WP

^ -

G . HORTOPAN

SWITCH GEARS

At the fifth edition . the author dedicate two volumes

of switch gears
used in the area of large currents .
In the first volume the author introduce to the reader
the work
principles for the switch gears . Also are presented
calculation used to the
determination of the thermic, electrodynamic and dielectric
stresses.
In the second volume are presented the principles
build-up of high and low tension illustrative
the laboratory test methods.
Contents of this , second , volume:
of the design and
switch gears . Also are presented
APARATE ELECTRICE
8.Classification of the switch gears aceording
tension .
9. Low tension switch gears.
to the nominal
DE COMUTAŢIE
10. High tension switch gears .
11 . Metal closed installations .
12 . NetWork - switch gears interaction .
13 . Electromechanical corelation .
14 . Test producers. Ediţia a V-a, resistematizată şi dezvoltată
The book is intend for instruction of college
and university students
and of industrial laboratory staff engaged in this
class of work .
fi
The author , Prof . Dr . Doc . Ing . G . Hortopan , has had
professor at Polytehnic University of Bucharest and
the advantage being Volumul II: Aplicaţii \

associated in many
branches of electrical industry research .

Editat ă cu sprijinul Ministerului Cercet ă rii şi Tehnologiei

- Colegiul Consultativ pentru Cercetare Ş tiin ţ ific ă
şi Dezvoltare Tehnologică - m
EDITURA TEHNICĂ
Bucureşti - 1996

s
 mJ
\ - '

1
Copyright ® 1996, Editura Tehnică
Toate drepturile rezervate m
i
i
EDITURA TEHNICĂ
P-ţa Presei Libere 1
7
Prefaţă
•
r 33 Bucureşti , ROM ÂNIA
cod 79738

Acest volum, de aplicaţii, urmează volumului /, de

*i principii. Sunt tratate aparatele de comutaţie, departajate —
conform recomandă rilor Comisiei Electrotehnice Internaţ ionale

— în aparate de joasă şi de înaltă tensiune. Instalaţiile

capsulate, izolate cu aer la presiune normală şi cu cele izolate
cu gazul SF6 sub presiune mai mare decât aceea normală, sunt
prezentate complementar având în vedere că temele cu specific
termic şi electrodinamic au fost dezvoltate , în capitolele \
r corespunz ătoare , în volumul /. în capitolul destinat corelării
electromecanice se explică cum parametrii mecanici ai
Tehnoredactare computerizată: Andreea Onofrei
Tehnoredactor: Victoria Ungureanu aparatelor de comutaţie condiţionează performanţele electrice
Coperta: Simona Dumitrescu
Machetare ilustraţii: Cristina Baciu ale acestor aparate. în capitolul destinat încercărilor electrice
se prezintă principalele scheme de încercări , mai ales schemele
|
: î Redactor: ing . Mircea Grosu

de încercă ri sintetice . Date de natură fizică , privind materialele

Bun de tipar: 08.11. 1996 Coli de tipar: 27 , 75 folosite în construcţia de aparate electrice de comuta ţie , au fost
prezentate în vol . I, sub formă de tabele şi diagrame .
C. Z. U . 621.316
ISBN 973-31 -0535-X
ISBN 973-31 -0528-7

AUTORUL

W
"

:v & Şfe
"" '

m m
|

1 \ 'ir ISlp
 s.

i
Cuprinsul volumului II
ft 8. Clasificarea aparatelor de comutaţ ie după criteriul tensiunii nominale . . 9
9. Aparate de comuta ţie de joasă tensiune 15
9.1. Contactorul electromagnetic 15
Cuprins general I
5'
9.1.1. Contactorul electromagnetic de curent alternativ
9.1.2. Contactorul electromagnetic de curent continuu
16
35
9.2. întreruptarul de putere 40
9.2. 1. î ntreruptarul compact 43
9.2.2. î ntrerupta rul cu mare putere de rupere 47
Volumul I: PRINCIPII i 9.2.3. î ntreruptorul limitator 50
9.2.4. Aparatul integral 56
9.2.5. î ntreruptorul limitator de curent continuu 58
Prefaţă . . 3 i 9.3. Siguranţa fuzibilă de joasă tensiune 66
1 . Introducere . 9 9.3. 1. Funcţionarea la scurtcircuit; caracteristica de limitare 66
2. Procese fundamentale de comutare . . . 13 9.3.2. Funcţionarea la suprasarcină; caracteristica timp-curent 76
9.3.3. Aplica ţ ie numerică 77
Probleme . . 60 9.4. Protecţia selectivă 80
Anexe de calcul . 61 9.4.1. Siguranţa fuzibilă într-o reţea arborescentă 81
3 . Procese termice 9.4.2. î ntreruptorul de putere într-o reţea arborescentă 81
. 68 9.4 .3. Siguran ţa fuzibilă urmată de întreruptor de putere 83
Probleme , 134 I .
9.4 .4 . Siguran ţa fuzibilă şi întreruptorul automat în instala ţ ii interioare ... 83L
Anexe de calcul *
136 9.4 .5. Selectivitatea siguran ţelor fuzibile într-o reţea buclată 85
4 . Forje electrodinamice 9.4 .6 . Siguran ţa fuzibilă pentru protecţia intrinsecă a semiconductoarelor 86
137 9.4.7. Protec ţ ia împotriva punerilor la masă 89
Probleme 185 9.5. Comutaţ ia statică 91
Anexe de calcul 9.5.1. Comutaţia în curent continuu 91
187 95
5 . Forţe electromagnetice. Electromagneţi 9.5.2. Comuta ţia în curent alternativ
192 9.5.3. Limite tehnico-economice 98
Probleme 261 10. Aparate de comutaţ ie de înaltă tensiune 100
Anexe de calcul 10.1. î ntreruptorul de putere cu ulei pu ţin 100
261 I 10.1.1. Volumul ş i masa de gaze dezvoltate 102
6 . Contacte electrice 266 104
10. L2. Camera de stingere
Probleme 10.1.3. î ntreruptoare cu ulei pu ţin de medie tensiune 109
Anexe de calcul
326
327 ! 10.1.4 . î ntreruptoare cu ulei pu ţin de înalt ă tensiune
10.2 î ntreruptorul de putere cu aer comprimat
110
117

*
7 . Arcul electric în aparatele de comutaţie 117
335 10.2.1. Refularea arcului electric
Probleme 391 10.2.2. Viteza de intrare în ajutaj
10.2.3. {Rezistenţe de ş untare
119
126
i
Anexe de calcul 393 130
10.2.4 . î ntreruptorul de medie tensiune (la consumator)
Anexe generale 10.2.5. î ntreruptorul de putere pentru generator 131
Bibliografie
398 I 133
415 . 10.3. î ntreruptorul de putere cu SF6
10.3.1. Principiul de stingere 135
1 10.3.2. Soluţii constructive 139
10.3.3. Tendin ţe de dezvoltare 144
Volumul II: APLICAŢII 10.4 . Separatorul ş i separatorul de sarcină 145
10.4 .1. Separatorul 145
10.4 .2. Separatorul de sarcină 150
8 . Clasificarea aparatelor de comutaţie după criteriul tensiunii nominale 10.5. Contactorul şi întreruptorul de putere î n vid 155
. . . 9 157
9 . Aparate de comutaţie de joasă tensiune 10.5.1. Contactele electrice
15 ® 10.5.2. Contactorul în vid 158
10. Aparate de comutaţie de î naltă tensiune 10.5.3. Supratensiuni de comutaţ ie 164
100 •

Anexe 10.5 . 4. î ntreruptorul de putere în vid 165

194 10.5.5. Aspecte tehnologice 169
11 . Instala ţii capsulate 180
203 10.6. Siguranţe fuzibile de înaltă tensiune
12. Corelarea electromecanică 224 10.6.1. Funcţ ionarea la scurtcircuit 180
Probleme 10.6.2. Funcţ ionarea la suprasarcină 184
258 |j 10.6.3. Definiţ ii şi performan ţe 188
13 . Interac ţiunea aparat-re ţea 260 y 10.6. 4. Scheme de protecţie ş i comuta ţie 189
Probleme 299 10.6.5. Calculul preliminar 190
Anexe de calcul
300 .
Anexa 10.1 Funcţionarea pompelor statice de vid
Anexa 10.2. Vacuummetre
194
198
14 . încercă rile aparatelor electrice 199
3041 Anexa 10.3. Spectrometrul magnetic de masă
Anexe Anexa 10.4. Detectorul de gă uri 201
433|j
Bibliografie 437
.
11 Instalaţii capsulate 203
203
11.1. Instalaţii capsulate izolate cu aer la presiune atmosferică

>
as
 am *
11.2. Instala ţii capsulate izolate cu hexafluorură de sulf (SF6 ) 206

8
11.2.1. Soliciţiri dielectrice 207
11.2.2. Soluţii constructive pentru tensiuni înalte 213
11.2. 3. Soluţ ii constructive pentru tensiuni medii 217
11.2.4 . Teme de exploatare 217
12 . Corelarea electromecanică 224
225
Clasificarea aparatelor de comutaţie după
12.1. Mecanisme de acţ ionare
12.1.1. Mecanisme cu acumulare de energie în resort 226
12.1. 2. Acţionarea pneumatică 229
12.1.3 . Acţionarea oleopneumatică
12.1.4 . Cinematica mecanismului bielă-manivelă
233
236
237
criteriul tensiunii nominale
12.1.5. Ecuaţia mişcă rii elementului mobil de contact
12.1. 6. Acţionarea aparatelor de comutaţie în vid 239
12.2. Relee şi declanşatoare 242
12.2.1. Lama bimetal ca senzor termic 243
12.2.2. Releul termic cu bimetal 249
12.2. 3 . Declan şatorul combinat al întreruptorului compact 250
12.2. 4 . Declanşatorul electronic 251
12.2.5 . Protecţia la suprasarcină cu microprocesor 252
Probleme 258
-
13 . Interacţiunea aparat reţea
13.1. Influen ţa acumulatoarelor de energie asupra reu şitei unei î ntreruperi
260
260 în primele şapte capitole ale lucr ă rii , reunite î n primul volum [8.7] , sunt
prezentate procesele de natură fizică care pot apă rea la funcţ ionarea aparatelor
13.2. Deconectarea sarcinilor mici inductive 263
13.2.1. Instabilitatea arcului electric 263
electrice de comuta ţ ie . Aceste procese fizice , î n totalitate sau parţ ial , sunt
266 comune
13.2.2. Deconectarea transformatoarelor în gol
ă
orică rui aparat de comuta ţ ie indiferent dacă el este de î nalt ă sau joas
13.2.3. Deconectarea motoarelor de înaltă tensiune . 272 tensiune .
13.3. Comutaţia liniilor electrice în gol 274
275 Pentru a răspunde unei cerinţ e cu caracter at ât didactic , câ t ş i tehnic de
13.3.1. Deconectarea liniilor în gol
.
a lua cunoş tinţă de construcţ ia , funcţ ionarea ş i dimensionarea
13.3.2. Conectarea liniilor în gol 281 aparatelor
13.4 . Defectul în linie şi defecte similare 284
13.4.1. Defectul în linie (kilometric) . . 284
291
electrice , ca entităţ i distincte , este necesar să se găsească un criteriu convenabil
13.4 .2. Deconectarea unui scurtcircuit la bornele transformatorului de clasificare .
13.4 . 3. Defectul evolutiv 292
13.5. Deconectarea în opoz ie de fază 292 Un criteriu esenţial de clasificare este tensiunea nominală , prin care se
Probleme
^
13.6. Rolul întreruptoarelor î n asigurarea stabilităţii
.
296
299 î nţelege cea mai mare valoare a tensiunii re ţelei (de curent continuu sau alternativ
)
. Din acest punct de
Anexa 13.1. Deducerea factorilor de supratensiune , kbn, kac, kbc 300 î n care este destinat să funcţioneze aparatul î n regim nominal
Anexa 13.2. Rezolvarea problemelor 13.1. .. 13.4
14 . î ncercă rile aparatelor electrice
^ 301
304 vedere atâ t standardele de stat , câ t ş i cele intenaţ ionale clasifică aparatele de
\

14.1. Stabilitatea dielectrică a izolaţiilor . 305 comutaţ ie î n două mari categorii:

305
14.1.1. Categorii de supratensiuni
14.1.2. Coordonarea izolaţ iei 309 a ) Aparate de joasă tensiune , cu tensiunea nominal ă mai mic ă sau cel mult
14.1.3. Descărcătoare electrice . 311
321
egal ă cu 1000 V; Un < 1000 V , [8.9].
14.1.4. Solicitarea izolaţiei .
14.1.5. Instala ţii pentru verificarea izolaţ iilor 325 b ) Aparate de înaltă tensiune , cu tensiunea nominal ă mai mare de 1000 V ;
331
14.2. Capacitatea de comutaţie
14.2.1. Capacitatea de comutaţ ie a siguranţ elor fuzibile 331 lJJn > 1000 V , [8.3, 8.4].
14.2.2. Verificarea la uzură electrică a contactoarelor AC3 şi AC4 332 La aparatele de curent alternativ tensiunea nominal ă este dat ă ca valoare
14.2.3. Capacitatea de comutaţ ie a î ntreruptoarelor de putere de joasă tensiune . . . efectiv ă . î n cazul instalaţiilor de curent alternativ trifazat tensiunea nominal ă este
334
14.2.4 . Capacitatea de comutaţ ie a întreruptoarelor de putere de înaltă tensiune . . . 336
de
14.3. Staţ ii de încercă ri de mare putere 344 «considerată tensiunea î ntre fazele liniei electrice. Departajarea aparatelor
14.3 . 1. Staţ ii de încercă ri pentru aparatele de joasă tensiune . . ş ă n ă rile
comutaţ ie î n cele două mari categorii se justifică
344 i prin aceea c î recomand
14.3. 2. Staţ ii de încercă ri directe pentru aparatele de înaltă tensiune 353
14.3 . 3. Staţ ii de încercă ri sintetice pentru aparatele de înalt ă tensiune 358 Comisiei Electrotehnice Internaţionale ş i î n standardele de stat , condiţ iile tehnice
14.3.4. Privire de ansamblu asupra încercă rilor de comuta ţie
14.4 . Echipament specific de măsurare
387
389 i Işi metodele de î ncercare sunt grupate după departajarea men ţ ionat ă : joasă
14.4 . 1. Criterii de calitate 389 { tensiune , î nalt ă tensiune .
Valorile nominale ale tensiunilor şi ale gamelor de curen ţ i nominali sunt
14.4.2. Ş untul coaxial 400
14.4 .3. Divizorul de tensiune 410
14.4.4. Adaptări
14.4.5. Producerea excita ţiei treaptă .
418
420
422
m \ prezentate î n tabelele urmă toare astfel : nominale la 50 Hz, curent alternativ ;
* Tabelul 8.1, pentru tensiuni
14.4 .6. Interferenţe
14.4. 7. Sisteme de măsurare folosite în sta ţiile de încercări de aparate de comutaţie 430
* Tabelul 8.2 , pentru tensiuni nominale uzuale î n curent continuu ;
Anexa 14.1. Electrodul triggerat al eclatorului din fig.14.68 433 -" 3s|L; .
‘

Anexa 14.2. Simulator cu formator de impulsuri şi reglaj de fază 435

437
* Tabelul 8.3 , pentru curenţ i nominali, la joasă şi î naltă tensiune .
I
Bibliografie
i
E
 r
*ţ
I

10 8. CLASIFICAREA APARATELOR DE COMUTA Ţ IE 8. CLASIFICAREA APARATELOR DE COMUTA Ţ IE

11
1 '

Tabelul 8.1 * î n tabelul 8.4, pentru aparatele de joas ă tensiune .

