UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ

BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ

UTOPIA ANTI-URBANĂ

INDRUMĂTOR ŞTIINŢIFIC,

Prof.dr. Ioana Tudora

ABSOLVENT:

Șindilar Cristian

Iulie

0
2015

1
Cuprins

 Cuprins ....................................................................................1
 Capitolul I Introducere ..........................................................1
 Capitolul II Anti-urbanismul (Utopiile sec XX)
 2.1 Începuturi ..........................................................................3
 2.2 Utopia rurala - Ebenezer Howard .....................................4
 2.3 Disolutia in teritoriu
2.3.1 Orasul liniar – Arturo Soria Y Mata .........................8
2.3.2 Broadacre City - Frank Lloyd Wright ......................10
 2.4 Orasul in miscare
2.4.1 Jules Verne ..............................................................11
2.4.2 Peter Cook si Archigram ..........................................11
 2.5 Concluzii și observații .....................................................14
 Bibliografie ............................................................................16

Capitolul I – Introducere

Utopia, în sensul cel mai larg al termenului se referă la tentativa umană de a crea o societate
perfectă, care nu există (încă). Ideile care ar putea schimba radical lumea noastră sunt
denumite, adesea, utopice. "Utopia" în sens peiorativ desemnează orice idee prea avansată,
prea optimistă sau lipsită de realism, care pare la un moment dat imposibil de realizat
(himeră).

Utopia, un cuvânt inventat de cancelarul englez Thomas Morus la 1515 (u, nu, și tópos, loc),
și dat ca titlu unei cărțĭ a lui în care e vorba de o guvernare ideală, se referă la concepțiiile
imaginare ale uneĭ societăți și guvernărĭ ideale, care este în definitiv un proiect irealizabil, o
aberațiune. Ulterior a devenit numele dat tuturor teoriilor fanteziste, irealizabile, care
preconizează crearea unei alte ordini sociale, fără a ține seama de condițiile concret-istorice
date și de legile obiective ale dezvoltării societății.

Istoria utopiei începe atunci când Thomas Morus (More in engleză) a descris o societate
complet organizată pe baze raționale, descoperită de un explorator, Raphael Hythlodaeus.
Utopia lui Morus se baza pe o Republică, unde toate proprietățile erau comune. Ea constituia
o versiune perfecționistă a Republicii, descrisă inițial de Platon în care existau numai părțile

2
bune ale unei societăți, de exemplu egalitatea perfectă sau lipsa războielor, în timp ce relele
fuseseră deja eradicate, de exemplu sărăcia, mizeria, boala. Era o societate cu legi puține, care
nu avea avocați și nu-și trimitea cetățenii la război, căci armata ei se baza
pe mercenari recrutați din țări vecine.
„Cartea lui Thomas Morus (Titlul original al cărții era în limba latină De Optimo Respublicae
Statu deque Nova Insula Utopia (circa 1516)) s-a bucurat de un succes uriaș astfel încât
cuvântul și-a lărgit sensul inițial și a început să desemneze concepte, modele societale,
propuneri etc. Din acest motiv, fiecare autor care propune o utopie e un critic implicit al lumii
în care trăiește, și ar vrea ca aceste elemente negative pe care le critică să dispară într-o lume
imaginară. De obicei lucrurile dintr-o utopie sunt radicale, revolutionare, inspiraționale, sau
speculative. Astfel termenul de utopie a devenit un echivalent al idealismului.”
(ro.wikipedia.org, 2015)
”Termeni cu legături semantice (Cercetătoarea Ruth Levitas este cea care a stabilit pentru
prima oară aceasta categorizare):

 Anti-utopia pune sub semnul întrebării morala, practica sau validitatea unei utopii
 Distopie e o utopie negativă .
 Eutopia e o utopie pozitivă , sinonim parțial cu termenul "utopie".
 Heterotopia, "celălalt loc", are posibilități reale sau imaginare (e un amestec
de escapism utopic și de trasformarea a unor virtualități în realitate. Heterotopia este un
concept în geografia umană elaborat de filozoful Michel Foucault pentru a descrie locuri
şi spaţii care funcţionează în condiţii non-hegemonice. Aceste spaţii sunt de neasemănare,
care nu sunt nici aici, nici acolo, care sunt simultan fizice şi mentale, precum spaţiul creat
de un apel telefonic sau în momentul când tu vezi in oglindă.
 Arcadia se referă la o viziune a pastoralismului şi armoniei cu natura. Termenul este
derivat de la provincia greceasă cu acelaşi nume care datează din antichitate;
provincia este muntoasă, topografia şi populatia pastorală, au cauzat ca mai târziu
cuvântul Arcadia să se dezvolte într-o viziune idilică si poetică pentru nealterarea
pustiului. Arcadia este un spaţiu într-o formă poetică asociată cu o splendoare şi
armonie naturală.
De obicei gândul ca fiind în linie cu idealurile utopice, Arcadia diferă de tradiţia în
care este cel mai des considerată în mod specific de neatins. In plus, este vazuta ca o
pierdere, sub o formă de viață Edenică, contrastând puternic cu natura utopică a
dorinţelor progresive.” (ro.wikipedia.org, 2015)

