Întrebările

dumneavoastră privind
Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea AELS

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Curtea Internațională de Justiție

Curtea Penală Internațională

 CJUE
CURTEA DE JUSTIȚIE A UNIUNII EUROPENE

- ORIGINE
1952: crearea Curții CECO1;
1957: transformare în Curtea de Justiție a Comunităților Europene;
1989: crearea Tribunalului de Primă Instanță;
2004: crearea Tribunalului Funcției Publice;
2009: CJCE devine Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), compusă din Curtea de
Justiție, din Tribunal și din Tribunalul Funcției Publice.

- SEDIU : Luxemburg

- DREPTUL APLICABIL
Tratatul de instituire a CEEA2;
Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE);
Tratatul privind funcționarea UE (TFUE);
Dreptul derivat.

- STATE MEMBRE
Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Spania,
Franța, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia,
Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia, Regatul Unit.

- MISIUNE
Asigurarea respectării dreptului în interpretarea și aplicarea dreptului Uniunii.

- COMPETENȚĂ
Curtea de Justiție
1. Trimiterile preliminare formulate de instanțele naționale privind interpretarea tratatelor și
a actelor instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii sau privind validitatea unui act
al Uniunii.
2. Acțiunile directe care intră în competența Curții, și anume:
• acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor împotriva statelor membre;
• acțiunile în anulare sau în constatarea abținerii de a acționa introduse:
- de o instituție împotriva unei alte instituții;
- de un stat membru împotriva Parlamentului European și/sau a Consiliului, cu excepția
celor introduse împotriva Consiliului privind ajutoarele de stat, „dumpingul” sau
competențele de executare ale Consiliului;
- de un stat membru împotriva Comisiei privind o cooperare consolidată în cadrul Trata-
tului privind funcționarea Uniunii Europene.
3. Recursurile formulate împotriva deciziilor Tribunalului.
4. Reexaminarea deciziilor Tribunalului prin care acesta se pronunță asupra recursurilor formu-
late împotriva deciziilor Tribunalului Funcției Publice.
Tribunalul
Toate acțiunile directe, cu excepția celor care intră în competența Curții.
Tribunalul Funcției Publice
Litigiile dintre Uniunea Europeană și agenții acesteia, precum și un anumit personal specific,
precum cel al Eurojust, al Europol și al OAPI.

1 Comunitatea Europeană a Cărbunelui și a Oțelului.

2 Comunitatea Europeană a Energiei Atomice.
- ACCESUL CETĂȚENILOR
O persoană fizică sau juridică poate formula o acțiune la Tribunal:
• împotriva unui act al uneia dintre instituții, al unuia dintre organele, oficiile și agențiile Uni-
unii Europene al cărui destinatar este sau care o privește direct și individual;
• împotriva unui act normativ care o privește direct și care nu presupune măsuri de execu-
tare.
Pe de altă parte, cetățenii Uniunii au de asemenea posibilitatea de a-și prezenta observațiile
în fața Curții atunci când instanța națională, care trebuie să se pronunțe asupra unui litigiu care
îi privește, decide să se adreseze Curții prin intermediul unor întrebări preliminare.

- COMPUNERE
Curtea de Justiție
• un judecător pentru fiecare stat membru (în prezent 27) și opt avocați generali;
• mandat de șase ani, care poate fi reînnoit.
Tribunalul
• cel puțin un judecător pentru fiecare stat membru, în prezent 27;
• mandat de șase ani, care poate fi reînnoit.
Tribunalul Funcției Publice
• 7 judecători;
• mandat de șase ani, care poate fi reînnoit.

- LIMBI
Toate limbile oficiale ale Uniunii Europene pot fi utilizate drept limbi de procedură. În princi-
piu, limba de procedură este cea a „reclamantului”. În cauzele având ca obiect pronunțarea
unei hotărâri preliminare, limba este, astfel, cea a instanței naționale care se adresează Curții.
În acțiunile în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, limba de procedură este cea a statului
împotriva căruia este formulată acțiunea, în timp ce în recursuri limba de procedură este, în
principiu, limba în care a fost pronunțată decizia Tribunalului.

