Sărbătorile de iarnă

la români

Antohi Andrei Lucian

SĂRBĂTORILE DE IARNĂ
La români sărbătorile de iarnă au loc în perioada 6 decembrie- 7
ianuarie. Sunt sărbători laice şi creştine:
• 6 decembrie- Sfântul Nicolae
• 20 decembrie- Sfântul Ignat sau sacrificarea porcilor
• 24 decembrie- Ajunul Crăciunului
• 25 decembrie- Crăciunul
• 27 decembrie- Sfântul Ştefan
• 31 decembrie- Revelionul, Pluguşorul
• 1 ianuarie- Sfântul Vasile
• 5 ianuarie- Ajunul Bobotezei
• 6 ianuarie- Boboteaza
• 7 ianuarie- Sfântul Ion
 SFÂNTUL NICOLAE

În seara de 5 decembrie copiii îşi pregătesc

ghetele în care Moş Nicolae (Sfântul Nicolae)
va pune daruri. Se zice că acest sfânt
călătoreşte împreună cu un măgăruş încărcat
cu 2 coşuri: unul plin cu dulciuri şi jucării pentru
copiii cuminţi şi altul cu nuieluşe pentru copiii
care nu au fost cuminţi. El coboară pe horn şi
lasă copiilor dulciuri sau nuieluşe. A doua zi
dimineaţa copiii găsesc în ghete darurile lăsate
de Moş Nicolae.
MOȘ CRĂCIUN
Moș Crăciun este un personaj mitologic
care împarte cadouri tuturor copiilor în
noaptea de Crăciun (de 24 spre 25
decembrie).
Chiar dacă mitul poate varia de la
zonă la zonă, în special în funcție de clima
în perioada Crăciunului (care pleacă de la o
iarnă înghețată în emisfera nordică și
ajunge la o vară călduroasă în emisfera
sudică), în general Moș Crăciun este
imaginat ca fiind îmbrăcat într-un costum
roșu, având o barbă lungă și albă și locuind
într-o țară nordică (mai frecvent în Finlanda
sau în Canada).
Spiridușii îl ajută la pregătirea
cadourilor în atelierul Moșului. El împarte
cadourile cu ajutorul unei sănii zburătoare,
ce este trasă de reni.
MOȘ CRĂCIUN

Obiceiul de a
redacta
o scrisoare către
Moș Crăciun
este o tradiție de
Crăciun.
Scrisorile conțin
o listă de cadouri
pe care le
doresc copiii și
confirmarea
faptului că au
fost buni.
COLINDUL
Colindatul se desfăşoară în seara şi noaptea de Crăciun.
Colindătorii se adună în cete bine rânduite. Fiecare grup îşi alege un
conducător numit de obicei „vătaf“ sau „jude“. Colindătorilor propriu-zişi
li se alătură câţiva flăcăi cu sarcina să poarte, în saci şi traiste, darurile
primite.
Odată intraţi în curtea casei, colindătorii îşi deapănă repertoriul
înaintea membrilor casei, adunaţi în prag. Cântecele sunt întotdeauna
însoţite de dansuri. După ce cântecele şi dansurile din faţa casei s-au
terminat, gazda îşi invită colindătorii în casă.
 COLINDUL
Colindăm colindători
Noaptea pe la cântători
Prin troiene greu răzbim
La colindă noi pornim
Colinda Crăciunului
Pe ulița satului (bis)
Când în ceruri se cânta
Pruncul cel sfânt se năștea.
PLUGUȘORUL
Urare tradiţională la români in preajma Anului Nou, pluguşorul
a păstrat scenariul ritualic al unei invocări magice cu substrat agrar.
El e întotdeauna însoţit de strigături, pocnete de bici şi sunete
de clopoţei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul
de un plug miniatural, mai uşor de purtat, sau de buhaiul care imită
mugetul boilor. Textul pluguşorului şi-a pierdut astăzi caracterul de
incantaţie magică. Recitată într-un ritm vioi, urarea devine tot mai
veselă, mai optimistă, pe măsură ce se apropie de sfârşit.
PLUGUȘORUL
 CAPRA
Acest obicei ţine, de regulă, de la Crăciun până la Anul Nou.
Capra se alcătuieşte dintr-un lemn scurt, cioplit în formă de cap de
capră, care se înveleşte cu hârtie roşie. Peste această hârtie se pune o altă
hârtie neagră, mărunt tăiată şi încreţită în forma părului. În loc de aceasta se
poate lipi şi o piele subţire cu păr pe ea. În dreptul ochilor se fac în lemn doua
scobituri unde se pun două boabe de fasole mari, albe, cu pete negre, peste
care se lipeşte hârtia neagră cu încreţituri sau pielea cu păr. În loc de urechi,
capra are două găvane de lingură. Pe ceafă are patru corniţe, frumos
împodobite cu hârtie colorată, pe care se află înşirate şiraguri de mărgele. În
dosul coarnelor se află o oglindă care răsfrânge lumina.
Masca este însoţită de o ceată zgomotoasă, cu nelipsiţii lăutari ce
acompaniază dansul caprei. Capra saltă şi se smuceşte, se roteşte şi se
apleacă, clămpănind ritmic din fălcile de lemn. Spectacolul se remarcă mai ales
prin originalitatea costumului şi a coregrafiei.
CAPRA
URSUL
 SORCOVA

