Sunteți pe pagina 1din 6

GESTIUNEA DEȘEURILOR

1. Nu uitaţi să completaţi informaţiile din preambul, adică: (a) denumire agentul


economic, (b) anul, (c) tipul de deşeu, (d) cod (conform codificării din anexa nr. 2
la HG 856/2002), (e) starea fizică şi (f) unitatea de măsură. Evitaţi la unitatea de
măsură, pe cât posibil să completaţi cu „bucăţi”. De preferat este „metrul cub” sau
„tone”, „kilograme” etc.
2. Evidenţa gestiunii deşeurilor se completează separat pentru fiecare an,
de exemplu 2013 şi se raportează (transmite la APM) în anul următor, adică 2014.
Asta dacă nu este cerut de autoritatea de mediu o raportare cu altă frecvenţă –
lunar, trimestrial etc. Verificați în autorizațiile de mediu acest aspect.
3. Evidenţa gestiunii deşeurilor se completează separat pentru fiecare tip de
deşeu, iar pentru acesta un singur cod de deşeu. Nu puneţi mai multe tipuri ori
coduri de deşeuri împreună.
4. La capitolul 1, tabelul cere „cantităţi de deşeuri” – „generate”, din care
„valorificate” ori „eliminate” şi prin diferenţă „rămase în stoc”. Aici „generate”
înseamnă de regulă „câte deşeuri au fost produse în luna respectivă”; „valorificate”
înseamnă „câte deşeuri au ajuns la instalaţia de valorificare” ori „au fost valorificate
în propria instalaţie de valorificare, dacă există aşa ceva”; „eliminate final” sau
eliminare înseamnă „câte deşeuri au ajuns la instalaţia de eliminare” ori „au fost
eliminate în propria instalaţie de eliminare, dacă există aşa ceva”; iar „rămasă în
stoc” înseamnă „câte deşeuri au mai rămas la sfârşitul lunii în amplasament, adică
nu au plecat către valorificare ori eliminare”. Evident toate cantităţile exprimate în
unităţile de măsură menţionate în preambul, punctul 1(f).
5. Există o particularitate la completarea tabelului de la capitolul 1, pentru
cantitatea rămasă în stoc în luna ianuarie a anului respectiv. Este posibil ca în anul
anterior, cantitatea „rămas în stoc” să nu fie zero, iar această cantitate se adaugă la
cea din ianuarie.
6. Tabelul 1 se completează pentru fiecare lună a anului şi se însumează la
sfârşitul anului pe verticale, rezultând cantităţile anuale generate, valorificate,
eliminate, rămase în stoc.
7. Capitolul 2 (tabelul 2) din evidenţa gestiunii deşeurilor se numeşte
„stocarea provizorie, tratarea şi transportul deşeurilor”. Termenii utilizaţi aici nu au în
totalitate semnificaţia definiţiilor din anexa nr. 1 la Legea 211/2011 privind regimul
deşeurilor. Pentru completarea acestui tabel trebuie utilizați termenii din nota de
subsol a acestui tabel. Astfel aflăm că tipul de stocare poate fi: RM - recipient
metalic, RP - recipient de plastic etc.; modul de tratare - TM - tratare mecanică, TC
- tratare chimică, TMC - tratare mecano-chimică etc. şi aşa mai departe. Rolul nostru
este să alegem şi să menţionăm prin codurile din nota de tabel „ceea ce se
întâmplă cu deşeurile noastre de la generare până la şi la debarasarea deşeurilor
din amplasament”. Treaba asta trebuie făcută lună de lună şi total la sfârşitul anului.
8. Ce apare interesant la Capitolul 2 (tabelul 2) din evidenţa gestiunii
deşeurilor este coloana intitulată „secţia”. Evident că nu toţi „producătorii de
deşeuri…” au secţii sau activităţile lor nu sunt împărţite pe secţii. Totuşi aici trebuie
completat ceva. Este locul potrivit să menţionaţi locul de generare (sau de
producere) a deşeurilor respective.

9. Capitolul 3 şi tabelul aferent cu denumirea „Valorificarea deşeurilor”.


Cantitatea de deşeuri valorificate (coloana 3) trebuie să corespundă ca valori cu
ceea ce am completat la coloana 4 din tabelul de la Capitolul 1 „Generarea
deşeurilor”. Asta pentru fiecare lună şi total an, în unitatea de măsură specificată în
preambul, punctul 1(f).
10. Capitolul 3 şi tabelul: coloana 4 este denumită „Operaţia de valorificare,
conform Anexei IIB din legea 426/2001”. Legea 426 şi anexa IIB sunt abrogate din
28 noiembrie 2011 de către Legea 211/2011. Asta înseamnă că la această coloană
trebuie luat echivalentul din Legea 211/2011, adică Anexa nr. 3 la Legea 211/2011,
şi de aici codurile respective.
11. Capitolul 3 şi tabelul: coloana 5 este denumită „Agentul economic care
efectuează operaţia de valorificare”. Aici trebuie să menţionăm, aşa cum scrie în
tabel - denumirea celui care face operaţiunea de valorificare, nu cel care ne
colectează nouă deşeurile. Foarte frecvent în practică apare aici denumirea
colectorului de deşeuri în loc de a celui care face valorificarea. Cel care completează
această informaţie, de regulă nu este interesat decât de cel care îi ia deşeurile şi mai
puţin unde aceste deşeuri ajung să fie valorificate ori eliminate.

