direcţia 0, raportul

A2
 0 ,387
A1

- unde DDM  0,155 (15,5%) raportul

- gradul de modulaţie a purtătoarei LLZ , se compune din 3 termeni

 41

A2
2m  0 ,1  0 ,3  1
A1

ILS ID A3
deci

A2
 1,5
A1

deci
A2
0 ,4   1,5
A1

7.6. Alimentarea antenelor A1, A2

Alimentarea antenelor A1 si A2, cu semnalele CSB si SBO se poate face cu o punte 6/4

A1
CSB, SBO
3

CSB SBO
90o 90o

2
A1, A2, pereche de dipoli
6/4 (sau antene Yagi log periodic, cu
1 6-7 elemente)
90o
270o

A2
CSB, - SBO

CSB - SBO

CSB (P+BL) SBO (BL)

Observaţie:
 Minimul diagramei CSB (P+BL) se află la 30, şi coincide cu maximul diagramei SBO (BL).
 Alimentarea antenelor A1, A2, se face printr-o punte 6 4, aplicînd la intrarea 1 semnalul
 42

CSB (P+BL), şi pe intrarea 2, semnalul SBO (BL).

 Se poate observa că, antena A1 este alimentată prin laturile 1-3 (  / 4) cu semnalul CSB, şi prin
2-3 ( / 4), cu SBO (BL). Antena A2 prin laturile 1-4 (  / 4), cu semnalul CSB (P+BL), şi prin 2-4
(3 / 4), cu semnalul SBO (BL). Acestă latură întroduce un defazaj între A1 şi A2 pe traiectul de
SBO(BL) de /2 - 180-.

La sistemul NULL REFERENCE sînt radiate în spaţiu două diagrame; o diagramă cu

maxim, ce coincide cu axul geometric a pistei şi care radiază semnalul CSB (P+BL), şi o
altă diagramă cu doi lobi, cu minimul pe axul pistei, ce radiază semnalele SBO (BL), în A1,
şi –SBO,(BL) în A2 (defazat cu /2, -180-).Există mai multe moduri de realizare practică
a acestor diagrame; cu dipoli colineari, cu 3 antene cu reflector parabolic (ILS Thomson
CSF LS371), dar principiul este comun.

8. ECUATII DE CAMP, TEORIA ILS LLZ

8.1. Radiaţia CSB (P+BL)

Fie o pereche de antene A1;A2 simetrică, alimentate cu CSB şi un receptor ILS in AX

A1

E
d
RE

D d RX Deoarece d>>D, se poate

ILS E
scrie ca rezultanta
RE= 2E

A2

 Antenele sînt alimentate în fază cu un semnal:

u( t )  E sin t

 Un RX ILS, amplasat la o distanţă d va primi un semnal de

URX  2 E sin t

drumul de la RX la antenele A1 şi A2 fiind egal.

 Fie o pereche de antene A1; A2 simetrică, alimentate cu CSB, cînd un RX se află

lateral axului la un unghi .
 43

u12(t )  E sin(t  )

A1 -x


d1

+x 
d2

A2

RX
ILS

D 2 2 D
x sin  ;   x  sin   .......... ...2
2   2
x......... .... 
2  x


 D   D 
uR( t )  u 1  u 2  2 E sin t  cos   2 E sin t  cos  sin   K cos   sin  
     

Deci amplitudinea semnalului recepţionat U R(t) depinde de 

De exemplu, dacă D=

UR= K cos ( sin )

Putem constata variaţia funcţiei cos( sin  ) după tabelul de mai jos;

 0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180

Cos( sin ) 1 0,68 0 -0,6 -0,9 -0,99 -1 -0,99 -0,93 -0,6 0 0,68 1
 44

dacă reprezentăm funcţia în coordonate polare, obţinem următoarea diagramă:

+30o

-30o

In coordonate carteziene diagrama arata astfel:

θo

-30 0 +30

Dacă, D= 2

Diagrama devine la forma de mai jos,

 45

Dacă la sistemul cu două antene se aplică un reflector, radiaţia din spate este
suprimată, iar diagrama devine:

0 15 30 45 60

75

90

105

120
180 165 150 135

8.2. Radiaţia SBO (BL)

 46

 configuraţia sistemului radiant rămîne neschimbată (două antene identice,

amplasate la o distanţă d )
 cele două antene sînt alimentate în antifază, cu două semnale SBO şi – SBO

în AX avem:

u1(t)= E sint
u2(t)=-E sint

rezultă că la intrarea RX, -care se afla în ax-

UR(t)=0

Lateral axului avem:

u1(t)= E sin (t+)

u2(t)= E sin (t- )

 D 
UR( t )  E  sin t     sint      2 E sin  cos t  k sin   sin 
      
K

D 2 d D
x  sin  ;    sin   sin 
2  2 

a) daca D=; UR = K sin ( sin ), iar tabelul funcţiei arată astfel:

 90 60 45 30 15 0 -15 -30 -45 -60 -90

sin( sin ) 0 0,42 0,8 1 0,7 0 -0,7 -1 -0,8 -0,43 0

Diagrama de radiaţie arată astfel

AX

- +
 47

-30 30

-90 +90

b) dacă D= 2, rezultă o diagramă cu doi lobi pe cadran

AX

-30 30

- +

+ -
 48

c)dacă D=k

AX

-30 30

- +

+ -
- +

8.3. ECUAŢIILE DE CÎMP

8.3.1.Ecuaţia semnalului CSB

La acest semnal cele două frecvenţe de modulaţie, f m1 şi fm2 sînt în fază

mA mA mA mA
A
2 2 2 2

fo-fm2 fo-fm1 fo fo+fm1 fo+fm2

 49

purtatoarea
                          superioara
     
banda laterala inferioara banda laterala
P BLI BLS

u( t )  A 1  m cos  1t  m cos  2t  cos t 

mA mA mA mA
A cos t  cos     1 t  cos    2  t  cos     1  t  cos     2 
4 4 4 4
8.3.2. Ecuaţia semnalului SBO.

La acest semnal cele două frecvenţe de modulaţie, f m1 şi fm2 sînt defazate între ele
cu .
Cele două benzi laterale BLI şi BLS sînt prezente, iar purtătoarea este suprimată.

mA mA mA mA
A
2 2 2 2

 defazaj cu  
  

u( t )  A m cos  1t  m cos( 2  )t 
 

 

mA mA mA mA
 cos    1  t  cos    2  t  cos    1  t  cos    2  t
 4        4        4        4      
banda laterala inferioara banda laterala superioara
BLI BLS

8.3.3.Ecuaţia semnalului -SBO (defazat cu  )

Acest semnal este defazat cu  faţă de semnalul SBO (apare ca “în oglindă”).

mA mA mA mA
A
2 2 2 2

fo-fm2 fo-fm1 fo fo+fm1 fo+fm2

 50

defazatcu 
    semnalul
  SBO     
u( t )  A m cos  1t  m cos(  2   )t  cos(    )t   A( m cos  1t  m cos  2t ) cos t
mA mA mA mA
 cos(    1 )t  cos(    2 )t  cos(    2 )t  cos(    2 )t
4 4
                4 4
               
banda lateralainferioara banda laterala superioara
BLI BLS
 51

8.4. Reprezentarea vectorială a semnalelor CSB şi SBO şi rezultanta lor în cîmp, în

Stinga, în Ax şi în Dreapta .

CSB (P+BL)

A2 A1 A0 A1 A2 A1 A1 A0 A1 A1 A2 A1 A0 A1 A2

Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150

SBO (BL)

-A2 A2 0 A3 -A3 0 0 0 0 0 A2 -A2 0 -A2 A2

Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150

REZULTANTA

A1-A2 A1+A2 A0 A1+A2 A1-A2 A1 A1 A0 A1 A1 A1+A2 A1-A2 A0 A1-A2 A1+A2

Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150

STINGA AX DREAPTA
 52

9.CONFIGURAŢIA ILS LLZ –exemple-

9.1. ILS LLZ cu două antene dipol.

CSB
SBO
SBO
90 -150
(90 -150)

90
Reglaj
MOD SBO putere CSB
SBO -SBO
150 (-90 150)

Faza CSB / SBO

Reglaj
balans
SBO
90 150

Reglaj C
TX Putere
CSB-
SBO
Faza C/SB
 53

9.2. ILS LLZ cu 3 antene distincte (CSB; SBO şi -SBO )

Fc
Fc +90 +150
CB

CSB
A1

SBO
-90 -90+150
-150 WB

-90 +150
-90+150

CB
A2a

-90+150 DB
SB SB
90 150

A2b

+90-150
RF DB BB

SDM DDM

DB- divider bridge (punte de divizare).

BB- balance bridge (punte de balans).
WB-wide bridge (punte de lăţime).
CB- carrier bridge (punte de RF).
 54

10. SISTEMUL ILS LLZ BIFRECVENŢĂ (clearance)

Pentru asigurarea acoperirii, în cazul sistemului ILS LLZ, în spaţiu se radiază două
cîmpuri (pe două frecvenţe – bifrecvenţă):
 Un cîmp de radiaţie directivă, care asigură acoperirea în sectorul de +/-10 
produs de purtătoarea FD.
 Un cîmp de radiaţie clearance (de acoperire), care asigură acoperirea în
sectorul de +/-35 produs de purtătoarea FCL.

