PROIECT DIDACTIC

Școala: Școala Gimnazială Nr. 196 „Federico Garcia Lorca”

Propunător: Mihalcea Georgiana Cătălina
Data: 05-11-2017
Clasa: a VII-a B
Disciplina: Literatura română
Subiectul: „Iapa lui Vodă” (M. Sadoveanu) - structuri narative
Tipul lecţiei: dobândirea de noi cunoştinţe
Timp: 50 minute
Competențe generale și specifice:
1. Utilizarea corectă a limbii române în receptarea şi în producerea mesajelor, în diferite
situaţii de comunicare;
2. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris, în scopuri diverse.
Obiective operaționale:
Cognitive:
La sfârșitul orei elevul va fi capabil:
O1: să încadreze textul la genul epic;
O2: să identifice în structura textului cele două planuri narative;
O3: să identifice naratorii din textul dat;
O4: să explice noțiunnile de: inserție, înlănțuire și alternanță, prezente ca procedee de
legătură între secvențele textului;
O5: să identifice personajele acțiunii;
O6: să stabilească modurile de expunere ale textului.
Afective:
 să manifeste interes faţă de lectură;
 să-şi dezvolte gândirea creatoare şi sensibilitatea prin receptarea operei literare;
 să fie dispuşi a integra noile cunoştinţe în propriul sistem de valori estetice.
Strategia didactică:
 Metode şi procedee: conversația, explicația, problematizarea, observația;
 Mijloace şi materiale: manualul, fișa de lucru, caiete, tabla, instrumentele de scris;
  Tipuri de învăţare: operaţională, creativă;
 Evaluare: frontală, formativă (continuă).
 Forme de organizare: frontal, individual.

SCENARIU DIDACTIC
I. Moment organizatoric:
 Se asigură condițiile optime pentru începerea activității. Salutul, notarea
absenților în catalog și pregătirea materialelor de lucru. (2 ̓ )
II. Actualizarea unor cunoştinţe anterioare:
 verificarea cunoştinţelor anterioare despre genul epic și povestire pe baza unor
întrebări: Ce este genul epic? Dar povestirea? Care este modul de expunere
predominant al genului epic? Exemple de opere care se încadrează în acest tip
de specie. 5ʼ
III. Elevii nu au avut temă scrisă, ci doar lectura povestirii „Iapa lui Vodă” din volumul
„Hanul Ancuței”, scris de Mihail Sadoveanu.
IV. Captarea atenției: 15ʼ
 Se vor forma 5 echipe de câte 6 elevi și fiecare echipă vor trage la sorț câte un
bilețel. Toate numerele de pe bilețele corespund unor fișe cu anumite întrebări
pe baza operei literare „Iapa lui Vodă”.
V. Pregătirea şi anunţarea temei noi şi a obiectivelor 2ʼ
 profesorul anunţă lecţia nouă;
 scrie titlul pe tablă ,,Iapa lui Vodă-apartenenţa la genul epic’’.
VI. Prezentarea noului conținut și a sarcinii de învățare, dirijarea învățării și
obținerea performanțelor: 25ʼ
 Se notează la tablă ideile principale ale acțiunii povestirii „Iapa lui Vodă”
pe momentele subiectului
 Elevilor li se explică noțiunile de: inserție, înlănțuire, alternanță dupa care li se
dictează definiția:
Inserția este un procedeu constând în includerea unei povești în interiorul
alteia. Procedeul se mai numește povestire în ramă. Inserţia este anunţată prin
enunţul „Asta-i o poveste pe care aş putea s-o spun dacă m-ascultaţi”.
 Înlănţuirea- este un procedeu de legare a secvenţelor într-o operă epică,
constând în dispunerea cronologică a întâmlărilor unele după altele. Secvenţele
pot fi legate : prin juxtepunere ( simplă alăturare); prin folosirea unor cuvinte
care asigură continuitatea, expresii sau formule specifice ( de exemplu: la
început, la un moment dat, apoi, după aceea, imediat după, în final etc.).
Alternanţa- este procedeul prin care sunt prezentate alternativ două
povestiri. Procedeul poate fi evidenţiat prin secvenţe precum: în acest timp, în
acelaşi timp, pe când se întâmplau aici acestea , dincolo.., să-l lăsăm o vreme
pe... şi să ne întoarcem la mai vechile noastre cunoştinţe... etc.
 Elevii identifică cele două planuri narative ale povestirii, precizându-se reperele
spațio-temporale și tipurile de narator, pe care le vor nota în caiet. Astfel
profesorul adresează elevilor întrebări pe baza cărora se va desășura lecția: Este
prezent un singur narator? Acțiunea se desfășoară pe mai multe planuri
narative?
Pe baza răspunsurilor primite, profesorul alcătuiește un tabel pe tablă,
delimitând cei doi naratori prezenți în text:
1. Narator 1 – naratorul care povestește despre oamenii de la han şi
ambianţa de aici, „într -o toamnă aurie”. Acesta este naratorul martor
2. Narator 2 – comisul Ioniţă – naratorul care povesteşte o întâmplare din
„vremea lui Mihai Vodă Sturza”, care este un narator participant.
Aceeași delimitare va fi realizată și în ceea ce privește acțiunea care se
desfășoară pe două planuri care se întrepătrund.
Primul plan narativ cuprinde atât locul, în care primul narator
prezintă: Hanul Ancuţei, cât și timpul: „într -o toamnă aurie”, „într -o
depărtată vreme, demult”, „vremea petrecerilor şi a poveştilor” și cel de
Al doilea plan narativ cuprinde locul, precizat de cel de-al doilea
narator: Hanul Ancuţei, și timpul: „vremea lui Mihai Vodă Sturza”,
„vremea tinereţelor mele”.
 Elevii cu ajutorul textului identifică personajele povestirii „Iapa lui Vodă”,
completând caracterizarea personajului principal în ciorchinele desenat atât la
tablă cât și în fișa de lucru 1.
 După ce delimitarea acțiunii a fost înțeleasă de elevi, profesorul va preciza
care sunt personajele fiecărui plan narativ. Așadar, în primul plan se găsesc
personaje ca: hangița (Ancuța cea tânără), comisul Ioniță și moș Leonte, iar în
cel de-al doilea plan se întâlnesc personajele: hangița (Ancuța cealaltă), comisul
Ioniță și boierul Vodă Mihalache Sturza.

