UNIVERSITATEA TEHNICA “GHEORGHE ASACHI” IASI

FACULTATEA DE CONSTRUCTII DE MASINI SI MANAGEMENT INDUSTRIAL

GRUPA 4301 B

INDRUMATOR: Asist. IOSUB ADRIAN

STUDENT: Preda Ionut
- 2009 -

2
 TEMA PROIECTULUI

CONCEPEREA PROCESULUI TEHNOLOGIC

SI PROIECTAREA STANTEI PENTRU EXECUTAREA

REPERULUI CONFORM DESENULUI DE EXECUTIE,

PENTRU PRODUCTIA DE SERIE

3
I. PROIECTAREA TEHNOLOGIEI DE PRELUCRARE

I.1Analiza datelor initiale

1.1. Analiza materialului din care se confectioneaza piesa:

CuZn30
Alamele tehnice sunt aliaje CuZn cu maxim 45% Zn, peste aceasta limita a zincului,

alamele devin dure si fragile, deci inutilizabile.

Alamele, in functie de numarul elementelor de alere pot fi:

 Binare (obisnuite)

 Speciale (cu mai multe elemente de aliere)

Proprietati ale alamelor:

a) Caracteristici mecanice (STAS 95-80)

- rezistenta la rupere la tractiune: Rm = 300-370 (N/mm2)

- alungirea la rupere: As = 50%

- duritatea : - minima: 55HB

- maxima: 85 HB

b) Compozitia chimica: 70%Cu si 30 % Zn

c) Forme si dimensiuni de livrare:


Latime/lungime: 500x30000 mm/mm


Densitatea : ρ = 8.7 kg/m3

4
 d) Aspect: suprafata tablei trebuie sa fie curate, neteda, lipsita de umflaturi, solzi,

stratificari, zgarieturi adanci, inluziuni de zgura sau corpuri straine.

Gama de grosimi: tablele de alam ase livreaza cu grosimi de la 0,5 la 500 mm

Utilizare: stantare, indoire si ambutisare

1.2 Analiza desenului de executie

Se vor respecta indicatiile din STAS 11111-86

Pentru o grosime de 1 mm a semifabricatului, vom avea urmatoarele abateri:

 Abateri limita la grosime: ± 0,05 mm

 Abateri limita la latime: 500+10-30 mm

5
  Abateri limita pentru raze de racordare: ----

 Aabteri limita pentru dimensiuni unghiulare: ---

In cazul aliajelor CuZn (alame) se pot obtine rugozitati reduse la taierea de precizie,

daca lipseste plumbul, iar continutul de cupru este de minim 63 %. Cu cat creste continutul de

Cu in aliaj, se pot obtine rezultate mai bune.

Cuprul se preteaza bine la taierea de precizie, insa are o tendinta pronuntata de a forma

microsuduri pe muchia placii de taiere.

2.Studiul tehnologicitatii piesei

 Stabilirea prosedeului prin care se executa piesa:

Pentru d≥5xS =>>> - decupare

Pentru d<5xS =>>> - perforare

In cazul piesei de fata, avem 2 orificii: 12mm, 10mm ,5mm, toate se vor executa

prin perforare.

 Dimensiunea minim a orificiilor: 0,8xS = 0.8 mm

 Stabilirea si verificarea preciziei pieselor perforate:

- grosimea materialului: 1 mm

- dimensiunile orificiilor in mm: 12mm, 10mm , 5mm, rezulta o

precizie de ~ 0,05 mm

6
  Precizia pieselor decupate: S = 1mm, dimensiunile de gabarit ale piesei intre 50-

120 mm, rezulta o precizie de ~ 0.05 mm.

 Precizia distantei intre doua orificii: S = 1 mm, distanta intre orificii > 12 mm,

rezulta o precizie de ~ 0.08 mm

 Precizia distantei dintre marginea orificiilor si conturul piesei:

S = 1mm

- pentru orificiile circulare precizia este ~ 0.04 mm.

 Distanta minima intre muchiile active ale orificiilor placilor de taiere:

- pentru orificiile circulare, a < 5 mm, distantele se incadreza in limite.