- PARTICULARITĂȚI
Dreptul Uniunii prevalează asupra dreptului național și trebuie aplicat în mod uniform în sta-
tele membre.
Hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene au forță juridică obligatorie în statele membre.

ADRESĂ
Curtea de Justiție a Uniunii Europene - Presă și informare - L-2925 Luxembourg
Tel: (+352) 43 03 1 - Fax: (+352) 43 03 25 00 - Internet: http://www.curia.europa.eu
 CURTEA AELS

- ORIGINE : 1994

- SEDIU : Luxemburg (din 1996)

- DREPTUL APLICABIL
Acordul privind Spațiul Economic European (SEE)
și protocoalele sale;
Acordul între statele AELS privind instituirea unei
Autorități de Supraveghere și a unei Curți de
Justiție și protocoalele sale;
Dreptul derivat privind SEE.

- STATE MEMBRE
Islanda, Liechtenstein și Norvegia.

- MISIUNE
Asigurarea respectării dreptului în interpretarea și aplicarea dreptului privind
SEE.

- COMPETENȚĂ
Interpretarea dreptului privind SEE;
Litigii între părțile contractante, între Autoritatea AELS de Supraveghere și
părțile contractante și între Autoritatea AELS de Supraveghere și destinatarul
unei decizii a Autorității sau o persoană vizată în mod direct și individual de
această decizie;
Trimiteri pentru emiterea unui aviz consultativ formulate de instanțele naționale
care au dubii referitoare la interpretarea dreptului privind SEE.
- ACCESUL CETĂȚENILOR
O persoană fizică sau juridică poate formula o acțiune:
- dacă este destinatara unei decizii a Autorității AELS de Supraveghere
- sau dacă o astfel de decizie o privește direct și individual.
Pe de altă parte, trimiterea pentru emiterea unui aviz consultativ oferă de ase-
menea cetățeanului posibilitatea de a accede la Curtea AELS prin intermediul
unor întrebări adresate de instanțele naționale în cadrul unei cauze aflate pe
rolul unei instanțe naționale.

- COMPUNERE
trei judecători (unul pentru fiecare stat membru).

- LIMBI
Engleza și limba instanței naționale în cadrul unei trimiteri pentru emiterea unui
aviz consultativ.

- PARTICULARITĂȚI
Dreptul privind SEE care a fost adoptat în statele membre ale AELS se aplică în
mod direct în aceste state. Acesta are rang superior dreptului național și
cuprinde principiul răspunderii statului.
Hotărârile pronunțate în cadrul acțiunilor directe au forță juridică obligatorie. În
schimb, avizele consultative nu au forță juridică obligatorie.

ADRESĂ
Curtea AELS - 1, rue du Fort Thüngen - L-1499 Luxembourg
Tel: (+352) 42 10 81 - Fax: (+352) 43 43 89
Internet: http://www.eftacourt.int - e-mail: eftacourt@eftacourt.int
 CEDO
CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI

- ORIGINE
1959: crearea Curții Europene a Drepturilor Omului;
1998: intrarea în vigoare a Protocolului nr. 11 la Convenția Europeană a Drep-
turilor Omului (1950), care instituie o curte unică ce își desfășoară activi-
tatea în mod permanent și care înlocuiește Comisia Europeană
a Drepturilor Omului (1954) și Curtea Europeană a Drepturilor Omului
(1959).

- SEDIU : Strasbourg (Franța)

- DREPTUL APLICABIL
Convenția europeană pentru apărarea drepturilor
omului (1950) și protocoalele adiționale.

- STATE MEMBRE
State care au ratificat Convenția Europeană a Drepturilor Omului (și anume 47 de
state în 2009). Albania, Andorra, Armenia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bosnia-
Herțegovina, Bulgaria, Republica Cehă, Cipru, Croația, Danemarca, Elveția, Estonia,
Finlanda, Franța, Georgia, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia,
Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei”,
Malta, Moldova, Monaco, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, Regatul Unit,
România, Federația Rusă, San Marino, Serbia, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia,
Turcia, Țările de Jos, Ucraina, Ungaria.