3
 Datorită evoluției noastre și datorită convingerilor noastre toate aceste teorii au inceput
sa evolueze și ele și au început să se afirme în multe alte domenii, încadrându-se in mai multe
tipuri:
”Utopiile economice.
La începutul secolului al XIX-lea au apărut multe idei utopice, create de problemele din
creșterea naturală a capitalismului. Ele sunt cunoscute sub denumirea de "socialism utopic" și
militau pentru: o distribuire elaitaristă a produselor, abolirea banilor, cetățenii trebuiau să facă
doar o muncă plăcută pentru binele comun, și care să le lase timp pentru a se cultiva într-un
domeniu artistic sau științific. Exemplul clasic îl constituie cartea lui Edward
Bellamy, Privind înapoi. Marxismul a atacat în modul cel mai dur cu putință asemenea utopii
economice.
Utopiile politice sau istorice
O utopie a păcii planetare este considerată adesea unul dintre sfârșiturile istoriei.

Sparta a fost un exemplu de stat militarist utopic fondat de Lycurg (deși în special atenienii, ar
fi putut să-l considere un stat distopic).

Utopiile religioase
Ideile creștine sau islamice ale Grădinii Paradisului și Raiului au tendința să devină utopii în
forma lor populară. Asemenea locuri paradisiace sunt un argument esențial pe care religiile îl
folosesc pentru convertirea de noi adepți. În SUA au existat societăți utopice cu profil
religios, dintre care se pot aminti Quakerii.

Utopiile tehnologice sau științifice

Acestea au loc de obicei în viitor când se crede că standarde avansate
ale științei și tehnologiei vor transforma lumea după standarde utopice; vor elimina moartea
și suferința; vor schimba natura umană și condiția umană.

O altă viziune este cea pesimistă, în care avansul științific va conduce în mod inevitabil la
extincția rasei umane. O asemenea utopie recomandă precauție în abordarea noilor tehnologii
(deși aceasta se suprapune cu distopia).” (ro.wikipedia.org, 2015)

Utopiile urbane

Ideea de a crea un oraș „perfect” nu este o noutate pentru societatea noastră. Primele astfel de
idei au început să apară încă din perioada Renașterii. Odată cu trecerea timpului aceste idei s-
au transformat și ele, dar au urmărit mereu același scop: crearea orașului / societății perfecte.

4
Primele astfel de utopii importante care s-ar mai putea aplica și în societatea prezentului au
fost cele ale lui Le Cobusier și ale lui Frank Lloyd Wright.

Scopul pe care îl urmăresc cu acest referat este de a observa si comenta dacă ideile din trecut
se pot aplica în societatea de acum. De asemenea un alt scop este acela de a încerca să creez o
idee care să se poată folosi in zilele noastre. Prin urmare am hotărât să analizez utopiile anti-
urbane.

2.2 Utopia rurală - Ebenezer Howard

„Sir Ebenezer Howard este fondatorul mișcării English garden-city care a influențat
planificarea urbană în întreaga lume. În anul 1880 Howard a scris To-morrow: A Peaceful
Path to Social Reform. Cartea nu a fost publicată pana în 1898, ca mai apoi să fie retipărita in
1902 ca Garden Cities of To-morrow.
În această carte el a propus înființarea de "orașe grădină", fiecare fiind o entitate auto-
suficientă - nu o suburbie dormitor - de 30.000 locuitori , și fiecare înconjurată de o bandă
agricolă disponibilă pentru constructori si agricultori. Howard a încercat să inverseze migrația
oamenilor din zonele rurale și orașele mici pe scară largă a orașelor , care au început să devină
suprapopulate. Orașele grădină ale lui Howard au fost destinate să ofere districte până acum
rurale cu oportunitățile economice și facilitățile de orașe industriale mari. Fiecare oraș grădină
ar fi deținut de o societate privată.” (Enciclopedia Britanica, 2015)
The Town-Country Magnet
„Proiectul este gandit pe o zonă de 6000 acri (aprox 24.5 km2), o zonă agricolă care ar fi fost
obținută prin cumpărare în piață deschisă, la un cost de 40£ per acru, sau 240.000£. Această
zonă ar fi învestită legal în numele a patru domni cu o poziție responsabilă și plini de onoare ,
care să fie de încredere, în primul rând , ca o garanție pentru deținătorii de obligațiuni și , în al
doilea rând , de încredere pentru oamenii din Garden City și pentru magnetul oraș-țară care se
intenționează să construiască. O caracteristică esențială a planului este ca toate chiriile la sol,
care să se bazeze pe valoarea anuală a terenurilor, se va plăti oamenilor de încredere, care ,
după furnizarea de interes și scufundarea fondurilor, , vor înmâna balanța Consiliului Central
din noua municipalitate – acest Consiliu ar fi angajat pentru crearea și menținerea tuturor
lucrărilor publice necesare: drumuri, școli , parcuri , etc.” (Ebenezer Howard, 1902)