Generos, Personaj
Respectuos. principal, Înalt, cărunt,
narator chip aspru

Isteț,
Ușor Atotșiutor Hotărât să-și
ironic, cu rezolve
simțul COMISUL situația
umorului IONIȚĂ

Îi place să
Ușor vorbească, să
ironic, cu Demn,
Mândru povestească.
simțul corect,
de calul Să-și atragă
umorului iubește
său ascultătorii
dreptatea

Îndrăzneț, mândru
de condiția sa
socială, conștient
de calitățile sale.

Cu ajutorul întrebării: „Care sunt modurile de expunere utilizate și ce rol are

fiecare?” :
Deoarece, profesorul întreabă care sunt modurile de expunere prezente în
text, acesta va scrie pe tablă ce este narațiunea și cum pe parcursul ei, se
descoperă descrierea care accentuează atmosfera de legendă, dar și dialogul
care evidențiază oraliltatea exprimării. Elevii își vor nota în caiete toate detaliile
primite de la profesor. Pentru a înțelege cât mai bine al doilea plan, dar și cum
se leagă o povestire în ramă, profesorul le va explica elevilor ce înseamnă
înlănțuirea și alternanța. În cele ce urmează, profesorul distribuie ficărui elev o
 fișă de lucru care e alcătuită dintr-un tabel cu scopul de a găsi împreună
momentele celui de-al doilea plan narativ.
VII. Evaluarea performanțelor:
Are loc permanent pe parcursul lecţiei şi se concretizează prin aprecieri verbale
făcute de profesor.
VIII.Asigurarea retenției și a transferului: 2ʼ
Elevii vor primi ca temă pentru acasă fișa
Fișa de lucru 1
1.Completați următoarele tabele cu exemple din text:

Narator 1 Narator 2

Plan narativ A Plan narativ B

 3.Cu ajutorul ciorchinelui de mai jos realizați o caracterizare a
Comisului Ioniță.

COMISUL
IONIȚĂ

BILEȚEL 1:
1. Imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi unul dintre personajele naratiunii. Alcǎtuiţi un monolog în care
sǎ prezentaţi faptele din punctul dvs de vedere.
2.Ce v-a plǎcut cel mai mult din aceastǎ operǎ ? De ce ?
BILEȚEL 2:
1.Încercaţi sa comentati comportamentul personajului principal in fata
voievodului.Transformaţi-l într-un personaj cu altfel de comportament.
2.De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj?
BILEȚEL 3:
1. Imagineazǎ-ţi alte douǎ moduri în care s-ar fi putut termina acţiunea in planul B.
2. Este posibil ca Ionita comisul sa fi avut de suferit din cauza sinceritatii sale?
Argumenteaza.
BILEȚEL 4:
1. Care crezi cǎ a fost intenţia autorului când a scris aceastǎ operǎ? De ce opera ,,Iapa
lui Voda’’ este o povestire in rama?
2. Care crezi cǎ a fost scopul acestei lecţii?
BILEȚEL 5:
1. Ce nu ţi-a plăcut sau ce fapte dezaprobi ?
2. Ce expresie crezi cǎ nu ar fi trebuit sa foloseasca personajul in relatarea sa ?De
ce?