www.cartiaz.

ro – Carti electronice gratuite de la A la Z

Anestezicele generale
1

Sunt substanţe care provoacă deprimarea funcţiilor Sistemului Nervos Central

manifestată pentru dozele terapeutice prin somn, analgezie, suprimarea
reflexelor viscerale si relaxarea musculaturii striate.
Analgezia constă in lipsa recepţionării durerii si blocarea reacţiilor motorii si
vegetative la stimulii dureroşi. De asemenea se produce relaxarea musculaturii
striate necesară pentru majoritatea intervenţiilor chirurgicale.
Un narcotic ideal ar trebui să producă toate aceste efecte la concentraţii care să
permită o oxigenare bună a ţesuturilor, sa fie stabil chimic, neinflamabil, netoxic,
uşor de administrat. Trebuie să producă o inducţie si o trezire rapidă si să nu
influenţeze semnificativ şi anume funcţia respiratorie şi cardiovasculară.
Perioada inducţiei când deprimarea centrală este slabă, circulaţia si respiraţia nu
sunt afectate negativ …..
Perioada de inducţie este caracterizată prin analgezie, amnezie, respiraţie
neregulată. Pregătirea preoperatorie prin hipnotice reduc excitaţia.
In cadrul acestei etape avem două faze:
- faza de analgezie iniţială se manifestă prin deprimarea progresivă a conştientei,
bolnavul răspunde la întrebări, poate apărea euforie, stări onirice(de visare),
halucinaţii de care ulterior bolnavul nu-si mai aminteşte.
Acesta fază este bine suportată si realizează o analgezie suficientă pentru micile
intervenţii chirurgicale.
- faza de excitaţie sau de delir care începe o dată cu pierderea conştientei, apar
fenomene de excitaţie psihomotorie: bolnavul poate cânta, striga, vorbi
necontrolat, se poate produce stare de agitaţie motorie automata, starea de
analgezie este totală, pot apărea vărsături, durata acestei faze este bine sa fie
cat mai scurtă.
Prin premedicaţia corespunzătoare si folosirea substanţelor analgezice, prin
inducţie, perioada de excitaţie poate fi scurtată.
Perioada de anestezie generala se caracterizează prin somnul anestezic prin
care bolnavul nu poate fi trezit prin stimul extern. Celelalte percepţii senzoriale
sunt abolite.
In fazele avansate respiraţia este deprimată si presiunea arterială scade.
Pentru a evita o deprimare centrală prea puternică intervenţiile se realizează la
începutul acestei perioade completând anestezia cu alte mijloace adjuvante.
Aceasta perioadă evoluează in trei faze:
- faza de somn superficial când avem un somn liniştit, analgezie, tonusul normal
al musculaturii, dispare reflexul de lipire la atingerea genelor, incizia pielii in
aceasta fază poate produce tahicardie sau creşterea tensiunii.
- faza de somn profund caracterizată prin dispariţia treptată a reflexelor si
relaxarea musculară.
- faza de alarmă se manifestă prin deprimarea progresivă si marcată a respiraţiei
şi hipotensiune severă.
 www.cartiaz.ro – Carti electronice gratuite de la A la Z

