Disciplina:

Bilogie

Autor:
Vlase Viorel
Cls XI C-Informatică
 Aproape 50,000 de bărbaţi, femei şi copii mor în fiecare zi datorită bolilor
infecţioase; multe din aceste boli pot fi prevenite şi tratate chiar cam cu un dolar
pentru fiecare persoană.
Cel puţin 30 de noi boli au apărut în ultimii 20 de ani şi acum ameninţă
împreună viaţa a sute de milioane de oameni. Pentru multe din aceste boli nu există,
tratament, remediu sau vaccin. “Noi ne aflăm la marginea unei crize globale a bolilor
infecţioase. Nici o ţară nu vas fi ocolită. Nici o ţară nu-şi permite să ignore această
ameninţare.” Spunea în raportul său directorul general al W.H.O. Dr. Hiroshi
Nakajima.
Raportul ne avertizează asupra unor boli grave, cum ar fi holera, malaria şi
tuberculoza la care întoarcerea bolii este fatală în multe părţi ale lumii, în ciuda
prevenirii sau tratării. În acelaşi timp, multe noi boli infecţioase cum ar fi HIV/AIDS
şi faimoasa febră hemoragică Ebola – ambele fiind incurabile – i-au poziţii
ameninţătoare. Între timp antibioticele şi alte medicamente folosite încă în multe boli
îşi pierd eficienţa împotriva bacteriilor şi altor microbi deveniţi rezistenţi la acestea.
Raportul Mondial al Sănătăţii din 1996 – Lupta contra bolilor şi metode de cercetare,
publicat de către WHO, specifică că bolile infecţioase sunt cauza principală a morţii
infantile. Aproape 50 milioane de decese au fost cauzate de acestea în 1995, mai mult
de 17 milioane au fost cauzate de bolile infecţioase, incluzând aproape 9 milioane de
decese în rândul tinerilor copii. Mai mult de jumătate din populaţia globului au riscul
de a contacta o boală endemică. In plus milioane de oameni au descoperit cancerul ca
un rezultat al infecţiilor repetate cu bacterii şi viruşi.

Cei mai mari ucigaşi.

Aproape 52 de milioane de oameni au murit în 1995, spune raportul.
 Bolile infecţioase respiratorii cum ar fi pneumonia au ucis 4,4 milioane de
oameni, peste 4 milioane din ei fiind copii.
 Bolile diareice, incluzând holera, febra tifoidă şi dizenteria, ce au
contaminat apa şi alimentele, au ucis 3,1 milioane, mulţi dintre aceştia
fiind copii.
 Tuberculoza a ucis în jur de 3,1 milioane, majoritatea fiind adulţi.
 Malaria a ucid 2,1 milioane persoane, incluzând şi 1 milion de copii.
 Hepatita infecţioasă de tip B a ucis mai mult de 1,1 milioane persoane.
  Sida a ucis mai mult de 1 milion de persoane.
 Pojarul a ucis 1 milion de copii.
 Tetanosul a ucis 460.000 nou născuţi.
 Tusea convulsivă a ucis 355.000 copii.
 Bolile viermilor intestinali în jur de 135.000 de persoane.

Obişnuite zece infecţii cele mai

 Bolile diareice – aproape 4 miliarde de cazuri în 1995.
 Tuberculoza – aproape 1,9 miliarde existente şi 8,9 milioane de noi cazuri
în 1995.
 Viermii intestinali – aproape 1,4 miliarde de cazuri.
 Malaria – mai mult de 500 milioane de noi cazuri.
 Hepatita – aproape 350 milioane cazuri de hepatită cronică de tip B şi
aproape 100 milioane de cazuri de hepatită cronică de tip C.
 Infecţiile respiratorii acute – aproape 395 milioane de noi cazuri în 1995.
 Bolile transmise sexul – în jur de 330 milioane de noi cazuri în 1995.
 Pojar – 41 milioane de cazuri în 1995.
 Tuse convulsivă – 40 milioane de cazuri în total în 1995.
 Meningită meningococică – aproape de 350.000 noi cazuri în 1995.

Noi boli apărute

Câţiva din agenţii cauzali, şi bolile asociate cu aceştia, incluşi în ordinea
cronologică a identificării.
1973: Rotavirusul, principala cauză al diareei infantile pe glob.
1976: Cryptosporidium parvum, un parazit care produce diareea acută şi cronică.
1977: Legionella pneumophila, bacteria care probabil produce bolile mortale ale
legionarilor.
1997: Virusul Ebola, care produce febra hemoragică – mortală pentru mai mult de
80% din cazuri.
1977: Virusul hantaan, care poate produce febră hemoragică fatală asociată cu
afecţiuni renale.
1977: Compylobacter jejuni, o bacterie care produce diareea.
1980: Virusul limfocitelor de tip T(HTLV-1), care produce leucemia limfatică.
1982: Escherichia coli O157:H7 o bacterie, care produce diareea sângerândă.
1982: Virusul HTLV-2, care produc leucemia celulelor capilare.
1983: Helicobacter pylori, bacterie asociată cu ulcerul peptic şi cancerul stomacal.
1983: Virusul imunodeficienţei umane (HIV), care produce SIDA.
1988: Virusul hepatitei E, care produce epidemii de icter în zonele cu climă
tropicală.
1988: Virusul herpesului6, care produce febră.
1989: Virusul hepatitei C, care produce cancerul ficatului de asemenea al te boli
ale ficatului.
1991: Virusul guanarito, care a produs febra hemoragică în Venezuela.
1992: Vibria cholerae O139, care produce holera epidemică.
1994: Virusul sabia, care a produs febra hemoragică în Brazilia.
 1995: Virusul herpesului8, se asociază cu sarcoma Kaposi în corpul pacienţilor
infectaţi cu HIV.