OBSERVAŢIE: cele două frecvenţe purtătoare FD şi FCL sînt decalate între ele cu f =5 –
18Khz, deci ele nu se combină vectorial în spaţiu.

10.1.Acoperirea unui ILS LLZ conform Anexei 10.OACI, în coordonate

carteziene .

AX

25NM S=a+b

17NM 17NM

a b a

35 10 0 10 35

Această acoperire poate fi asigurată cu puteri radiate extrem de mari. Datorită

folosirii antenelor directive (parabolă sau perechi de antene Yagi, colineari), cu cîştig
mare, se asigură în direcţia principală de radiaţie (care coincide cu axul pistei), o
putere aparent radiată ERP mare, la o putere de emisie relativ mică, care asigură
acoperirea în sectorul de +/- 10, totodată reduce efectul negativ a reflexiilor asupra
aliniamentului, diagrama de radiaţie fiind îngustă.
Problema asigurării acoperiri devine dificilă în sectorul de+/-(10 o-35), datorită
directivităţii pronunţate a sistemului de antene pentru semnalul directiv. Pentru
asigurarea acoperirii cerute de norme, în acest sector se radiază un semnal de
acoperire – CLEARANCE -, pe o altă frecvenţă, fCL
Cele două semnale FD şi FCL sînt recepţionate de receptorul ILS de bord. La
detecţie semnalul detectat are urmatoarea valoare:
 55

S  Fd 2  Fcl 2

Cele două frecvenţe purtătoare se află în banda de trecere a receptorului ILS de la

bord, iar în semnalul detectat va predomina totdeauna radiaţia cea mai puternică în
funcţie de poziţia avionului. Acest efect poartă denumirea de “efect de captură “
(receptorul “captează” semnalul cel mai puternic).
Diagrama de radiaţie în acest caz arată astfel:

CLEARANCE CSB
(P+BL)

30
SBO (BL)

- SBO(BL)
30
 56

FD=Fnom+/2
FCL=Fnom-/2

35 10 0 10 35

11. FAZAREA ILS LLZ NULL REFERENCE.

După cum se vede din diagramele de radiaţie, pentru obţinerea informaţiei de “stînga -
dreapta” este necesară existenţa urmatoarelor situaţii de fază:
 în semnalul CSB tonurile de 90 şi 150Hz sînt în fază.
 în semnalul SBO tonurile de 90 şi 150Hz sînt în antifază (decalate cu ).
 în semnalul –SBO tot spectrul este defazat cu  fată de SBO.

Pentru reglarea fazei se procedează în felul următor:

 se intercalează în traiectul SBO un segment de cablu coaxial de /2
 se pune un RX ILS (PIR) pe borna de măsură ‘laţime“ (la 105m faţă de AX în
pragul pistei.
 se reglează fazorul “faza generală”, pentru a obţine un DDM=0 pe PIR.

ILS
LLZ
105m
CSB

SBO
105m
/4

PIR DDM=0

12.ILS GP (Radiofar de pantă)

 57

Considerăm o antenă elementară înstalată la înălţimea H, şi un receptor ILS plasat

la o distanţă d. La receptorul ILS, vor sosi două unde ;
 o undă directă
 o undă reflectată de la sol
Prin diferenţa de drum între unda directă şi unda reflectată apare un defazaj. În funcţie
de înălţimea H şi de lungimea de undă  se formează un front de unde sub un unghi ,
unde radiaţia are un maxim.

unda directa unda reflectata

RX

H 

2H
E ( )  sin sin  ;

m
 
4H

În această formulă unghiul  are:

 un maxim la m = 1, 3, 5 , 7 (valori impare)
 un minim la m = 2, 4 ,6 , 8 (valori pare),
iar diagrama de radiaţie se prezintă în felul următor:

12.1. Diagrama de radiaţie în coordonate polare ILS GP.

 58

=0
3

=
2

=0
1

12.2. Diagrama de radiaţie în coordonate carteziene.

FAZA

=1

0 0
1 3


2

=1
m
 2 3
 59

12.3. ILS GP NULL REFERENCE MONOFRECVENŢĂ.

A2, la 2H are un minim la 

90Hz
SBO
(BL)
A2 A1,la H are un maxim la 
2H

CSB
(P+BL) 150Hz
A1
H


latime

CSB(P+BL)

SBO (BL)
-SBO (BL)

=0

0,3  1,75 2
=

150Hz 90Hz
 60

Se radiază în spaţiu – ca şi la ILS LLZ – o diagramă cu un maxim pe direcţia

aliniamentului de pantă (sub un unghi  ), ce conţine semnalul CSB (P+BL) şi o diagramă
cu un nul pe direcţia aliniamentului de pantă, ce conţine semnalul SBO (BL). Prima
diagramă se realizează cu antena A1, care este amplasată la o înalţime H (deci are un
maxim, m este impar). Cea de a doua diagramă se realizează cu antena A2, care fiind
amplasată la 2H, are un minim, m este par, la unghiul .
În diagrama SBO (BL) cele două “petale” sînt defazate între ele cu  = (ca şi la ILS
LLZ). Combinarea vectorială în spaţiu a celor două semnale CSB şi SBO în AX, SUS şi
JOS, se face similar ca şi la ILS LLZ. STINGA- DREAPTA. Prin combinarea vectorială a
semnalelor CSB şi SBO. În AX vom avea DDM=0 (m90 = m150 ), în partea de jos de la
linia pantei, va predomina semnalul de 150Hz, iar în sectorul de sus semnalul de 90Hz.

12.4. SISTEMUL ILS GP BIFRECVENŢĂ

La sistemul ILS GP, monofrecvenţă, aliniamentul de pantă se formează în zona de 30

– 600m din faţa antenei. Această zonă trebuie să fie perfect plană, altfel din cauza
denivelărilor aliniamentul electric va prezenta ondulaţii. Mărimea ondulaţiilor depind de
intensitatea semnalului reflectat de la obiectele şi denivelările de teren din zonă. Cu cît
semnalul radiat în sectorul de sub pantă este de o intensitate mai mică, cu atît şi reflexiile
vor fi mai mici, şi implicit şi ondulaţiile se vor reduce. În acest fel se poate obţine un
aliniament cu ondulaţii reduse, dar nu se poate asigura densitatea de semnal în sectorul
de jos, care să asigure acoperirea cerută prin norme.
Pentru rezolvarea problemei de mai sus se foloseşte sistemul BIFRECVENŢĂ, la care
acoperirea în sectorul de sub pantă (sectorul de jos) se obţine prin semnalul
CLEARANCE pe o frecvenţă decalată cu F.
Această radiaţie complexă se obţine cu 3 antene identice (dipoli), alimentate printr-o
reţea denumită – reţeaua M -.

Aliniament
real

Aliniament teoretic

Influenţa terenului asupra structurii aliniamentului de pantă..

 61

Radiatia
“directiva”a Retelei
M

După cum se vede radiaţia în imediată apropiere a solului (in sectorul 0 - 0,3  ),
se reduce la minim. Densitatea de cîmp în acest sector este asigurată de radiaţia
CLEARANCE.

13. REŢEAUA M.

Sistemul radiant la un ILS GP tip reţeaua M se compune din 3 antene ; A1; A2; şi A3.
Aceste antene sînt alimentate într-o relaţie de amplitudine – fază, bine definită,
conform tabelelor de mai jos, printr-o retea,- denumită reţeaua M. –

A1
CSB
0,3 SBO  M
2 A2
CL
A3

Reţeaua M este alimentată cu 3 semnale şi anume:

 CSB (P+BL)
 SBO (BL)
 CL
 62

Prin reţeaua M se alimentează cele 3 antene. Structura internă si modul de

realizare a unei retele M diferă de la un tip de ILS la altul. Cuprinde următoarele elemente
de circuit.

 splitere (divizoare de puteri )

 repartitoare de putere
 fazori
 sarcini rezistive
-

A3

3H
A2 OBSERVATIE:
Raport Amplitudine 2 =6,8dB in putere
2H

A1

CSB (P+BL)
Ampli. Faza
A1 2 0
A2 1 
A3 0 0

SBO (BL)
Ampli. Faza
A1 1 
A2 2 0
A3 1 

CL (CLEARANCE)
Ampli. Faza
A1 1 0
A2 0 0
A3 1 0
 63

13.1.1 DIAGRAMA DE DIRECTIVITATE A ANTENELOR A1, A2 si A3 în coordonate rectangulare.

0,24
A1 A2

0,12
1 A3

0,7


 2
1

OBSERVAŢIE:
 datorită înălţimilor diferite (h; 2h; 3h ) cele trei antene au diagrame de radiaţie
diferite în plan vertical.:
 A1 are un maxim pe direcţia .
 A2 are un minim pe direcţia .
 A3 are un maxim la 0,3 şi un maxim defazat cu  , la . şi un al treilea
maxim la 1,70 .
 cele trei antene electric si mecanic sînt perfect identice.
 64