5
 imag2.2.1 (google images): Cei 3 magneti ai lui
Howard

„Obiectivele din această achiziție de teren pot fi începute în diferite moduri, dar este suficient
să spunem că unele din obiectivele principale sunt acestea:
 găsirea de locuri de muncă cu niște salarii cu o putere de cumpărare mai mare pentru a
asigura un cadru mai sănătos și mai regulat de muncă pentru populația industrială.
 Producătorilor întreprinzători, societăților co-operative, arhitecților, inginerilor,
constructorilor și mecanicilor de toate tipurile, precum si mai multor angajați în
diferite profesii, se intențonează să li se ofere un mijloc de asigurare a ocupării noii și
îmbunătățitei forțe de muncă pentru capital și talentul lor, în timp ce la agricultorii de
pe moșia lor, precum și pentru cei care migrează este conceput pentru a deschide o
nouă piață pentru produsele lor aproape de ușile lor.
Pe scurt, obiectivul general este Acela de a ridica standardul de sănătate și de confort a tuturor
lucrătorilor adevărați de orice grad - mijloacele prin care aceste obiective vor fi atinse fiind o
combinație sănătoasă , naturala , și economică a orașului și viața la țară , și acest lucru pe
teren deținut de municipalitate.” (Howard, 1902)

6
imag2.2.2 (google images): Garden-city in secțiune

7
Imag 2.2.3 (wikipedia): Planul complet Garden City

„Howard a fost capabil să adune elementele disperate ale Garden City-ului cu un așa succes,
deoarece el a avut un set de convingeri ferme de necontestat care ghidat acțiunile sale. Spre
deosebire de Wright si Le Corbusier , care în cazul în care subliniind mereu propria lor
unicitate , Howard a fost un produs remarcabil tipic mediul său.” (Robert Fishman, 2002)

8
2.3 Disolutia in teritoriu
2.3.1 Orașul liniar – Arturo Soria Y Mata
Arturo Soria Y Mata (1844-1920) a fost un planificator urban spaniol important pe plan
internaţional și a cărui muncă rămâne foarte inspiranta și în ziua de astăzi pentru viitorii
arhitecți. El este cel mai bine cunoscut pentru conceptul de oraş liniar (Linear City) pentru
aplicarea la Madrid şi în diferite alte parți. A studiat la cariera de inginer civile, dar nu a dus-o
până la capăt.
Ideea de oraş liniar a lui Arturo Soria Y Mata (1882) inlocuiește ideea tradițională a orașului
ca un centru şi o periferie cu ideea construirii infrastructurii pe secțiuni liniare - drumuri, caile
ferate, gaze, apa etc. – de-a lungul unei linii optime şi apoi ataşarea de celelalte componente
ale oraşului pe lungimea aceastei linii.
In comparație cu schemele concentrice ale lui Ebenezer Howard şi altele din aceeaşi perioadă,
oraşul liniar al lui Soria Y Mata creează infrastructura pentru un proces controlat de
destindere care leagă un oraş în creştere la următoarele în mod raţional, în loc sa le lase pe
ambele să se întindă necontrolat.
Linear City a fost un plan urban pentru formarea unei formațiuni urbane alungite. Oraşul va
consta într-o serie de sectoare paralele specializate funcțional (fiecare dintre ele ar fi avut
funcțiunea ei proprie). În general, orașul ar fi fost paralel cu un râu şi ar fi trebuit să fie
construit astfel încat poziția dominantă a vântului ar fi venit dinspre zonele rezidențiale înspre
cele industriale. Sectoarele ar fi fost urmatoarele:
 O zonă de segregare pentru liniile de cale ferată
 O zonă de producţie şi pentru întreprinderile comunale, cu instituțiile științifice,
tehnice și de invățământ
 O centură verde sau o zonă tampon cu autostrăzile majore
 O zonă rezidențială, inclusiv o bandă pentru instituțiile sociale, o bandă pentru
clădirile rezidențiale și "banda de copii"
 O zonă de parc și agrement
 O zonă agricolă cu gradini și ferme pentru producție

9
Imag 2.3.1.1 (wikipedia) Linear City – propunere pentru Madrid de către Soria Y Mata

Realizările sale din cadrul acestui proiect au fost implementarea de noi servicii și reabilitarea
unora deja existente:
1. Servicii noi
 A întocmit o rețea de transport, înființând astfel prima linie de tramvai din
Madrid în 1875
 Străzi care permiteau mașinilor să circule
 De asemenea el a fost inițiatorul unui sistem subteran pentru metrou care ar fi
permis sa conecteze orașul cu suburbiile sale.