Tensiuni nominale la 50 Hz , curent alternativ * î n tabelul 8.5 , pentru aparatele de î nalt ă tensiune .
Capitolele 9 .. .14, destinate aplica ţ iilor , necesită reprezentă ri schematice
Joasă tensiune1 , [ V ] I pentru urm ă rirea funcţ ion ă rii ş i construcţiei aparatelor de comuta ţ ie. î n tabelul
^ 24 ; 36 ; 48; 110 sau 127 ; 220 sau 250 ; 380 ; 660:1000 1
î nalt ă 2
tensiune ), [ kV ] 3, 6; 7 , 2 ; 12 ; 17 , 5; 24 ; 36 ; 52 ; 72 , 5; 100; 123 ; - 8.6 sunt prezentate principalele simboluri folosite î n reprezentă rile de scheme
145 ; 170 ; 245 ; 300;362 ; 420 ; 525 ; 765 electrice, î n acord cu standardele de stat ş i recomand ă rile Comisiei Electrotehnice
Internaţionale.
n STAS 553-80
2)CEI 56- 1 Tabelul 8.4
Tabelul 8.2 Principii de stingere a arcului electric î n aparatele de joasă tensiune
Tensiuni uzuale î n curent continuu
Nr Denumirea principiului de stingere Descrierea principiului , paragra-
Joasă tensiune , [ V ] 24 ;48; 110 ; 125 ; 220 ; 250 ; 400;800( 1000 ) ful ( §) , nr . figurii
Efectul de electrod § 4.2. 4 , fig . 4.11, din volumul 1
î nalt ă tensiune , [ kVj 220 400 800 1
2 Efectul de nişe anexele 4.1 şi 4.2, din volumul 1
3 Efectul de electrod + efectul de nişe § 9.1, 9.2, fig.9.20, fig.9.26
Tabelul 8.3
4 Suflajul magnetic + contactul cu pereţ ii reci § 9.1 . 2 , fig . 9.14
Curen ţ i nominali
5 Suflajul magnetic + efect de electrod + § 9.2.5, fig .9.3.2 , 9.33, 9.34
pereţ i reci + efectul de buclă al că ii de
Joasă tensiune 1 , 2) , [ A ] 2 ;4 ;6; 10 ; 16;25 ;40 ;63;80; 100;125 ; 160 ; 2 - curent
00; 250;315 ; 400 ; 630; 800; 1000 ; 1250 ; 160- 6 Contactul cu material granulat , nisip de cuarţ § 9.3 , fig . 9.41, 9.54
0; 2000; 2500;3150 ; 4000 ; 5000 ; 6000 7 Vidul avansat § 10.5 , fig . 10.51 dar [/ „< 1 kV
î nalt ă tensiune 2 ) , [ A] 400 ; 630 ; 800; 1250 ; 1600; 2000 ; 2500; 3150 ; -
4000;5000 ;6000 Tabelul 8.5
I Principii de stingere a arcului electric î n aparatele de î naltă tensiune
1>
STAS 553-80
2) CEI 56 - 1
Nr Denumirea principiului de stingere Descrierea principiului , paragraful ( §) ,
nr. figurii
In directă convergenţă cu cele dou ă mari categorii men ţionate de aparate t
sunt ş i principiile de stingere ale aparatelor destinate a efectua comuta ţ ia sub 1 1 Expandarea şi jetul de ulei Un = 3 , 6... 24 kV , § 10.1. 3 ,
sarcină . Asttel , î n aparatele de joas ă tensiune arcul electric de comuta ţ ie este fig . 10.1, 10.2 , 10.5
relativ scurt î n compara ţ ie cu arcul electric î n aparatele de î naltă tensiune ş i ca Un = 123...420 kV , § 10.1. 4 ,
urmare principiile de stingere a arcului electric sunt diferite sau de nuan ţă diferit ă . fig . 10.3 , 10.8
In procesul de stingere a arcului electric se urm ă reş te să se extrag ă c â t mai mult ă 2 Jetul de gaz cu aer comprimat Un = 3, 6 ... 24 kV , § 10.2. 1 , 10.24 ,
energie din coloana arcului electric , iar acest ă să aibă o durată câ t mai mică . fig . 10.17 , 10.22

Notă: Aparatele de comutaţ ie de î naltă tensiune se î mpart , î n limbajul tehnic 3 Jetul de gaz cu SF6 Un = 12. .. 765 kV , §. 10.3. 1 , -
10.3. 2 , 10.3. 3 , fig . 10.27 , 10.28 , 10.32
curent , î n urm ă toarele tipuri :
a ) de medie tensiune , cu 3 , 6 < Un < 123 kV
b ) de î naltă tensiune , cu 150 < Un < 420 kV
4 Material gazogen un = 3 6...24 kV
, , § 10.4 . 2 , fig . 10.45

c ) de foarte î nalt ă tensiune , cu Un = 550 kV 5 Paschen , vidul avansat Un = 3,6. . . 36 kV , § 10.5,

d ) de extra î naltă tensiune , cu Un = 765 .. . 1000 kV . fig . 10.51 , 10.53

6 ’ Contactul cu material granulat , nisipul Un = 3,6...36 kV , § 10.6 ,

Principiile de stingere a arcului electric sunt prezentate succint , pe categorii de cuarţ fig . 10.68
de aparate de comuta ţ ie , dup ă cum urmează :
a
.
 to

SIMBOLURI FOLOSITE IN SCHEMELE ELECTRICE Tabelul 8.6

Denumirea 1
Simbolul Denumirea Simbolul

Curent continuu sau Voriabilitatea intrinsec ă / j

Curent alternativ Pozi ţ ie fixabil ă
r
- i'
t

Curent alternativ trifazat cu trei

conductoare ~
3 50 Hz < 00 V Contact deschis ('
Conduct or, linie Contact normal închis
.
—
fi
Linie electric ă cu marcarea
-//- sau

CLASIFRE
numărului de conductoare Buton de ac ţ ionare ( nest abil ) '

Leg ă tur ă galvanic ă n . deschis n. închis

Contact ( sau întreruptor )

• o

APRTELO
Clem ă sau born ă sau
ac ţ ionat manual
R
\ Rezistor r L
Contact cu închidere în avans
Impedant ă DE

Variabili tete neintrinsecă / -/

/ / neliniara
Contact cu deschidere în avans
r COMUTA
Ţ
IE
m

iii

1:
'

#
•

CLASIFRE
Tabelul 8.6 (continuare)

Bobină de ac ţ ionare
t
£ Contactor , reprezentare

«
simplificata
î ntreruptor cu protecţ ie
Separator

î ntreruptor de putere
*(
termica st electromagnetică

Siguran ţă fuzibil ă [
'fi
APRTELO
DE

Separator tripolar cu siguran ţ e i COMUTA

H
Ţ
Separator de sarcin ă f uzi bile IE

Brid ă m

Contactor cu releu termic 1

. Desc ă rc ă tor i
mm
i

— ——
.
Intreru for de putere cu declanşa -
tor ter - . electromagnetic de
tensturminimă t cu ac ţ ionare
[77 <1 ţ Inductivi fote ( bobină ) î n aer sau

ti
* manual ă , j i \
Induc li vitale cu miez feromagnetic

* Ac ţ ionare manual ă î n general

L — / >
1 Transformator de curent
c) sau
î jl
 ii s
fe
14 :
8. CLASIFICAREA APARATELOR DE COMUTA Ţ IE
m
9
Hk
f *• Ml
m
m# i
)
M .;

m Aparate de comutaţie de joasă tensiune /

(
contiuare
8.6
2\
T ?
A
Z2
1
m
-;I
'

T
Tabelu î n această clasă sunt reprezentative aparatele :
* contactorul electromagnetic ;
cu . ifc * * contactorul static;
<D
CD
CD * î ntreruptorul de putere de tip selectiv ş i de tip limitativ ;
C.
*

D . Cu
cu * siguranţ a fuzibil ă .
o>
Q
-2 cu
C
CD .A
•D3
DD
ca. C. 1 CU

cu
CD
cu
»
-
D3
CD
CD
-5 o
CD
"
a>
cu
DD
O Q
CD
9.1 . Contactorul electromagnetic
o
-o
l
Qj
^
5 ^
=3 CD
cu
fe °
t: -
5: £
'
.
^
-
D O
C3 ES ‘CD cu CD
cu
5 CD
Contactorul electromagnetic este definit ca un aparat de comuta
Cfc: Uj S- >
a
ctj
CD
Co =3
*o £ mecanică , acţ ionat altfel decâ t manual (electromagnetic ) , cu o singură
ţ ie
poziţ ie de
repaus , capabil să stabilească , s ă suporte ş i să î ntrerupă curen ţ i
nominali ş i
1 curen ţ i mai mari decât curen ţii nominali , dar care apar î n mod normal , cum
3 sunt
a
‘-o
D3 curenţ ii de pornire ai motoarelor electrice . Contactorul este destinat a efectua
CD un
1*1
-\ numă r mare de comuta ţ ii î n sarcină ( spre exemplu IO5 . . . . IO6) ş i un num ă
r î ncă
/? z? s mai mare de comutaţ ii f ă r ă sarcin ă ( spre exemplu IO7). După felul reţelei
func ţ ionează , contactorul poartă denumirea de contactor de curent alternativ
î n care

O de curent continuu . Contactorul poate fi construit cu contactele

principale normal
deschise sau normal î nchise . î n acest ultim caz aparatul se mai numeş te ş
sau

i ruptor .
Contactul normal deschis este contactul care se află deschis câ nd aparatul
§
este î n poziţ ie de repaus ( î n absen ţa excitaţ iei , adică î n lipsa curentului
,

Uo ,
î n bobina
cu de excitaţ ie a contactorului ) . Acest contact se va stabili , adică
CD va deveni î nchis , la
DD
co
CD
Cb
apariţ ia excitaţ iei .
C; c:
cu CU
o,
Contactul normal î nchis este contactul care se afl ă î nchis câ nd aparatul
este
"CD

-o
»~-
cu

D.
o
D
CD
>
CD
C
—-
-
CD
CU
CD *
î n pozi ţ ie de repaus ( absen ţ a excita ţ iei ) . Acest contact se va deschide la apariţ
excitaţ iei .
ia
C3 o o CU
Construcţia electromecanică . Din punct de vedere constructiv , contactoru
l
t
- c^
Q
Co
CD
a _ M este alcătuit din următoarele elemente :
-. .
c D
Co
CD
Co
£D
CD
V

CD
' CD
tD
•CD
~CD
O
-: a ) organul motor , constituit dintr - un electromagnet ;
CD *o
c ~- <D Dj CD o *

b ) polii principali , reprezentaţ i prin că ile de curent î n bobine , contacte ş i

=
"ţ CD>

fi
camera de stingere;
c) polii auxiliari , care cuprind borne ş i contacte normal î nchise şi deschise
D. necesare automenţ inerii , semnaliză rii ş i interblocajului;
 < ' . . .
'

.I
i) L '1 )NI >117 ( ) R l //. ELIX 7 ROMA ( IN EI K ' 17
16 9. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOAS Ă TENSIUNE

d ) carcasa aparatului ca suport material pentru elementele active de la
punctele a , b , c . ,
9.1 . 1 . Contactorul electromagnetic de curent alternativ
Se construieşte î n două variante , ş i anume: cu mişcare simpl ă de transla ţ ie
ş i cu mişcare dubl ă de translaţ ie .
pe puntea 7 . Resortul <S\ care asigură for ţ a de apă sare î n contact , este plasat
( tare )
î n caseta 9. Func ţ ionarea aparatului rezult ă din schi ţ a constructivă .
Camera de stingere. Principiul aplicat î n construcţ ia camerei de stingere
este efectul de nişe ( v . § 4.2 . 4 , fig . 4.1 1 din vol . l ) , asociat cu efectul de electrod .
Prin electul de nişe arcul electric , dezvoltat î ntre piesele de contact , este introdus
î n camera de stingere ş i apoi este divizat î ntr- un numă r de segmente egal cu
num ă rul de intervale î ntre pl ă cile feromagnetice sub forma literei V ( reperul 6 din
fig . 9.1). î n acest mod apare efectul de electrod , adică de formare a căderilor de
tensiune la anod ş i catod , ca î n fig . 7.24 din voi . I . Pentru arcul electric scurt , î n
acord cu rela ţ ia Ayrton (7.106 ) din vol . l , tensiunea de ardere este:

9.1.1.1. Contactorul cu mişcare simplă de transla ţ ie. Schi ţ a de Ua = n <Xi ( 9.1 )

construcţie a acestui contactor este prezentată î n fig . 9.1. Organul motor este un unde: n este numă rul de intervale î ntre plăcile feromagnetice;
9 <Xj ~ 25 V - tensiunea pe interval ;
Ua - tensiunea arcului electric.
8 Ca urmare , pentru a stinge arcul electric, ar fi necesar ca :
, A
7 U <n a , (9.2 )
unde Us este tensiunea sursei .
6
A î n realitate procesul de stingere este, pe de o parte , u şurat prin faptul că , î n curent
I B alternativ , curentul trece prin valoarea zero ş i , pe de altă parte , î ngreunat de
:
\ ‘-H m* WX apari ţ ia tensiunii se restabilire, care are o amplitudine mai mare decâ t tensiunea
sursei . î n vederea determină rii num ă rului de intervale î ntre pl ă cile feromagnetice
^

4 se acceptă unele ipoteze simplificatoare. Astfel se admite un regim inductiv ca î n

fig .9.2 , a ş i că tensiunea de arc are o valoare constantă din momentul separă rii
pieselor de contact până la stingerea arcului electric , ca î n fig .9.2 ,b . Unghiul <p0 ,
3
*> la care se produce separarea pieselor de contact , este aleator .
'O 2 Ecuaţiile de funcţionare ale circuitului , cu originea î n 0 j , sunt:
î n absenţa arcului electric:
7
3
n (9.3)
- il *
3
î n prezenţ a arcului electric:

o o Us - L
di,
\

7
Fig. 9.1. Schiţa de construcţ ie a electromagnetului cu mişcare simpl ă de transla ţ ie
Prin scăderea lui (9.4 ) din (9.3) se obţ ine:
d
^ Va

dif
(9.4)

-
A, B bornele aparatului pentru un pol . Alte explicaţ ii în text . Ua = L —ât ( i 1. - L2 ) = L —d tt (9.5)

electromagnet monofazat cu spiră î n scurtcircuit ( reperele 1, 2, 3 ) . Resorturile u

unde: if h h -
^^
antagoniste 4 asigură starea de repaus. Pe calea de curent 5 sunt plasate elementul ~ (9.6)
8i
fix de contact ş i una din borne . Calea de curent are dou ă locuri de rupere , zone
î n care sunt plasate plăcile feromagnetice 6. Piesele mobile de contact sunt lipite sau

•
 Iî
18 9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASĂ TENSIUNE 9.7 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC
19
U . - ua t
Cu X = $7 coL/ = £/ rezult ă :
i2 = il -t = / sin( w t + «p
^ — ! -î '

(9.7)
(7
L
*
1 X = arcsin —U ti
x - <p 0 ( 9.10 )
n

ll Valoarea lui x se determină numeric , prin itera ţ ii .

In acest moment ( sau
o)
<7 V

iiI V.
it la acest unghi ) tensiunea de restabilire are valoarea:

în
Us = Ucos ( iotl + (p0)
cazul regimului trifazat , cu neutrul izolat ş i ţ inâ nd
( 9.11 )

seam ă de factorul
de oscilaţ ie , tensiunea de restabilire pentru polul care î ntrerupe primul
Separarea pieselor de contact «1 este:

V
I| ur = yl ,5y 2 l/ncos3 (a ,/
) f + cp 0)
( 9.12 )
U v
cu valoarea maximă pentru corj + y?0 = TT .
I Pentru ca î ntreruperea să fie reu ş ită este necesar ca tensiune
O
co t m a de ţ inere ( de
refacere a rigidităţ ii electrice) Ud să fie mai mare decâ t tensiunea de restabili
re Ur
vv i adică : j:

mm
H I ud > uT ( 9.13 )
mm Experimental se observ ă că tensiunea de refacere a rigidit
ăţ ii dielectrice
depinde de ionizarea de rest ( la trecerea curentului prin zero ) ş aceasta
i depinde de
intensitatea curentului . Acest proces global poate fi raportat
b) I mm
ir -
-
două pl ăci feromagnetice :
la intervalul i î ntre

m
s
‘

Udi > uri ( 9.14 )

/ o1
coti ^ \

Fig . 9.2 . Relativ la determinarea numă rului de pl ăci feromagnetice:

a) schema electrică; b) diagramele mă rimilor electrice .
2

$
^
Este de men ţ ionat faptul c ă reu ş ita î ntreruperii depinde de
oscilaţ ie y , dar ş i de frecven ţ a proprie de oscila ţ ie .
tensiune această frecven ţă acuză valori relativ mari , fiind
şi 100 kHz [9.6].
Din motivele menţ ionate este necesar să se cunoască valori
ale curentului limită î ntrerupt , î n funcţ ie de tensiune
indică î n fig . 9.3 [9.6] , unde tensiunea este dată î n
factorul de
î n instala ţ iile de joas ă
cuprins ă î ntre 18 kHz

experimentale
a pe interval , după cum se
valoare efectiv ă ş i include
Pentru a se aprecia valoarea tensiunii de restabilire este necesar să se -- efectul factorului de oscilaţ ie ş i al frecven ţ ei tensiunii de
restabilire . Pe baza
cunoască momentul trecerii prin zero a curentului , pentru că î n acest moment apare diagramei din fig . 9.3 numă rul de intervale î ntre pl ăcile
m feromagnetice se calculează
tensiunea de restabilire. î n relaţ ia (9.7) i = o , sau m cu relaţ ia:
2 m l ,5 Un
/ sinCcofj + <PQ) = Ua tx (9.8) mM ni = ( 9.15 )

£ ii» .
UJ 3
din care rezultă :
unde s-a notat :
|Jf
—oULIf -or - p
n factorul de neuniformitate a repartiză rii tensiunii de restabilir ,
= arcsin e pe interval ,
oaf , , < 0
’M 7 R coeficie nt de siguranţă = 1 , 1;
U;
** . . .
tensiunea pe interval din fig .9.3, î n funcţ ie de curentul limita
î ntrerupt ,
ff
3

:
Hi

9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASA TENSIUNE 9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC 21

20 '

m
Un - tensiunea nominală a reţ ei ( î ntre cu cele fixe ale contactelor , corespunză tor e
[Aefl i
•

faze ). precomprimă rii resorturilor 8 ( câte unul pe

1000 Exemplu de calcul . Pentru un contactor fiecare pol ) ;
% AC3 cu In = 100 A ş i Un = 400 V se
cere să se determine num ă rul de intervale
- segmentul de este dat de comprimarea , î n d
'"H
500 î ntre pl ăcile feromagnetice . Contactorul va continuare , a resorturilor 4 ş i 8 pe parcursul 6 -
uoo î ntrerupe ş i curentul de pornire al unui a armă turii mobile a electromagnetului , piesele
c
300 motor asincron , deci curentul limit ă va fi de contact fiind î n atingere .
I [ = 6 In = 6 x 100 = 600 A . La acest b

200 curent , din diagramele fig . 9.3 tensiunea Notă . î n fig . 9.4 nu s-au reprezentat forţele
1 2 Udi = 50 V , rezult ă numă rul de intervale: corespunză toare contactelor auxiliare . a
1,5 * 400 Si 8t
nt = 1,1 • 1,1 9 în § 5.4 . 4 din vol . l s-a tratat regimul
50v/3
dinamic al electromagnetului de curent Se
deci numă rul de pl ăci feromagnetice alternativ , cu considerarea simultană a
50 np = 8 . ecua ţ iilor care descriu comportarea electrică ş i Fig .9.4 . Diagrama forţei rezistente
mecanică a electromagnetului , ca organ motor , a contactorului cu mişcare simpl ă
4O ,A
al unui contactor . de translaţ ie .
\
30 Notă . Contactoarele cu intensităţ i
nominale sub 25 A nu mai sunt echipate cu 9.1 . 1.2. Contactorul cu mişcare dublă de translaţ ie. Pentru intensit ăţ i
20 pl ăci feromagnetice . *1
mai mari ale curentului nominal , 100 . .. 400 A , masele î n deplasare fiind mai mari ,
energia cinetică corespunză toare este importantă . In aceste cazuri este necesar să
A