13.1.2. DIAGRAMA DE DIRECTIVITATE A ANTENELOR A1; A2 şi A3, în coordonate polare.

A1 -H

A2 – 2H

A3 – 3H


 65

13.2. DIAGRAMA DE RADIAŢIE PENTRU SEMNALUL CSB (P+BL)

A1
REZULTANTA CSB

A2
2

 2
1

OBSERVAŢIE: Conform tabelului pentru semnalul CSB :

 A1 se alimentează cu o amplitudine 2 , cu defazaj null
 A2 se alimentează cu o amplitudine 1, cu defazaj ,
 A3 nu se alimentează cu CSB.
(acest lucru se poate observa comparînd diagramele de radiaţie ale antenelor A1, A2, A3 cu
diagrama CSB, unde diagrama A2 este “răsturnată” cu 180 .)
 66

13.3. DIAGRAMA DE RADIAŢIE SBO (BL)

A2 A3 A1

1
REZULTANTA SBO

 2
1

OBSERVAŢIE: Conform tabelului pentru semnalul SBO

 A1 se alimentează cu o amplitudine 1, cu defazaj 

 A2 se alimentează cu o amplitudine 2, cu defazaj null,
 A3 se alimentează cu o amplitudine 1 cu defazaj .
(acest lucru se poate observa comparînd diagramele de radiatie ale antenelor A1, A2, A3 cu
diagrama SBO, unde diagrama A1 si A3 sînt “răsturnate” cu 180 .)
 La Rezultanta, se obsearvă reducerea puternică a radiaţiei în zona de sub linia pantei, in
special în sectorul 0 -0,3, şi “răsturnarea” în sectorul de deasupra liniei pantei (  si 2),
datorită defazajului. (a se vedea “Rezultanta” de la CSB), necesară formării vectoriale în spaţiu
a informaţiei “sus – jos” .
 67

13.4.DIAGRAMA DE RADIAŢIE CL - CLEARANCE -

A1 A3 REZULTANTA CL

 2
1

OBSERVAŢII:

Conform tabelului pentru semnalul CL

 A1 se alimentează cu o amplitudine 1, cu defazaj null.
 A2 nu se alimentează
 A3 se alimentează cu o amplitudine 1 cu defazaj null.
(acest lucru se poate observa comparînd diagramele de radiaţie ale antenelor A1, A2, A3 cu
diagrama SBO, unde diagrama A1 şi A3 au un maxim )
 La Rezultanta se observă reducerea puternică a radiaţiei în zona liniei de panta .
 radiaţia CL este de natură P+BL, decalată în frecvenţă cu F, modulată cu m=55% pe 150Hz, şi
25% pe 90Hz
 68

13.5. DIAGRAMA DE RADIAŢIE A CELOR 3 SEMNALE CSB, SBO şi CL

CL CSB SBO


0,3
 2
1

Se regleaza nivelul antenelor, pentru a obtine o

radiatie redusa in sectorul 0 – 0,3o
 69

OBSERVAŢIE:

 radiaţia directivă (realizată de CSB şi SBO) are o intensitate redusă în sectorul de 0 – 0,3 , ceea
ce este “completată “ cu radiaţia CL

13.6. DIAGRAMA DE RADIAŢIE ÎN DDM ; DIRECTIV şi CLEARANCE

F” CLEARANCE F’ DIRECTIV

DDM

0,220
0,2

0,175

0,1

0,3
 2

OBSERVAŢIE:

 variaţia în DDM pînă la valoarea 0,175 este lineară ( pîna la 0,220).

 -sub linia de pantă , predomină semnalul F” –CLEARANCE
 acoperirea sub linia pantei este asigurată de F” - CLEARANCE
 70

 deasupra liniei de pantă predomina semnalul F’ –DIRECTIV

 -instrumentul de bord ILS –GP este acţionat de cele două semnale F’ şi F” sub “efectul de
captură “.

13.7. REPREZENTAREA VECTORIALA A SEMNALELOR CSB şi SBO şi REZULTANTA LOR in CÎMP,

în AX, JOS(sub pantă) şi SUS (deasupra pantei) .
 71

CSB (P+BL)

A2 A1 A0 A1 A2 A1 A1 A0 A1 A1 A2 A1 A0 A1 A2

Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150

SBO (BL)

-A2 A2 0 A3 -A3 0 0 0 0 0 A2 -A2 0 -A2 A2

Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150

REZULTANTA

A1-A2 A1+A2 A0 A1+A2 A1-A2 A1 A1 A0 A1 A1 A1+A2 A1-A2 A0 A1-A2 A1+A2

Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150 Fp-150 Fp-90 Fp Fp+90 Fp+150

SUS AX JOS

14. ELEMENTE COMPONENTE ALE ILS GP ŞI AMPLASAREA ACESTORA PE

TEREN.
 72

14.1. DETECTORUL DE CÎMP - NEAR FIELD

Detectorul de cîmp-NF- serveşte la controlul aliniamentului de panta (AX). Este

amplasat în faţa antenei ILS GP la o distantă L bine definită .

Amplasarea detectorului NF.

În punctul unde este aplasat detectorul de cimp NF, antena A1 are un maxim; A3
are un maxim in opozitie de faza (), iar antenana A2 are un minim. Semnalul radiat de
A2 nu are nici o influenţă. Deci, detectorul lucrează numai cu semnalul CSB (P+BL)
celalalte semnale, în punctul respectiv se anulează.
La NF, semnalele emise de A1 şi A3 ajung în antifază, deci drumul A 3P este mai
lung decit A1P cu o lungime de /2.( teoria amplasării a detectorului NF de a nu avea
semnal CL în punctul P).
Dacă aproximăm că  A1A3P este dreptunghic, atunci avem:

2
 
D  2   D   2h
2 2

 

h A3 D+/2

2
D 2  D   D 2  4h
4
h A2 P 2
cum D  ; putem scrie :
4
D 4h
h A1 NF D  4h 2  D 


Din tabele de repartiţie pentru antenele A1; A2 şi A3 putem observa

A1 SBO 1  CL 1 0 CSB 2 0
A2 SBO 2 0 0 0 0 CSB 1 
A3 SBO 1  CL 1 0 0 0 0
SBO antifaza. CL se pozitioneaza CSB cu acest semnal
Se anuleaza. NF,pentru anulare lucreaza NF.
2-2=0 1-1=0 2-1=1; (antifaza)

15. DECALAREA ANTENELOR

 73

Din cauza că pilonul de antenă de ILS GP poate fi instalat numai lateral pistei, un
observator aflat în pragul pistei în AX va avea de parcurs drumuiri diferite la cele trei
antene, ceea ce înseamnă un defazaj între cele trei antene în punctul observatorului.
Pentru eliminarea acestui neajuns, cele trei antene se decalează între ele cu un
offset lateral notat cu 1 şi 2. Considerentul pentru calcularea acestor decalaje laterale
este, anularea diferenţei de drum. Se consideră că cele trei antene se află pe o rază de
cerc cu centrul în axul pistei.

Ca să nu existe defazaj între antene trebuie ca L1=L2=L3, Prin decalarea antenelor, la A3 prin offset
drumul se scurteaza cu 2, iar la antenna A1se lungeste cu 1, fata de un observatory virtual in axul pistei
la prag. In acest caz exista egalitatea de mai sus.

2

A3 1  1,5H 2D;  H
4sin
H R  2  2,5H D
A2 L1>R

H
A1 L2=R

1
H L3<R

D PDA

16. AMPLASAREA ECHIPAMENTULUI ILS GP.

 74

Alegerea aplasamentului pentru ILS GP în stînga sau dreapta pistei se face pe

partea cea mai degajată. Distanţa L la care se amplasează ILS GP de la pragul pistei,
depinde de unghiul de pantă ales, precum şi de înălţimea de luarea deciziei TCH, care
depinde de categoria ILS-ului.
Conform OACI ANEXA 10. TCH –ul pentru diferite ctg. de ILS este:
CTG.I. TCH =15+/- 3m
CTG.II. TCH =15+3m;-0m
CTG.III. TCH =15+3m;-0m

4 3
P1 Po P2
2,5

Pista -PDA L TCH=15m

Ant.GP pragul PDA

Din figură se poate observa cum se modifică poziţia antenei ILS GP faţă de pragul pistei în funcţie
de unghul .
( Po pentru un unghi  = 3; P1, pentru un unghi  =2,5; iar P2, pentru un unghi  =4).