Imag 2.3.1.2 si Imag 2.3.1.3 (google images) – Tipurile de tramvaie prevăzute in Linear City

 A inventat prima rețea de telefonie

 El a introdus lumina electrică şi încălzirea cu aburi în oraş
2. Îmbunătățirea serviciilor deja existente
 A gândit un spațiu pentru grădinile de legume și pentru băcănii

10
  A acordat o atenție pentru spațiile de relaxare, cele culturale și pentru activități
sportive
În dezvoltarea acestei idei, Soria dorea să abordeze două teorii:
 Cea Naturalistă – Ideea era ca fiecare casă să aibe propria grădină și o livadă proprie

Imag 2.3.1.4 (google images) – Secțiuni cu dispunerea spațiului

 Cea Igienică – Obiectivul era îmbunătățirea condițiilor de sănătate ale orașului:
construirea de străzi mai late și construirea de case despărțite sau semi-despărțite.

Imag 2.3.1.5 (google images) – Profil de stradă Imag 2.3.1.6 (google

images) – Tip de casă

11
Cel mai important lucru dintre cele două teorii ale sale era faptul că dorea să îmbine orașul cu
natura.

Imag 2.3.1.7 (google images) – Tipuri de case

Ideile şi modelul Oraşului liniar sunt adesea puse în comparaţie şi contrast cu Garden City lui
Ebenezer Howard. Cele două proiecte pilot sunt aproximativ contemporane, cu toate ca
primul articol care dezvolta aceste idei a fost publicat in martie 1883 (cu 15 de ani înainte de
teoria lui Ebenezer Howard). Planul lui Soria a anticipat un număr de caracteristici ale Garden
City lui Ebenezer Howard de mai târziu, cum ar fi zonele izolate de vegetaţie şi densitatea
mică ale locuințelor individuale.

12
2.3.2 Broadacre City - Frank Lloyd Wright
Frank Lloyd Wright , arhitect și scriitor, creator de arhitectură american, " Stilul Prairie"
inventat de el a devenit baza proiectului rezidential al sec XX din Statele Unite.
Frank Lloyd Wright a fost arogant, încăpățânat și strălucitor. Dar, mai presus de toate, el a
fost un om de afaceri abil care a înțeles importanța spectacolului în menținerea activității sale
pe linia de plutire. Wright a pus in scena mai multe spectacole de-a lungul vieții sale, dar ,
fără îndoială, nici o performanță nu a fost mai mare decât planul său utopic pentru a crea
comunitatea perfectă : Broadacre City.
„Comunitatea ideală a lui Wright a fost o respingere completă a orașelor americane din prima
jumătate a secolului al 20-lea. Potrivit acestuia, orașele nu ar mai fi centralizate; s-ar renunța
la districtul de afaceri central. Broadacre City a fost un experiment gândit la fel de mult cum
ar fi fost o propunere serioasă - una în care automobilul va domni suprem. A fost o viziune cu
adevărat profetică a Americii moderne.” (Matt Novak, 2014)
Utopia lui Wright a fost în cele din urmă o extensie a lucrurilor care le-a condiderat
confotabile: spații deschise, pentru automobile și nu în mod surprinzător , arhitectul ca
operator principal. Cheia pentru utopia lui Wright, au fost progresele tehnologice
extraordinare făcute la începutul secolului 20 - poate nici unul mai important decat mașina.
În 1935 , Wright a scris un articol pentru Arhitectural Record unde descrie tehnologiile
emergente din spatele viziunii sale pentru această nouă utopie . Ar fi fost o realizare de
tehnologie modernă , construită pe unele dintre cele mai mari atuuri ale Americii:
1. Mașina cu motor : mobilizare generală a ființei umane .
2. Radioul, telefonul și telegraful: inter-comunicarea electrică ar fi fost completă.
3. Producția atandardizată a utilajelor: inventarea mașinăriilor plus descoperirea
științifică.
În lucrarea sa din 1932, Disappearing City, Wright a explicat că răspunsul la problema
modului în care oamenii din această comunitate utopică ar putea cumpăra bunuri. Benzinaria
va deveni cea mai importantă piață din Broadacre:
„În stația de benzină poate fi vazut începutul unui important avans al unui agent de
descentralizare cu titlu de distribuție și de asemenea începutul înființării Broadacre City.