3 Analiza croirii semifabricatului

3.1Cele trei variante de croire propuse sunt:

Varianta A:

7
Varianta B:

Varianta C:

8
 3.2 Stabilirea marimii puntitelor
Dimensiunile minime ale puntiţelor:
Puntiţa intermediara : a=k1·k2·k3· a1; a1=1.2,
Puntiţa laterala : b= k1·k2·k3· b1; b1=1.7;
k1=1.2-pentru alamă;
k2=1-fâşia trece de două ori prin ştanţă;
k3=0.8-avans şi ghidare precisă a benzii;
a=1.2·1·0.8·1.2=1.152;
b=1.2·1·0.8·1.7=1.632;
Lăţimea marginii tăiate de poansonul de pas: c=1,5 [mm];
3.3 Determinarea latimii benzilor
Stabilirea corectă a lăţimii benzii contribuie, în mare măsură la folosirea eficientă a
materialului, la obţinerea unor piese în concordanţă cu desenul de execuţie etc.
Calculul lăţimiii benzii se face punând condiţia de păstrare a unei puntiţe laterale
minimă necesară şi în funcţie de diferitele procedee de asigurare a mărimii avansului
materialului.
S = 1 mm
Latimea fasiei < 100 mm
Precizia: ∆= 0,8 mm
Relatia de calcul pentru varianta fara apasare laterala este:

B = n*D + 2*(b + ∆l ) + (n – 1)*a + k*c

3.5 Alegerea din STAS a latimii benzilor:

Pentru varianta A, latimea benzii este: 51.85 mm (55 mm in STAS)

Pentru varianta B, latimea benzii este: 50.55mm (52 mm in STAS)
Pentru varianta C, latimea benzii este: 100.62 mm (103 mm in STAS)

9
 3.6 Determinarea pasului de stantare:

P= L+n
Varianta A: 47 + 1,152 => pasul = 48.152 mm
Varianta B: 48 + 1.152 => pasul = 49,152 mm
Varianta C: 47 + 3.152 =>pasul = 48.152 mm

3.6Calculul cantităţii de material pentru volumul de producţie planificat

Nr. Piese 1000000 => productie de serie mare

Coeficientul de serie: 2

L�n 30000 �
1
Varianta A: Nr. piese = = = 625
P 48
L�n 30000 �1
Varianta B: Nr. piese = = = 611
P 49.1
L�n 30000 �
2
Varianta C: Nr. piese = = = 1232
P 48

3.7 Coeficientul de utilizare al materialului:

A * Nr. piese
Ku = *100%
L*B
A-aria piesei fara orificii; (899.56 mm2)
n-numarul de piese obtinute din banda;
L-lungimea foii de tabla; (30000 mm)
B-latimea benzii(STAS).

10
 Varianta A:

2115*625
Ku = *100 = 82.11%
30000*55
Varianta B:
2115*611
Ku = *100 = 82.85%
30000*52

Varianta C:

2115*1232
Ku = *100 = 80.06%
30000*105

3.8 Adoptarea variantei optime

Considerand coeficientul de utilizare, varianta B este cea mai eficienta, dar datorita
costului mult mai mare de realizare a stantei, se va opta pentru varianta A, cu o stanta mult
mai ieftina si cu coeficient de utilizare apropiat.

11
 3.10 Fisa tehnologica
Denumirea Desenul piesei
piesei
Tablă
Denumire Cu Zn 20
material STAS 289/2

Grosi S= 1,3 mm
me
materi
al
σr= 25 daN/mm2
τf=20daN/mm2
Caracteris As min= 60%
tici
mecanice

Denumirea Schema S.D.V.

operaţiei

Decupare Ştanţă pentru decupat şi

perforat

Curăţire şi
lustruire în Tobă mare, lentă, cu palete
rumeguş

Control Conform STAS 3160 – 62

C.T.C.

12
 Cap.4 Calculul fortelor tehnologice, a lucrului mecanic si a puterii de stantare

4.1 Calculul fortei de taiere pentru cutitul de pas:

F=L·s·τ [N]. Unde: L-lungimea conturului cuţitului de pas;
s-grosimea materialului;
τ-rezistenţa la forfecare(τ=0,7·δr).
б= 0.7*350 = 24,5 daN/mm2
F = 48.652 *1*24,5 = 1167.5 daN/mm2

4.2 Calculul fortelor de decupare-perforare:

F=k·l·s·τ
l-lungimea conturului orificiului
s-grosimea materialului;
б -rezistenţa la forfecare(б =0,7·δr).
k=0,6.
a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm
l= π *5 = 15.7
k = 0.6; S=1 mm; б = 24,5 [daN]
F = 15.7*0.6*1*24.5 = 230.7 [daN]
b) Poanson de decupare cu  10 mm
l = 31.4 mm
F = 461.8 [daN]
c) Poanson de decupare cu  12 mm
l = 37.6 mm
F = 552.7 [daN]
d) Poanson decupare piesa:
F = 0.6*1*173.5*24.5 = 2550.45 [daN]

13
4.3 Calculul fortei de impingere prin placa active

Fimp = kimp *F*n

h 4
n= = =4
S 1
kimp = 0.031
a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm
Fimp = 0.031*230.7*4 = 28.6 [daN]
b) Poanson de decupare pentru orificiul 10 mm
Fimp = 0.031*461.8*4 = 57.26 [daN]
c) Poanson de decupare pentru orificiul 12 mm
Fimp = 0.031*552.7*4 = 68.5 [daN]
d) Poanson decupare piesa
Fimp = 0.031*2550.45*4 = 316.25 [daN]