17. FAZAREA ANTENELOR cu REŢEAUA M

VARIANTA 1. TIP.:___________________
 75

CD W3

CSB

A U3 A1

CD
SBO
U4 A2

CC CD
W4
OH2
W7 A3
CL
W5

SECVENŢE DE FAZARE:
Prin “REGLAJ la RETEAUA M”, intelegem, stabilirea conditiilor:
 de amplitudine si
 de faza
conform Tabelelui pentru reteaua M la cele trei antene A1, A2 si A3, reteaua M fiind alimentata cu cele
trei semnale CSB, SBO si CL. In cursul reglajelor se stabileste ordinea de reglaj – intre antene - ,iar
antena pe care nu se executa nici un reglaj se pune pe sarcina. In cursul reglajelor unele trasee se scot
din circuit. Exemplele de mai jos reprezinta una din variante de reglaj. Metoda de reglaj este dictate de
aparatura de masura si control din dotare. (PIR, bolometru, etc).In cursul reglajelor se foloseste
segmental de cablu coaxial λ/4 , pentru introducerea unui defazaj fix de 90 o, iar pentru insumarea a
doua semnale, puntea 6λ/4.

-1. FAZA A2; A1, A3 PE SARCINA DE 50 OHM.

-2. FAZA A1/ A2 A3 PE SARCINA DE 50 OHM
-3. FAZA A1; A2; A3 PE SARCINA DE 50 OHM
-4. FAZA A1 /A3; W5
-5. FAZA A2 / A3

VARIANTA 2. TIP:________________
 76

CL
Z10 A3
COUPLER DIVIDER
Z3

Z11

SBO

Z13
SBO
DIVIDER
Z7
COUPLER
A2

CSB

Z6 Z9 A1
Z2

Z12 Z14

SECVENŢE DE FAZARE:

1. A1 / A3; PE SARCINĂ
2. FAZA A1 / A2; A3 PE SARCINĂ, SE REGLEAZĂ FAZA CU Z14
3. FAZA A1 / A3; A2 PE SARCINĂ, SE REGLEAZĂ FAZA CU Z13
4. VERIFICARE FAZA A1; A1 / A3 PE SARCINA
 77

VARIANTA 3. TIP THOMSON NOU

D05
A1/A3 SBO;CL

CL

COUPLER
D02

D06
SBO A1 / A2
DISTRIB.
D03
COUPLER

D04
FazaA2

CSB
DISTRIB. COUPLER
D01

SECVENŢE DE FAZARE:
1. FAZARE GENERALĂ A1.
2. FAZARE A1 / A3 ; A2 PE SARCINĂ, TX-CL.OFF;/4 D05
3. FAZARE A1/A2; A3 PE SARCINĂ D06, D04
 78

VARIANTA 4. THOMSON LS371 (VECHI).

CL
DISTRIB. COUPLER
COUPLER
D02 6/4
6/4
A3
D05

Faz.gen
TX1

D06
A3A1/A2

DISTRIB. COUPLER
SBO D03 6/4
COUPLER
6/4

A2
D07
Faz.gen
TX2
D05
D04 A1/A3
A2

DISTRIB. COUPLER
D01 6/4
COUPLER
6/4

CSB A3
 79

Fazarea antenelor se poate efectua în mai multe feluri:

Scopul fazării este stabilirea relaţiilor de amplitudine şi de fază între antenele A1,
A2, şi A3, conform tabelelor de mai sus.
Metode de fazare:
a) -detectare RF
aparatură necesară:
-segment de cablu coaxial /4
-puntea 6/4
-generator RF modulat cu 1KHz
-detector RF (bolometru), cu amplificator selectiv
-sarcini artificiale de 50 
-miliwattmetru

b)-detectare DDM=0
aparatură necesară:
-segment de cablu coaxial /4
-puntea 6/4
-sarcini artificiale de 50 
-receptor de control portabil PIR

Principiul fazarii:
Cu segmentul de cablu coaxial /4 se întroduce un defazaj fix de 90, pe una din
cele două semnale care urmează să fie fazate. (pe SBO-BL). Cu detectorul RF se caută
un minim de semnal. Situaţia vectorială se prezintă astfel:

V2
V2

R
V1 =90  R

Un defazaj diferit de 90 Un defazaj de 90

 80

Efectuarea fazarii se face:

 fie prin puntea 6/4 prin care,- la iesirea de insumare-, se face insumarea
celor doua semnale supuse fazarii si radierea in spatiu a acestui semnal
insumat, cu o singura antena,urmata de detectarea semnalului complex cu un
indicator (PIR) la antena NF detector.
 fie prin radierea in spatiu, cu doua antene, a celor doua semnale supuse fazarii
si detectarea acestora cu o alta antena ( antena NF detector , sau antena
receptorului PIR).

Operatiunea de reglare a retelei M cuprinde doua etape:

1.Reglarea nivelurilor semnalelor in cele 3 antene , fie in nivele de tensiune, fie in nivele
de putere in dB. conform tabelelor
2.Reglare fazelor intre antene conform tabelelor. La acest reglaj se elaboreaza un
algoritm de reglaj ce depinde de configuratia retelei M. Succesiunea fazarii se stabileste
tinind cont de urmatoarele succesiuni:

-se regleaza din fazorii dedicati numai pentru o antena

-se regleaza din fazorii dedicati pentru doua antene
-nu se mai umbla la un fazor care a fost reglat anterior
-se trece la fazarea fiecarei antene (A1 cu A3, A2 cu A3; A1 cu A2)
 81

18. EXEMPLU DE FAZARE LA ILS GP THOMSON CSF LS371

FAZAREA EXTERNA CU PUNTEA 6/4.

1. FAZAREA A1 / A3
( A1 cu P+BL (CSB); A3 cu BL (SBO)

 Se opresc emitatoarele
 semnalul CL se pune pe sarcina la intrarea in CD, atit cablul cit si intrarea in
CD(J02)
 se deconecteaza punctul 65 (D05) si se pune cite o sarcina pe cablu si pe
punctul 65.
 in punctul J44 se pune o sarcina , pentru a nu emite antena A2.
 se coboara cablul de la antena A3 , pina la antena A1, si se cupleaza pe una
din intrarile puntii 6/4.
Din iesirea CD - A1

Spre A1

Din iesirea CD - A3

.
 se deconecteaza cablul coaxial de la A1 si il cuplam la puntea 6/4.diametral
opus ,cu cel de la A3.
 prin intermediul unui cablu coaxial de cca 0,5m, cu mufa N la ambele capete se
cupleaza
antena A1 la puntea 6/4
 In punctul J22 , pe traiectul cablului BL (SBO) se intercaleaza un segment de
cablu
coaxial de /4
 De la antena detectorului AX, se aplica semnalul la intrarea PIR.
 se porneste un emitator (TX1), si din fazorul D01, (faza generala) se regleaza
0 DDM la PIR.
 se opreste emitatorul, se scoate segmentul /4.din traiectul BL (SBO), se
repune cablul coaxial in J22, se porneste emitatorul TX. Pe PIR, va trebui sa
avem un DDM predominant in 90Hz..Daca nu este asa , traseul BL (SBO), va
trebui lungit sau scurtat cu /2, -180. Daca aceasta operatie are loc, se reia
reglajul cu segmentul de cablu coaxial /4, pe cablu BL (SBO), si reglajul 0 DDM
 82

pe PIR. Se scoate segmentul de cablu coaxial /4, si citim pe PIR un DDM

predominant in 90Hz.
 Se reia reglajul similar pe TX2, reglajul 0 DDM facindu-se din fazorul D02 (faza
generala).
 Se refac circuitele, lasind CL pe sarcina si si segmentul /4 pe traiectul BL
(SBO).

2. FAZAREA A1 / A2
A1 cu P+BL (CSB); A2 cu BL (SBO)

 CL pe sarcina
 Emitatoarele oprite
 A3 pe sarcina la iesirea din CD (J21).
 Se deconecteaza de la D05 cablul in ptc.65 si terminam cablul si puntea cu cite
o sarcina (fara BL (SBO)
 Se deconecteaza de la D04 cablul din punctul 45 si terminam cablul si puntea
cu cite o sarcina (fara BL (CSB) pe A2.
 Deconectam cablul antenei A3 de la puntea 6/4, si cuplam in locul lui pe punte
cablul coaxial al antenei A2 pe care l-am coborit de la A2.
 Iesirea puntii, ca si in cazul fazarii A1 / A3, iesirea puntii 6/4 ramine conectata
la dipolul A1.
 Se porneste un emitator si se regleaza 0 DDM pe PIR din fazorul D06, semnalul
se i-a tot din antena detectorului AX
 Oprim emitatorul, scoatem segmentul /4 din traseul BL(SBO), cuplam cablul BL
(SBO) la loc (J22), pornim emitatorul , si citim pe PIR un semnal predominant in
150Hz. Daca nu este asa, inseamna ca trebuie intervenit asupra lungimii
cablului BL (SBO) sau a lungimii cablului ce merge spre A2 (se lungeste sau se
scurteaza cu /2. (180 )., si se reface fazarea.
 Se face o verificare si pe celalalt emitator. Valorile trebuie sa fie identice (cablele
si CD sint comune).
 Se opresc emitatoarele, se refac circuitele, se lasa segmentul /4 in calea BL
(SBO) si CL pe sarcina.
 Se demonteaza puntea 6/4, cablul de la A2 se cupleaza la A1 direct.
 Se cupleaza cablul de la A3 la A3.