Aceaste stații de benzină se întâmplă să fie amplasate oriunde în mod natural, aceste unități
acum brute și aparent nesemnificative vor crește și se vor extinde în diferite centre de

13
distribuire pentru marfa de toate tipurile. Ele fac deja acest lucru în Sud-vest într-o mare
măsură.” (F.L. Wright, 1932)

Imag 2.3.2.1 (google images): Broadacre City, schița lui Frank Lloyd Wright

Prin anii 1950, desenele lui Wright pentru Broadacre păreau ca și cum ar fi fost rupte dintr-un
alt-univers SF comic. Vehiculele erau elegante și moderne, dar acestea au fost prezentate
plutind peste scene pastorale, spații exurbane deschise larg și câmpuri verzi.

14
Imag 2.3.2.2 (google images): Schița lui Frank Lloyd Wright – mașinile viitorului

Wright imagina "reînnoirea urbană", cu mult înainte ca termenul să fi devenit o manie printre
planificatorii din anii 1950 și '60. Dar spre deosebire de acești designeri, viziunea lui Wright
de reînnoire urbană a fost de a distruge partea "urbană" al orașului în întregime. Pornind de la
zero, la fel ca atât de mulți utopiști, cu condiția de a avea cea mai simplă de pânză goală.

Democrația guvernată de arhitecți

„Viziunea lui Wright a fost la fel de mult politică, cum a fost estetică. Își reflectă idealurile
progresiste ale unei Americi din anii 1930, schilodită de Marea Depresiune. Pentru unii, o
restructurare radicală a societății părea singura cale de ieșire din gaura economică masivă care
inghițea țara.” (Francoise Choay, 2001)
„Wright a văzut proprietatea asupra terenurilor ca o forță de democratizare, și o parte din
planul lui pentru Broadacres a fost de a oferi fiecărei familii un acru de pământ pentru a fi ale
lor.” (Francoise Choay, 2001)

În lucararea sa din 1977 Frank Lloyd Wright and the American City: The Broadacres Debate
Stephen Grabow pune Broadacre City în contextul politic al timpului:
„În sfera politică, platforma progresivă de partid Wisconsin din 1934 a favorizat deținerea
caselor și a proprietăților pentru fiecare american; proprietatea publică a tuturor utilităților,
inclusiv transportul și comunicațiile; educație și îngrijire a sănătății gratuite; cooperative
agricole și alimentare; și naționalizarea instituțiilor bancare și de credit. Aproape toate aceste
propuneri au apărut în Broadacre City.”

Ca un mic rezumat la ceea ce s-a gândit Wright:

 Descentralizat dincolo de mica comunitate a lui Howard la casa familiei individuale.
Broadacre avea o descentralizare rurală masivă.
 Cei mai mulți oameni lucrează part-time pe fermele lor și part-time la fabrici mici,
birouri sau magazine care sunt amplasate printre ferme. A moștenit ideealui Morris că
oamenii ar trebui să se bucure de munca lor, spre deosebire de a fi un rău necesar.
 Fiecare casă izolată să fie o casa de familie, familia să fie centrul stabilității întregii
comunități.
 Terenurile unite printr-o rețea de super-autostrăzi; este ceea ce ar putea revoluționa
atât de radical organizarea spațiului.

15
  Orice persoană are dreptul la fel de mult teren, deoarece acestea ar putea folosi, cu un
minim de un acru de persoană. Împotriva chiriei și pentru redistribuirea terenurilor pe
această bază.
 Wright credea că individualitatea trebuie să se bazeze pe proprietatea individuală.
Descentralizarea ar face posibil ca toată lumea să trăiască viața ales pe propriul teren.

Avem mașininile, expansiunea, benzinăriile. Orașe diverse, cum ar Los Angeles și Houston și
Janesville, Wisconsin sunt, în unele versiuni modalități de Broadacre, visul lui Wright. Dar, în
cele din urmă, pentru bine și pentru rău, America nu a vazut ascensiunea care regele arhitect.
Wright a prevăzut că modelul său pentru comunitatea perfectă nu ar fi de fapt construit
probabil cu specificațiile sale. El credea că poate America a fost prea ruptă pentru a se
recupera de la degradarea orașului; prea orb la posibilitățile de ceea ce a văzut ca o modalitate
mai bună de viață.