12. Capitolul 4 şi tabelul asociat se completează de regulă ca şi tabelul de la


Capitolul 3, cu menţiunea că este vorba de „eliminarea deşeurilor”, iar operaţiile de
eliminare sunt cele din Anexa nr. 2 la Legea 211/2011.
13. Toate cele 4 tabele reprezintă evidenţa gestiunii deşeurilor pentru un tip
de deşeuri. Dacă aveţi de păstrat evidenţa gestiunii deşeurilor pentru un număr de
„n” tipuri de deşeuri, atunci veţi avea n x 4 tabele – în evidenţă.

Trebuie să completaţi şi să transmiteți la AJPM datele privind evidenţa


gestiunii deşeurilor? Dacă nu aţi aflat încă, este bine să verificaţi acest lucru,
amenda poate să ajungă până la 30.000 lei.
Legea 211/2011 privind regimul deşeurilor, vine la articolul 49, alineat 1 cu
următoarea prevedere: „producătorii de deşeuri, deţinătorii de
deşeuri, comercianţii şi brokerii, aşa cum sunt definiţi în anexa nr. 1, precum
şi operatorii economici care desfăşoară activităţi de tratare a deşeurilor sunt obligaţi
să asigure evidenţa gestiunii deşeurilor pentru fiecare tip de deşeu, în
conformitate cu modelul prevăzut în anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr.
856/2002, cu completările ulterioare, şi să o transmită anual agenţiei judeţene pentru
protecţia mediului.”
ANEXA Nr. 2 LISTA cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase
Deşeurile periculoase sunt marcate cu un asterisc (*)
Categorii de deşeuri
01. Deşeuri de la explorarea minieră şi a carierelor şi de la tratarea fizică şi
chimică a mineralelor
02. Deşeuri din agricultură, horticultură, acvacultură, silvicultură, vânătoare
şi pescuit, de la prepararea şi procesarea alimentelor
03. Deşeuri de la prelucrarea lemnului şi producerea plăcilor şi mobilei,
pastei de hârtie, hârtiei şi cartonului
04. Deşeuri din industriile pielăriei, blănăriei şi textilă
05. Deşeuri de la rafinarea petrolului, purificarea gazelor naturale şi tratarea
pirolitică a cărbunilor
06. Deşeuri din procese chimice anorganice
07. Deşeuri din procese chimice organice
08. Deşeuri de la producerea, prepararea, furnizarea şi utilizarea (ppfu)
straturilor de acoperire (vopsele, lacuri şi emailuri vitroase), a adezivilor, cleiurilor
şi cernelurilor tipografice
09. Deşeuri din industria fotografică
10. Deşeuri din procesele termice
11. Deşeuri de la tratarea chimică a suprafeţelor şi acoperirea metalelor şi a
altor materiale; hidrometalurgie neferoasă
12. Deşeuri de la modelarea, tratarea mecanica şi fizica a suprafeţelor
metalelor şi a materialelor plastice
13. Deşeuri uleioase şi deşeuri de combustibili lichizi (cu excepţia uleiurilor
comestibile şi a celor din capitolele 05, 12 şi 19)
14. Deşeuri de solvenţi organici, agenţi de răcire şi carburanţi (cu excepţia
07 şi 08)
15. Deşeuri de ambalaje; materiale absorbante, materiale de lustruire,
filtrante şi îmbrăcăminte de protecţie, nespecificate în alta parte
16. Deşeuri nespecificate în alta parte
17. Deşeuri din construcţii şi demolări (inclusiv pământ excavat din
amplasamente contaminate)
18. Deşeuri din activităţi de ocrotire a sănătăţii umane sau din activităţi
veterinare şi/sau cercetări conexe (cu excepţia deşeurilor de la prepararea hranei în
bucătarii sau restaurante, care nu provin direct din activitatea de ocrotire a
sănătăţii)
19. Deşeuri de la instalaţii de tratare a reziduurilor, de la staţiile de epurare a
apelor uzate şi de la tratarea apelor pentru alimentare cu apa şi uz industrial
20. Deşeuri municipale şi asimilabile din comerţ, industrie, instituţii,
inclusiv fracţiuni colectate separat