/

Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne o filă miraculoasă a istoriei

româneşti. Desăvârşirea unităţii naţionale a poporului român este fapta
istorică a întregii naţiuni române, realizată prin vrerea unui neam dornic de
unitate şi cu iubire de neam.

PROF.ÎNV. PRIMAR:

FOCA BRÎNDUȘA

29 NOIEMBRIE 2016
TITLUL PROIECTULUI : “ 1 DECEMBRIE- ZIUA NATIONALA A ROMANIEI ”

LOCUL DESFǍȘURǍRII : SCOALA gimnaziala stroiesti / cu structura

scoala pRIMARA ,,ILIE gRAMADA ZAhAREsTI„
Clasa i si a II-a
REALIZATOR: PROF.ÎNV.PRIMAR FOCA BRÎNDUȘA

DOMENIUL EDUCATIV: DEZVOLTARE PERSONALĂ

TIPUL PROIECTULUI : local, la nivelul unitATii

ARGUMENT

Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală,
care vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (9 aprilie 1918) şi Bucovina
(15 / 28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma
primului război mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al
victoriei principiului naţionalităţilor în Europa. 1 Decembrie este Ziua Naţională a României. Şi noi,
românii trebuie să simţim româneşte şi să cunoaştem semnificaţia acestui eveniment. Micii şcolari
trebuie învăţaţi că istoria neamului românesc este ea însăşi o lecţie de viaţă, voinţă şi iubire!
Călăuziţi de aceste fapte am propus următorul proiect şi credem în puterea acestuia de a uni şi a
călăuzi spirite.

LA MULŢI ANI, TUTUROR ROMÂNILOR !

DESCRIEREA PROIECTULUI

SCOP:
Educarea copiilor în vederea cunoaşterii semnificaţiei zilei de 1 Decembrie, pentru toti romanii.

OBIECTIVE:
- intelegerea semnificatiei zilei de 1 Decembrie;
- cunoasterea unor repere istorice referitoare la ,, Marea Unire” de la 1 Decembrie 1918;
- realizarea unor creatii artistice, in vederea sarbatoririi marelui eveniment;
- prezentarea unui program artistic ,, 1 Decembrie- Ziua Nationala a Romaniei”
- participarea efectivă şi afectivă a copiilor la activităţile proiectului;
- cultivarea disponibilităţilor practice ale copiilor prin activităţile extracurriculare.

GRUP ŢINTĂ:
- elevii din Clasa I și a II-a (simultan)

BENEFICIARI:
- elevii si cadrul didactic implicat in proiect;

DATA : 29 noiembrie 2016

DURATA: 2 ore

ACTIVITĂŢILE PROIECTULUI:

1. ,,1 DECEMBRIE- ZIUA NAȚIONALÂ A ROMÂNIEI ”

 Discutii despre semnificatia zilei de 1 Decembrie, cunoasterea unor repere istorice

referitoare la ,, Marea Unire” de la 1 Decembrie 1918.
 Atelier de lucru
Activitate practica : realizarea unor colaje ce reprezinta harta tarii noastre si a unor desene care
surprind evenimentul sarbatorit.

REZULTATE AŞTEPTATE:

- intelegerea semnificatiei zilei de 1 Decembrie si cunoasterea unor repere istorice referitoare la

,,Marea Unire” de la 1 Decembrie 1918;
- interiorizarea unui sistem de valori care să orienteze atitudinile şi comportamentele;
- realizarea unei expoziţii de creaţii plastice şi practice pornind de la însemnatatea zilei de 1
Decembrie ;
- valorificarea potenţialului creativ al copiilor;
RESURSE IMPLICATE:

 umane: elevii claselor I și a II –a (simultan), cadrul didactic coordonator, parintii.

 temporale: 2 ore
 materiale: informatii despre semnificatia zilei de 1 Decembrie, planse, carioci,
hartie colorată.

PROMOVAREA PROIECTULUI:

 la nivelul unităţii: consilierea cu parintii.

EVALUARE:

 realizarea activităţilor şi obiectivelor ;

 expoziţie cu lucrările realizate;
 prezentarea minispectacolului;
 fotografii.

SUSTENABILITATE:
Ne propunem ca acest proiect educaţional să se desfăşoare ȋn fiecare an ȋn perioada propusă.