- MISIUNE
Asigurarea respectării angajamentelor care rezultă pentru Înaltele Părți Contrac-
tante din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și din protocoalele sale.

- COMPETENȚĂ
Orice stat contractant (cerere formulată de stat) sau orice particular care se con-
sideră victima unei încălcări a Convenției (cerere individuală) poate adresa direct
Curții o cerere în care invocă încălcarea de către un stat contractant a unuia din-
tre drepturile garantate de Convenție.

- ACCESUL CETĂȚENILOR
Curtea poate fi sesizată de orice persoană fizică, de orice organizație neguvernamentală sau
de orice grup de particulari care se pretinde victima unei încălcări de către una dintre Înaltele
Părți Contractante a drepturilor recunoscute în Convenție sau în protocoalele sale.
Curtea nu poate fi sesizată decât după epuizarea căilor de recurs interne și în termen de
6 luni de la data deciziei interne definitive. Curtea declară inadmisibilă o cerere individuală
atunci când aceasta este anonimă sau este în mod esențial aceeași cu o cerere examinată
anterior de către Curte sau deja supusă unei alte instanțe internaționale de anchetă sau de
reglementare sau atunci când Curtea consideră cererea incompatibilă cu dispozițiile
Convenției sau ale protocoalelor sale, în mod vădit nefondată sau abuzivă. Asistarea de către
un avocat nu este obligatorie decât după comunicarea cauzei către guvernul pârât. În temeiul
 Regulamentului Curții, reclamantului i se poate acorda asistență judiciară începând de la
comunicare, cu condiția ca acordarea acestei asistențe să fie necesară în vederea bunei
soluționări a cauzei în fața camerei și ca reclamantul să nu dispună de mijloace financiare
suficiente pentru a suporta toate sau o parte din cheltuielile de judecată pe care trebuie să le
efectueze.

- COMPUNERE
Număr de judecători egal cu cel al Înaltelor Părți Contractante (în prezent 47). Mandat de șase
ani, care poate fi reînnoit.
Curtea își desfășoară activitatea în comitete de trei judecători, în camere de șapte judecători
și într-o Mare Cameră de 17 judecători.
Judecătorul ales în numele unui stat, parte la litigiu, este membru de drept al camerei și al
Marii Camere.

- LIMBI
Engleza și franceza.
Anterior notificării cererii către guvernul pârât, reclamantul poate utiliza una dintre limbile ofici-
ale ale Înaltelor Părți Contractante. Observațiile trebuie, în mod normal, să fie făcute sau redac-
tate într-una din cele două limbi oficiale ale Curții, cu excepția cazului în care președintele
camerei îl autorizează pe reclamant să continue să utilizeze limba oficială a uneia dintre Înaltele
Părți Contractante.

- PARTICULARITĂȚI
Rolul Marii Camere: o cameră poate în orice moment, sub rezerva anumitor condiții, să se
desesizeze în favoarea Marii Camere, în afara cazului în care una dintre părți se opune la
aceasta.
În termen de trei luni de la data pronunțării hotărârii unei camere, orice parte poate solicita
trimiterea cauzei în fața Marii Camere.
Un colegiu de cinci judecători acceptă cererea de trimitere în cazuri excepționale.

ADRESĂ
Curtea Europeană a Drepturilor Omului - Consiliul Europei - F-67075 Strasbourg
Tel: (+33) 388 41 20 18 - Fax: (+33) 388 41 27 30 - Internet: http://www.echr.coe.int
CIJ
CURTEA INTERNAȚIONALĂ DE JUSTIȚIE

- ORIGINE
1945: Curtea a fost instituită ca organ judiciar principal al Națiunilor Unite, fiind
succesoarea Curții Permanente Internaționale de Justiție (CPJI), creată în
1922 sub egida Societății Națiunilor (SN).

- SEDIU : Haga (Țările de Jos)

- DREPTUL APLICABIL
Convenții și tratate internaționale, dreptul cutumiar
internațional, principiile generale de drept, în mod
accesoriu, hotărârile judecătorești și doctrina autori-
lor care se bucură de cea mai bună reputație.