2. FAZAREA A2

 Iesirea din CD spre A1 si A3 se pun pe sarcina

 Cablul de la A2 se conecteaza la A1
 Segmentul /4 pe traiectul BL (SBO) si CL pe sarcina.
 Se porneste un emitator si se regleaza 0 DDM din fazorul D04 pe PIR. Se
verifica si celalalt emitator
 Se opreste emitatorul si se scoate segmentul /4 din traiectul BL (SBO)
 Se pune la loc cablul BL (SBO) in J22.
 Se porneste un emitator si citim pe PIR un DDM predominant in 90Hz. Daca
este invers (putin probabil),lungim sau scurtam cablul dintre puntea S si Z
 83

9punctele 63 –43), cu /2 (180) cca 300mm. Refacem fazarea reglind 0 DDM
pe PIR, facind verificarea si fara /4 in traiectul BL (SBO), predominind fiind
tonul de 90Hz.
 Daca obtinem rezultatele impuse, oprim emitatorul si refacem circuitele.
Segmentul /4 lasam pe traiectul BL (SBO) si CL pe sarcina.
 Deconectam cablul antenei A2 de la antena A1 si se repune pe A2.

4. FAZAREA A1.

 Iesirile A2, A3 din CD se pun pe sarcina.

 Cablul coaxial de la A1 se repune pe A1.
 Se porneste un emitator si se regleaza din D05, 0 DDM pe PIR, conectat la antena
detectorului AX .
 Se verifica si celalalt emitator, care trebuie sa fie la fel.
 Se opreste emitatorul, se scoate segmentul /4 din traiectul BL (SBO), se conecteaza
cablul BL (SBO)la loc (J22).
 Se porneste un emitator , pe PIR se citeste un semnal predominant in 90Hz. Daca nu
este asa se intervine asupra lungimii cablului coaxial intre puntea W (15) si puntea
X(66), lugind sau scurtind cu /2 (180).
 Se refac circuitele pentru functionare normala.

FAZAREA EXTERNA CU AVO

1. FAZAREA A1 / A3
A1 cu P+BL (CSB); A3 cu BL (SBO)

 Se opreste echipamentul
 Se pune CL pe sarcina (min3W), la intrare in CD(J02), atit cablul cit si intrarea in
CD.
 Se introduce in traiectul BL (SBO) la intrarea in CD.(J02) segmentul de cablu
/4
 Se deconecteaza ptc.65.(D05) si se pune pe sarcina , cablul si puntea in ptc.J44
/ A2 se
pune o sarcina (A2 nu emite)
 Se porneste TX1, si se regleaza din fazorul D01, 0 DDM intre 6,5-3,5NM.Peste
6,5NM
DDM fiind in jurul a + 20A in scadere spre 0A. la 6,5NM.
 Avionul zboara la o inaltime de 1500ft de la o distanta de 18 – 25Km ,
comunicind in permanenta distanta fata de GP, si valoarea DDM citita in A.
 Daca a iesit bine TX1, se procedeaza la fel pentru TX2, reglajul facindu-se din
fazorul D02
 Se refac circuitele

2. FAZAREA A1 /A2
A1 cu P+BL (CSB);A2 cu BL(SBO)

 Se opreste echipamentul
 84

 Segmentul de cablu /4 pe BL (SBO) , CL pe sarcina (ca la prima procedura)

 Se deconecteaza sarcina de la iesirea spre A2 (J44-A2)si se conecteaza la
iesirea din CD a antenei A3 (J21-A3), antena A3 pe sarcina
 Se deconecteaza ptc. 45 de la D04 si se pune pe sarcina
 Se deconecteaza ptc.45 de la D04 si se termina cu o sarcina atit cablul cit si
puntea (fara P+BL (CSB) in A2)
 Punctul 65 (D05) ramine cu sarcini pe cablu si punte (fara BL (SBO) pe A1).
 Se porneste TX1 si se regleaza 0 DDM din D06 in zona 6,5 – 3,5NM, avionul
zburind la 450m altitudine de la distanta de 18 – 25km, comunicind permanent
distanta si valorile citite in A. In mod normal nu se mai verifica TX2, distributia
fiind comuna.
 Se refac circuitele

3. FAZAREA A1
P+BL(CSB) ; BL (CSB)

 CL pe sarcina
 Segmentul de cablu /4 pe traiectul BL (SBO) la intrarea in CD (J22)
 Iesirea din CD pe A2 si A3 pe sarcina
 Se porneste emitatorul
 Avionul zboara in conditii similare descrisa anterior, si reglam din fazorul D05,
pentru un 0 DDM in special intre 6,5 3,5 NM
 Se opreste echipamentul

4.FAZAREA A2
P+BL (CSB); BL (SBO)

 Lasam sarcina peA3

 CL pe sarcina
 Cablu /4 pe BL (SBO) J22
 Mutam sarcina de la iesirea A2 de pe CD pe iesirea A1 CD
 Se porneste un emitator
 Culegem semnalul cu PIR de la intoarcerea (P2)- proba- de la A2, pentru
monitorizare, si reglam din D04 un 0 DDM
 Oprim emitatorul
 Refacem circuitele

5.FAZA GENERALA
sint emise emnale P+BL (CSB); BL (SBO)

 CL pe sarcina
 Cablul /4 pe BL (SBO) J22
 Scoatem sarcinile de la A3 si A1 si cuplam cablele coaxiale pe pozitiile lor
normale spre antena
 85

 Pornim emitatorul TX1, si reglam din fazorul D06 0 DDM, cu avionul aflat la 6,5
– 3,5 NM
 Oprim echipamentul
 Se scoate segmentul de cablu /4 din traiectul BL (SBO) si se recupleaza cablul
la J22
 Se porneste CL
 Se recupleaza echipamentul in configuratie normala

6. STRUCTURA DE ALINIAMENT

 Pornim pe rind TX1 si TX2, si emitem normal.Avionul zburind pe aliniament GP,

pentru structura si comunica valorile gasite in A pe cele trei zone (I, II,
III ),media lor. Se analizeaza daca cu valorile gasite sintem sau nu in limite.

19.VERIFICARI DIN ZBOR.

Verificarile din zbor , sint zboruri periodice, prin care AACR, atesta functionarea
mijlocului PNA supus verificariii din zbor, la parametii standard conform reglementarilor in
vigoare. Functionarea mijlocului PNA fara atestare , este interzisa prin reglementari .
Periodicitatea verificarilor este data prin Anexa 10.OACI, pentru fiecare mijloc de
radionavigatie NAV, COM, SUR. Pentru sistemul ILS periodicitatea verificarilor din zbor
este de 90 +/- 15 zile.
Pregatirea misiunii de verificare din zbor comporta o importanta majora, tinind cont
de pretul de cost ridicat a unei ore de zbor de verificare. (cca 4000$). Optimizarea
misiunii de verificare din zbor din competenta Atelierului PNA, este de dorit. Aceasta
optimizare cuprinde mai multe faze:

19.1.PREGATIREA ECHIPAMENTELOR PENTRU VERIFICARI DIN ZBOR

Pentru reducerea duratei misiunii de verificari din zbor, din partea personalului tehnic
de la sol sint necesare urmatoarele masuri;
- inaintea inceperii misiunii cu 24 –48 de ore, la echipament se efectueaza o
verificare a tuturor parametrilor. Aceste masuratori sint cele prescrise de Doc.
ICAO 8071, si cele cerute de fabricant.
- Masuratorile efectuate trebuie sa fie in tolerante admisibile si sint consemnate in
Fise.
- Se verifica operativitatea functiei de baza- rezerva, electroalimentarea de rezerva
si telecomanda si telesemnalizarea echipamentelor.
- Amenajarea corespunzatoare a zonelor critice si sensibile. (cosirea vegetatiei)
- Daca sint probleme tehnice majore se anunta din timp echipa de verificari din zbor,
pentru aminarea misiunii.
Pentru data stabilita a misiunii de verificare din zbor se asigura:
- personal calificat (responsabilul echipamentului)
- mijloc de transport
 86

- mijloace de comunicatie radio

Din partea personalului tehnic de la sol se cere:
- o cunoastere aprofundata a metodei de verificare din zbor, operative
- o cunoastere aprofundata a parametrilor, tolerantelor acestora pentru purtarea unui
dialog competent cu echipa de verificare din zbor.

19.2.PLANIFICAREA SI EVIDENTA VERIFICARILOR DIN ZBOR

Planificarea estimativa a misiunilor de verificare din zbor se poate face tinind cont de termenul de
valabilitate dat pentru fiecare echipament. Planificarea concreta se face de catre AACR.
Pentru o evidenta clara a situatiei mijloacelor PNA supuse verificarii din zbor , se
tine evidenta sub forma unui Tabel care este afisat la Sala Tehnica.