DIRECTOR,

CIUC MARIA
 ANEXE

1 DECEMBRIE- ZIUA NATIONALA A ROMANIEI

1 Decembrie este Ziua Naţională a României, potrivit Constituţiei din 2003, articolul 12,
alineatul 2.
La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naţională de la Alba Iulia, constituită din 1228 delegaţi, şi
sprijinită de peste 100.000 de persoane adunate la eveniment din toate colţurile Ardealului şi
Banatului, a adoptat o Rezoluţiune care consfinţeşte unirea tuturor românilor din Transilvania,
întreg Banatul (cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre) şi Ţara Ungurească (Crişana, Sătmar şi
Maramureş) cu România.
Ziua de 1 Decembrie 1918 marchează bilanţul luptei românilor pentru întregire statală, care
vine să încununeze precedentele acţiuni ale fraţilor din Basarabia (27 martie 1918) şi Bucovina (15 /
28 noiembrie 1918). Poporul român a valorificat conjunctura internaţională creată în urma Primului
Război Mondial şi a ştiut să se afirme în contextul mişcării de eliberare a popoarelor şi al victoriei
principiului naţionalităţilor în Europa.

Rezoluţia votată de Marea Adunare Naţională, proclama:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va

instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor
va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu
numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.
2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din
Stat.
3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice.
Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în
vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.
4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor
gândurilor omeneşti.
5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a
proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul
dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze
o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui.
Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării
sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.
6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în
cele mai avansate state industriale din Apus.

Legea Unirii a fost ratificată prin Decretul-Lege No. 3631 din 11 decembrie 1918 de către regele
Ferdinand I şi votată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 29 decembrie 1919, în unanimitate.
 LEGENDA TRICOLORULUI

(autor Andrei Ciurunga)

Când Tudor Vladimirescu, marele nostru revoluţionar de la 1821, a ridicat Ţara, chemând-o la
luptă împotriva exploatării boiereşti dinăuntru şi a vrăşmaşilor din afară, dintr-unul din satele
olteneşti a pornit pentru a se înrola în oastea pandurilor şi un gospodar cu numele Dragomir, tată a
trei fetiţe, una mai isteaţă ca alta.
Înaintea plecării, omul şi-a îmbrăţişat nevasta şi pe cele trei fete, iar acestea din urmă i-au
dăruit câte o amintire lucrată cu mâna lor. Fata mai mare i-a dat o batistă albastră aidoma ochilor ei,
cea mijlocie una galbenă ca pletele sale, iar fata mai mică, Ileana, i-a întins cu sfială una albă; ea n-a
mai avut timp să vopsească batista, aşa cum a văzut c-au făcut surorile cele mari.
Dragomir a luat cu multă dragoste darurile copiilor săi, a pus cele două batiste colorate în câte un
buzunar al mantalei, iar pe cea albă, curată ca sufletul Ilenuţei, a ascuns-o în buzunarul de la piept al
vestonului.
Aşa a pornit viteazul la oaste, cu încrederea că el şi miile de panduri vor scăpa ţara de
asuprirea boierilor şi de sabia otomanilor, chemaţi în grabă de stăpânire să-i dea ajutor împotriva
românilor răsculaţi.
Dragomir s-a luptat ca un leu dar în cea mai crâncenă dintre bătălii, un glonţ i-a străpuns
inima. A căzut cu faţa la duşman. Tovarăşii săi de luptă, înainte de a-l îngropa după datină, i-au
cercetat buzunarele, cu gândul de a le duce alor săi obiectele pe care le-ar fi găsit asupra eroului.
Dar Dragomir nu avea prin buzunare nimic altceva decât cele două băsmăluţe date de fetele
mărişoare, iar în cel de la piept soldaţii au dat pese batistuţa Ilenei, care nu mai era albă ca la
început, ci roşie ca focul, pătrunsă de sângele tatălui ei.
Vitejii au luat cele trei bucăţi colorate, care acum erau una roşie, una galbenă şi a treia
albastră, le-au legat între ele şi le-au prins în vârful unei ramuri rupte dintr-un stejar. Cu acest
simbol în frunte, au luptat mai departe pandurii.
Şi de-atunci - aşa ne spune legenda – steagul armatei române cuprinde aceste trei culori
laolaltă. Sub faldurile lor s-au făcut şi războiul Independenţei, şi marea noastră Unire.
Drapelul României este simbolul cel mai puternic al românilor de pretutindeni.
Steagul României a suferit o serie de transformări privind ordinea culorilor şi asezarea acestora. În
popor se spune că toate culorile steagului României întrunesc, simbolic vorbind, elementele care
dau valoare tării noastre. De exemplu, culoarea rosie din steagul României semnifică sângele eroilor
care si-au dat viata pentru apărarea tarii. Albastrul reprezinta cerul sub care oastea română a luptat
pentru mândria tarii, dar si frumuseţea Mării Negre. Galbenul simbolizează bogăţia
agriculturii,bogăţia ţării noastre.
Steagul României are culorile roşu galben şi albastru, iar imnul ţării este Deşteaptă-te, române!
 Stema României, constă într-o acvilă, pe un
scut, având aripile deschise; în cioc ține o cruce iar în
gheare o spadă și un sceptru. Între aripile protectoare se află
un scut împărțit în cinci părți cuprinzând stemele celor 5
regiuni istorice :
 Stema Țării Românești : vultur cu capul conturnat, având în
cioc o cruce, la dreapta un soare, la stânga o lună crai-nou.
Prima versiune este atestată pe un document din 20 ianuarie
1368 emis de domnul Vladislav I.
 Stema Olteniei: În 1872 pe emblema Principatelor Unite a
fost introdus separat, în afara vulturului Munteniei și
Data bourului moldovenesc și simbolul Olteniei, el a fost
1992
adoptării introdus pe fond roșu, un leu încoronat ieșea dintr-o
coroana antică și o stea, totul din aur. Din 1921 ea a căpătat
acvilă de aur; bour; delfini ; forma de azi,în cartierul al treilea, pe fond roșu, un leu
o acvilă neagră, șapte ieșind dintr-un pod (podul de la Drobeta, ambele de aur).
castele (turnuri) roșii, o  Stema Moldovei: capul de bour căruia îi este asociat o stea,
soare și o lună; un leu și un o lună crai-nou și o roză, fiind atestat pe hrisovul din 30
Scutul pod martie 1392, dat de domnul Roman I.
în ghearele acvilei:  Stema Transilvaniei: scut împărțit în două câmpuri: în
un buzdugan și osabie câmpul superior era o jumătate de acvilă, cu zborul
în ciocul acvilei: desfăcut, ieșind din linia de demarcație, iar în câmpul
o cruce ortodoxă inferior, turnuri de cetate, ultimele amintind de vechiul
nume al Transilvaniei, Siebenbürgen ("Șapte cetăți"), nume
Variante 1922-1947 — atestat din anul 1296. Stema Transilvaniei este atestată din
anterioare stema Regatului României secolul al XVI-lea.
 Banatul, Crișana și Maramureșul nu au avut steme, dar pe
23 iunie 1921, a fost stabilit ca stema Olteniei să fie
atribuită și Banatului iar stema Transilvaniei să fie atribuită și Crișanei și Maramureșului.
 Stema Dobrogei: doi delfini afrontați, pe fond de azur, dispuși cu capul în jos.
 "DEŞTEAPTĂ-TE ROMÂNE!"