Epidemii în 1995
Raportul prezintă principalele focare ale bolilor infecţioase, multe dintre
acestea cauzând epidemii mortale. Acesta include:
O epidemie de febră în 14 state şi teritorii în centrul şi sudul Americii, care a
infectat mai mul de 200.000 de persoane. Febra hemoragică, o complicaţie a unei
infecţii iniţiale a ucis 24.000 de persoane în întreaga lume, din 600.000 de cazuri.
Epidemia de holeră din sudul Americii, africii şi estul Europei au produs în
jur de 11.000 de morţi, din aproape 384.000 cazuri în întreaga lume.
Cea mai mare epidemie de febră galbenă din America a început în Peru; alte
epidemii şi boli au lovit vestul Africii producând mii de cazuri în Liberia.
Febra hemoragică Ebola a izbucnit în Zair producând 245 de victime, 80%
din cele 316 cazuri.
Epidemia de difterie a început în federaţia rusă în 1990, de atunci s-a
răspândit încă în 15 state din estul Europei, producând sute de mii de cazuri şi câteva
sute de decese. WHO a estimat că acolo au fost 8.000 de decese datorate difteriei din
100.000 de cazuri în întreaga lume.

Bolile infecţioase şi cancerul

Viruşii, bacteriile şi paraziţii au apărut ca “agenţii secreţi” provocând
milioane de cazuri de cazuri de cancer. WHO estima că 1,5 milioane din totalul de 10
milioane de cancer pe an ar fi putut fi evitate datorită prevenirii infecţiilor şi
complicaţiile acestora. Aproape 6,6 milioane de oameni au murit datorită diferitelor
tipuri de cancer în 1994. Sunt trei tipuri de cancer foarte periculoase.
Cancerul stomacal: Aproape 550.000 de noi cazuri pe an – cam 55% din
totalul mondial – cauza fiind o bacterie, Helicobacvter pylori. ]bacteria mai produce
şi ulcerul gastric şi duodenal şi gastrite.
Cancerul cervical: Infecţia se transmite pe cale sexuală, cu virusul papilloma
16 şi 18 care implică un ridicat risc în descoperirea cancerului cervical.
Cancerul de ficat: Aproape 434.000 de noi cazuri anual, sau 82% din totalul
mondial, sunt atribuite virusului hepatitei B şi C. virusul se poate transmite pe mai
multe căi, incluzând sânge contaminat sau produse din sânge şi chiar prin contact
sexual. Hepatita B a fost cauza a 316.000 din cazuri, şi hepatita C 118.000 din cazuri.
Câteva cazuri au fost rezultatul infecţiei cu ambii viruşi.

Virusul a ucis 56 în Zair; Zonă în carantină

Un misterios virus letal s-a născut în zair, cauzând moartea a 56 de persoane
şi obligând oficialii guvernului să pună o parte din ţară sub carantină.
Cauza principală fiind EBOLA – o boală puternic contagioasă care este fatală
în 90% din cazuri, cuzând victimelor sângerări puternice. Zairul a spus WHO, că are
172 de cazuri în Kikwit, un oraş de 600.000 locuitori care este doar la 250 de mile de
capitala Zairului. Printre suferinzi sunt şi 24 de asistenţi medicali, incluzând patru
măicuţe asistente italiene. Raportul de la Kinshasa către WHO spunea că două dintre
măicuţe posibili să fi murit.
Laboratorul bolilor patogene din Atlanta, a primit mostre de sânge şi ţesut
recoltate de la victime. Se spera identificarea virusului cât mai repede cu putinţă.
Izbucnirea virusului Ebola a avut loc in trei locuri anterioare, toate în Africa:
Yambuku, Zair în 1976, unde a ucis 274 de pesoane, şi în Nzara, Sudan, în 1976 şi
1979. În aceste epidemii, rata mortalităţii printre localnici şi personalul medical a fost
de 75 – 90%.
Informaţia despre aceste epidemii este foarte săracă. Virusul Ebola aparţine
unei clase de organisme numite filoviruşi, care distrug membrana capilarelor şi a
vaselor de sânge, făcând ca lichidul sangvin să iasă din sistemul circulator. Ciclul
virusului este dureros, şi victimele devin nebune înainte de deces.
Cu toate că virusul s-ar fi putut răspândi pe calea aerului, acesta este un punct
care a creat numeroase controverse. Cercetătorii au ajuns la concluzia că virusul s-a
răspândit datorită unei maimuţe. WHO consideră sângele ca principal mod de
răspândire a virusului.
Bibliografie:

1). www.Newsday Direct - Pulitzer Prizes.htm

2). www.WHO.com
3). www. Greenpeace.org