2.4 Orașul în mișcare

2.4.1 Jules Verne
Jules Verne, este un scriitor francez a carui activitate constă in cea mai mare parte în scrierea
de romane de aventuri şi de stiintifico-fantastice (sau de anticipare).
În 1863, sub îndrumarea editorului său, Pierre-Jules Hetzel, lansează primul lui roman „Cinci
săptămâni în balon”, care se confruntă cu un imens succes inclusiv in strainatate. Bogat
documentate, următoarele lui romane pot fi situate chiar și în prezentul nostru, prin tehnologii
din a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea (Copiii capitanului Grant (1868),
Înconjurul pământului în optzeci de zile (1873), Michel Strogoff (1876), Steaua sudului
(1884), etc.) și de asemenea altele pot fi prezentate ca o lume imaginară (De la Pământ la
Lună (1865), Douazeci de mii de leghe sub mări (1870), Robur cuceritorul (1886), etc.)
O importantă nouă paradigmă în istoria speculației utopice s-a născut în secolul al XIX-lea în
Europa, în timpul perioadei de schimbare socială care se chema acum Revolutia Industrială.
Această nouă paradigmă utopică era noţiunea de mobilitate nelimitată. În Franța, cum caile
ferate au continuat să se înmulţească peste peisaj şi neavele cu aburi au pus stăpânire pe mări
pentru a lega porturi îndepărtate, focalizarea utopică a burgheziei franceze al celui de-al
Doilea Imperiu şi celei de-a Treia Republici au început repede să se schimbe împreună cu
trecerea timpului. Ce era cel mai important in acea perioadă? Progresul tehnologic, un trai mai
bun pentru om și descoperirile locurilor noi. Jules Verne a fost pasionat de aceste aspecte și se
poate vedea cel mai bine în romanele sale care au diferite teme:
16
  Explorarea – geografică, științifică
 Știința și progresul
 Marea
În acest moment nu mă interesează aspectele explorării sau ale progresului științific, ci ma
interesează să descopar ideile sale pentru o societate mai bună. Având în vedere perioada in
care au fost scrise aceste romane (a doua jumătate a seculului 19), toate faptele scrise au fost
considerate utopice. De aceea a și fost considerat ulterior cel mai mare scriitor SF. În zilele
noastre, foarte multe lucruri din romanele sale au fost deja inventate sau realizate, dar unele
vor mai rămane chiar si pentru noi niște utopii.
Jules Verne a fost un vizionar, a anticipat încă de pe atunci cum vor evolua oamenii și a reușit
să creeze un univers SF de care s-a bucurat multe generații.
La prima lor etapă, călătoriile extraordinare difuzează o filozofie Saint-Simoniană, care părea
o "automulțumire" în curs de desfășurare față de progres. Jean Chesneaux credea că, prin
1878, opțiunile s-au modificat o dată cu ”Cinci sute de milioane ale Begumei”. Crearea
orașului Stahlstadt ar fi exemplul perfect. Cu toate acestea, acestea sunt primele lucrări ale
Verne în care se exercită pesimismismul lui. Să nu mai vorbim de Parisul secolulului XX,
doar citind câteva propoziții în ”Cinci săptămâni în balon”, Dick Kennedy a vorbit despre
"ultima zi a lumii."
Jules Verne subliniază el însuși. Acesta este "generația acestor două genii, Stephenson și
Edison". Prin urmare, s-au născut descoperirile majore ale secolului al XIX-lea. Faptul că
seria ”Voyages extraordinaires” acoperă cât de cât întreaga lume și că autorul manifestă un
sentiment foarte modern față de problemele politice (un fel de globalizare înainte de timpul
său) pentru a deschide calea progresului în Asia. Astfel, în ”Necazurile unui chinez în China”,
Kin-Fo, departe de apăsare, aderă complet. Universul lui Verne este un univers în expansiune,
în cazul în care descoperirile încă nerealizate vor fi mâine. Progresele sunt stăpânirea inițială a
pământului și naturii, omul de știință și inginerul au devenit emblematici în lucrările sale.
Puterea omului asupra naturii este exercitată în unele romane prin mașină. Dar, uneori
personajele, trebuie să reia unul câte unul urcatul pe scara umanității de la începutul timpului.
Acesta este cazul pentru Cyrus Smith și tovarășii săi în timpul șederii lor pe insula Lincoln.
Verne se simte bine, cu toate acestea, lumea nu este pregătită să găzduiască unele evoluții.
Robur dispare apoi cu aeronavele lui și scriitorul poate concluziona: "Robur este știința
viitorului, de mâine, poate. Acest lucru este unul din rezervele pentru viitor."
Mai mult, autorul nu reușește să râdă la invențiile absurde care apar in ziare ca "produse de
patiserie", tipărite cu cerneală de ciocolată, pe care el le descrie amuzant in ”Insula cu elice”.
17
Mai mult decât atât, unele caractere sunt reticente în a progresa. Din acest punct de vedere,
turcul Kéraban este un anti-Kin-Fo prin excelență. Refuzul de a purta haine europene și de a
urca la bordul trenului, pentru a vizita Marea Neagră la bordul unui scaun de poștă. Dar Verne
păstrează o anumită sensibilitate pentru comerciantul de tutun, iar progresul nu este un panseu
pentru el.
Omul de știință și inventatorul ai deveni în "calatorii" mai puțin frecvenți. Thomas Roch (Cu
fața la drapel) sau Orfanik (Castelul Carpatilor) sunt bărbați plini de resentimente, nimeni nu a
fost capabil să le recunoască geniul, care se scufunda în nebunie. Invențiile lor pot cădea în
mâini neplăcute. Chiar guvernele nu sunt lipsite de aceste îndoieli. Astfel, Statele Unite
încearcă prin toate mijloacele pentru a-l trage pe Rosh secretul descoperirii sale, pentru a
crește potențialul lor distructiv. Astfel știința intră în serviciul militar.

