Sunteți pe pagina 1din 3

Îmbunătăţirea continuă a proceselor este o strategie esenţială de afaceri pe piaţa concurenţială,

pentru că:
• loialitatea clientului este determinată de valoarea primită
• valoarea primită de client este creată de procesele afacerii
• succesul obţinut pe pieţele competitive necesită o orientare spre îmbunătăţirea continuă a
valorii livrate clientului
• îmbunătăţirea continuă a aptitudinii de creare de valoare presupune îmbunătăţirea continuă a
proceselor de creare de valoare

Metodologia de îmbunătăţire continuă se bazează pe implementarea unor practici noi de lucru


şi/sau noi servicii, restructurarea organizaţională, stabilirea de noi priorităţi de lucru, realizarea
de schimbări la nivelul anumitor locuri de muncă, prin selectarea şi aplicarea unora dintre
elementele unor modele de îmbunătăţire continuă. Printre aceste modele se numara:

- metoda KAIZEN

-metoda DEMING

-metoda JURAN

-metoda JUST IN TIME

-metoda Yokoten

Soluţiile de îmbunătăţire şi modurile de implementare a acestora sunt propuse, pentru a creşte


eficacitatea şi eficienţa proceselor, care pot implica colaborarea cu personalul din proiectare,
producţie, mentenanţă sau alte departamente pentru identificarea modificărilor necesare în
vederea eficientizării proceselor, analiza spaţiilor de lucru, amplasării echipamentelor şi căilor de
acces, conlucrarea cu personalul implicat în realizarea schimbărilor propuse, pentru pregătirea de
rapoarte, diagrame de fux, organigrame, pregătirea de formulare şi rapoarte pentru monitorizarea
acţiunilor de îmbunătăţire și evaluarea riscurilor implicate de realizarea schimbărilor propuse.

Concentrarea îmbunătăţirilor asupra proceselor neimportante va produce, în general, rezultate


nesemnificative ale afacerii, în timp ce îmbunătăţiri mici asupra proceselor importante pot
produce îmbunătăţiri semnificative în rezultatele afacerii.
Punctul cheie al acestei faze este măsurarea şi monitorizarea performanţei. Fără o măsurare şi
monitorizare permanentă nu se poate realiza un management al procesului şi fără managementul
procesului nu se poate susţine îmbunătăţirea procesului. Proprietarul procesului are
responsabilitatea principală în această fază. Acesta monitorizează şi evaluează regulat rezultatele
performanţei procesului.

Îmbunătăţirea continuă este o strategie pentru dezvoltarea sporită a capabilităţii proceselor

• trebuie folosită atunci când necesităţile de îmbunătăţire imediată sunt relativ mici (“paşi
mărunţi”)

• trebuie evitat riscul

• se pune accentul pe analizarea datelor procesului şi pe generarea şi evaluarea îmbunătăţirilor

În continuare voi prezenta o metodă practică pentru îmbunătăţirea continuă:

METODA KAIZEN-secretul performanței japoneze

Cum crești productivitatea angajaților și elimini pierderile, printr-un stil de management


competitiv?
Indiferent de situația economică a unei companii, orice manager dorește să îmbunătățească
eficiența echipei existente, iar rezultatele să fie mai bune decât în trecut. Problemele apar însă
atunci când nu există bugete destinate dezvoltării echipei sau a proiectelor ori pentru a suține
implementara de idei de succes.
Există însă stiluri de management performante, care rezolvă problemele bugetelor, iar unul dintre
cele mai cunoscute și apreciate este Kaizen, metodă care a început să fie una utilizată și de
oamenii de afaceri din România.

Kaizen este o metodă de management care provine din Japonia, dar ce poate fi utilizată în orice
aspect al vieții și nu doar la locul de muncă. Pentru prima dată, metoda a fost folosită în
companiile japoneze după al Doilea Război Mondial, iar odată cu trecerea timpului din ce în ce
mai mulți jucători de business importanți au apelat la principiile de bază pentru a crește
productivitatea angajaților. Unul dintre cele mai concludente exemple este compania Toyota,
care crește și se dezvoltă constant utilizând metoda Kaizen

Cum funcționează?

Pentru a fi eficientă, metoda Kaizen nu este una care se implementează o dată la o anumită
perioadă de timp, ci este o activitate zilnică. Printre cele mai importante reguli ale metodei se
numără executarea de schimbări, monitorizarea rezultatelor și ajustarea lor. Toate acestea, cu
ajutorul experimentelor mici ce sunt adaptate rapid, fără eforturi.
Denumirea metodei provine din “kai” ce ce traduce prin “schimbare” și “zen” ce înseamnă “mai
bine”, iar unii specialiști traduc Kaizen prin “a înainta cu pași mici, dar rapizi”. În mediul de
business, Kaizen înseamnă, pe scurt, îmbunătățiri mici și constante, care duc către majorarea
productivității, a calității și, nu în ultimul rând, a profitului. Conceptul Kaizen impune abordări
practice, schimbări mici, dar dese și un proces continuu, care va avea rezultate pe termen mediu
și lung. Astfel, costurile vor fi reduse, la fel și riscurile, iar în cazul în care modificările nu se
dovedesc a fi de succes, managerii se pot întoarce la vechile soluții folosite, fără alte costuri
suplimentare.

Cei 5S
Principiile Kaizen se bazează pe metoda “5S”, care este formată de fapt din cinci etape.
Prima este Sortarea, care implică separarea clară a acțiunilor și produselor utile și cele care nu
sunt utilizabile. A doua este Sistematizarea sau ordonarea care presupune aranjarea datelor, a
informațiilor sau instrumentelor într-o ordine logică. Al treilea pas este Strălucirea / Curățenia,
care semnifică eliminarea surselor de pierdere și simplificarea proceselor de muncă. A patra
etapă este numită Standardizarea, pas în cadrul căruia se elaborează proceduri și se inițiază idei
noi pentru soluțiile descoperite în pașii anteriori ca fiind unele de succes. A cincea etapă, de
altfel și ultima, este Susținerea / Autodisciplina, ce presupune mai exact respectarea celorlalte
patru puncte de mai sus în orice activitate zilnică, la locul de muncă, dar și în viața personală.
Toate aceste etape aduc diminuare costurilor, prin eliminarea activităților care nu au avut
rezultate, inovație constantă, o calitate ridicată a produselor și serviciilor oferite și productivitate,
pentru a elimina munca fără rezultate clare.

Pașii Kaizen pot fi realizați atât individual, cât și în echipe mai mari sau mai mici, eficiența
sistemului nu depinde de numărul persoanelor implicate, dar sunt necesare ședințe scurte, în
cazul echipelor, sau momente de gândire, atunci când este vorba despre un singur individ, pentru
a stabili schimbările.