MIJLOCUL DATA VZ DOCUMENT si VALABIL PINA OBSERVATII

PNA EMITENT LA :
ILS LLZ / GP 05.06.2001 TLX 1206930 08.06.2001
I-OD LRBSYQ
COM-VHF 02.03.2001 TLX0203935 02.09.2001
LRBSYQ

In acest tabel, rubricile DATA VZ, DOCUMENT si VALABIL PINA LA, sint schimbabile, datele fiind
inscrise sub forma de eticheta, astfel datele sint tinute la zi.

19.3.DESFASURAREA VERIFICARII DIN ZBOR PENTRU SISTEMUL ILS:

I. ILS GP / TX.1.

Verificarea din zbor se compune din mai multe treceri dupa un zbor instrumental.
1. Zbor pentru structura: In timpul zborului se comunica de catre inginerul de bord
abaterile aliniamentului de panta la diferite puncte de pe aliniament in functie de
distanta fata de pragul pistei.Valorile se noteaza cu incepere de la distanta de 4-
5NM. La finalul trecerii AVO comunica:
- unghiul mediu de panta.
- abaterea maxima si medie pe diferite zone ( zona I; II; si III). Aceste abateri
(oscilatii ) trebuie sa se incadreze in limite prescrise de Anexa 10 OACI.(in A ).
- gradul de modulatie SDM. (in %).
Daca sint abateri majore ce depasesc limitele prescrise se va trece la corectii, tinind
cont de marimea si sensul abaterii. Acest lucru este foarte important, deoarece un reglaj
incorect ca marime si sens prelungeste inutil durata misiunii. Daca marimile constatate se
incadreaza in limite echipamentul nu se mai regleaza.

2. Zbor pentru stabilirea latimii de fascicol sus. Se face de obicei pe semisector sus
(75A),zburind pe acest aliniament AVO, comunica abaterile in functie de distanta
fata de pragul pistei. Aceste date se noteaza.

3. Zbor pentru stabilirea latimii de fascicol jos. Este identic cu a doua trecere. La
finalul trecerii AVO comunica gradul de simetrie si valorile medii gasite in fiecare
semisector. Daca valorile se incadreaza in tolerante, nu se regleaza echipamentul.
Daca se constata abateri (sectorul prea larg sau ingust), se regleaza in sensul solicitat
de AVO.
 87

4. Zbor pentru structura cu inregistrare. In cadrul acestui zbor AVO scoate la

inregistrator graficul de variatie a aliniamentului Ax. In cadrul acesei treceri nu se
regleaza nimic la echipament.

5. Zbor pentru latime cu inregistrare. Se desfasoara similar cu zborul Nr.4.

6. Zbor pentru alarma Ax 150Hz. Se afiseaza pe monitor alarma Ax 150, dereglind

echipamentul. Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre
valoarea afisata la sol si cea masurata de AVO in A.

7. Zbor pentru alarma Ax 90Hz. Se afiseaza pe monitor alarma Ax 90, dereglind

echipamentul. Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre
valoarea afisata la sol si cea masurata de AVO in A.

8. Zbor pentru alarma fascicol. Se afiseaza alarma “ingusta “ la monitor ,

dereglind echipamentul Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta
intre valoarea afisata la sol si cea masurata de AVO in A.

9. Zbor pentru alarma fascicol. Se afiseaza alarma “ larga “ la monitor , dereglind

echipamentul Daca monitorul este bine calibrat, exista o concordanta intre valoarea
afisata la sol si cea masurata de AVO in A.

10. Zbor pentru verificarea acoperirii .

Nota: avionul de verificare din zbor, in timpul dialogului tehnic cu personalul de la sol, foloseste ca
unitate de masura - A -. Daca echipamentul ILS are sistemul de monitorizare calibrat in DDM, se va face
conversia valorilor DDM in A. Pentru operativitate este recomandabil efectuarea transfaormarilor pentru
valori curente sub forma tabelara.
Urmeaza prereglarea TX2 dupa TX1 (dupa monitoare ) si se trece la verificarea lui
TX2, dupa procedurile de mai sus. In cazul verificarii lui TX2, nu se mai controleaza
monitoarele, acestea fiind comune.

19.4. II. VERIFICARI DIN ZBOR PENTRU ILS LLZ TX.1. si TX 2.

Verificarile din zbor la ILS LLZ , decurg similar ca la GP si etapele sint identice,
urmarind algoritmul de mai sus.

Nota: daca perioada de 90 de zile este expirata, valabilitatea actului de VZ se poate prelungi cu max.
45 de zile in urma unui zbor de supravegere.

20. PLANIFICAREA SI ORGANIZAREA LUCRARILOR PERIODICE

REGULAMENTARE
 88

Pentru mentinerea in stare de disponibilitate a unui echipament ILS, lucrarile de

intretinere periodice sint obligatorii. Aceste lucrari sint recomandate de Documente
ICAO 8071), unde sint fixate in functie de categoria echipamentului:
- felul lucrarii,
- periodicitatea lucrarii,
- tolerantele admisibile ale parametrilor de baza.

Pentru organizarea acestor lucrari se stabilesc, in functie de generatia echipamentului,

norme de timp necesare pentru realizarea acestora, conform modelului de mai jos.

TABEL NR.1.
FELUL SI DURATA LUCRARILOR PERIODICE PLANIFICATE.

Nr. DENUMIREA MIJLOCULUI DENUMIREA LUCRARILOR si DURATA (h)

Z S L Tr. Sm. A VZ
1.NAV AIDS
1.1 ILS
1 ILS LLZ 1 2 3 4 8 12 3
2 ILS GP 1 3 4 6 12 16 3
3 MARKER MM 1 1 2 2 3 8 -
4 MARKER OM 1 1 2 2 3 8 -
TOTAL ORE PE OBIECTIV 4 7 11 14 26 44 6
TOTAL ORE PE AN : 2112 din 1440 364 132 56 52 44 24
care:

Avind datele strinse in Tabelul Nr 1 la finele anului in curs se intocmeste: Planificarea

anuala a lucrarilor de intretinere periodica, in care sint cuprinse pe saptamini (total 52
de saptamini) echipamente ILS (LLZ ; GP; MM; OM) cu lucrarile periodice aferente
Normei, precum si estimativ, data verificarilor din zbor. Din tabelul Nr 1. Rezulta ca pe an ,
pentru lucrarile periodice de intretinere sint necesare 2112 ore , ceea ce inseamna minim
2 persoane la un sistem ILS. Aceste norme de timp au fost stabilite pentru un ILS - LS 371
Thomson CSF.

20.1.PLANIFICAREA ANUALA A LUCRARILOR DE INTRETINERE PERIODICA PNA

PE ANUL 2001. SEMESTRUL I.
-model anexat-

In acest tabel nu se trec lucrarile periodice zilnice. Activitatea zilnica este descrisa
in Fisa postului si in sarcinile de serviciu pentru fiecare loc de munca. In tabelul prezentat
sint trecute echipamentele si utilajele aferente acestora , care fac obiectul documentului
ICAO 8071.

21. INSTRUCTIUNI DE EXPLOATARE SI INTRETINERE PE ECHIPAMENTE.

 89

Instructiunile de exploatare, se intocmesc pentru fiecare echipament LLZ si GP. Se

recomanda elaborarea acestor instructiuni intr-un format standard, pentru fiecare
echipament din dotarea subunitatii. Aceste Instructiuni se afla la echipament si sint menite
sa asigure exploatarea si intretinerea corecta a acestuia.
Bibliografia de baza ce sta la elaborarea acestor instructiuni este documentatia
tehnica originala , data de fabricant. Elaborarea Instructiunilor de exploatare se face de
catre specialisti cu o vasta experienta in domeniu.
Volumul acestei instructiuni nu trebuie sa depaseasca 20 – 30 de pagini, in functie de
complexitatea echipamentului. Aceste instructiuni nu suplinesc documentatia tehnica
originala. In caz de deranjamente si reparatii complexe se utilizeaza documentatia data de
fabricant.
Fiecare Instructiune de exploatare se va intocmi dupa urmatoarea structura:
1. Introducerea

2. Compunerea echipamentului (schema bloc)

3. Parametrii de baza ce urmeaza sa fie verificati in timpul functionarii, valori nominale, toleranţe.

4. Proceduri de exploatare (pornire; oprire; reglaje etc)

4 5. Telecomanda si telesemnalizarea
5
6 6. Verificari si lucrari zilnice : descriere, puncte de reglaj, masura, AMC necesara.
7
8 7. Verificari si lucrari saptaminale: descriere, puncte de reglaj, masura, AMC necesara

9 8. Verificari si lucrari lunare : descriere, puncte de reglaj, masura, AMC necesara.