For ţ a de atragere a arcului se diminueze viteza de î nchidere a contactului , iar cinematica aparatului comportă
100 200 300 U 00 500
electric este dat ă de rela ţ ia (4.41 , b ) o mi şcare de translaţ ie dubl ă : a contactelor ş i a electromagnetului .
[ Vefl din vol . l corectat ă cu un factor care Schi ţa cinematică a unui asemenea contactor este indicat ă î n fig . 9.5 . Un
a'di ţ ine seamă că niş a , de forma literei V , pol al aparatului este reprezentat prin conductoarele 1 , 2, pe care sunt plasate
Fig . 9.3 . Diagrama I = f ( Udj ) , 19.6 ] : nu este masiv ă ci î ntreruptă , datorit ă contactele fixe ş i bornele aparatului A , B . Pe puntea conductoare 3 sunt plasate
I - î ntrerupere dubl ă. In = 30 A. cos < = 0.4 , intervalelor î ntre pl ă cile feromagnetice . contactele mobile . î n caseta 4 se afl ă resortul precomprimat 5 . Electromagnetul de
Ag: 2 - î ntrerupere cuadrupl ă, In = 8 A . Ag -Cd
^ Deci m k- ac ţ ionare este figurat prin armă tură mobil ă 7, bobina 8 ş i arm ă tura fix ă 9.
( 90 / 10 ) .
h 2 Transmiterea mi şc ă rii de la armă tura mobil ă 7 la puntea 3 cu contactele mobile se
F = 2 W 2-T- ( 9.16 )
mi realizează prin sistemul de pâ rghii 12 , 11 , 10 . Resortul precomprimat 6 asigur ă
60 (2/z -x )“
for ţ a Fr j , necesar ă men ţ inerii contactorului deschis .
unde , î n prima aproxima ţ ie Dacă se face abstrac ţ ie de frecă ri , se scrie egalitatea de momente :
grosimea unei plăci ( 9.17 )
= Fj cosa
k
grosimea unei plăci + grosimea unui interval Fell cosa
^
unde F ] este forţ a care ac ţ ioneaz ă î n direcţ ia pâ rghiei 10. iar Fe este tor ţa
Diagrama forţei rezistente . Această diagramă este prezentată calitativ î n dezvoltat ă de electromagnet .
fig . 9.4 , î n funcţ ie de cursa 8e a arm ă turii mobile a electromagnetului : î n pozi ţ ia î nchis o: 0, iar constructiv / j = 2 din rela ţ ia ( 9.17 ) se
- segmentul ab reprezintă for ţ a de comprimare a resorturilor 4; i scoate :
= ^ ( 9.18 )
Fl = 2 Fe
- segmentul bc corespunde comprimă rii , î n continuare , pe parcursul cursei libere Rezult ă astfel că for ţ a care ac ţ ionează asupra pâ rghiei 10 . solidar ă cu
ţ a dezvoltat ă
bc a contactelor ; contactele mobile , este aproximativ de dou ă ori mai
'
mare dec â t for
- segmentul cd reprezint ă un salt de for ţă , î n momentul atingerii pieselor mobile de electromagnet .

i
i
2 ‘
& i
 22 9. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC
23
p;
A
"viaţă a contactorului .
1 A

w/wy/ In fig . 9.6 este dată - diagrama for ţei rezistente > . a contactorului cu
mişcare dublă de translaţ ie . Fr este forţ a de rezisten ţă datFn
s

5 ă de resortul 5.
Oc
Î Calea de curent şi camera de stingere. După cum se vede î n fig . 9.5
.
calea de curent , î n zona contactelor , este contorsionată . î n vederea form ă
u3 rii unei
bucle ( litera V ) la apari ţ ia arcului electric ş i deci î n vederea î mpingerii arcului
electric î n camera de stingere . Aceasta este formată din plăci feromagnetice
cu
F7
O
(
.
nişă simpl ă ca î n fig . 9.7 , a sau cu nişă multipl ă , ca î n fig .9.13) .
3
* 1
1
/
/
Q
1
v
» Ff / VO 5
//
/
Silf
l

% U~)
ETM
. fţ
U:

03
F PI

ii
'

i
3T io

io
rN

«N

£/
7

cx
— .* •
2
/ 3 2 3
0,

-e
() _l rk
V:
r^
Fig . 9.5. Cinematica contactorului cu miş
care dublă de transla ţ ie. o;
Fig. 9.7. Calea de curent şi camere de stingere cu efect de electrod
la contactorul cu
Din cauza raportului k « l / = 0,5 rezultă că mişcare dubl ă de translaţ ie:
2 lx a ) cu ni şe simple ; b ) cu nişe multipl ă: 1 . 2 - piese de contact; 3 placă
Fr j + Fr 5 ş i viteza contactelor mobile - feromagnetică .
N
este
aproximativ egal ă cu jumă tate din viteza de
vc
U
_
<U
C.
deplasare a arm ă turii mobile a
Schema electrică . In execu ţ ie normală contactorul nu este aparat de
protecţ ie. Dacă î nsă î n serie cu polii principali se conectează un bloc
electromagnetului. de relee
termice , contactorul î ndeplineş te ş i funcţ ia de aparat de protec
rf Energia cinetică a maselor de ţ ie contra
suprasarcinilor . î n fig .9.8 este dată schema electrică a contactorului cu
relee de
mişcare -i /nv se reduce aproximativ la un i protecţ ie . Acţ ionarea aparatului se efectuează cu ajutorul butonului dublu

sfert din aceeaş i energie î n situaţ ia

^ comand ă / ( î nchide ) , O (deschide ) . Polii principali sunt marcaţ i cu reperele
3. Contactul de reţinere 4 este conectat î n paralel cu butonul /. Contactu ,
de
1 , 2,
contactorului cu mişcare simplă de l 8
Si Sc s translaţ ie . Alt comandat de releul de protecţ ie termică R , î ntrerupe circuitul de alimenta
ţ re al
rezultat favorabil se ob ţ ine bobinei B la depăş irea unei suprasarcini prescrise . Polii auxiliari 5, 6, 7
kSe prin realizarea unui acord mai bun î ntre sunt
utilizaţ i î n scop de semnalizare a poziţ iei contactorului sau pentru blocaj electric
forţa rezistentă Fn şi forţa .
Fig . 9.6 . Diagrama forţei rezistente Fl dezvoltată de
electromagnet după direcţ ia tijei 10 . Se
Pentru a proteja instalaţ ia , inclusiv contactorul cu releul să u termic ,
a contactorului cu mişcare dublă de î mpotriva efectelor curentului de scurtcircuit , î n amonte se aşează siguran
observ ă astfel că for ţa ţe
transla ţ ie . Fn scade odat ă cu
deplasarea tijei 10 , ceea ce î nseamnă că
fuzibile.
în varianta din fig . 9.8 ,a bobina de acţ ionare este alimentată î n curent
valoarea componentei
70 se micşorează odată cu î nchiderea contactorului
.
Fn după direcţ ia tijei alternativ , iar î n varianta din fig .9.8,& este alimentată î n curent continuu .
Lipsa excesului de energie la î n acest caz î n poziţia î nchis curentul din bobina B este diminuat prin
î nchiderea contactorului are , î n cele din urm
ă , drept rezultat mă rirea duratei de introducerea rezistenţei economizoare RE î n circuitul de excitaţ ie , cu ajutorul
 9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC 25
24 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE

că un
contactului 10 ( B ) normal î nchis . Acest montaj este justificat prin faptul
ro vi io

electromagnet de curent continuu dispune de exces de for ţă î n pozi ţ ia atras .

fI
L1 t- 3 gffXXXXXX;
3 cxa

r-n
m
r a Ud
[ LiJJ
/
y
A
Al

LLUJ
.
-i ie
ţ
A

2 3
5 6 7 TTOSSS / y.* £
transla
B
H - O)

X*
A
s
\
o
de
ă

dubl
QO A
care
e L -3 3- 3
X c O, ;:
.y
y

> «N
ş

mi
cu
o) x
Vy.o’/ y
/

contpaenrutlru
JL
ţ*02
vi'
t4 V
x< V'V *'
'
v
A B C V V

ie

construc
ţ

10 ( B )
L2
I
K'
*
de
--
rrv
i
«
Des n
*> )
rT RE B
ZI
9.9.
Fig
.

Fig . 9.8 . Schema electrică a contactorului electromagnetic:

re .
r ——
r r n 1

a alimentare curent alternativ ; b ) alimentare î n curent continuu cu rezistenţă economizoa

) î n

Construcţia electromecanică . î n fig . 9.9 se prezint ă construcţ ia unui

contactor cu mişcare dublă de translaţ ie . Reperele de poziţionare a principale
lor
î 13 se efectueaz ă o
componente sunt aceleaş i ca î n fig . 9.5 . n camera de stingere
©-
ă rora se fragmente az ă arcul
dubl ă î ntrerupere . Plăcile metalice cu c
14 , ajutorul
electric , variază ca număr şi dimensiuni , î n funcţ ie de curentul nominal şi regimul
de lucru al contactorului . î n acest sens î n tabelul 9.1 sunt indicate unele
date pentru
-r m m
camerele de stingere construite la î ntreprinderea Electroaparataj .

i
 26 y. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOASĂ TENSIUNE
y . / CONTACJ'ORUL
ELECTROMAGNETIC
27
Tabelul 9.1 Pentru a elimina complet vibraţ ia electromagnetului este necesar ca oricâ
Camerele de stingere ale contactorului * nd
de tip AC 3 , 500 V CXQ < A B. In practică nu se î ntâ lneş te aceast ă situaţ ie , ci dimpotrivă
CX { ) > A —
By urmărindu -se realizarea , î n mod economic, a unei presiuni
mari pe contacte ş i a unei viteze mari de deschidere a contactorului .
mai
Curentul Volumul 1 Nr. total al
nominal camerei de pl ăcilor pe
Grosimea
unei pl ăci ,
Materialul
pl ăcii ş i
Materialul
contactului
Dar dacă CXQ > A —
B , electromagentul este supus tendinţei de vibra ţ ie ,
adică armă tura mobilă va fi , î n mod periodic, atrasă şi respinsă faţă de
*n > stingere , pol armă tura
IA ] [cm 3 ] |mm|
tratamentul
fI fix ă , ceea ce produce un zgomot de frecven ţă dubl ă fa ţă de frecven
de excita ţ ie a bobinei [9.10].
ţ a curentului
125 334 8 '
' • 'S’i î:
Dacă contactorul se î nchide la orice fază a tensiunii de excita ţie a bobinei
1 ,5 Ol zincat Ag -CdO
i

200 566 8 nu există pericolul eliberă rii ulterioare a arm ăturii mobile ca
2 pasivizat urmare a situaţ iei
250
400
788
1500
8
10
2
2
CXQ > A —
B . Î nchiderea contactorului are loc î n 1.. . 3 semiperioade , î n funcţ ie
de intensitatea nominală a curentului ş i deci , î n funcţ ie de masa arm
ăturii mobile.
Pentiu trei poli , tară nervurile de separa
In fig . 9.11 se arată oscilograma curentului din bobina de excitaţ ie a unui
ţ ie î ntre poli .
-
contactor TCA 60 pentru trei valori ale unghiului \ p de stabilire a curentulu
i în
bobina de excita ţie ş i anume: a - \I/ = 0 ° ; b \p = 90 ° ; c - \p -
= 180 ° . Momentul
9.1.1.3. Vibraţia armăturii în stabilirii î ntrefierului minimal este marcat de o discontinuitate î n curba
regim permanent. Electromagnetul curentului .
contactorului de curent alternativ este Modelul cinematic al contactorului este prezentat î n fig . 9.12. Masa
supus tendinţei de vibraţ ie ca urmare a ma
faptului că , pe un anumit interval armă turii mobile se afl ă sub acţ iunea for ţei dezvoltate de electromagnet ş i a
ca valoare , forţa dezvoltată de
de timp, forţa antagonistă a resorturilor
î ntrece, - Fem
forţei C ( X 0 x ) , dezvoltate de resortul antagonist echivalent . Cu
electromagnet. La î ntrefier minim, î n acord x s-a notat
subcap .5.4 , vol . l , variaţ ia forţei cu distanţa instantanee î ntre armătura fixă şi cea mobilă. S-a neglijat
dezvoltate de electromagnet are aspectul forţa de
din fig . 9.10, unde s-a notat: as global frecare. Trebuie subliniat faptul că pentru for ţa ă
B - valoarea de vârf a forţei se cunoaş te valoarea instantanee la î ntrefier minimalFem , dezvoltat de electroma gnet,
oscilante; ş i că această for ţă suferă
A - forţa medie; modifică ri importante î n expresia ei , dacă î ntrefierul ia o valoare mai mare
decât
-
A A- B forţa maximă; aceea a î ntrefierului minimal . î n calculele ce urmează , pentru simplifica
rea
...... = A - B - forţa
Fnun minim ă ; problemei ş i scoaterea î n evidenţă a fenomenelor de bază , s-a admis că
for ţ a Fem
CXo - forţa cumulată a nu depinde de cota x .
resorturilor antagoniste şi de asigurare
contacte ; a presiunii pe
C - constanta resortului echivalent
;
-
X0 deformaţ ia (săgeata) resortului
echivalent.
\
î
rem r :
1

C ( X0 - x)
03 *» x0
'%
A
%
0 % A
1J i . iii i / 1 /J 1111 " '1 i
M
iN"*SsJ 1 1
ÎLWH
l I 1 u
A
A
2
Y,
Y
A r
%
Y Fe. /7
2 ?
n; 2
2
%
Y,
,
«

\
o VA
A,
*
O
Q

U8 v
T7
Sms
2
%
A
A
A
A
A
A
A
%
%YA.
x
m
L J

Fig . 9.11. Oscilogramele de curent la Fig . 9.12. Modelul cinematic al contactorului.

Fig . 9.10 . Variaţ ia forţei dezvoltate
de electromagnetul de acţ ionare. fazele de î nchidere.
-
a * = 0 ° , b - = 90 °, c - ¥ = 180 °.
*
 -Dă:.
'

29
9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASA TENSIUNE 9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC
28

î n aceste condiţii , ecuaţ ia mişcă rii armă turii mobile este dată de relaţ ia :
d2x
:j .
î ntrefierul minimal 6 0 = 0,05 mm , c* 53 ° , la î ntrefierul 5
rezultă a 7,5 ° , adică inducţiile nu mai sunt defazate î ntre
-
—
10 S 0 — 0,5 mm ,
ele î n mod sensibil .
—
A - 2?cos( Q t - <p ) = m + C ( XQ - x ) (9.19)
dt2
IN.
cu condiţ iile la limită * (0) = 0 ş i * (0) = 0 . Mişcarea î ncepe î n momentul î n care 9= O)
40 o O
CX 0 = Fem ş i deci câ nd , î n fig . 9.13, <p = arccos[(A - CX 0 ) / B] .
ii
19.28° Q3
-
Soluţ ia î n domeniul imaginii Laplace a ecuaţ iei (9.19) este: 90 60 30 0 30 60 90.
o
o nt
A - CXQ Bcoscp P 2? Qsin <p 1
£x
< 5
p( p 2 - Q )m % m (p 2 + Q 2)(p 2 - Q )
^ (9.20)
m
^
(p 2 + fl 2)(p 2 - fl ) ura»

in
O)

<o
cu Q Q = C/ m ş i ti = 2 TT/, unde / este frecvenţa componentei periodice a for ţei o>
n
dezvoltate de electromagnet . o
co
Soluţ ia î n domeniul original descrie mişcarea armă turii mobile : ir>
O io O
rn
x = a (chO p (cosQ f -chO ) y (sinCî t - — shQ ) (9.21) [mrrjk
^
-l) +
^ +
^ A
02 -
<f>
= 19 28 °t

cu notaţ iile : x 01 ~

A - CX o, £cos <p J3sin <p

a=
.2 ; P ; Y' — (9.22) [mm ] 0 1 2 3[
ms]
mQo m( Q2 + a £) m( Q 2 + Q 5 05
i
-i
Aplicaţie . Cu ajutorul soluţiei din relaţ ia (9.21) s-a calculat deplasarea armă turii 04 - y7 - 4 0 °
la un contactor TCA-63 î n două ipoteze, şi anume <p = 19 , 28 ° şi <p = 40 ° .
Valorile caracteristice ale forţelor active ş i rezistente au fost :
* 0.3 -
A = 163 , 62 N ; 02 -
B = 140 , 97 N ;
CX0 = 30 , 86 N pentru <p = 19 , 28 ° şi 55 ,93 N pentru < p = 40 ° . 0 1-
î n fig .9.13 s-au reprezentat grafic curbele forţelor dezvoltate de electromagnet ş i
corelat cu acestea , deplasă rile corespunză toare. Se constat ă că pentru <p = 9 , 28 ° durata
deplasă rii este de aproximativ 2 , 5 ms, iar amplitudinea de 0 , 037 mm, adică ceva mai mică
0 1
* 4 5
t
6
[ms]

decât valoarea î ntrefierului tehnologic care se consideră a fi 0 ,05 mm. Pentru <p 40 ° şi — Fig . 9.13 . Forţa (calculată) dezvoltată de electromagne
tul contactorului TCA -63
deci caz î n care forţa CXQ depăşeşte de dou ă ori valoarea for ţei minime , durata deplasării şi deplasarea armăturii mobile .
este de aproximativ 5 ms , iar amplitudinea de 0 ,422 mm .
elor medii , maxime
Pentru amplitudini ale deplasă rii care depăşesc 0,5 mm , sau chiar mai Dacă a , şi deci cos OL = k , intervine î n expresiile forţ
şi minime dezvoltate de electromagn et , corecţ ia men ţ ionat ă apare necesară .
pu ţ in , este necesar să se facă corecţ ii asupra for ţ elor dezvoltate de electromagnet ; t , ca urmare a
din relaţ ia (5.141) , din volumul I , care indică unghiul de defazaj a î ntre inducţiile O corecţie asupra forţelor dezvoltate de electromagne
ă rimi sinusoidale , poate fi
din ariile ecranat ă ş i neecranată faptului că inducţiile magnetice î n î ntrefier nu sunt m
f ăcută , dar î n zona inducţiilor mici corecţ ia nu este
semnificativă .
^ ^2 ^ 0 ă dezvoltat ă de
tga = (9.23) Forţ a antagonistă CXQ poate fi mai mare decât forţa minim
, W I ră m âne factorul determinant î n
6* electromagnet , dar nivelul zgomotului produs
rezultă c ă OL este sensibil influenţat de valoarea î ntrefierului 6 . Astfel , dacă la ;z m
şş, alegerea raportului CXQ/ F .
K