4.4 Calculul fortei de scoatere de pe poanson

Fsc = K sc *F, K sc = 0.038

a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm
Fsc = 0.038*230.7 = 8.76 [daN]
b) Poanson de decupare pentru orificiul 10 mm
Fsc = 0.038*461.8 = 17.54 [daN]
c) Poanson de decupare pentru orificiul 12 mm
Fsc = 0.038*552.7 = 21.06 [daN]
d) Poanson decupare piesa
Fsc = 0.038*2550.45 = 96.91 [daN]

14
4.5 Calculul fortelor totale

Ftot = F + Fimp + Fsc

a) Poanson de decupare pentru orificiul 5 mm

Ftot =230.7 + 28.6 + 8.76 = 260.06 [daN]

b) Poanson de decupare pentru orificiul 10 mm

Ftot = 461.8 +57.26 +17.5 = 536.5 [daN]

c) Poanson de decupare pentru orificiul 12 mm

Ftot = 552.7 + 68.5 + 21.06 = 642.26 [daN]

d) Poanson decupare piesa

Ftot = 2550.45 + 316.25 + 96.91 = 2963.6 [daN]

FtotT = 1167.5 + 260.06 + 642.26 + 2963.6 = 5033.42 [daN]

15
4.7 Determinarea centrului de presiune al stantei

F� x +F �x +F � x +F � x +F � x F � x
1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 cp cp
x = �
p F + F + F + F + F + Fcp
1 2 3 4 5
4.9 + 260.06�
260.06� 31.1+ 536.5�10.1+ 642.2�
40.9 + 2963.6�71.9 +1167.2�
25.5
x =
p 260.06 + 260.06 +536.5+ 642.26 + 2963.6 +1167.2
x = 48.69mm
p

F� y +F �y +F � y +F � y +F � y F � y
1 1 2 2 3 3 4 4 5 5 cp cp
y = �
p F + F + F + F + F + Fcp
1 2 3 4 5
48.1+ 260.06�14.1+536.5� 14.1+ 642.2�14.1+ 2963.6�23.6+1167.2�
y = 260.06� 0.75
p 260.06 + 260.06 + 536.5+ 642.26 + 2963.6 +1167.2
y = 21.65mm
p

16
Cap 5. Proiectarea echipamentului de deformare

Adoptarea dimensiunilor echipamentelor tehnologice ale stantei

5.1 Alegerea materialelor din care se confectioneaza elementele stantei

a. Poansoane şi plăci de tăiere-OSC 10 (călire+revenire la 58-60 HRC)

b. Plăci ghidare -OLC 45 netratat ttermic
c. Rigle de ghidare -OLC45 netratat termic
d. Poansoane laterale de pas -OLC 45 (călire+revenire la 50-55 HRC)
e. Placă de bază -OL 37
f. Placă port-poanson -OL 50
g. Placă superioară - OL50
h. Şuruburi -OLC 45
i. Ştifturi -OLC 60
5.2 Adoptarea dimensiunilor alementelor active
5.2.1. Adoptarea dimensiunilor placii active:
a) inaltimea placii active
Inaltimea placii active se ia Hpa = 15….40 mm: Hpa = 30
b) Distanţa minimă dintre marginea plăcii şi muchia activă

b1=Hpa=30mm
c) Lungimea minimă a plăcii active

Lpa = nphp + (2÷2,5)hp; np-numărul de paşi; hp=mărimea pasului

Lpa min= 180 mm
d) Lăţimea minimă a plăcii active

lpa = b + (2,5÷4)*Hpa = 116 mm

e) Diametrul găurilor pentru fixare cu şuruburi şi ştifturi

d=8 mm - diametrul gaurilor pentru stifturi de ghidare

d=10 mm – diametrul gaurilor pentru fixare cu suruburi

f) Distanţa minimă între găurile de ştift şi şurub

17
 b4=0,8*d+(d+d1)/2 => b4= 9 mm
5.2.2 Dimensionarea pastilelor
5.2.3 Dimensionarea poansoanelor pentru decupare si taiere

a)poansonul pentru reglarea pasului: lungimea poansonului de decupare este de 58.5 mm

b) poanson pentru orificiul circular

 inaltimea poansonului este aceeasi ca si cea a cutitului de pas

 diametrele sunt: D1  =5mm, D2  = 12mm
Fixarea poansoanelor se face prin nituire:

5.2.5 Calculul dimensiunilor partilor de lucru ale elementelor active

18
a)Stabilirea jocului minim intre poanson si placa activa
S = 1 mm
Jmin = 0.07 mm
Jmax = 0.130 mm
b) Stabilirea dimensiunilor elementelor active