"Omul, simplu locuitor al pământului... se nituite pe coajă, să poată pătrunde secretele sale.
- El poate, el trebuie! a reluat Banks. Tot ceea ce este posibil, în limitele normalului va putea
fi realizat. Apoi, atunci când omul nu va mai avea nimic să cunoască, lumea în care trăiește ...
- Se va dispărea cu sferoidul care nu va mai avea nici un fel de mister pentru el. răspunse
căpitanul Hod.
- Nu! Reluă Banks. El se bucură de suprem, apoi, și el va trage un beneficiu mai mare " (citat
”Casa cu aburi”)

Ebenezer Howard, Frank Lloyd Wright și Le Corbusier au avut diferite concepții ale orașului
ideal. Într-adevăr, acesta este la prima vedere departe de a fi clar că termenul "utopie urbană"
caracterizează viziunile Howard și Wright. Howard a propus un mic, moderat și descentralizat
"Garden City" cu loturi de țară nealterate și înconjurat de un Greenbelt, spre deosebire de
Wright care a conceput un mic și total descentralizat "Broadacres" plasat în semi-pustiu și
deținut împreună cu o rețea de super-autostrăzi. Numai "Radiant City" lui Le Corbusier,
compus din zgârie-nori din sticlă și oțel ivindu-se din parcuri ale orașului, de fapt semăna o
utopie urbană.

18
Toți trei au fost în mare parte auto-educați, toți trei au fost răzvrătiți împotriva stilurilor
arhitecturale clasice și împotriva absenței generale de planificare urbană, precum și toate cele
trei mișcări create pentru a realiza visele lor. La fel de important, toți trei au creat schimbarea
socială alături de schimbare arhitecturală, și au oferit planuri pentru aceasta.

Atât la Wright cât și la Le Corbusier, în ciuda diferitelor modele de utopie există o serie de
similitudini. Primul a avut o credință în progres și în ideea că se poate obține o societate
armonioasă între individ și autoritate - acest lucru a fost starea naturală a societății industriale.
În acest sens amnoi au fost copii din secolul al XIX-lea. "Ceea ce dă viselor noastre
indrăzneala" Le Corbusier a proclamat "este că acestea pot fi atinse."

Aversiunea față de orașele existente. Amandoi au crezut aceste orașe au fost nepotrivite
pentru noua ordinea socială iminentă și că ele au fost aberații care trebuiau depășite. Sec XIX
și începutul secolului XX au fost vremuri de urbanizare imensă, care pentru locuitori a fost un
fenomen înspăimântător și aparent nefiresc, cu multe probleme asociate sub formă de poluare
și mahalale trântite.

Rolul Tehnologiei. Central la toate acestea și ceea ce le stabilește cu fermitate în secolul XX

este rolul tehnologiei. În ciuda partajării speranțelor socialiștilor secolului XIX nu au fost
constrânse de vocabularul arhitectural tradițional.
Wright a fost fascinat de automobile, convins de potențialul său de a revoluționa viața
modernă. Pentru ele ar fi creat posibilitatea unor noi comunități bazate pe o nouă stăpânire de
timp și spațiu. Izolarea rurală al orașului lui Wright este posibilă numai prin super-autostrăzile
care se conectează gospodării sale.
De asemenea, zgârie-norii falnici ai lui Le Corbusier din Radiant City sunt doar posibile prin
progrese uriașe in tehnici si materiale de constructii.
În ceea ce privește stilul, de asemenea, ambii au crezut că o nouă estetică radicală bazată pe
era mașinilor este necesară să fie creată. Din nou, maximizarea și utilizarea de noi materiale,
cum ar fi betonul sunt încă niște idealuri de simplitate evocate de Morris și de Mișcarea
Artelor și Meseriilor.

Încercarea de a reconcilia individul și autoritatea. Unul dintre cele mai interesante lucruri
despre arhitectură atât la Le Corbusier cât și la Frank Lloyd Wright este că încearcă să
reconcilieze libertatea și individualitatea cu autoritate.