Jllli
 31
30 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC

9.1.1.4. Regimul dinamic (tranzitoriu) . Pentru curenţ i nominali ai 9.1.1.5. Categorii de utilizare . Contactoarele electromagnetice sunt
clasificate internaţional (CEI , recomandarea 158/ 1 ) şi prin standardele
de stat
contactoarelor de joasă tensiune cuprinş i î ntre 10 şi 400 A, durata regimului
tranzitoriu a deplasă rii armăturii electromagnetului ca organ motor al contactorului (STAS 4479-74) după categoria de utilizare, ca în tabelul 9.2 .
şte
este de 1 - 3 semiperioade. î n oscilogramele din fig.9.11 se poate constata , după Fiecărei categorii de utilizare î i corespund condiţii tehnice prin care se stabile *

amplitudinea curentului absorbit de bobina de excita ţie, că durata regimului sarcina comutată , după cum arată tabelul 9.3 pentru contactoare de curent
tranzitoriu este de 1 - 2 semiperioade . Această durată are un caracter aleator , fiind alternativ şi tabelul 9.4 pentru contactoare de curent continuu [9.4] . Standardele
î n str ânsă dependen ţă de faza iniţ ierii curentului î n bobina de excita ţie . mai prevăd şi clasa de uzură prin care se precizează durata relativă de conectare
Caracterizarea regimului dinamic, prin valorile tranzitorii ale curentului , şi numărul de conectări pe oră .
vitezei ş i cursei contactelor , este posibilă prin rezolvarea unui sistem simultan de
ecuaţ ii diferenţ iale , după cum s-a ară tat î n § 5.4.4 din vol. l . Tabelul 9.3
Capacitatea de î nchidere şi de deschidere la contactoarele de curent alternativ
Tabelul 9.2
Categorii de utilizare Condi ţii de închidere şi de deschidere

' ur / ue
Curentul Categoria Aplicaţ ia specifică cos <p Durata trecerii Durata de Numărul de
Categoria
hh curentului pauză cicluri de
Alternativ AC-1 Sarcini neinductive sau slab inductive: cuptoare cu
[s] [s] manevră
rezisten ţ e
AC -2 Motoare cu colivie: pornire, î ntrerupere 0, 8 0 ,05 * 50
AC-1 1 ,5 1 , 05
AC-3
AC-4
Motoare cu colivie: î ntreruperea motoarelor lansate ^
Motoare cu colivie: pornire, inversare de mers , mers prin
AC-2 4 ,0* 1 , 05 0 , 65* 0 , 05
+
* 50
50
AC-3 * 8 ,0 1 ,05 + 0 ,05

AC-5a
impulsuri
Comanda lă mpilor cu descă rcare
AC-4* 10 , 0 1 , 05 1 * 0 ,05 * 50
50
AC-5a 3 ,0 1 ,05 0 , 45 0 ,05
AC-5 b Comanda lă mpilor cu incandescen ţă 1 , 5* 1 ,05 * 0 , 05 60 50
AC-5b
AC-6a Comanda transformatoarelor *
AC-6a * * *
AC-6b Comanda bateriilor de condensatoare * *
AC-6b * *
AC-7a Sarcini uşor inductive pentru aparate casnice 1 ,05 0, 8 0 ,05 * 50
AC-7b AC-7a 1 ,5
Motoare pentru aparate casnice 1 ,05 * 0 , 05 * 50
AC-8a Comanda motoarelor de compresor pentru frigider cu AC-7b 8,0
6 ,0 1 ,05 * 0 , 05 * 50
rearmare manual ă după declanşare la suprasarcină 2 AC-8a
^ AC-8b 6 ,0 1 ,05 * 0 ,05 * 50

AC-8b Comanda motoarelor de compresor pentru frigider cu

* Precizări specifice în publicaţia CEI Nr.947-4-1
, 1990.
rearmare automat ă după declanşare la suprasarcină
I - curent stabilit măsurat ca valoare efectivă
ă
Continuu DC-1 Sarcini neinductive sau slab inductive -
Ic curent stabilit şi întrerupt, măsurat ca valoare efectiv
curent destinat ( „assign£” ) de folosire
*
*

DC-3 Motoare derivaţie: pornire, inversare de mers , mers prin Ie -

U - tensiune aplicată
DC -5
impulsuri
Motoare serie: pornire , inversare de mers , mers prin -
Ur tensiune de restabilire la frecvenţa industrială
\ - tensiune destinată ( „assign£” ) de folosire la frecvenţă industrial
ă
implusuri Jt
DC-6 Comanda lă mpilor cu incandescenţă este necesar să se
Calcul preliminar . Pentru efectuarea unui calcul preliminar
ă un breviar de calcul pentru
0 Ş i pentru mers prin impulsuri , cel mult cinci pe minut şi nu mai mult de 10 pe o durat ă aleagă un model constructiv . î n tabelul 9.5 se prezint
de 10 ş care dubl ă de translaţie . Pentru fiecare
minute. un contactor de tip AC-3 cu mi
electromagnet contacte) se folosesc relaţ iile de calcul
2)
Motorul ş i compresorul fiind î n execuţ ie capsulată. componentă (cale de curent , ,
stabilite î n capitolele precedente .

*
ii

9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC

33
32 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE

Tabelul 9.4 Date cinematice din ln [A] 100 160 200 250 400
Capacitatea de î nchidere ş i de deschidere Ia contactoarele de curent continuu fig . 9.5 lj [ mm] 50 60 65 70 80
10 d [mm] 18 18 20 22 25
l 3 [ mm] 65 70 75 83 95
Condiţii de î nchidere şi deschidere
Masa armăturii Ma [kg] 0,9 1 , 2 1 ,4 1 ,8 , 3
i 11
Categoria 4 /4 urme L /R Durata Durata Numărul de
cicluri de
mobile
numă rul de
trecerii pauzei mp =
curentului [s] manevră oli
Forţ a î n contactele )

0 , 05 * 50* 12 principale, î n poziţia

Fcp= mpnF\ pIn n = num ărul de
DC-1 1, 5 1 , 05 1 ,0
DC -3 4 ,0 1 ,05 2 ,5 0 ,05 * 50* î nchis locuri de contact pe
DC -5 4 ,0 1 , 05 1,5 0 , 05 * 50 * pol
DC -6 1,5 * 1 ,05 * 0,05 * 50* 4 = 10 A ă rul de
Forţ a î n contactele ^ cad
~
^ ad ^ la ^a nad
~ num
13 contacte auxiliare
Preciză ri specifice î n publicaţia CEI 947 -4-1 , 1990. auxiliare, în poziţia
deschis normal î nchise

Tabelul 9.5 Forţa î n contactele 4= °

1 A

Breviar de calcul pentru un contactor electromagnetic de curent alternativ cu mişcare

auxiliare î n poziţia = tlai nai = numă rul de

de translaţ ie combinată , tip AC-3

14
î nchis ^ cai a contacte auxiliare
normal deschise
Fig .9.6
Nr . Elementul proiectat Relaţ ii de calcul Observaţ ii
Diagrama forţei Forţa Fr a resortului
1 Schema electrică Fig .9.8 rezistente î n funcţ ie antagonist se ia
j 15
Fr = (0 , 2.. .0 ,4 )
2 Schema cinematică Fig .9.5 de cursa contactului
Fcp
3
Cursa î n aer a 5C = 6...10 mm Fig . 9.6
Se ţ ine seamă de
contactului principal
Diagrama forţei pozi ţia de func ţ i-
Cursa elementului 6ţ — 4 ...5 mm Fig . 9.6
rezistente î n funcţ ie onare a arm ă turii
4 mobil principal î n
contact
I 16
de cursa armăturii mobile şi de frecări
f 1 ~ 0 , 15
mobile
Cursa î n aer a 6 ca1 ~ 2...3 mm î n poziţia î nchis
5 Electromagnetul U cu Din subcap . 5.4
contactului auxiliar
17 spire î n scurtcircuit pe ( vol . l ) ^figmiri.9.6^ ^rez
6
Cursa elementului
mobil auxiliar î n
6
CBJ
~4
- 5 n ambele coloane
Secţ iunea că ii de STAS 553-73
contact 18
curent
Forţa specifică î n Flp = 0,1 N/ A După modele cons-
7 Geometria căii de
contactul principal 19 truite
curent
Forţa specifică î n Material Ag-CdO
8
contactul auxiliar
Fu = 0,1 N / A 20
Contactul Din capitolul 6 ( vol . l )
Forma după model
Raportul braţelor de Fig .9.5
9 pârghie il = 2
h
?
i
34 9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.7 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC 35
Vî H li
4 '

Supratemperatura căii .
le Numă rul de intervale n - numărul de inter-
de curent î n regim 0o max î n camera de stingere. vale din camera de
0max =
ns 1,y5 U n
kk *
nominal 27 Relaţia (9.15) „ stingere . Udi = 100
K omax fi : =
21 unde V
i
&!
Pjn Dimensiunile plăcilor Constructiv după model Tabelul 9.1
0om = i.
“ al A — ,— SS&i
28
î n camera de stingere Fig .9.7 , b

Din relaţia Se va ţine seama de

x, .
Supratemperatura influenţa contactelor gg I

el,
contactului î n regim » vecine î n numă r de 9.1.2 . Contactorul electromagnetic de curent continuu
nominal T
1
oi = trei; deci n -4

unde:
T0 = 273 + 6 max
^ 4L
Acest aparat de comutaţ ie este folosit î n tracţ iunea electrică ş i î n
22 ma instalaţiile de acţ ionări electrice. Din punct de vedere constructiv există dou ă
variante , î n funcţ ie de principiul de stingere a arcului electric , ş i anunle:
* Contactorul . cu mişcare de rotaţie, î ntrerupere simpl ă , la care se
i =1 foloseş te principiul contactului arcului electric cu pereţ i reci î n vederea răcirii ş i
stingerii lui . Arcul electric este introdus î n camera de stingere cu ajutorul suflajului
Temperatura 6C - supratempera- magnetic. i

contactului î n regim * Contactorul cu mişcare de translaţie , î ntrerupere dubl ă , la care se

23
nominal = ec + e tura contactului
6
^
-temperatura foloseş te efectul de electrod pentru stingerea arcului electric. Acesta este introdus
mediului ambiant î n camera de stingere prin efectul de buclă al că ii de curent şi efectul de nişe.
Supratemperatura căii - durata scurt-
de curent î n regim de circuitului limitat de /
scurtă durată 0SC = 02 + «
‘ —J *
)x siguranţa fuzibilă
din amonte
rela ţ ia (3.143) din
xX
X
XV
/.
x
X
X
X
X
a

7
/
î
î
0 ;
xX ss
24
kix « p0 vol .I < '\ X
X
X
j
; F * d X

II f
— coi f
X X 3
[i dt - 1 '
Hn 1a
\
x exp 2 X
X \
'' X '
\ X *
{ xXX X
x
xX B 3 s ; N
X i 23
—
r
X A '/s/ /// )/ 3 5
unde: X ( $ J ir * '
5 - 6
02 = ^ max + x n
!
Se poate folosi acoperitor: /j - durata scurt - 4 \
•/. / S/7ZZ
/ / i *
>
\ Vs / //// ,'.

--
/

Supratemperatura circuitului limitat de 3 11

/
*
\

"’A ‘‘/ //Ă/

ys/'s
contactului î n regim siguran ţa fuzibilă 'y ii
K
25 9 / / / t /s/ s/
*
X
\

de scurtă durată
\

AyJ kCl
% din amonte 71 /
/
s

13 2 o)
/2 b) c)
Temperatura Pentru 6 r vezi pozi- Fig . 9.14 . Contactorul cu un loc de rupere şi mişcare de rotaţie , de c.c.:
26 contactului î n regim e, = 0 * + ec ţ ia 22 I - element fix de contact; 2 - element mobil de contact; 3 - miezul magnetic al bobinei de suflaj;
de scurt
\
ă durată -
4 - î nfăşurarea bobinei de suflaj; 5 - pol magnetic; 6 resort pentru asigurarea forţei de apăsare î n
contact; 7 - cameră de stingere; 8 - rampă; 9 - perete rece din azbociment sau ceramică; 10 - rampă ;
II - pâ rghie de acţ ionare; 12 , 13 - bornele aparatului , a ) , b ) , c ) - variante constructive ale pereţ ilor
reci.

mm SBWHBB
Iî
 37
36 9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASĂ TENSIUNE 9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC

amică
9.1.2.1. Contactorul cu mişcare de rotaţie . în fig . 9.14 este prezentată Dacă se neglijează forţa asecensională î n raport cu forţa electrodin
ă ş cea aerodinam ică , de
schiţa de construcţ ie a acestui tip de contactor cu trei variante de stingere, ş i ţ electrodin amic i
[9.9] se stabileş te un echilibru î ntre for a
anume: unde rezultă viteza de deplasare
a ) pereţi reci din pene de azbociment; iB (9.27 )
v=
b ) pereţ i reci din azbociment sau material ceramic, cu fanta î ngustă; \ PR
c) pereţ i reci din ceramică cu fanta îngustă şicanată. Aceast ă rela ţ ie poate fi pusă sub forma

După separarea pieselor de contact 1 , 2, se formează arcul electric ce se ,5 R ( 9.28)

= ki 0' 5 B0 ,5 p 05
~0 ~
v '
dezvoltă într-o zonă în care este dirijat fluxul magnetic al bobinei de suflaj 4 cu
ajutorul tălpilor polare 5. Fluxul magnetic dezvoltat de bobina de suflaj este dirijat Din punct de vedere practic Koetzold [9.12] stabileş te că
expresia vitezei de
transversal pe direcţia arcului electric. Sub acţ iunea forţei Lorentz ( F = J x B ) deplasare poate lua forma :
arcul electric este dirijat î n camera de stingere, lungit apreciabil î ntre rampele <5 şi
10 , pus î n contact cu pereţ ii reci ş i apoi stins . v = k ( iB )n
( 9.29 )
în fig. 9.15 este reprezentată o secţiune în
camera de stingere cu fantă îngustă. Iniţial arcul electric
se dezvoltă î ntr -o fantă largă de grosime A mai mare cu v [m/s], i [A] , B [T], k ~ 10 , n = 0 ,43.
decât diametrul 2R al coloanei arcului electric. Ulterior / O 4 '-
arcul trece în fanta îngustă de grosime 6 < 2 R ; astfel
răcit, coloana arcului electric, î n secţ iune transversală, ia 8

o form ă dreptunghiulară.
01 _
03
6
Viteza de deplasare a arcului electric î n fanta
largă . în primă aproximaţ ie se poate considera că, în
această fantă , arcul electric se deplasează liber . Forţele 102
t Fv
care acţionează asupra coloanei de gaz ionizat sunt:
a) Forţa ascensională datorită înlocuirii arcului (cu
101
J densitate mai mare) cu gazul ionizat (de densitate mai 10
2R
mică). Expresia modului acestei forţe este
(9.24)
A Fa * pnR2l 1
cu notaţ iile: - -~ i .B 10*
S

-
L
100 101 102 103 10 [ A T ] 10
p - densitatea aerului ;
10 10“
’ - 102[ N/ cm ]103 ~ F 104
(11
Fig . 9.15. Relativ la
R - raza coloanei arcului electric; 10 - 4 7Q -3 -
JQ 2 JQ I JQO 101
viteza de deplasare a âmp magnetic transversal
l - lungimea arcului electric . Fig . 9.16 . Viteza de deplasare liberă a arcului electric î n c
arcului electric în câmp
magnetic transversal . b ) For ţa electrodinamică. în ipoteza unei inducţii
fig . 9.16 se prezintă , după [9.12] , o diagram ă a vitezei
de deplasare
magnetice B constante pe lungimea /, expresia modulului în ă F (1)
i B [ AT ] ş i de for ţă specific
acestei forţe este: liberă a arcului electric î n funcţ ie de produsul
î ncadrează rezultatele
[ N / m]. Aria haş urată reprezintă zona de dispersie î n care se
(9.25) experimentale obţ inute de mai mul ţ i cercetători .
Ft = iBl î ntr-o cameră de stingere, rampele î ntre care se stabileşte arcul electric
Arcul electric este considerat ca o bară rigidă, sunt introduse î ntr-un volum cvasi-î nchis . Drept consecin
ţă se constat ă experimen -

c) Forţa rezistentă aerodinamică â t aceea ob ţ inut ă la

tal , c ă viteza de deplasare î n fanta largă este mai
mare dec
stingere , aerul se dilat ă ca
arcul electric care arde liber . Volumul camerei de
Fr= — 2 RI (9.26)
urmare a trecerii arcului electric ş i deci , î n aceast ă zon ă , presiunea creş te ş i ca
unde v este viteza de avansare a arcului electric. urmare vitexa de deplasare a arcului se va majora .
 39
38 9. APARATE DE COMUTA ŢIE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.1 CONTACTORUL ELECTROMAGNETIC