Perioada toxică caracterizată prin deprimarea puternică pană la oprirea 2

respiraţiei, colaps şi oprirea inimii.
Principalul accident respirator este apneea toxică care impune oprirea
imediată a administrării anestezicului si asistarea respiraţiei.
Anestezicele generale sunt substanţe cu toxicitate mare..
Anestezicele generale inhalatorii sunt lichide foarte volatile sau gaze care se
administrează pe cale respiratorie. In sălile de operaţii sunt vaporizatoare
speciale care realizează o concentraţie dorita de vapori anestezici in amestec cu
oxigen sau protoxidul de azot. Are o structură chimică foarte variată, cele mai
folosite sunt hidrocarburi halogenate, esteri halogenaţi si protoxidul de azot. Ele
sunt bine solubile in grăsimi.
Halotan (fluotan)(narcotan)
- este o hidrocarbura halogenata cu fluor
- este un lichid volatil, neinflamabil
- are o stabilitate mica si trebuie conservat in sticle colorate bine închise cu
adaos de timol.
- este un anestezic inflamator cu potenta medie si toxicitate relativ mica
- inhalat in concentraţie 2% induce somn anestezic superficial relativ repede, fara
fenomene neplăcute,
- analgezia este redusa, relaxarea musculara incompleta
- se asociază fie cu protoxidul de azot, fie cu opiacee(=potentiaza acţiunea
analgezica) si curarizante ce dau relaxare musculara.
-!!! deprima respiraţia, efectul de deprimare progresând o data cu creşterea
concentraţiei.
- dozele anestezice scad presiunea arteriala, provoacă bradicardie, micşorează
forţa contractila a miocardului. Pot apărea aritmii uneori grave.
- revenirea din anestezie este relativ rapida dar funcţiile mintale raman deprimate
câteva ore.
- trezirea din anestezie este uneori neplăcuta, poate prezenta vărsături, cefalee
si frisoane.
- poate provoca uneori icter si nevroza hepatica, moarte prin insuficienta
hepatica.
- afectarea ficatului este favorizata de hipoxie (=lipsire de oxigen) si administrare
repetata.
Metoxifluran (pentran)
- este un eter halogenat, anestezic foarte activ
- inducţia este de lunga durata
- analgezia este de buna calitate dar pentru relaxarea musculaturii sunt necesare
doze relativ mari.
- se recomanda asocierea curarizantelor
- deprimarea respiratorie este mai puternica decât pentru halotan.
- revenirea din anestezie se face lent pentru ca fiind liposolubil foarte tare
anestezicul se acumulează in ţesutul adipos.
- analgezia se menţine câteva ore.
 www.cartiaz.ro – Carti electronice gratuite de la A la Z

- anestezicul este nefrotoxic. Nefrotoxicitatea este favorizata de obezitate, de

vârsta înaintata. 3
Enfluran
- este halogenat neinflamabil
- are un efect asemănător cu halotanul producând in plus blocare
neuromusculara.
- revenirea din anestezie este rapida
- poate produce deprimarea respiratorie si creşterea secreţiilor traheo-bronsice,
deprimare cardio-vasculara proporţional cu doza administrata.
- efecte nedorite: excitaţie motorie, convulsii
- nu este hepatotoxic
Isofluran (foran)
- da o relaxare musculara mai buna decât enfluranul
- nu deprima miocardul provoacă in schimb vasodilataţie cu scăderea tensiunii
arteriale
- nu este hepato si nefrotoxic
- are o inducţie si o revenire rapida
Eterul dietilic
- se prezintă ca un lichid cu miros pătrunzător, iritant
- are o potenta mica
- are o inducţie si revenire din anestezie lenta si neplăcuta
- iritant, provoacă greţuri si vărsături
- nu se mai foloseşte

Anestezicele gazoase
Protoxidul de azot
- este un gaz anestezic neinflamabil, cu potenta mica, cu efect rapid
- produce analgezie rapida si marcata
- inducţia si revenirea din anestezie sunt foarte rapide.
- relaxarea muşchilor striaţi este medie
- la nevoie se asociază curarizante
- deprimarea respiratorie este slaba
- nu irita mucoasa traheo-bronsice
- are acţiune deprimanta miocardica directa, dar produce o stimulare simpatica
tranzitorie care marchează tendinţa de hipotensiune.
Ciclopropanul
- este un gaz anestezic, puţin toxic rareori folosit pentru ca poate genera aritmii si
suprasolicitarea inimii. Da frecvent coma si greaţa, produce hipotensiune
arteriala, este explozibil.