- STATE MEMBRE
• Statele membre ale Națiunilor Unite (192 în 2009),
care sunt ipso facto părți la Statutul Curții;
• Statele care au aderat la Statutul Curții fără a semna
Carta și fără a deveni membri ai Națiunilor Unite;
• Alte state care au depus o declarație la grefă, în anu-
mite condiții stabilite de Consiliul de Securitate al
ONU.

- MISIUNE
• Soluționarea în conformitate cu dreptul internațional a diferendelor de ordin
juridic care există între statele membre și care sunt deduse judecății de înseși
statele membre;
• Emiterea de avize consultative asupra problemelor juridice care îi pot fi adre-
sate de organele sau de agențiile ONU autorizate în acest sens.

- COMPETENȚĂ
• Soluționarea diferendelor juridice dintre state care îi sunt deduse judecății de
către state (funcție contencioasă);
• Avize consultative privind probleme juridice, emise drept răspuns la cereri care
provin de la organe ale ONU (5) sau de la agenții specializate ale sistemului
ONU (16), autorizate în mod corespunzător să formuleze astfel de cereri
(funcție consultativă).

- ACCESUL CETĂȚENILOR
Persoanele private nu au acces la Curte, întrucât articolul 34 din statut prevede
că doar statele au calitate pentru a se prezenta în fața acesteia în materie con-
tencioasă.
Interesele private pot totuși face obiectul unei acțiuni în fața Curții în cazul în
care un stat îl susține pe unul dintre resortisanții săi și își însușește obiecțiile
formulate de acesta din urmă împotriva altui stat.
- COMPUNERE
În total, 15 judecători, aleși pentru 9 ani de Adunarea Generală și de Consiliul de Securitate al
ONU; membrii Curții reprezintă marile civilizații și principalele sisteme juridice ale lumii.
Componența Curții poate fi reînnoită cu câte o treime la fiecare trei ani.
Judecătorii pot fi realeși.

- LIMBI
Engleza și franceza.

- PARTICULARITĂȚI
Curtea nu poate judeca un litigiu decât dacă părțile în cauză au acceptat competența acesteia
într-unul din următoarele moduri:
1) în temeiul unui acord („compromis”) încheiat între acestea în scopul exact de a deduce
judecății Curții litigiul dintre ele;
2) în temeiul unei clauze jurisdicționale incluse într-un tratat și care prevede sesizarea Curții în
cazul unui diferend între state semnatare;
3) prin efectul reciproc al unor declarații (statele membre pot face declarații prin care recunosc
drept obligatorie competența Curții de a judeca diferendele acestora cu orice alt stat care
a făcut aceeași declarație).
Hotărârile Curții au forță juridică obligatorie pentru părțile în cauză. Acestea sunt definitive și
nu sunt supuse recursului.
Avizele consultative nu au, în principiu, forță juridică obligatorie.

ADRESĂ
Curtea Internațională de Justiție - Palais de la Paix - Carnegieplein 2 - NL-2517 KJ Den Haag
Tel: (+31-70) 302 23 37 (Informații) - Internet: http://www.icj-cij.org
 CPI
CURTEA PENALĂ INTERNAȚIONALĂ

- ORIGINE
La 17 iulie 1998, 120 de state au adoptat Statutul de
la Roma prin care se instituie Curtea Penală
Internațională.
Statutul CPI a intrat în vigoare la 1 iulie 2002.

- SEDIU : Haga (Țările de Jos)

- DREPTUL APLICABIL
• În primul rând, Statutul CPI, Regulamentul privind procedura și probele și Ele-
mentele crimelor;
• În al doilea rând, tratatele aplicabile și principiile și normele dreptului
internațional, inclusiv principiile stabilite ale dreptului internațional al conflic-
telor armate;
• În lipsa unor dispoziții, principiile generale stabilite de Curte pornind de la
legile naționale care reprezintă diferitele sisteme juridice.