Pentru situaţ ii practice , Kukekov [9.13] stabileş te experimental o rela ţ ie unde s-a notat :
electric (fig . 9.17 ) ;
Ea - gradientul î n arcul camera
pentru şcarea arcului electric î n fanta largă , de forma
mi de stingere cu fanta î ngust ă;
/ - lungimea arcului î n
AU = 20 . . . 25 V - căderea de tensiune î n fa ţa anodului şi catodului .
3
v = 73 yjiB 2 [m / s ] ( 9.30 )

cu / [ A] , B [T] .
200
Viteza de deplasare a arcului electric î n fanta î ngustă . î n fanta î ngust ă ,
î n secţ iunea transversal ă , arcul electric este î n atingere cu pereţ ii izolan ţ i ai ai 6 = 0,5 m m
camerei de stingere pe care se exercită o forţă de ap ăsare . Aceasta î nseamn ă că V b: 6 = 10 mm
forţ a rezistent ă la avansare este de natura unei forţ e de frecare . CJ
Uj cm a
c : 6 = 2,0 m m
M ăsur ă rile experimentale arat ă [9.13] că viteza de avansare a arcului
electric î n fanta î ngustă este de forma
120
m ( 9.31 )
v = 370 v/î£ 6 x
s b o
Dacă arcul electric se dezvoltă î ntr-o cameră cu ş icane efectuate la unghiul

—
a ( vezi fig . 9.14 , c) rela ţ ia ( 9.31 ) devine: .
A
m .A
° °
— -
( 9.32 ) Q
v = 31QyJiB 6 şina A
s A
40 k A A
„
Aplicaţ ie. Pentru un contactor cu / = 400 A , B = 0 ,02 T şi 6 = 2 mm se cere
să se calculeze vitezele arcului electric î n fanta largă ş i fanta î ngusta ,
î n fanta largă:
0
-
v = 73 \/400 0,02 = 146 m /s 100 200 400 600 1000 2000 6000
în fanta î ngustă : I

- -
^
3
v = 370 400 0,02 2 • 10 = 46,8 m /s Fig . 9.17. Gradientul arcului electric î n fanta î ngustă .
'

Câmpul electric al arcului în fanta î ngustă . î n fanta î ngustă arcul electric 9.1.2.2. Contactorul cu mişcare de translaţie . Cinematica de transla ţ ie
este ră cit intensiv , datorită contactului cu pere ţ ii reci . care î n construcţiile uzuale se pretează la dou ă locuri de rupere ş i este identică cu aceea a contactorului de
sunt realiza ţ i din material ceramic . î n aer la presiunea normal ă gradientul arcului curent alternativ cu mişcare simpl ă de translaţ ie schiţ at î n fig . 9.1 . Principiul de
electric este de aproximativ 10 V / cm . î n camerele de stingere cu fant ă î ngustă stingere a arcului electric este cel al efectului de niş e asociat cu efectul de electrod .
gradientul depinde de grosimea fantei şi de intensitatea curentului din arc . î n fig . Pentru determinarea numă rului n de intervale î ntre pl ăcile feromagnetice se
9.17 se prezint ă , după Burkhard [9.2] , gradientul arcului electric E( / î n funcţ ie de foloseş te relaţ ia (9.33) scrisă sub forma:
curentul din arc , av â nd ca parametru grosimea fantei î nguste 6 = 2 ; 1 ; 0 , 5 mm Un
pentru o cameră de stingere din material ceramic ( KER 520) . Eal + ni A U = - e -UT ( 9.34 )
Materialele care î n prezenţ a arcului electric se descompun eliberâ nd 1
hidrogen ( cu transmisivitate prin convec ţ ie mult superioară azotului ) , de tipul Aplicaţ ie . Un contactor de curent continuu cu In = 200 A , Un = 1000 V ,
polimetacril ş i hidratul de celuloză (fibra vulcanică ), sporesc eficien ţa camerei de conform tabelului 9.4 , urmeaz ă a deconecta 4ln -
800 A . Durata arcului electric este t( l
= 50 ms. Se cere să se determine numă rul de intervale , respectiv de pl ăci feromagnetice
.
stingere ş i determină creş terea gradientului î n coloana arcului electric .
mm . Rezult ă numă rul de
Condi ţia de stingere a arcului electric î n intervalul de timp iQ rezult ă din Se apreciază / = 40 mm , T = 20 ms , fanta are grosimea 6 = 2
rela ţ ia (7.122 , din vol . l ) , adică la stingerea arcului electric prin care trece curentul intervale:
1_
- Eal = _25
nominal , se poate scrie: Un 1000
EZ + AC/ = ( 9.33)
m ACi / (y
1 -e-5 20
- 10 - 4 = 42 ( 9.35 )

i
-
41
9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASĂ TENSIUNE 9.2 INTRERUPTORUL DE PUTERE
40
şare aparatul nu poate fi î nchis şi nici menţ inut
î nchis;
Deci numă rul de pl ăci feromagnetice ( dublă î ntrerupere ) np = ni - 2 = 40. Se repartizează * asigur ă viteze necesare pieselor mobile de contact , la î nchidere ş i la
câte 20 plăci pe fiecare coloană.
deschidere .
Notă : Clasificarea contactoarelor după categoria de utilizare ( natura sarcinii este
dat ă î n tabelul 9.2 , iar condi ţ iile de conectare şi deconectare stint prezentate î n tabelul 9.4 . -
*
T
1

m
j\ , *
'
A

9.2 . Intreruptorul de putere 2

<
\ 1
-4-
mm \ V \ 1
Intreruptorul de putere de joasă tensiune este un aparat cu comutaţie 1
mecanică , capabil să suporte , s ă î nchid ă ş i să deschid ă curen ţ i î n condi ţii normale
de funcţ ionare ş i curen ţ i de avarie (suprasarcină prelungită , scurtcircuit ) î n
condiţii prestabilite. Acest aparat este şi aparat de protecţ ie , deoarece este echipat
cu declanşatoare sensibile la defecte (suprasarcin
care determin ă î ntreruperea circuitului î
"
ntr - un
ă , scurtcircuit , tensiune redusă ) ,
A

timp * relativ scurt . In tehnica

2

4
P r r
~

, j
i
aparatajului electric s-au stabilit următoarele construcţii de î ntreruptoare de putere:
3 I >
—
- întreruptoare pentru instalaţii interioare , cu In 6 . . . 16 A ş i capacitatea
de rupere 7r = 1 . . . 2 kA ;
- întreruptoare compacte cu performanţe medii , şi anume: Fig. 9.18 . Schema bloc a î ntreruptorului de putere
.
In = 80 . ..800 A şi Ir = 3... 25ţ kA ;
, ş i anume :
- î ntreruptoare de mare putere cu performan e superioare
In = 1000 . . . 4000 A ş i Ir = 50 ...55 kA ; Realizarea funcţiilor men ţio-
-întreruptoare limitatoare , care acoperă î ntraga gamă de curen ţ i ş i iii nate se realizează folosind energia
rU f !

acumulat ă î n resoarte ş i utilizând 6 2 3

capacităţ i de rupere , ş i anume : Ifl = 16 . . . 2500 A ş i Ir = 25 .. . 100 kA ( valoare
"

mecanice de tip clichet ,

prezumată). „ componente
î n toate aceste aparate de curent alternativ , î ntreruperea arcului electric se genunchi , pâ rghii ş.a . î n fig . 9.19 se 3 A
realizează î n camere de stingere , care funcţ ionează după principiul efectului de prezint ă o schemă cinematică de
electrod combinat cu efectul de nişă. principiu prin care se asigură funcţiile ifc [
1B
Schema bloc . î n fig . 9.18 se prezintă schema bloc a unui î ntreruptor de menţ ionate ale mecanismului . Este o 0, , ‘ FH
putere . Se disting următoarele subansambluri :
1 - polii principali ;
2 - polii auxiliari ;
3 - declan şatoarele termice , reac ţ ionează la suprasarcin ă ;
desenat un pol al î ntreruptorului î n

î mpingâ nd p â rghia 1 cu forţ a F

eliberată de un resort nefigurat î n
- f
r- JX
poziţ ia î nchis . î nchiderea s-a efectuat FC I -
1 x

O
2
! ^

%
T

'A-
5
^ ^
4 - declanşatoarele electromagnetice, reac ţ ionează la scurtcircuit ; schemă . Pe pâ rghia 2 se afl ă elementul
S
i
5 - mecanismul î ntreruptorului; mobil de contact , iar pe calea de curent
6 - declanşatorul de tensiune minimă ; 3 se află cel fix . Forţ a de apăsare î n
7 - declanşatorul cu curent de injecţ ie. contact este asigurată de resortul 6. Se
Funcţ iile mecanismului sunt următoarele: stabileşte clichetarea î ntre pârghiile 4 Fig . 9.19. Schema cinematică de principiu
* menţ ine intreruptorul î nchis ş i zăvor ăş te energia , acumulat ă î ntr- un şi 5, iar resortul 7 se comprimă ş i deci a întreruptorului de putere. t

resort , necesar ă operaţ iei de deschidere ; î n el se acumulează energie . După

* asigură declanşarea î ntreruptorului folosind o energie minimă ;
clichetare , forţa F - nu se mai menţine ,
* asigură declanşarea liberă, adică la persistenţa unei comenzi de declan-

. V . . ..
 \
42 9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASĂ TENSIUNE 9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE 43

energia necesară deschiderii aparatului fiind eliberat ă de resortul 7, prin acţ iunea
forţ ei de declanşare Fd la extremitatea pâ rghiei 5. Pentru a asigura deschiderea
aparatului cu energie minimă , este necesar ca l 2 > lj . Exemple de construc ţ ii de
declanşatoare termice , electromagnetice , la lipsă de tensiune , cu emisie de curent ,
sunt prezentate î n capitolul 11.
Stingerea arcului electric î n camera de stingere se efectuează pe baza
efectului de electrod asociat cu efectul de nişe. Pentru determinarea numă rului de
intervale ş i de pl ăci feromagnetice ră mâ ne valabilă relaţ ia (9.15) , cu observaţia
că , odat ă cu creşterea curentului (de scurtcircuit î ntrerupt), tensiunea pe interval
Ud[ este mai mică . Astfel la / = 25 kA , l )di « 25 V , iar la / = 50 kA;
~
udi 20 V .
9.2:1 . î ntreruptorul compact
Este destinat î ntreruperii curenţ ilor de scurtcircuit pâ n ă la 25 kA ş i se
construieşte pentru instala ţii nominale ale curentului p â nă la 800 A . Ca exemplu
de realizare constructiv ă este prezentat î ntreruptorul USOL- 250
A ( Electroaparataj) .
Schema cinematică . î n fig . 9.20 este redată schema cinematică a
î ntreruptorului compact de tip USOL-250 A , î n care se foloseşte un singur resort
pentru realizarea vitezelor de î nchidere ş i de deschidere , î n schiţ a A î ntreruptorul
este deschis nearmat , resortul 9 este detensionat . î n schiţa B se armează A

§
î ntreruptorul prin angrenarea clichetului principal 2 şi tensionarea resortului 9. In
schi ţa C î ntreruptorul este î nchis ; resortul este tensionat . Deschiderea se produce
fie prin acţ ionarea declanşatoarelor asupra clapetei 3, fie manual . Resortul 10
-I 5 2 4 9 î
I)
§
1 .\
asigură presiunea pe contact .
Schema electrică . Schema de acţ ionare a î ntreruptoarelor de tip USOL
9 1
6
5 4 2 ( Electroaparataj) este dată î n fig . 9.21, î n varianta a cu electromagnet de acţ ionare
-c ş i î n varianta b cu electromotor . Funcţ ionarea se urm ă reşte pe schemă ,
10
-a -o î ntreruptoarele pentru comutaţ ia motoarelor electrice sunt echipate cu declanşa-
-6 toare de tensiune minimă DTM , iar cele destinate comuta ţ iei liniilor electrice sunt
-b echipate cu declanşator cu curent de injecţ ie (£>£> ). Releul de blocaj , RB , ^după
\D î nchidere , î ntrerupe alimentarea contactorului de comandă CC ş i ca urmare
1 dL dezexcită bobina electromagnetului de acţ ionare EM .
î n fig . 9.22 , este dat desenul de construcţie al î ntreruptorului compact
3 B)
§
A) 3 USOL-250 A , î n care se vede amplasarea divergentă a pl ăcilor folosite la
§ fragmentarea arcului electric . î n tabelul 9.6 sunt prezentate date constructive ale
5 4 9 1
camerelor de stingere ale î ntreruptoarelor de tip compact .
2
Tabelul 9.6
-c Camerele de stingere ale î ntreruptoarelor compacte tip USOL, 500 V
-a
-b
Curentul
nominal
Curentul
de rupere
Volumul 1
camerei de
^ Nr . de
pl ăci
Grosimea
unei pl ăci
Material
pentru
Material
pentru
stingere )
placă ş i contacte
m. D [ A] [kA] [cm 3 ] [ mm] tratament
100 8 58 , 7 8 1,5 Ol zincat Ag- Ni2 )
:
250 10 92 ,5 11 1,5 pasivizat Ag- Ni2 >
500 20 299 12 1 ,5 Ag- Ni3)
800 25 363 20 2 Ag- Ni4 )

Fig . 9.20. Schema cinematică a î ntreruptorului de putere USOL 250: P$ un pol ;

-
I - manetă de ^acţ ionare; 2 - clichet principal ; 3 clapetă de armare; 4 biel ă I; 5 - biel ă II;
-
6 - echipaj mobil ; 7 - piesă mobilă de contact ; 8 - piesă fixă de contact ; 9 - resort principal ;
2) Un deget pe element;
Dou ă degete pe element ;
-
10 - resortul contactului ; D - declanşator ; a deschis nearmat ; b - deschis armat ; c - î nchis .
I
4)
Dou ă degete pentru contact permanent + un deget pentru contact de arc .

i .3
1
 45
9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE
44 9 . APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOASĂ TENSIUNE *

\
17
RB

Li L2 L3 :
o
EM CEC SSSS&

V
fc
DD
-\-\-\ CI> - CC
8
1
-
rp
0 Y
a i
k> oo CM CSD |J 18 \\

==
( )
-o c Hi
JfH or
o
• o-
°S> !

16
7
7
/

/
X
X
\
X
N

*
7

<0 4 J> DE
0-0
/v
m I
o-
/
/
/

SSWvi
5
6 /

A B C
r
/
4
O ©
/

/
/
* a m O
9

— 3
/
/
rv
7 L2 L-3 ro ; 74 /
7
~M /
DT /

( DD) d
V - V -V - -Q-- 0} ;cp
/
/
c r>
n
/ / / / / /,

cp- A
/
- -- 19
/
21
/ 20
11 2
10
O
-O'poo
t
CM \
6 CSD 13
f \
\
L -
rO
u 75

3 M
tI - 0 O»
CEC 2>. 12

or 1 O O
nu
a
DE / > l hC- \ o
0
A B C '

Fig . 9.22 . î ntreruptor compact tip USOL 250 ;

I; 5 - biela II; 6 -
1 - manetă de ac ţ ionare ; 2 - clichet principal ; 3 - clapetă de armare ; - biela
et 4
Fig . 9.21. Schema electrică de acţ ionare a î ntreruptorului USOL 250 , cu electromagn ; 9 - resort principal ; 1 0 -
( a ) ş i motor ( b ): echipaj mobil ; 7 - element mobil de contact; 8 - element fix de contact
semnalizare la clapet ă ax declan şator ; 1 1 - declan şator termic ; 1 2 - buton de reglaj (0 , 8 . . . 1) I r ; 1 3 - miez fix pentru
D T - declan şator termic; D E - declanşator electromagnetic; C S D - contact de carcasa aparatului ; 1 6 -
- declan şator de declan şatorul electromagnetic; 1 4 - axul suport al echipajului mobil ; 1 5 -
funcţionarea declanşatoarelor; D D - declanşator cu injecţ ie de curent D T M
;
- pl ă ci feromagnetice; 1 9 -
; M - motor de A 7 plac ă de prindere ; 1 7 - borne de racordare ; 1 8 camere de stingere cu
tensiune minimă ; C F C - contact de fine de cursă ; E M - electromagneţ i de acţ ionare - ;" " A
ş -
; 2 1 clichet mic .
acţionare; F e m frâ nă electromagnetică; CC - contactor de comand ă ; R B - releu
de blocaj; I , O - arm ătura mobilă a declanşatorului electromagnetic ; 2 0 - axul declan atorului

butoanele de comand ă a î nchiderii ş i deschiderii . % .

 46 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE
9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE 47
A

In fig . 9.23 este dată caracteristica de protecţie a î ntreruptorulu A

i 9.2 . 2 . Intreruptorul cu mare putere de rupere
USOL-250 .