Anestezice generale intravenoase

Sunt de doua feluri:
1.barbiturice – cu acţiune de foarte scurta durata
2.substante cu structuri chimice variate – produc anestezie superficiala, in
general rapid si fara fenomene neplăcute. Se folosesc pentru inducerea
 www.cartiaz.ro – Carti electronice gratuite de la A la Z

anesteziei sau pentru realizarea unei deprimări bazale a SNC. Se completează

prin anestezice neuroleptice, curarizante sau anestezice generale inhalatorii. 4
1.Barbiturice folosite ca anestezice
Barbituricele utilizate pentru anestezia intravenoasa au efect de scurta durata si
uşor controlabile. Chimic sunt derivaţi ai acidului barbituric având caracteristic un
atom de sulf de unde si denumirea de tio.
Barbituricele i.v. induc repede in interval 10-30 sec. o stare de somn, relaxarea
musculaturii este slaba si trecatoare, trezirea este rapida fara fenomene
secundare.
Barbituricele traversează placenta cu consecinţe deprimante respiratorii la făt.
Din pct. de vedere farmacocinetic se fixează repede si in proporţie mare de
proteinele plasmatice.
Moleculele ramase libere difuzează repede in ţesuturi bine vascularizate(creier,
ficat, inima)
Creierul fiind bine vascularizat si bogat in lipide captează in primele 30-40sec
peste 10% din cantitatea injectata, ceea ce explica deprimarea centrala rapida.
Redistribuirea ulterioara de la creier la muşchi si ţesut adipos explica dispariţia
efectelor anestezice.
Sunt epurate in principal prin metabolizare hepatica, produşii rezultaţi sunt
eliminaţi renal.
Barbituricele i.v. pot fi folosite ca anestezic unic pt. intervenţiile minore de scurta
durata ca si pentru controlul unor stări convulsive.
Mai frecvent de folosesc pt. inducerea anesteziei care se continua de regula cu
un anestezic general inhalator.
Rc. adverse: barbituricele intravenoase prezintă risc de deprimare respiratorie si
circulatorie; sunt contraindicate la alergia la barbiturice, la astmă grav, afecţiuni
cardio- vasculare severe, hipotensiune arteriala, soc, insuficienta hepatica si
renala.
Reprezentanţi:
Tiopental sodic (pentotal) este un tiobarbituric larg folosit pentru anestezia i.v.
Determină pierderea conştientei in 10-20sec cu efect max. la 40sec si trezirea
după ~ 20min.
Brevital(metohexital sodic) este un anestezic cu potenta mai mare decât tiopental
dar acţiune mai scurta.
Evipan (hexobarbital sodic) cu potenta mica.
2.Benzodiazepine au acţiune rapida in administrarea i.v.: diazepamul,
midazolamul(dormicum), lorazepamul.
- deprimarea generala se instalează lent.
- sunt folosite pt. sedarea intraoperatorie.
Ketamina(ketalar) determina in ~ 30sec de la injectarea i.v. si in 3-4min de la
injectarea i.m. pierderea conştientei cu analgezie marcata.
- trezirea se face in 5-15min de la injectare i.v.
- analgezia se menţine 40min, iar bolnavul ramane amnezic pana la 2h
- la trezire pot apare greaţa, voma, tulburări psihice.
- ketamina este repede metabolizata in ficat si se elimina urinar.
 www.cartiaz.ro – Carti electronice gratuite de la A la Z

- este indicata ca anestezic unic pt. intervenţii de scurta durata care nu necesita
relaxare musculara. 5
- poate fi utila prin inducerea anesteziei înaintea administrării altor anestezice
sau pt. suplimentarea unor anestezice cu potenta mica.(protoxidul de azot)
- se foloseşte special la bolnavii cu risc mare care prezintă deprimarea funcţiilor
vitale.
Asocierea droperidol-fentamil se numeşte si inovar care sumează proprietăţile
neuroleptice ale droperidolului.
- aceasta asociaţie provoacă o stare de linişte, de indiferenta si acţiune motorie
redusa însoţita de analgezie marcata. După 3-4min bolnavul poate adormi.
- administrarea acestui preparat trebuie făcuta cu grija si in doze mici la
persoanele in vârsta si debilitate.
- este necesara prudenta renala sau hepatica considerând importanta acestor
organe pt. epurarea medicamentelor.