10
11 9. Verificari si lucrari trimesiale: descriere, puncte de reglaj, masura, AMC necesara.
12
13 10. Verificari si lucrari semestriale: descriere, puncte de reglaj, masura, AMC necesara.
14
15 11. Verificari si lucrari anuale: descriere, puncte de reglaj, masura, AMC necesara.
16
17 12.Lucrari si locuri de reglaje periculoase cu reglaje extrem de delicate

18 13.Verificari din zbor

19 14. Observatii
20
21 15. Amplasarea pe teren (schita)

22 16. Coordonate geografice si alte date utile

Procedurile de la punctele 6 –11 si 13, vor fi elaborate sub forma tabelara, dupa modelul anexat propus
Aceste tabele se vor afla indosariate la fiecare echipament, si vor servi ca un ghid pentru executarea
lucrarilor periodice.

LUCRARI SI VERIFICARI PERIODICE PLANIFICATE

 90

ZILNICE  DENUMIREA ECHIPAMENT: ILS LLZ

SAPTAMINALA  TIPUL SI SERIA : LS371 / L127
LUNARA  RESPONSABIL DE ECHIPAMENT EMR Bodogai Pavel
TRIMESTRIALA  AMC necesar pentru efectuarea lucrarii:
SEMESTRIALA  - wattmetru BIRD; osciloscop ; multimetru
ANUALA 

Nr. Denumirea operatiei Locul operatiunii Marime de regl./masurat si

organul de reglaj
1

NOTA:
- fiecare FISA se va bifa corespunzator pentru tipul de lucrare ( zilnica , saptaminala etc.)

-Pentru lucrarile periodice planificate, superioare, pe fise de planificare se va trece numai

operatiunile ce se executa in plus fata de lucrarile mai inferioare:de ex. “ fata de lucrarile periodice
saptaminale planificate pentru lucrarile periodice lunare planificate,se mai executa urmatoarele
operatiuni” :

-Evidenta executarii lucrarilor planificate si accidentale se tine in JURNALUL DE LUCRU al

mijlocului PNA. Complectarea la zi a acestui document este o sarcina de serviciu. Acest JURNAL este
oglinda echipamentului , si este un document justificativ. Datele inscrise ,in acesta se trec cu majuscule cu
scris ordonat, ne admitind nici o stersatura sau corecturi. Datele inscrise se vor certifica prin semnatura
autorizata .

22. EVIDENTA DEFECTELOR

 91

Evidenta defectelor se tine in JURNALUL DE LUCRU al echipamentului PNA, pentru

fiecare echipament in parte, la cap .ANEXA NR3. “Evidenta defectiunilor in timpul
exploatarii”
Deasemenea in cazul inlocuirii de piese sau componente ale echipamentului , acest
lucru se consemneaza la ANEXA Nr.4 .din JURNALUL DE LUCRU.
Datele primare sint obtinute din FISE de INTERVENTIE , Aceste date pot fi introduse
intr-un program de baza de date, pe un PC. Prin care se poate urmari comod si rapid
evolutia in timp a defectelor si localizarea acestora pe subansamble. Acest lucru este util
in cazul prelucrarii statistice a defectelor pe o perioada de timp (luni; ani ;etc)

23. EVIDENTA INTERVENTIILOR.

Evidenta interventiilor se face pe FISE DE INTERVENTIE . Modelul acestui formular

este anexat.
- model -

1. Instructiuni pentru complectarea Fiselor de interventie:

Fisele de interventie se complecteaza cu litere majuscule, la orice interventie tehnica planificata sau
neplanificata la mijloacele PNA.. Fisa de interventie este un document tehnic justificativ. Complectarea
acestui document se face de catre Seful de tura PNA, maistru PNA sau electromecanicul de tura,, care a
executat interventia. Fisele de interventie se predau la Seful PNA la sfirsitul lunii, spre prelucrare si arhivare.

2. Modul de complectare:

-Nr. Fisa: este numarul de ordine incepind cu 001 de la inceputul anului in curs.

-Nr. de defectiuni: se trece la prelucrarea fisei de catre Seful PNA.

-Categoria de defectiune se trece la prelucrarea fisei de catre Seful PNA.

-Planificat / neplanificat: se bifeaza corespunzator, pentru o interventie planificata se bifeaza

“planificat”. Pentru o interventie accidentala , “neplanificat”.

-Obiectiv: se trece obiectivul in care se afla mijlocul PNA (NDB;LLZ;GP;etc).

-Cod echipament: se trece codul grupei de echipament :

- NAV pentru ILS, NDB, LMM, MKR OM/MM;

- COM pentru NEC, UNIMOR, NICELOG,AMUX, Imagine radar,)

-Localizare echipament: se trece tipul si seria echipamentului la care se face interventia.

-Data si ora :se trece data si ora a reclamatiei functionarii defectuoase a mijlocului, informatul indicat cazul
interventiei neplanificate, sau data si ora de inceperea lucrarilor de intretinere planificata.

-Nr NOTAM: se trece nr. si data NOTAM-ului in cazul cind mijlocul PNA a fost scos din functiune prin
NOTAM, pentru efectuarea lucrarilor de intretinere, sau cind functionarea mijlocului datorita
defectului nu poate fi asigurata.

-Defect reclamat si organul care reclama: se trece natura defectului, cum a fost reclamat si serviciul care
a reclamat. Se complecteaza numai in cazul interventiilor neplanificate.
 92

-Data / ora constatarii: se trece in formatul indicat data si ora inceperii interventiei la echipament.

-Data / ora remedierii: se trece data / ora cind defectul a fost remediat.

-Durata remedierii: se trece in formatul indicat timpul consumat pentru remediere .

-Intirzieri in rezolvare: se trece cauza ( conditii meteo nefavorabile, lipsa masina de interventie, lipsa de
piese etc.) si durata intirzierii provocata de aceste cauze.

-Semnatura EMR: semnatura celui, care a efectuat interventia.

-Vizat Sef PNA: semnatura Sefului de PNA.

-Activitatea desfasurata: se trec detailat operatiunile tehnice efectuate in timpul interventiei.

-AMC utilizat: se trec aparatele AMC folosite in timpul interventiei.

-Observatii: se trec orice alte probleme considerate importante de catre cel care a efectuat lucrarea.

24. EVIDENTA MASURATORILOR LA ECHIPAMENT

Măsurătorile de parametrii la fiecare echipament, se efectuează cu ocazia lucrărilor

periodice, planificate. Parametrii ce se controlează periodic sînt trecute în JURNALUL DE
LUCRU, ANEXA Nr.6.Pentru operativitatea efectuării măsurăratorilor şi de evidenţa
acestora, precum şi pentru tragerea unori concluzii, se recomandă efectuarea
măsurătorilor pe FIŞE DE MĂSURĂTORI, elaborate pentru fiecare tip de echipament.
Modelul prezentat este un exemplu pentru ILS LLZ şi GP. În mod similar se vor elabora
Fişe de măsurători pentru alte tipuri de echipamente.La echipamente echipate cu PC şi
imprimantă, foile scoase se ţin îndosariate şi numerotate spre arhivare.
 93

FIŞA DE MĂSURĂTORI
OBIECTIV: ILS LLZ Ans. 1.
Ans. 2.
MONITOARE
ECHIPAMENT Monitor 1. Monitor 2.
(valoarea) VERIFIFICAT DA NU
nomina real nomina real
SEMNALIZARI PANOU.
l l
CHARGEURE
.HF
STAREA BATERIILOR DE AC.
SDM
SISTEMUL RADIANT
CAG
MASURATORI MONITOARE
AX m90
m150 OBSERVATII:
DDM
HF
SDM
CAG
FASC m90
m150
DDM
Iosc
Ipr
Iet1
TX U18V
Uvar
Uies
A1
VHF A2

P TXdir (W)
F TXdir (MHz)
A1
TOS A2

DATA: ____________________

NUMELE EL. MEC. RADIO

______________________
MASURATORI PE TEREN CU RX DE CONTROL SEMNATURA
LA 1000m
VIZAT SEF PNA:
TX 1 TX 2
AX 0.00 µA
150Hz 150 µA ______________________________
90Hz 150 µA
 94

FIŞA DE MĂSURĂTORI
OBIECTIV: ILS GP
ECHIPAMENT Monitor1 Monitor2 DA NU
(valoarea)
V E R I FI FI CAT
nominal real nominal real SEMNALIZARI PANOU.
.HF CHARGEURE.
SDM STAREA BATERIILOR DE AC.
CAG SISTEMUL RADIANT.
AX m90 MASURATORI MONITOARE.
m150
OBSERVATII:
DDM (EVENIMENTE, VZ, ETC.)
HF ___________________________________
SDM
CAG
FASC m90
m150
DDM
HF
SDM
CAG
CL m90
m150
DDM
Iosc
Ipr
Iet1
Iet2
TXdir I10w
U18V
Uvar
Uies
Iosc
Ipr
Iet1
TX CL Iet2
U18V
Uvar DATA: ____________________
Uies NUMELE EL.MEC RADIO
A1
UHF A2
A3
__________________
SEMNATURA :

P TXdir (W) ___________________

P TXcl (W)
F TXdir (MHz)
VIZAT SEF PNA:
F TXcl (MHz)
A1
TOS A2 _____________________
A3

25. ANEXA 10 OACI

 95

 ZONA CRITICĂ ŞI ZONA SENSIBILĂ - ILS GP.