10 000 Pentru a face faţă curenţ ilor de scurtcircuit de ordinul 50 kA , intreruptorul

t 8000
6000
so 5 000
4 000
Declan ş ator magnetic 1
cu mare putere de rupere este echipat cu :
- contacte de regim permanent , de arc electric ş i rampe pentru introducerea
3 000 arcului electric î n camera de stingere .'
D e c l a n ş a t o r termic
2000 - camera de stingere cu pl ă ci mai groase , pentru divizarea arcului electric
şi extragerea de c ăldur ă prin piciorul arcului electric .
1000 A

800 In fig . 9.24 se prezintă , schematizat , calea de curent î n zona contactelor ,

600 \
la un î ntreruptor OROMAX 4000 A . fabricat de î ntreprinderea Electroaparataj .
500
4 00 î n pozi ţ ia î nchis piesele de contact ale contactului de arc electric nu sunt
300
/
La rece î n atingere , astfel că . la acest aparat . î n aceast ă poziţ ie contactul de arc electric nu
200 este parcurs de curent . La comanda de deschidere , mai î ntâ i se î nchide contactul
100 de arc electric, se deschide contactul de regim permanent şi apoi se deschide
80 contactul de arc electric . Vitezele medii ale pieselor mobile de contact sunt de
60
50 1 m/s la deschidere ş i 0.37 m/s la î nchidere .
40
30 La deschiderea aparatului se face transferul total de curent din contactul
/ principal îiycel de arc electric . Pentru ca transferul să fie făcut cât mai rapid
/
10

5
La c a l d
X
X
5Si introductivitatea buclei stabilită î ntre cele dou ă contacte trebuie s ă fie câ t mai
redusă.
3b
5
4

2
>
« 2

08
1 sli r
0, 5 70
9,5
9.4 i
9.9
!
02 !W 6 / ©
i

$$$
9. /
905
:? <&*&* O
0.05 ISSăăS
0,05
0,04
wm > 7
9, 02
—
9,02 |P 9
D u r a t a total ă la întrerupere
0,01
0,008
0,006
0.005
105 1,2 1,5 s
O
%
_
4 6 7
*9 10 15 20 30*1T mmm.
Fig . 9.24 . Sistemul de contacte al unui î ntreruptor cu mare putere de rupere:
Fig . 9.23. Caracteristica de protecţ ie a î ntreruptorului USOL-250 A. 1 - contact principal ; 2 - contact de arc electric ; 3 a , b - rampe ; 4 - separator de flamă ; 5 - piesă
suport pentru elemente mobile de contact ; 6 - resort ; 7 - piesă intermediar ă ; 8 - conductor flexibil ;
-
*?
9 - cale de curent; 10 - cale de curent .
:X
S0m
'

' M
 asaaa
Mfo ‘ '•

9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE 49

48 1 !

pe care unde s-a notat :

î n fig . 9.25 este dată schema electrică echivalentă a sistemului de contacte
se poate urmă ri raţ ionamentul men ţ ionat . î n regim tranzitoriu
se poate scrie: ni - numă rul de intervale î ntre plăcile feromagnetice ;
AU - căderea de tensiune la electrozi; AU ~ 15...20 .V ;

di , dU Ea (i ) - gradientul î n coloana arcului electric. Pentru aparate construite şi

= Rxix + Ij — = - Isc > 25 kA, EQ 100 V /cm; funcţ ie de timp .
^
u + l 2~ (9 36)
R1 L Li l (t ) - lungimea arcului electric ca
VT
/
'
i / 1 = * i + h = const . (9.37 ) -S
-*
Indicele 1 este atribuit că ii de curent
prin care trece curentul principal ij , iar indicele
Fig . 9.25 . Referitor la transferul 2 căii de curent prin care trece curentul
de curent î ntre contacte . secundar i 2 . Din (9.36 ) ş i (9.37) rezultă :
dL dU
= R2i2 (9.38)
Rx ( i - i2 ) - +
i

r
t
C
Pe durata transferului de curent , R } are tendinţa de creştere
, iar
ţ :
litatea curentului total i se poate considera constantă ; din ( 9.38 se ob
) ine 9

3 2
di 2 1
[Rj - iR^ RJQ (9.39 )
0 6 5
L i

dî L\ +L2
>
r% &
Derivata lui i2 va fi cu atât mai mare , cu cât inductivităţ ile L1 şi L2 ţ
sunt ÎS
O I i I l } I '
<9 O
aproape unul de o
mai mici ; contactele principal ş i de arc trebuie situate câ t mai
i

* 14 ® O
O

altul . Expresia din paranteza relaţ iei (9.39) are valoare pozitivă
Ssr1
, 0 o
15

î n fig . 9.26 se prezintă o secţiune printr -un î ntreruptor de mare putere 17

O 9
n legenda
OROMAX de 4000 A . Principalele piese componente sunt trecute î 16
n
rv
O 0
I ri
©
figurii . © 5
Camera de stingere . Pereţ ii camerelor de stingere sunt realiza ţ i
din i
19
li
şi la variaţii 9
ceramică electrotehnică rezistentă la temperatura arcului electric
o o o LMM*
© 18
privind camera de
rapide de temperatură . î n tabelul 9.7 sunt prezentate date o o O
stingere a î ntreruptoarelor OROMAX de 1000 ş i 2500 A .
o o
-X13 s
1
O i
O 11 12 10
O

Notă . î ntreruptorul compact ( USOL) ş i de mare putere ( OROMAX ) sunt aparate L

decât 10 ms ş i ca
nelimitatoare, î n sensul că durata proprie de acţ ionare este mai mare
va trece prin aparat nediminuat sensibil ca amplitudine . Prin l
urmare curentul de scurtcircuit 1
depăşirii curentului
durata proprie de acţ ionare se î nţelege timpul scurs din momentul ti Fig . 9.26 . Secţ iune î ntr-un î ntreruptor OROMAX 4000 A :
calibrat până î n momentul separă rii pieselor de contact . 1 - bare de legătură; 2 - cadru fix; 3 - contact debroşabil , element fix; 4 - contact debroşabilă,
ESB&I element mobil ; 5 - contact principal , element fix ; 6 - contact principal , element mobil ; 7 - ramp
pentru extinderea arcului cu element fix de contact pentru arc; 8 - rampă şi element de contact pentru
Principiul de stingere a arcului electric este cel al efectului de electrod arc , mobile; . 9 - cameră de stinger cu pl ăci feromagnetice; 10 - declanşator de curent maxim ; II -
î n camera de
asociat cu efectul de nişe. Din momentul introducerii arcului electric
v

declanşator de tensiune minimă; 12 - clichet principal; 13 - dispozitiv de siguranţă î mpotriva

'

stingere tensiunea de arc electric are valoarea: isiilim. debroşă rii sub sarcină ; 14 - mecanism (partea central ă ); 15 resoarte principale ; 16 - butoane de-
î nchidere şi deschidere; 17 - semnalizator " resoarte armate " ; 18 - semnalizator mecanic " î nchis
(9.40) m IfaeSchis ’Jj; 19 - manetă pentru armarea resortului 15.
ua ~ nt ă.U + Ea ( i ) la ( t ) m
J
 \

50 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.2 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE

51
Tabelul 9.7

Camerele de stingere ale î ntreruptoarelor OROMAX, 500 V u

Curentul
nominal
Curen -
tul de
Volu -
mul 1^
Număr de
pl ăci
Grosi-
mea unei
Materia-
lul pen -
Materia-
lul pen -
3
o 3

/ <\
rupere camerei pl ăci tru placă tru con-

r
)
de stin- şi trata- tacte
gere mentul '
[ A] [kA] [cm3 ] [ mm] r . COtn
Ur

1000 50 1900 30 ( 10 2 Ol zincat Ag- Ni2)

2500 52 2560 fără nişe) 2.5 pasivizat Cu -W 3)
20 (7 f ă ră Ag- Ni2)
6
i cal ,
nişe) Cu - W 3> / 2 1 coUS

0
coti 0
O Pentru un pol ; 2) pentru contactele principale; 3) pentru contactele de arc electric . Otj
(

cot 2 cot 2

Determinarea numă rului de intervale se face ţinând seama de urm ă toarele b)

aspecte: Fig . 9.27 . Diagrame de mă rimi electrice la î ntreruperea curentului
de scurtcircuit
a ) Tensiunea de restabilire constituie solicitarea dielectrică după trecerea simetric a ) ş i asimetric b ) .
curentului prin zero.
b) Modul de refacere a rigidităţ ii dielectrice U'd = f (t ) este î ncă puţ in A

In fig . 9.27 se prezintă diagramele curentului de scurtcircuit

cercetat la aparatele de joasă tensiune, dar cu certitudine cu cât curentul î ntrerupt (fig . 9.27,a ) ş i asimetric (fig . 9.27 , Z?) şi ale curen ilor
if simetric
ţ corespunză tori limitaţ i i 2.
este mai intens cu at â t gradul de ionizare , î n camera de stingere, la trecerea Procesul de limitare este realizabil prin separarea timpurie a elementelor
curentului prin valoarea zero este mai mare . de contact
(2. ..3 ms), imediat după apariţia scurtcircuitul
Din motivele men ţ ionate , din verificarea comportă rii unor aparate reu ş ite , ui, în vederea formării arcului
electric , care î n continuare este alungit ş i ră cit intens. î n acest
se poate aplica relaţ ia (9.15) dar cu tensiunea pe intervalul î ntre două plăci Udi ~ mod , rezisten ţa
electrică a arcului electric creşte sensibil, impedanţa sarcinii creşte,
20 V şi cu observaţ ia că î ntreruperea trebuie asigurată la cea mai mare tensiune amplitudinea
curentului scade , iar trecerea prin zero a curentului este devansată . Pentru a
pe care o are aparatul î n exploatare. i realiza
limitarea curentului este necesar ca tensiunea de arc să crească rapid ,
la o valoare
de care depinde amplitudinea curentului limitat ş i durata lui . î n adev ă ,
r ecua ţ ia de
s
funcţ ionare î ntr-un curcuit cu rezistenţă ş i inductivitate este:
9.2. 3. î ntreruptorul limitator
I
. unde us
u = Ri + L
—
dr
+ u
este tensiunea sursei şi u este tensiunea arcului electric ; limitarea
(9.41)

Acest aparat de protecţ ie limitează ca amplitudine şi durată curentul de

scurtcircuit , î ntocmai ca o siguranţă fuzibil ă limitatoare. î ntreruptorul limitator s-a curentului se produce î n momentul î n care :
dezvoltat ca urmare a faptului că î n reţelele de joasă tensiune cu curenţi de
scurtcircuit importanţ i ( 30.. . 100 kA ) ş i curenţ i nominali mari (600. ..1000 A ) Tat TK
= L - ( Ri + «)] = 0 (9.42)
siguranţele fuzibile au efect de limitare redus . î n momentul dg faţă î nsă, se Teoria limită rii curentului apare mai pregnantă dacă î n relaţ ia (9.42) se
!
.
construiesc î ntreruptoare limitatoare pentru gama 16 ..2000 A , ca urmare a iI fac ipotezele că tensiunea arcului electric este constant
ă ş i că rezistenţa R a
posibilităţ ilor acestor aparate de a limita efectele electrodinamic şi termic al .
circuitului este nulă. î n adev ăr , dacă se consideră ecua ţ ia arcului electric
curen ţ ilor de scurtcircuit î n reţelele electrice cu curent de scurtcircuit intens . . m dat ă de
•

: Ayrton , pentru valori mari ale curen ţ ilor , termenii care

h
*îi
•
con ţ in pe i la numitor sunt
; -

«Hi
52 9. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE 53

neglijabili , iar expresia simplificată , pentru n intervale de arc se poate scrie: Momentul tj (sau unghiul cjtj ) la care are loc valoarea maxim ă i { a
curentului limitat se află dur condiţ ia:
u = na + yl = Ua = const. (9.43) di, . V, Ua
= G) / cos ( o> r - <p0) =0 ( 9.51 )

cu condiţia ca lungimea arcului să fie o mă rime constantă , adică arcul să fie

alungit foarte repede ş i să ardă pe aproape toat ă durata la lungimea finală / . Pe de co tx = arccos-Ua - <p 0
altă parte , se poate considera că regimul de scurtcircuit este practic inductiv . In
aceste condiţ ii , din relaţ ia (9.41) î nainte de apari ţ ia arcului electric , deci câ nd
şi rezultă
^ ( 9.52 )

u = o , rezultă:
df
unde 0n = Lco / .
liJ = I -1 (9.44) Raportul de limitare . Se obţ ine î mpă rţ ind pe i 2 din rela ţ ia (9.50) , î n
dr
momentul fy , cu il = / .
unde cu ij s-a notat curentul de scurtcircuit î n absenţa arcului electric. După
.
apariţ ia arcului electric , apare tensiunea acestuia , considerată ca o mă rime
constant ă , iar ecua ţ ia este:
di,
kt^ =
1
— = —
h( fi ) sin ,( co f , Ua co t .
+ tpo).
0 ( 9.53)

u5 - U = L
dt
. —^ ( 9.45 ) Momentul trecerii curentului i2 prin zero se ob ţ ine din rela ţ ia ( 9.49 ) .
r N
unde cu i 2 s-a notat curentul limitat , adică î n prezenţ a tensiunii arcului electric.
Prin scăderea ecuaţ iei (9.44) din (9.45) se ob ţ ine:
t2 = arc sin ^ cot. - ^ o
a ..
2 (9.54 )
\
Un /
du )
U =L fdii
V dr dt
=
*

drJ
A
—
âi
L ( i 1, - 1, ) = L -±
dr
(9.46)
relaţie care se rezolvă prin iteraţ ii . Din relaţ ia (9.45) se observ ă că pentru
i2 = i/, tensiunea de arc electric este egal ă cu tensiunea sursei , = U( ( . us
Energia dezvoltată în camera de stingere . Aceast ă energie se calculează cu
unde i este curentul fictiv : rela ţia:
(9.47 )
'a '" ~
h h h h
U.
Curentul ia apare î n momentul t0 al apari ţ iei arcului electric, iar î nainte de acest
wa = fuai
0
2dt = Ua{ /sin( co t + PQ)
o
(
-t dt (9.55 )

moment el este nul . Prin integrarea ecuaţ iei ( 9.45) î n limitele 0 ş i t , se obţ ine: şi rezult ă :

fdia = — ’Tdf UJ[rcos <p 0 - cos (to t2 + <p0)] - U*-t'

—
U r
(9.48) u /
‘

Wa = ~ ( 9.56 )
LJo co 2L
U b) Curentul de scurtcircuit asimetric. Expresia curentului de scurtcircuit bipolar
ia = *1 - h = t (9.49) asimetric , î n ipoteza amortiză rii nule este :
î J = / [l - cos ( cor + <p 0)] ( 9.57 )
a ) Curentul de scurtcircuit simetric. Expresia curentului de scurtcircuti simetric
şi deci expresia curentului limitat din rela ţ ia (9.49) este:
se datorează faptului că numai
*

bipolar este de forma i = / sin ( cof + <pQ) . Unghiul

U
după depăşirea curentului calibrat , declanşatorul aparatului transmite un impuls *W [1 - cos ( cot + <PQ)] JL-t ( 9.58 )
mecanic asupra punţ ii cu piesele mobile de contact , iar separarea pieselor de
contact se face cu î ntâ rziere . î n aceste condi ţ ii din rela ţ ia (9.49 ) rezultă expresia Momentul tj (sau unghiul cotj ) la care curentul limitat are valoarea maximă
curentului limitat: // se afl ă din condiţ ia:

, i2 = / sin ( cof + ($ <)

U
Z.
-t (9.50) I
i
dU ..
= G) / sm ( cot + <p 0) -
V
=0 — , ( 9.59 )
54 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.2 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE 55

sau :
- -
<*) *! = arc s i n
'

^ n
- <p 0 (9.60) ^
/
= sin (2TC 50 1,666 10 3 + 0,5235) - 0,5 -2*50 -1,666 -KT3 = 0,60417
"

Din relaţ iile (9.53), (9.61) ş i aplicaţ ia numerică rezult ă rolul esen ţ ial al
Raportul de limitare . Expresia acestui raport este: tensiunii de arc electric î n limitarea curentului de scurtcircuit .
i2(rj) l - cosCwfj + cp Ua Apariţ ia timpurie a arcului electric se realizează practic cu ajutorul unui
Kţ =
21
= 2 ^ 2U n
C) t i (9.61) declanşator care imprimă elementului mobil un impuls, î nainte ca să se producă
deszăvorâ rea mecanismului î ntreruptorului . Cu elementul mobil de contact î n
Momentul t2 (sau unghiul o)t2 ) trecerii curentului prin zero se obţine din deplasare se produce ş i deszăvorâ rea mecanismului î ntreruptorului . La unele
rela ţ ia ( 9.58): . î ntreruptoare de curenţi intenş i , se utilizează , î n scopul apari ţ iei rapide a arcului
Ua- o J ) - <p electric , forţa de repulsie î n contact ş i for ţ ele electrodinamice ale c ă ii de curent
(x) t2 = arccos ( l )
2 0 (9.62) î n zona contactului .

care se rezolvă prin iteraţ ii.