- STATE MEMBRE
Sunt părți la Statutul CPI statele care au ratificat, au acceptat, au aprobat sau au
aderat la acest document.
La 1 august 2009, 110 state erau părți la Statutul CPI, iar 139 de state îl semna-

- seră.
MISIUNE
• Contribuirea la realizarea respectării și a aplicării în mod durabil a justiției
penale internaționale, la prevenirea crimelor și la combaterea nesancționării;
• Desfășurarea de anchete, inițierea de urmăriri și derularea de procese în mod
echitabil, eficient și imparțial cu privire la crimele cele mai grave;
• Să acționeze în mod transparent și eficient.

- COMPETENȚĂ
Competență materială: CPI este competentă să urmărească și să judece persoanele răspunză-
toare de crimele cele mai grave:
• crima de genocid;
• crimele împotriva umanității;
• crimele de război,
precum și crima de agresiune, atunci când aceasta va fi definită.
Competență temporală: CPI este competentă pentru crimele săvârșite după intrarea în vigoare
a Statutului, și anume după 1 iulie 2002.
Competență ratione personae: CPI este competentă dacă persoana acuzată este resortisant al
unui stat parte sau dacă crima este săvârșită pe teritoriul unui stat parte. Totuși, aceste condiții
nu se aplică atunci când Consiliul de Securitate al ONU este cel care deferă o situație Procuro-
rului.
Principiul complementarității: CPI nu poate ancheta și, dacă se justifică, nu poate urmări sau
judeca persoane decât dacă statul în cauză se află în incapacitate să procedeze astfel sau dacă
nu are intenția să acționeze în acest sens.
- ACCESUL CETĂȚENILOR
Statutul include dispoziții importante privind drepturile și interesele victimelor. Pentru prima
dată în istoria justiției penale internaționale, victimele pot participa la proceduri și pot solicita
reparații morale și materiale pentru prejudiciile suferite.
Pe de altă parte, particularii și organizațiile interguvernamentale sau neguvernamentale pot
adresa Biroului Procurorului comunicări cu privire la crime care ar intra în competența Curții.

- COMPUNERE
Curtea este compusă din 4 organe: Președinția, Secțiile, Biroul Procurorului și Grefa.
Președinția este compusă din președinte și din doi vicepreședinți, aleși dintre cei 18 judecă-
tori ai Curții.
Cei 18 judecători ai Curții (acest număr va putea fi majorat), originari din întreaga lume, sunt
aleși de Adunarea Statelor Părți pentru un mandat de nouă ani. Aceștia sunt repartizați în trei
secții:
• Secția preliminară;
• Secția de primă instanță;
• Secția de apeluri.
O treime din numărul judecătorilor este reînnoită la fiecare trei ani.
Biroul Procurorului este condus de Procuror, care este asistat de un procuror adjunct. Aceștia
sunt aleși de statele părți.
Grefa este condusă de grefier, care este ales de judecători.

- LIMBI
Limbile de lucru: engleza și franceza. La cererea unei păți la proces sau a unui
stat autorizat să intervină în proces, Curtea permite, dacă apreciază că este înte-
meiat, utilizarea de către această parte sau de către acest stat a unei alte limbi
decât engleza sau franceza.
Limbile oficiale: engleza, araba, chineza, spaniola, franceza și rusa.

- PARTICULARITĂȚI
• CPI este o instituție judiciară independentă;
• CPI este permanentă;
• CPI este competentă cu privire la persoane fizice;
• CPI a fost instituită printr-un tratat fondator (Statutul de la Roma), spre deo-
sebire de tribunalele penale ad-hoc, care au fost instituite prin rezoluții ale
Consiliului de Securitate al ONU.
• Statele acceptă a priori competența acesteia prin ratificarea Statutului de la
Roma;
• Consiliul de Securitate poate deferi cauze CPI acționând în temeiul capitolului
VII din Carta Națiunilor Unite.

ADRESĂ
Curtea Penală Internațională - Maanweg, 174 - NL-2516 AB Den Haag
Tel: (+31-70) 515 85 15 - Internet: http://www.icc-cpi.int
 QD-30-10-318-RO-C
Publicație realizată în colaborare cu diferitele servicii ale curților prezentate

Ediția iunie 2010

doi:10.2862/27355

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Presă și informare
L-2925 Luxemburg www. curia.europa.eu

ISBN 978-92-829-0982-9