Este un obicei închinat

Anului Nou.
Însemnul ritual este
alcătuit dintr-un băţ sau o
ramură verde, împodobită.
Obiceiul se practică
de către copii, iar gazdelor li
se adresează urări de
sănătate, belşug şi
prosperitate.
SORCOVA
STEAUA
De la Crăciun şi până la Bobotează copiii umblă cu
steaua, un obicei vechi ce se întâlneşte la toate popoarele
creştine.
Acest obicei vrea să amintească steaua care a vestit
naşterea lui Iisus şi i-a călăuzit pe cei trei magi.
Cântecele despre stea provin din surse diferite: unele din
literatura bizantină ortodoxă, altele din literatura latină medievală
a Bisericii Catolice, câteva din literatura de nuanţă Calvină şi
multe din ele, chiar din tradiţiile locale. Micul cor al stelarilor, care
intră în casă în zilele Crăciunului, cântă versuri religioase despre
naşterea lui Iisus: „Steaua sus răsare“; „În oraşul Vitleem“; „La
nunta ce s-a întâmplat“; „Trei crai de la răsărit“.
 STEAUA

Steaua sus răsare

Ca o taină mare
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte
Şi lumii vesteşte

Ca astăzi Curata
Preanevinovata
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia
Naşte pe Mesia

Magii cum zăriră

Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Hristos să-l vază
Pe Hristos să-l vază
BOBOTEAZA
5 ianuarie - Ajunul Bobotezei (Botezul
Domnului). Preotul merge din casă în casă
şi stropeşte cu apă sfinţită casa şi pe cei ai
casei.
6 ianuarie - în calendarul ortodox:
Botezul Domnului. Preotul sfinţeşte apa
(aghiazma mare) şi odată cu ea sunt sfinţite
toate apele pământului. Cu apa sfinţită se
stropesc vitele, se dă la cei bolnavi, se pune
puţin în prima scaldă a copilului nou-născut,
se stropeşte cu ea prin casă în caz de
furtună şi trăsnete.
BOBOTEAZĂ
 SFÂNTUL ION
• Pe 7 ianuarie românii sărbătoresc
sărbătoarea religioasă ortodoxă a
Sfântului Ioan Botezătorul. Acesta a
fost cel care boteza oamenii în vechea
Galilee, anunţând venirea Domnului
Iisus Hristos. Tot acest sfânt l-a
botezat pe Iisus în apa Iordanului.
Pentru credinţa lui, regele Irod l-a
condamnat la moarte prin decapitare.
LA MULȚI ANI!

2017
Webografie
http://tineriortodocsi.webs.com/Informatii/craciun-iarna.html

http://www.traditieialomita.ro/obiceiuri/cu-data-fixa/colinde-si-obiceiuri-de-iarna/

http://www.romaniatv.net/cele-mai-frumoase-traditii-si-obiceiuri-ale-romanilor-
de-craciun_58954.html#n