^ n \ A Calcul preliminar
m— S
{
Energia dezvoltată în camera de stingere . Se calculează cu relaţ ia: CC Fr , *- ' rem = c nu
h h<
v
j
1 Ă -_ FerjjFr (s )

o
I [1 - cos( to t + (PQ)] - a t ât
L
(9.63)
— 1

»0 :v % 1
m
0 a- *
u.î i = Srt0 °mdt
Wa = UJt- 2 +
uj u\\
t Vm
— —— I%
r.
CO
sm'Q0 - -( -sm ( wt2 + <p0 ) -
?
O

Compar â nd funcţ ional ş i constructiv un aparat limitator cu unul nelimitator

se desprind urm ă toarele avantaje pentru î ntreruptorul limitator:
ZJL
(9.64)
I
sm i m
tF
\ *rr?s i
1
- wy
rt
Vmdt
(i*dt )dt -
- se diminuează sensibil tensiunea de restabilire (vezi fig . 9.27) şi ca \m
\ \ v//////m
L 6
urmare solicitarea dielectrică după trecerea prin zero a curentului este mai mică ; Fr ( sm ) t 2
- se diminuează energia dezvoltată de arcul electric, conform relaţ iilor vo 4 2m
(9.56) ş i ( 9.64) , ş i ca urmare gradul de ionizare , î n camera de stingere , este mai
3
Er 1
.2
rFr„ + Fr
redus:
că ile de curent se dimensionează ia curentul limitat ş i nu la curentul de
T

scurtcircuit prezumat .
m v/A
£22
«o
e
l
Notă . Pentru scurtcircuitele tripolare există î ncercă ri de a solu ţiona tema cu *
ajutorul calculului numeric [ (9.16 , 9.17 ] folosind date obţinute experimental pentru unele
m ă rimi electrice ( tensiunea de arc electric). Fig. 9.28. Relativ la cinematica î ntreruptorului limitator de curent alternativ :
A, B -bornele aparatului ; 1 - declanşator electrodinamic; 2 - resortul de repaos al declan şatorului
1 electrodinamic ; 3 - punte cu piese mobile de contact; 4 - resort pentru forţa de apă sare î n contacte:
Aplica ţ ie numerică . Pentru raportul
UJU = 0 ,5 §i <?o = 30 ° = 0,5235 rad , se i 5 - sistem de acroşare pentru puntea mobil ă ; 6 - sistem de acroşare pentru deză vor â rea
cere să de determine timpul scurs din momentul separă rii contactelor pâ nă î n momentul mecanismului .
atingerii valorii maxime a curentului limitat şi raportul j0 // . Curentul de scurtcircuit este
simetric .
In fig . 9.28 este schiţ at ă o variantă a cinematicii î ntreruptorului limitator
de curent alternativ cu referire la acţ iunea declanşatorului electrodinamic 7 , care
t1 =
__L_ (arc cos0,5 - 0,5235) = 1,666 -lCT 3
s
ţ
î n esenţă este un electromagnet excitat de curentul supravegheat . La depăş irea
2 TC 50
curentului prescris forţa electromagnetică depăşeşte for ţa Frl a resortului 2
Fem
de aducere î n stare de repaos a plonjorului electromagnetului ş i for ţa Frl a

i
i

57
9 . APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.2 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE
56
ţa fuzibilă plasată î n
î ntreruptor limitator . î n acelaţ i timp se renunţă la siguran
resortului 4 . care asigur ă apăsarea î n contacte . Tija 5 capă t ă o viteză ini ţ ial ă ,
,

ţ a aparat este prezentat ă î n

amonte de contactor . Schi ţa de construc ie acestui
parcurgâ nd intervalul <52 după care acroşează puntea mobilă 3 ş i o antrenează mai electromag netul 7 , la dezexcitare a căruia , sub
fig . 9.30 . Organul motor este
departe . După ce ş i cursa <5 j > d 2 a fost parcursă se produce acroşarea sistemului ş â rghia 4 î mpinge tija 5 , care deschide contactele
acţ iunea resorturilor 2 i 3 , p
6 , care determină desză vorâ rea î ntreruptorului . Cursa <5 a electromagnetului este
,

aparatului , î nving â nd for ţ a rezistent ă a resortului 6 .

mai mare dec â t cursa <5 j . Un calcul preliminar al cinematicii declanşatorului 1

electrodinamic este prezentat rezumativ î n fig . 9.28 , plecâ nd de la expresia forţei f

dezvoltate de electromagnet F , cu faze intermediare pentru calcularea accelera-
ţ iei medii afir calcularea vitezei medii v ş i ajung â nd î n final a calcula
cursa
utiliz â nd o metod ă
fi iii
sf )l = fit ) . Un calcul î ncă mai apropiat de realitate este posibil 1
numerică [ 9.23 ] . i A mm.i
Un exemplu de caracteristică de protecţ ie a unui î ntreruptor limitator S * iH
( AEG ) este dat ă î n fig . 9.29 . Caracteristica a este obţ inut ă cu ajutorul declan şato
- \
mm

rului termic , iar caracteristica b - cu ajutorul declanşatorului electrodinamic similar am,

'T IPHE
celui descris la paragraful precedent . Se observ ă că la curen ţ i de ordinul 100 /ir
3 m :=

durata declan şă rii este mai mic ă de 4 ms . / •

'

- J

100
\ /
50 I
20 cu
- 3 o 6 KZ/ 4
•*
Ho- oiJl
>

10 •
C
5 £
o
2

20
a
î O

6
î oa
rrrTT~t . . ^
10 X U3ZZ .-
; y STI
mm.
5 oa
a
2
1 < O
T3
0 ,5 C
- -Wm
0.2 O
Oi .

0.1 to
i
0,05
002
t Fig. 9.30. Schi ţa de construc ţ ie a aparatului integral .
0 01 b , ,
0 005
,

ţ iei
A

0003 Acesta , î n poziţ ia î nchis , asigură forţa de apăsare î n contacte . In cazul- apari
intermediu l
curenţ ilor de scurtcircuit , funcţ ionează declanşatorul 7, care , prin
i
10 20 50 100 x In
ăţ ii
Fig . 9.29 . Caracteristica de protec ţ ie a î ntreruptorului limitator Mb s 16 /32 ( AEG).
i
pârghiei 8, asigură formarea timpurie a arcului electric şi deci limitarea intensit
: tice ş i
o curentului . Camera de stingere 9 este prev ă zut ă cu pl ăci feromagne
.
funcţ ionează după principiul efectului de electrod . Aparatul este prev ă zut cu relee
ă intermediu l c ă ruia se
9.2. 4. Aparatul integral termice şi electromagnetice ş i cu un bloc de comand prin
i
dup ă cum se indică î n fig . 9.31 , a.
produce dezexcitarea bobinei electromagnetului ,
f *
î n fig . 9.31,Z? este prezentată caracteristi ca de protec ţ ie . Se observ ă că , î ncep â nd
a curentului
Acest aparat a fost dezvoltat de firma Telemecanique î n ideea de a realiza î de la valoarea 32 X 15 - 480 A , se iniţ iază acţ iunea de limitare
lr
aparatului este de 32 A [ 9.20 ] .
î ntr-un singur aparat atâ t un contactor (cu numă r mare de comuta ţ ii ) , câ t şi un î ntrerupt . Curentul nominal al
i
m P
 rnmmsm

58 9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASĂ TENSIUNE 9.2 INTRERUPTORUL DE PUTERE 59

R S T
contact / , 2 apare un arc electric î ntre aceste piese ( faza / ) . Acest arc electric este
O O O

*
t lS
'] Proiec ţ ie termic ă
î mpins de for ţe electrod inamice pe rampele 4 ş i 5, după ce piesa 3 se roteş te spre
st â nga î n jurul punctului 0 ( faza II ) .
>
- ~
j 100
X I J
i
10
/

J» I I $>
^> 11

I
1
Protec ţie
electromagnetic ă
III

I V
? ? p Bloc
comand ă
•
=
32 x 15 480 A

I>
şi
semnali - 0 01
^* Ac ţ iunea limita
are de curent
- 4 II 5
zare 50 k A
A; I A 2 3 I
1,05 1t 2 6 12 ,x Ir CP 1
Schema bloc
a) b)
Caracteristici de protec ţ ie 6 \

Fig . 9.31 . Schema bloc ( a ) şi caracteristica de protecţie (b) a aparatului integral .

3^ 0 J
B i A
A

9.2 . 5 . Intreruptorul limitator de curent continuu

Aproximativ 40 % din energia electrică produsă este utilizată î n instalaţii
de curent continuu cum sunt : tracţ iunea electrică cu substaţii de curent continuu
( metrou , tramvai , troleibuz) ; tracţ iunea electrică cu alimentarea locomotivei la
tensiunea de 25 kV , 50 Hz ş i redresarea curentului pe locomotivă ; instala ţii de
electroliză ; instalaţ ii de acţ ionă ri electrice î n curent continuu . Energia electrică
î n curent continuu se obţ ine prin redresarea cu diode sau tiristoare , deci cu
dispozitive semiconductoare cu capacitate termică redusă .
Ca urmare , este necesar ca instalaţ iile de curent continuu să fie protejate
cu î ntreruptoare de putere rapide, capabile să limiteze curentul de scurtcircuit ca
amplitudine ş i durată î n vederea solicită rii la minimum a dispozitivelor semicon-
ductoare. Datorită acestei limitări , chiar construcţ ia î ntreruptorului necesită o
cantitate mai redusă de materiale active (cupru , materiale speciale pentru contacte
ş i pentru camera de stingere) . Curenţ ii de scurtcircuit pot atinge valori pâ nă la
60. ..80 kA , iar limitarea lor pâ nă la valori de 20 ... 40 -kA are o mare î nsemnă tate
tehnică ş i economică .
.
9.2.5.1 Principiul de funcţionare. Pe fig . 9.32 se poate urmă ri principiul
de funcţ ionare a î ntreruptorului limitator de curent continuu . Bornele aparatului
fiind notate cu A ş i B , iar prin aparat trecâ nd curentul / , la separarea pieselor de
Fig. 9.32. Relativ la principiul de funcţionare a întreruptorului
limitator de curent continuu .
în cele din urm ă arcul electric se stabileşte î ntre vârfurile rampelor 4 ş i 5, î n
camera de stingere 7 (faza III ). Conexiunea 6 este necesară menţ inerii curentului
electric după rotirea piesei 3.
î n fig . 9.33 se urmă resc mă rimile electrice corespunzătoare celor trei faze
menţ ionate. La apariţia unui curent de scurtcircuit , se depăşeşte valoarea
nominală In a curentului cu tendinţa de a se ajunge la curentul de scurtcircuit de
*)
durată Isc , dar î n momentul ajungerii la curentul calibrat 7C , Uri declanşator static
transmite un impuls mecanic piesei 3 din fig . 9.32. î n momentul 02 piesele de
contact se separă şi î ntre ele apare un arc electric (faza I ) pe durata tal . Durata de
vehiculare a arcului electric , pe rampele 4 şi 5, este notată cu ta2 , iar cu î a2 este
notată durata arcului î n camera de stingere. Prin construcţia mecanică a
î ntreruptorului este necesar să se asigure o apariţie timpurie a arcului electric m
(durata prearc tpa mică) ş i o introducere rapidă a acestuia î n camera de stingere
pentru ca aparatul să fie limitator . Astfel curentul real care trece prin î ntreruptor
Există , după cum se va vedea , ş i un declanşator electrodinamic, sensibil nu la mă rimea
curentului, ci la panta acestuia .

t
 60 9. APARATE DE COMUTA ŢIE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE 61

nu va fi curentul z’ j , ci curentul i2 cu valoarea maxim ă i ţ. După stingerea arcului 9.2.5.2. Soluţia constructivă . î n solu ţ ia constructivă a unui aparat
electric (anularea curentului i 2 ) , tensiunea care se restabileşte la bornele aparatului limitator , esenţiale sunt calea de curent , declanş atorul staţ ie ş i cel electrodinamic
este tensiunea sursei UfV Tensiunea maximă Ua a arcului electric ca ş i durata tQ [9.1 , . 9.22 ] .
a arcului electric depind de construc ţ ia camerei de stingere . Valoarea tensiunii
arcului electric UQ î n momentul obţ inerii valorii maxime a curentului /9 , adică
pentru i 2 = / / , rezult ă din ecua ţ ia de funcţ ionare a circuitului : )
i
/ 1 1
di, 7
U = /&, + L - + ua
dt — (9.65 )
A
î n care di2 / dt = 0 şi i 2 = z / ş i deci
Ua= Un - R h (9.66)
l
0 > ,A
SC 6
/
^ 4 '5
iAl
L 1 3
2 AF. B
1 A
5a
/7 + 1+ 5b
12
I
Ic <<< Sec ţ iune m - n
2 în prezenta
In / L2
13 + F.d
46 15
arcului eCectric
B b)
1 /
i
o
ua a)

u
Un
*0 l
Fig . 9.34 . Schiţa de construc ţ ie a unui î ntreruptor limitator de curent continuu :

o 0, 02
-
a calea de curent; b - autosuflaj la piciorul arcului electric .

t Calea de curent . î n fig . 9.34 este prezentată schiţa de construcţ ie a unei

că i , care include bornele A , B, barele conductoare 1 , 2, sistemul de
1 *0 1- * 02 ta3 de curent
Im contacte 3 (de durată) şi 4 (de arc electric) , rampele 5, 6 aflate î n camera de
stingere CS . Această camer ă este echipat ă cu plăcile feromagnetice 7 ş i piesele
. t ta

Fig . 9.33. Diagrame de curent ş i tensiune tipice la î ntreruptorul
limitator de curent continuu .
La î ntreruptoarele limitatoare rapide , timpul tpa scurs î ntre atingerea
curentului calibrat Ic ş i momentul separă rii pieselor de contact este de aproximativ
3 ms , î n cazul aparatelor echipate cu declanşator static ş i numai de aproximativ
1 ms , î n cazul aparatelor echipate cu declan şator electrodinamic .
izolante 8, î n interior ş i cu plăcile feromagnetice 9, î n exterior . Resortul 10
| asigură for ţa de apăsare î n contactul de arc 4, iar resortul 11 asigură presiunea î n
contactul de durată 2 . Pentru deschiderea aparatului forţa Fd a declanşatorului
[
i
! static, sau a celui electromagnetic, acţ ionează asupra pârghiei 72, care loveşte
I capul ş urubului reglabil 7 J , solidar cu piesa 2 ş i astfel apare arcul electric î ntre
piesele contactului 4, după ce î n prealabil s-a comprimat resortul 77 şi s-a deschis
contactul de durată 3.
1

*
 1

62 63
9. APARATE DE COMUTA ŢIE DE JOAS Ă TENSIUNE
9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE

Vehicularea arcului electric pe rampă ş i stingerea arcului electric se

l = 0 , 2 m; ln = 3150 A , Isc =
60 kA , Un = 1000 V , cu relaţ ia (7.133 ) rezultă tensiunea
bazează pe următoarele soluţ ii constructive ş i principii : de arc :
a) î n zona contactelor calea de curent este formată de barele 7 ş i 2 foarte 11/25 ) + 3150 e n/"5 _

apropiate ( la o distanţă de aproximativ 5 mm) , astfel î ncât asupra plasmei arcului 60 •103
^
1000 60 ‘Î O I - e
1 - e 25
~

^ ^ 7 v

electric să acţ ioneze forţa Lorentz (F = J x B) , î n această fază calea de curent ţ ia ( 9.67 ) este :
av ând forma literei U răsturnată . Numărul de intervale cu rela
b) Efectul de buclă determină avansarea picioarelor de arc electric pe „ EJ = 1827 - 45 -20 = 3?
Uo --
= - U7,
rampele 5 ş i 6 , prin faptul că există o componentă transversală a inducţ iei
magnetice , componentă produsă de trecerea curentului electric prin rampe .
^ ^ 25
Numărul de pl ăci feromagnetice se deduce :
c ) Un concentrator de câmp magnetic , format din pl ăcile feromagnetice =
9a, b (cu grosimea de 3 mm), sporeşte inducţia magnetică în zona de formare
* = * . - 1 = 37 - 1 36
a
arcului electric . f ) Gazul ionizat de coloana arcului electric este evacuat la partea superioară
d) Rampa 5a , conectată la polul plus ( -f ) , este aşezată î ntr-un jgheab a camerei de stingere , fiindcă î n zona de producere a arcului electric , prin dilatarea
feromagnetic 5b , după cum se vede î n fig . 9.34 , b . Prin această soluţie constructi - aerului , se produce o presiune locală , iar forma incintei este evazată , cu
vă , se dezvoltă o forţă Lorentz suplimentară la piciorul arcului deschiderea mare la partea superioară . Acest gaz (aer) este deionizat î n contactul
electric , care
determină vehicularea acestuia pe rampă . î n cazul arcului electric de curent intens , cu pereţ ii reci 8 , realizaţ i dintr-un material electroizolant ş i rezistent la şocuri
rampa 5 ( anodul ) este supusă unui bombardament de electroni , care prin cedarea termice .
energiei lor , ridică temperatura locală a anodului şi favorizează stabilitatea
locală
a piciorului arcului electric . Notă . Contactele electrice de durat ă sunt realizate din argint de mare puritate ( 99 , 8
e) Stingerea arcului electric ş i limitarea tensiunii de arc electric se produce % ) de preferinţă de tip linear , cu o forţă specifică de apăsare de 0 , 12 N / A , iar contactele i

pe baza principiului efectului de niş e asociat cu efectul de electrod de arc electric se pot realiza ş i din cupru tare , cunoscând că ele se pot î nlocui după un
realizat cu numă r de 3 - 5 î ntreruperi la curent de scurtcircuit mare . După deschiderea contactelor 3 şi
plăcile feromagnetice 7, profilate după forma literei V . Numărul ,
de plăci t

4 , mecanismul î ntreruptorului este declichetat , piesa 2 se roteşte la stânga , iar întreruptorul

feromagnetice se poate determina plecându-se de la relaţ ia (7.133 din vol . l ) ,
unde nu mai poate fi î nchis pe scurtcircuit .
tensiunea de arc electric
Ua ~ niUi + Eal ( 9.67 ) Declanşatorul static . Un exemplu de declanşator static este schiţat î n fig .
unde s-a notat : 9.35 cu reperele din fig . 9.34 , î n care se constantă că , î n scopul declanşă rii
ni - numărul de intervale î ntre plăcile feromagnetice ; aparatului , nu se foloseşte o sursă auxiliară de energie . Curentul care parcurge
—
Ul - tensiunea pe interval ; Ui 25 V ;
Ea - gradientul arcului electric; EQ = 30 . . . 50 V /cm
piesele 7 ş i 2 ale căii de curent din fig . 9.34 excită miezul feromagnetic 14 cu
ş i se obţine : armătura mobil ă 75 , respectiv miezul feromagnetic 76 cu armătura mobilă 77. La
func ţ ionarea sub curentul calibrat fluxul principal al miezului 76 se stabileşte prin
V'a armătura 75 trecând prin două locuri î nguste (istmuri), astfel încât armătura 75 se
h "r a
4 (l - e > e ŢJ sprijină pe aceste istmuri sub ac ţ iunea resortului 18 . La depăş irea curentului
(
,
n ;
1 (9.68) calibrat , cele două locuri î nguste se saturează , iar fluxul care parcurge miezul
iT
- î ui feromagnetic 76 se va î nchide prin armătura 77, care va fi atrasă . î n acelaş i timp
(1 - e )V ,
unde : armătura mobilă 75, asupra căreia se exercită o forţă de atracţ ie faţă de miezul
75 şi o forţă de atracţie de miezul 14 , se eliberează de forţa de atracţie faţă de
fl = t0 + tpa ’ din fig . 9.33 miezul 76 ş i este atrasă de miezul 14 . Astfel , prin î nsumarea forţelor de atracţ ie
9)
la = tal + ta2 + la3 , din fig . 9.33 . a ambelor armături ( 15 şi 17 ) se dezvoltă forţa de declanşare Fd (vezi fig . 9.34 , ă)
care loveşte pârghia de declanşare 72.
Este necesar ca tensiunea de arc electric UQ să fie menţ inută î n limite Reglajul brut al curentului calibrat se obţ ine prin translatarea miezului 72
rezonabile ,
adică Ua < 2Un , pentru a nu solicita excesiv izolaţ ia aparatului ş
i a instalaţiei . şi deci prin modificarea î ntrefierului 5 j ; reglajul fin se obţine prin translatarea
I

Exemplu de calcul . Pentru t { = 5 ms , tQ = 6 ms , T armăturii 77, care astfel modifică î ntrefierul 62 .