de Andrei Muresanu (1816-1863)

Deşteaptă-te, române, din somnul cel de moarte,

În care te-adânciră barbarii de tirani!
Acum ori niciodată, croieşte-ţi altă soarte,
La care să se-nchine şi cruzii tăi duşmani.

Acum ori niciodată să dăm dovezi la lume

Că-n aste mâni mai curge un sânge de roman,
Şi că-n a noastre piepturi păstrăm cu fală-un nume
Triumfător în lupte, un nume de Traian!

Înalţă-ţi lata frunte şi caută-n giur de tine,

Cum stau ca brazi în munte voinici sute de mii;
Un glas ei mai aşteaptă şi sar ca lupi în stâne,
Bătrâni, bărbaţi, juni, tineri, din munţi şi din câmpii!

Priviţi, măreţe umbre, Mihai, Ştefan, Corvine,

Româna naţiune, ai voştri strănepoţi,
Cu braţele armate, cu focul vostru-n vine,
"Viaţa-n libertate ori moarte!" strigă toţi.

Pre voi vă nimiciră a pizmei răutate

Şi oarba neunire la Milcov şi Carpaţi!
Dar noi, pătrunşi la suflet de sfânta libertate,
Jurăm că vom da mâna, să fim pururea fraţi!

O mamă văduvită de la Mihai cel Mare

Pretinde de la fii-şi azi mână d-ajutori,
Şi blastămă cu lacrămi în ochi pe orişicare,
În astfel de pericul s-ar face vânzători!

De fulgere să piară, de trăsnet şi pucioasă,

Oricare s-ar retrage din gloriosul loc,
Când patria sau mama, cu inima duioasă,
Va cere ca să trecem prin sabie şi foc!

N-ajunse iataganul barbarei semilune,

A cărui plăgi fatale şi azi le mai simţim;
Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,
Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!

N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,

Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm;
Acum se-ncearcă cruzii, în oarba lor trufie,
Să ne răpească limba, dar morţi numai o dăm!

Români din patru unghiuri, acum ori niciodată

Uniţi-vă în cuget, uniţi-vă-n simţiri!
Strigaţi în lumea largă că Dunărea-i furată
Prin intrigă şi silă, viclene uneltiri!

Preoţi, cu crucea-n frunte căci oastea e creştină,

Deviza-i libertate şi scopul ei preasfânt.
Murim mai bine-n luptă, cu glorie deplină,
Decât să fim sclavi iarăşi în vechiul nost'pământ.
Harta României