D pa = ( Dmin ) +Tpa
Dmin = ( D + Ai )0+Tpa
D poanson = ( Dmin - J min )0-Tpoanson
Orificii in piesa:
1. orificiu cilindric ( 5 mm)
-dimensiunea poasonului este:
D p = (5 - 0.04 - 0.06) -0.08
D p = 4.92mm

- dimensiunea orificiului in placa activa este:

D pl = (5 - 0.04) +0.08
D pl = 5.04mm

2. orificiu cilindric ( 10 mm)

-dimensiunea poasonului este:
D p = (10 - 0.04 - 0.06) -0.08
D p = 9.92mm

- dimensiunea orificiului in placa activa este:

D pl = (10 - 0.04) +0.08
D pl = 10.04mm
3. orificiu cilindric ( 12 mm)
-dimensiunea poasonului este:
D p = (12 - 0.04 - 0.06) -0.08
D p = 11.92mm

- dimensiunea orificiului in placa activa este:

19
 D pl = (12 - 0.04) +0.08
D pl = 12.04mm

4. pentru decuparea pe contur :

-dimensiunea poasonului este: conform desenului de executie

5.3 Adoptarea dimensiunilor geometrice ale elemetelor de mentinere si reazem

a) Placa de baza
Lpb = Lpa + (80.....100mm) = 200 mm
lpb = 116 mm
H pb = 1.5 *H pa = 45 mm
Dimensiunile orificiilor de evacuarea pieselor si deseurile se obtin adaugnd 2 mm la
dimensiunile orificiilor din placa de baza.
b) Placa superioara HS = (1,2.....1,3)* H pa = 36 mm
c) Placa port-poanson Hpp =(0,3....0,8)* H pa = 15 mm
d) Placa de prsiune Hppr = 8 mm
5.4 Elemente de ghidare
a) placa de ghidare, care joaca si rol de scoatere, Hpg = 20 mm
b) Coloane si bucse de ghidare lungimea coloanelor este 120 mm, diametrul functional
este de 14mm.
5.5 Riglele de ghidare:
Lrgh = Lpa + (20...30 mm) =200 mm

20
 5.6 Elemente de fixare a stantei pe presa

Stanta se fixeaza in berbecul masinii prin intermediul cepului de fixare. Acest cep este
fixat pe placa superioara prin filet, in centrul de greutate al stantei.

Cap 7.Alegerea utilajului de presare la rece

Pentru alegerea presei cu care se va prelucra piesa se ţine cont de forţa totală necesară
pentru acţionarea ştanţei.

21
 Ftot 5033
Futilaj = = = 6710
0, 75 0, 75
Futilaj = 50 kN
Se va alege o presă de tip PAI 50 cu următoarele caracteristici:

Forţa maximă de presare – 50 kN

Numărul de curse duble a culisoului – 110 cd/min

Domeniul de reglare a cursei culisoului – 10 până la 120 mm

Distanţa dintre axa culisoului şi batiu – R=220 mm

Dimensiunile mesei – A1 x B1= 360mm x 450mm

Dimensiunea orificiului de masă – Φ200

Locaşul pentru cep – (d x l) = 40mm x 90 mm

Reglarea lungimii bielei – M =63

Înclinarea maximă a presei – 300

Lungimea maximă a presei – L =1180 mm

Lăţimea neînclinată – lnî =1660 mm

Lăţimea înclinată – lî = 2040 mm

Înălţimea presei – h =2205 mm
a) Lucrul mecanic după puterea instalată
F  g 
- lucrul mecanic consumat pentru tăiere: L= = 9,47 J
1000

b) Domeniul de reglare a cursei berbecului: 20 mm

Bibliografie

22
1. M. Teodorescu, Gh. Zgura, D. Nicoară, Fl. Drăgănescu, M. Trandafir, Gh. Sindilă -
Elemente de proiectare a ştanţelor şi matriţelor – Editura Didactică şi Pedagogică –
Bucureşti – 1983

2. Dr. Ing. Vasile Braha, Dr. Ing. Gheorghe Nagîţ – Tehnologii de ştanţare şi matriţare
– Îndrumar de proiectare–Editura Tehnică–Info–Chişinău-2002

3. Vasile Braha, Gheorghe Nagîţ, Florin Negoescu – Tehnologia presării la rece –

Editura Tehnică, Ştiinţifică şi Didactică CERMI – Iaşi-2003

4. Adrian A. Cirillo – Proiectarea ştanţelor şi matriţelor – vol. I şi II – Institutul

Politehnic Iaşi, Facultatea de Mecanică – Iaşi – 1972

5. Gheorghe Nagîţ, Vasile Braha – Analiza creativă a proceselor de ştanţare şi

matriţare la rece-Îndrumar pentru lucrări practice – Editura Tehnica-Info –
Chişinău-2001

23