19
Wright a fost profund preocupat de păstrarea individualitații creatoare dar "întotdeauna a
subliniat faptul că individualitatea creatoare trebuie să aibă rădăcinile într-o comunitate stabilă
care valorează acțiunile cetățenilor și le protejează." El a sperat la realizarea acestui lucru prin
descentralizarea rurală, cu o credință necondiționată în idealurile rurale ale lui Jefferson. El
credea că această furnizează cel mai bun mediu pentru libertate și creativitate.
Le Corbusier, desigur a întâlnit problema cu o abordare foarte diferită - crezând în
concentrație urbană intensă și cu o credință mai mare în puterea de organizare, combinate cu
un dezgust distinct pentru democrație. Mumford îl polemicizase ca "un tehnocrat elitist și
clasicist autoritar", dar în același timp acest lucru este adevărat, este prea simplist. Fisher
compară ostilitatea lui Le Corbusier la democrație și dragostea de autoritate Platonică. Pentru
Le Corbusier "Detaliile de planificare și organizare socială sunt folosite pentru a exprima o
idee la fel de veche ca Republica: idealul unei societăți care nu e condusă de "aviz", ci de
adevăr.

Chiar dacă cei trei utopici au avut idei cât de cât similare în zilele noastre nu prea pot fi
aplicate niciuna dintre aceste idei utopice. Singura dintre ele care s-ar putea apropia ca
standarde cu ce se constuiește în prezent ar fi Ville Radieuse al lui Le Corbusier, deoarece
metoda de planificare a orașului se apropie de realitatea zilelor noastre.
După părerea mea, toate cele trei idei utopice au avut intenții foarte bune la vremea lor, iar ca
să poată fi aplicate în prezent ar trebui regândite. La ce mă refer? Mă gandesc la faptul că
fiecare are părți bune care se pot folosi în planificarea viitoare a orașelor și cineva s-ar putea
gândi cum ar putea crea ceva nou îmbinând tot ceea ce a fost propus până în ziua de azi. În
acest fel eu cred că se poate ajunge la un lucru practic și util care să fie folositor pentru toată
lumea.

Bibliografie și sitografie
Charles Jencks si Karl Kropf, 1997. Theories and Manifestoes of Contemporary Architecture.
ACADEMY EDITIOS, West Sussex

Franco Borsi, 1997. Architecture et utopie. HAZAN lumieres, Paris

Edmund Smith, 2000. Jules Verne: Narratives of Modernity. LIVERPOOL UNIVERSITY

PRESS, Liverpool

Francoise Choay, 2001. L”urbanisme, utopies et realites – Une anthologie. Editions du Seuil,
Paris

20
Le Musee de Valence, 2001. Nouvelles de nulle part, Reunion de musee Nationaux, Paris

Robert Fishman, 2002. Urban Utopias in the Twentieth Century: Ebenezer Howard, Frank
Lloyd Wright, Le Corbusier. Tourist Camp, USA

Peter Cook, 2003. The City, Seen as a Garden of Ideas. The Monacelli Press, New York

Malcom Miles, 2008, Urban Utopias – The built and social architectures of alternative
settlements, Routledge, New York

Slater T. 2009. Anti-Urbanism. In Kitchin R, Thrift N (eds) International Encyclopedia of

Human Geography, Volume 1, pp. 159–166. Oxford: Elsevier

http://www.archdaily.com/411878/ad-clasșics-ville-radieuse-le-corbușier - accesat in data de

18 iulie 2015

https://utopiadystopiawwi.wordpress.com/purism/le-corbusier/ - accesat in data de 18 iulie

2015

http://yorkutopias.blogspot.ro/2008/02/building-utopia-frank-lloyd-wright-and.html - accesat
in data de 19 iulie 2015

http://paleofuture.gizmodo.com/broadacre-city-frank-lloyd-wrights-unbuilt-suburban-ut-
1509433082 - accesat in data de 19 iulie 2015

http://www.archdaily.com/472429/this-was-our-utopianism-an-interview-with-peter-cook -
accesat in data de 18 iulie 2015

http://urbanplanning.library.cornell.edu/DOCS/howard.htm#Return to top – accessat in data

de 17 iulie 2015

http://www.britannica.com/ - accessat in data de 18-19 iulie 2015

https://prezi.com/zbothavtucss/the-linear-city-of-arturo-soria-y-mata/ - accesat in data de 20

august 2015

http://www.fau.usp.br/iphs/abstractsAndPapersFiles/Sessions/23/FEFERMAN.pdf - accesat in
data de 20 august 2015

http://jv.gilead.org.il/evans/Verne_s_Vehicular_Utopias.html - accesat in data de 20 august

2015

http://etudesecossaises.revues.org/67 - accesat in data de 21 august 2015

21
22