ZONA CRITICA

120-150m
PDA

250-300m
GP
NF

ZONA SENSIBILA

PENTRU AVO B747

ILS X 915 m
Ctg. I. Y 60 m
ILS X 975 m
Ctg.II. Y 90 m

NOTĂ:
Zona sensibilă depinde de gabaritul aeronavei care rulează pe pistă, sau se află la pragul pistei. În
acestă zonă, atunci cînd o altă aeronavă este pe panta de aterizare, prezenţa aeronavelor sau a altor
vehicule este interzisă, Eliberarea zonei se realizează prin căi de rulare ce sînt aplasate în afara zonei
sensibile.

Zona critică este zona de reflexie în care se formează aliniamentul de pantă. În acestă zonă Înalţimea
maximă a vegetaţiei nu trebuie să depăşeaşcă 20cm. Zona se intreţine prin cosire.(înălţimea vegetaţiei
din acestă zonă produce micşorarea unghiului de pantă). Acestă zonă este protejată prin imprejmuire
nemetalică (lemn sau plastic), prezenţa animalelor sau a vehiculelor este interzisă.
 96

 ZONA CRITICĂ ŞI SENSIBILĂ LA - ILS LLZ.

h= +/- 20cm

R=75m

120m PDA
LLZ

300m

ZONA SENSIBILA

ZONA CRITICA

Ex. Boeing B 747 hant = 14m

ILS X= 600m
Ctg. I Y= 60m
ILS X= 1220m
Ctg.II. Y= 90m
ILS X= 2750m
Ctg.III. Y= 90m

NOTĂ:
În timpul aterizării aeronavelor, în zona sensibilă, este interzisă mişcarea obiectelor (avioane, vehicole, etc). Mărimea acesei
zone depinde de gabaritul maxim a aeronavelor în mişcare pe pistă.
 97

În zona critică înălţimea maximă a denivelărilor (vegetaţiei) nu trebuie să depăşească 20cm. Acesată zonă trebuie protejată
de pătrunderea animalelor printr-un gard nemetalic (lemn sau plastic). Zona trebuie intreţinută prin cosire şi curăţire.

 STRUCTURA ALINIAMENTULUI ILS LLZ

DDM

30A
0,031

15A

0,015

PRAG PDA
Ctg.a I-a

A B C T D E PUNCTE ILS

30A

5A 10A

Ctg aIII-a
Ctg. a II-a

A B C T D E PUNCTE ILS

NOTĂ:
În diagrame sînt reprezentate variaţiile maxime a axului în funcţie de distanţa faţă de
pragul pistei în diferite puncte ILS, în funcţie de categoria echipamentului.
 98

 STRUCTURA ALINIAMENTULUI - ILS GP

DDM

30A
0,035

20A

0,023
PRAG PDA
Ctg.a II si a III-a

A B C T D E
PUNCTE ILS

 PRECIZIA ALINIAMENTULUI ILS - LLZ:

Precizia aliniamentului ILS LLZ este definit în pragul pistei, ca o diferenţă între axul geometric şi
axul electronic. Valorile din tebel sînt valori maxim admisibile.

TOLERANTA
CTG. ILS (m) (A)
I.  10,5 10
II.  7,5 ( 4,5 ) 5
III.  3,0 4
 99

 SENSIBILITATE DE DEPLASARE (LATIME SECTOR) LA ILS - LLZ.

105m

105m Ctg.I-II. Ctg. III.

150A +17% +10%

150A

150A - 17% -10%

Val.nominala Al.”ingusta” Al.”larga”

Dacă valorile sînt date în DDM, relaţia între A şi DDM la ILS LLZ este:

0,155DDM………………………………150A

 TOLERANŢA ALINIAMENTULUI DE PANTĂ LA ILS GP –ctg.I-II.

alarma “SUS”

0,075

0,075
alarma “JOS”


 100

 La ILS GP de ctg. a III.-a toleranţa este de 0,04

 Unghiul de pantă este între2,5 -4, recomandat este de 3

 ACOPERIREA ILS GP

1,75  0,45

10NM

În plan orizontal radiofarul de pantă trebuie să aibă o acoperire, stinga – dreapta de +/- 8 ,pînă la o distanţă
de 10NM.

8

10NM

GP 8
 101

26.FORMULE UZUALE ÎN TEHNICA ILS-ului.

1. Suma gradelor de modulaţie:

SDM  m90  m150

(40% - LLZ, 80% - GP)

_________________________________________________________

2. Diferenţa gradelor de modulaţie:

ESBO
DDM  2m cos( )
ECSB

unde: m = 0.2 – LLZ

0.4 – GP
ESBO = tensiunea (câmpul) SBO în spaţiu
ECSB = tensiunea (câmpul) CSB în spaţiu
 = defazajul între diagramele SBO şi CSB
recepţionate în spaţiu (faza generală)

__________________________________________________________

3. 4. Transformarea DDM ( A  DDM)

DDM
3. DDM ( A)  150 - LLZ
0.155

DDM
4. DDM ( A)  150 - GP
0.175

__________________________________________________________

5. Lungimea de undă în aer:

300
 ( m) 
f ( MHz )

___________________________________________________________

6. Lungimea de undă în cable coaxiale:

 (cablu )  k (aer )
 102

unde: k = 0.6667 - RG 214;RG58U

0.83 – Heliax

______________________________________________________________

7. Valoarea VSWR exprimata cu puterea directa si puterea reflectata:

PD  PR
VSWR 
PD  PR

unde: PD = puterea directă

PR = puterea reflectată
______________________________________________________________

8. Decibeli (U, I, P):

U 1(V )
AU ( dB )  20lg
U 2(V )

I 1( A)
AI ( dB )  20lg
I 2( A)

P1(W )
AP ( dB )  10lg
P 2(W )

________________________________________________________________

9. Decibel miliwatt (dBm):

P ( dBm)  10 lg P ( mW )

_________________________________________________________________

10. Conversie ( V/m) în ( V) într-un sistem pe 50 :

U ( V)  0.28  U ( V/m) - LLZ

U ( V)  0.093  U ( V/m) - GP

__________________________________________________________________

11. Grad de modulaţie - semnal MA:

 103

UMax  U min
m  100% ( se masoara Umax si Umin se masoara cu osciloscopul
UMax  U min

12. Puteri in semnale MA:

-Puterea in unda purtatoare:

2
 m2 
PMA  CSB  U 1   k  ,U=amplit. Purtătoarei
2  k 2 

-Puterea in benzi laterale:

2
 mk2 
PMA  SBO  U    , k=1~90Hz, k=2~150Hz.
2  k 2 

____________________________________________________________

13. Înălţimile antenelor la GP-reţea M:


h1  ; h 2  2h1; h3  3h1
4 sin( )

_____________________________________________________________

14. Offset lateral antene A1 şi A3 la ILS GP – reteaua M :

2 2
3 h 5 h ,
1   3  
2 D 2 D

unde: h = înălţimea antenei A1

D = distanţa pilon GP-ax PDA

____________________________________________________________

15. Distanţa longitudinală NFM la GP: ( distanta la care se amplaseaza antena detectorului de
cimp)

2
4h
D , unde h=înălţimea antenei A1

_____________________________________________________________

16. Înălţimea antenei NFM la GP: (inaltimea antenei detector AX)

H  D  tg ( )
 104

17. Calcul lăţime sector la LLZ:

 210 
   arctg   , unde:
 d 

d=distanţa: antenă LLZ – prag PDA in metri

______________________________________________________________

18. Calculul corecţiei înălţimii antenei A1 la poziţionarea cu AVO:

hm  m
h0  , unde:
0

 0 = unghi de pantă dorit (ex.-3)

m = unghi măsurat de avion
hm = înălţimea existentă a antenei h 0 = înălţimea necesară a antenei

19. Calculul corecţiei lăţimii sectorului

(sau semisectorului) la LLZ şi GP:

2
PSBOm  Lm
(A) PSBO 0 ( mW )  2 , unde:
L0

L0 = lăţimea dorită (în grade sau procente)

Lm = lăţimea măsurată de avion
PSBO (mW) = puterea existentă în SBO  Lm
m

PSBO (mW) = puterea necesară în SBO  L 0

0

2
PSBOm  DDM 0
(B) PSBO 0 (mW )  2
, unde:
DDMm
DDM 0 = lăţimea dorită (de ex.=75A-s.s.-GP)
DDMm = lăţimea măsurată de avion (ex.81A)
PSBO (mW) = puterea existentă în SBO  DDMm
m

PSBO (mW) = puterea necesară în SBO  DDM 0

0
 105

20. Conversii DDM / dB:

 DDM 
m  2 
DDM ( dB)  20 lg  
 m  DDM 
 2 

 DDM ( dB ) 20  1
DDM (%)  2m 10DDM ( dB )  , unde:
 20  1
10 
m = 0.2 – LLZ m = 0.4 – GP (gradul de modulatie)