= 25 ms ; Ea = 45 V/cm;
 ;

4&:

64 «t -
:ik
:- -
9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE 65
Iii .
:T.;- 2:

Mă .
mmmm curentului ij , î n momentul iniţ ierii curentului de scurtcircuit , este :
r
|reglaj \ 1 r\ _
iii
mm
* * brut
^
dt )t =0
1 7
=-
y \ sc
T T
e - /n e /
1

44 4 ( - ) (9.70)

iar tensiunea indusă î n secundarul transformatorului are expresia :

/.
/
d jr
*2 = - d î
\
-M i
—
di ,
= -
_ - M
(/sc /n) ( 9.71)
di T
u unde M este inductivitatea mutuală , iar f-constanta de timp a circuitului î n scurt .
1 15
16 O
ii
M
loc BT
îngust w 16 Rs
>\ ft PR 1 PR 2
a, TT
\
fi Mi V
I
17
4 r -N I X
m m
fin
Si
7 2 w I
R3 I
K3
R2
/
*1 D2 \7Ji ±c 1
£S
2 I I

R2 R6
V
»isii: I Cj
j;
I: i»
“
îi s i -L
Fig. 9.36. Schema electrică pentru sensibilizare l ă panta curentului .
-
Fig. 9.35 . Declanşatorul static .
Cum Isc > IO2 In , se poate aprecia c ă tensiunea . indus ă î n secundarul transforma-
Sensibilizarea la panta curentului . Această sensibilizare apare utilă î n
m torului este proporţ ional ă cu valoarea stabilizat ă a curentului de scurtcircuit
două circumstanţ e , ş i anume: prezumat . Semnalul e2 este trecut prin puntea redresoare PRj î n vederea
a) Se urmă reşte protecţia sursei de curent continuu echipată cu dispozitive sensibilizării etajelor urmă toare . Rezistenţele ş i R -> servesc la reglarea nivelului
semiconductoare, î n sensul că apariţia arcului electric să fie cât mai timpurie , iar de acţ ionare. Dacă semnalul cules prin potenţ iometrul R ± dep ăşeş te un nivel dat ,
dioda Zener D2 conduce ş i astfel se amorsează tiristorul 7). î n circuitul că ruia se
integrala Joule ji dt să fie mai mică decât integrala Joule a redresorului
2
, află transformatorul de .transfer TT . Acesta poate comanda prin intermediul unui ,

o tiristor de putere sau a unui tiraton cu catod rece . un declanşator de lucru . Grupul
b) Apelul de curent , î ntr-o substaţie de tracţiune , rezultat din demararea format din transformatorul de re ţ ea 77? , puntea redresoare PR? ş i condensatorul
a 2...3 trenuri î n apropierea staţ iei poate fi mai mare decât curentul de scurtcircuit C2 asigură alimentarea î n curent continuu a schemei . Condensatorul Cx ş i
la O / distanţă mare de substaţie. La apari ţ ia unui scuricircuit , î n această rezistenţa R6 asigură protecţ ia tiristorului 7). Butonul de testare BT ofer ă
circumstanţă, declanşatorul static nu acţ ionează . posibilittea de a verifica funcţionarea schemei î n absenţ a defectului .
î n fig . 9.36 este dată schema de principiu a unui dispozitiv electronic Declanşatorul electrodinamic acţ ionează direct asupra piesei mobile de
sensibil la panta curentului ş i care î n final produce un impuls de comandă cu care
contact ş i deschide timpuriu atât contactul de regim permanent , cât ş i contactul de
se excită fie un declanşator electrodinamic, fie un declanşator de lucru.
Senzorul de pantă este transformatorul de impuls 77, cu primarul format
WâH arc electric; ulterior se produce ş i declichetarea mecanismului î ntreruptorului .
dintr-o bară parcursă de curentul controlat , care are expresia dată de relaţ ia
(7.130) din volumul I , î n ipoteza creş terii rapide a tensiunii de arc electric. Panta

mMM
 *'

wm mm'
itm
; •"

66 TENSIUNE 9.3 SIGURANŢ A FUZIBILĂ DE JOASĂ TENSIUNE 67

9. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOAS Ă
f.

9.3 . Siguranţa fuzibilă de joasă tensiune 0

0, m n
Stingerea arcului electric î n contact cu granule din material refractar este
un principiu utilizat la funcţ ionarea siguranţelor fuzibile . î n aceste aparate arcul
electric apare după topirea , provocată de trecerea curentului electric , a benzilor sau 0
firelor aşezate î n mediu granulat ( nisip de cuarţ ) . Transferul de că ldură de la < t1 t2 t3
t
plasm ă la granule se realizează prin conducţ ie termică .
Stingerea arcului electric se produce î n momentul î n care tensiunea arcului în c ăl z i r e Topire în c ă l z i r e Vaporizare
electric depăşeşte valoarea care provoacă instabilitatea arcului electric. Solid Lichid
Siguranţ a fuzibil ă este un aparat de comutaţ ie al că rui rol func ţ ional este
<2
de a deschide un circuit parcurs de un curent electric a că rui intensitate depăşeş te
o valoare prescrisă , prin fuziunea unuia sau mai multor elemente dimensionate î n
acest scop . l
L1
•
Funcţ ionarea siguranţei fuzibile are loc la trecerea unui curent de
scurtcircuit ş i î n acest caz se limitează amplitudinea curentului ş i durata sa . In a
cazul î n care funcţ ionarea are loc la suprasarcină , se limitează numai durata
suprasarcinii , amplitudinea curentului de suprasarcină se conserv ă . 1 t2 t4
t

Fig . 9.37. Relativ la procesul topirii elementului fuzibil .

9.3. 1 . Funcţionarea la scurtcircuit; carcateristica de limitare
Evolu ţ ia î n intervalul o...fj. î n acest interval are loc î ncălzirea
elementului fuzibil sub ac ţ iunea curentului de scurtcircuit . Durata acestuia este de
Elementul fuzibil se afl ă î nglobat î ntr-o masă de nisip de cuar ţ , astfel î ncâ t 1 . . .5 ms ş i , ca urmare , se poate considera că î ntr- un interval atâ t de scurt nu
stingerea arcului electric este determinată de preluarea căldurii de că tre granulele exist ă schimb de că ldur ă cu mediul ambiant ; evoluţia este adiabatică . î n acest caz
de nisip . Se observ ă că din momentul î n care firul ajunge î n stare lichidă , masa de este valabil ă ecua ţ ia că ldurii scrisă sub forma :
lichid nu mai păstrează forma geometrică a firului , fiind supusă deformă rii cauzate d 0 pJ 2 P 2o( 1 + a * 0) j
2
de forţele electrodinamice î n bucla parcursă de curent , şi de forţele Lorentz î n (9.72)
masa de lichid .
dt c1 c1
Procesul complex al topirii fuzibilului sub ac ţ iunea curentului de unde: p2 o esle rezistivitatea materialului la 20 °C ;
scurtcircuit este schematizat î n fig . 9.37. Pe durata are loc î ncă lzirea firului aR - coeficientul de temperatură al rezistivit ăţ ii ;
pâ nă la temperatura 0 j ; pe durata t\ ...Î 2 materialul se topeşte î n î ntregime , iar Cj - căldura specifică volumică î n stare solidă;
temperatura 6 ţ se conserv ă ; pe durata r2 T3 lichidul este î ncă lzit pâ nă la A - aria secţ iunii transversale a elementului fuzibil î n sec ţ iunea diminuată;
temperatura de vaporizare
--
după care ar urma , teoretic , formarea arcului
6 - supratemperatura (peste + 20 ° C ).
A . ~ Din rela ţ ia precedent ă se obţ ine :
electric . In realitate , arcul electric se formează mai devreme î ntre pică turile de
metal lichid , ca urmare a existenţei for ţ elor electrodinamice şi de tensiune
superficial ă a lichidului .
Se poate calcula durata 0.. . / j ş i curentul / j la care î ncepe fuziunea pe curba o
= - - f -Al
fpdt ^
. = - -ln( l +
P 20 o 1 + 0 P 20 atf
- ^
aRdl )
Se observ ă că primul termen reprezint ă integrala î n timp a pă tratului
(9.73)

a de creş tere a curentului , ca ş i curentul i2 la care s-a terminat topirea metalului ,

î n ipoteza că se păstrează forma geometrică a firului . Procesul de topire a densit ăţii de curent , iar termenul al doilea reprezintă o constant ă de material ,
fuzibilului se studiază pe etape. î ntrucâ t q , p20 , oiR şi 6 l sunt bine stabilite pentru un material dat . Astfel rela ţ ia
(9.73) se poate scrie sub forma :
 â

â 69
9.3 SIGURAN ŢA FUZIBILĂ DE JOAS Ă TENSIUNE
9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE
68 \
Tabelul 9.8
2 2
ti Constante de material , î n [A / cm ] • s
(9.74)
fj dt = KI
2

O Constanta Cupru Argint

unde constanta Kj se mai numeşte şi constanta
lui Meyer .
interval de timp există at â t metal 8,63 108 5 , 91 • 108
Evoluţia î n intervalul tl . . 2 ° î •
.t . acest Ki 108
ică a elementului î n stare K2 1 , 33 • IO8 1 , 02 •

solid , câ t şi lichid , care ocupă ipotetic forma geometr K, 1 ,76 • 108 1 ,07 • 108
solidă . Bilanţul energetic ia forma:
— . .
108 8,00 108
»
•
r + CN + II 11 , 72 •
h <

f i 2 p m— d t = X A l (9.75)
J A La efectuarea calculelor practice se consideră K = K\ + K2 , deoarece, î n
h stare complet lichidă , fuzibilul nu mai poate să-şi conserve forma
geometrică din
pică turile de lichid î nainte de î ncă lzirea
sau starea solidă , iar arcul electric apare î ntre
acestuia până la temperat ura de vaporiza re . Astfel , calculul duratei de topire ş i a
momentul
fr-dt = A K2 (9.76) curentului limitat , care reprezintă valoarea instantanee a curentulu i î n
o topirii complete a fuzibilului , se face cu rela ţ ia:
J

h
unde: pm este rezistivitatea medie de lichid ş i solid ; { 9.19 )
X - căldura latentă volumică de topire. jj dt = Kl
2 +K
2 =K
ş i deci este
K2 depinde de căldura latentă de topire ş i de pm - rezistivitatea medie
0
Intervalul de timp scurs î ntre momentul apariţ iei curentului de scurtcircuit
tot o constantă de material .
se şi momentul apariţ iei arcului electric se numeşte durata prearc .
Evoluţia în intervalul t2 .. .t 2 . î n acest interval de timp metalul lichid Durata prearc î n curent continuu . Dacă se consider ă un circuit
re . Bilan ţ ul
î ncă lzeşte de la 8 j la d 2, pâ nă ajunge la temperatura de vaporiza neinductiv ş i siguranţa este parcursă de curentul /, relaţ ia (9.79) conduce la
:
energetic corespunză tor este:
h f I = KA 2,
\ sau: t2 = —I 2 = t0 (9.80)

^
p (02 - 01)] = ^3 (9.77)
/J d =
2
î ln[ l +
Cu t0 se notează durata prearc a curentului limitat , î n cazul curentului continuu
de

c2 este căldura specifică volumică î n stare lichidă ; forma treptei [9.14 ].

Dacă circuitul are inductivitate , iar constanta de timp corespunză toare este
unde:
p 2 - rezistivitatea î n stare lichid ă;
13 - coeficientul de temperatur ă al rezistivit ăţ ii î n stare lichid
ă; r = L/ R , curentul care parcurge siguranţa are expresia :
K2 - constant ă de material . -1 ( 9.81 )
x
i = /( l - e )
Pentru intervalul de timp total de la 0 la t2 se poate scrie : i în
h h h unde I este valoarea stabilizată a curentului . Prin introducerea curentului
- h
(9.78) rela ţ ia ( 9.79 ) se obţ ine:
Jj dt = Jj
2 2
dt + Jj 2
dt + jj2d t = K l + K 2 + K3 = K
‘2 h
o o t h
72 ( 9.82)
î n tabelul 9.8 se indică , după Rudenberg [9.18 ], valorile constantelor|
e 1- e
;*
•

o o
material K ţ , K2, K2 pentru metalele cupru ş i argint .
Din tabelul 9.8 rezultă că valoarea lui

corespunzătoare pentru cupru ş i prin urmare

este aproximativ )
valoarea lui K . Valoarea lui K pentru argint este aproximativ
argintul este
0 ,6
mai
din
®
valoarea
indicat pentru
£
'

^ ^^^ sau

T I
U2 - - e
-h-
V
+ 2T e _lj=
\
KA 2
= t0, (9.83)
t cuprul ia
T
dec â| T
1
construirea siguranţelor fuzibile , deoarece se topeşte mai 72
repede v:
2
acelaş i curent . m
'
m
= mm
3
 T
A

70 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.3 SIGURANŢ A FUZIBILĂ DE JOAS Ă TENSIUNE 71

rela ţ ie care stabileşte o legătură î ntre durata t 2 ş i durata r , dar se observ ă că Dacă se raportează timpul de fuziune t 2 ş i timpul de fuziune î n curent
0
ecua ţ ia corespunză toare este transcendentă . Pentru rezolvarea acestei ecuaţ ii se continuu t0 la durata perioadei , se obţ in m ă rimile relative:
ordonează termenii şi apoi se dezvolt ă funcţ ia exponen ţ ial ă*) , care se limitează
la termenul al patrulea , ceea ce este suficient , dacă se consideră că t < r:
/
2
3\
om = —C sau tz2 = o tnT (9.92)

2f 2 4JJ
2
81;
/
t.
2 3- \

t0 » £2> + - - 2 u
2
- —2 I +
2-c 2 J
+ 2t l - -2 + (9.84)
\ sau
= fo = 0oT (9 93)
\ * 6T 3 t * 2T2 6T 3 J u 1
sau -
4 Cu aceste notaţii rela ţia (9.91) devine:
3
l  -t 0 (9.85) |/° ^5
Om 7 =
’
0 ^ = (9 94)
'

3 T
2

de unde rezultă
Deci , timpul de fuziune relativ
exprima î n funcţ ie de timpul de fuziune relativ î n curent continuu .
om
î n curent alternativ simetric se poate

(9.86) Curentul limitat i2 î n regim simetric se obţ ine din relaţia (9.88) , şi anume:
f2

^ 3*0T 2

Deci durata t2 a fuziunii firului se poate determina î n funcţ ie de durata t0

ş i constanta de timp r. Curentul limitat este dat de rela ţ ia (9.81 ) , î n care pentru
i2 = 271 /2 /
^ om
î n cazul curentului de scurtcircuit asimetric expresia acestuia se poate scrie
(9 - 95)

t se introduce valoarea din (9.86), adică: sub forma :

_h (9.87 )
W d -e T
) i = y/ 2 I ( t T
- cos o) t ) ~ y/2 1 ( 1 - cosa t ) (9.96)

Durata prearc î n curentul alternativ . î n cazul curentului de scurtcurcuit Prin dezvoltarea î n serie*) a funcţ iei cos wî şi limitarea la primii doi
simetric, expresia acestuia poate fi scrisă sub forma: termeni se obţ ine:
i = \ fl / sincot ~ y 2 / cot (9.88)
^ [
^ ^ j= V
,
i = v/5 / l - l + 2/ (9.97 )
In ipoteza că topirea fuzibilului are loc după timpul r > foarte mic , unghiul -
ut2 este m * c » iar sin ut 2 se î nlocuieşte cu ojty; ecua ţ ia general ă devine: care î nsă se depă rtează de func ţia sinusoidală , deoarece dezvoltarea î n serie s-a
limitat la primii doi termeni . Ecuaţ ia parabolei se poate corecta cu ajutorul
*2 h
coeficientului k , astfel î ncâ t curba ecuaţ iei corectate să intersecteze funcţ ia
f i 2dt = 2lWf rdt = -iWt ţ = KA 2 (9.89 )
sinusoidală la timpul t = T/ 4 , considerat cel mai mare timp de fuziune posibil . Se
0 o poate scrie deci:
De aici rezultă:
3
t2 = 3 KA 2 (9.90) G>
2 2
f
2 IW
i = kl = \lyj2{\ - COSCO t ) \ ţ (9.98)
\ 2 f = 774
s 7/4
m

Dacă î n această relaţie se î nlocuieşte KA2/ sau

12 = = 4TTIT2 , unde
ţ -U
t0 ş i co2 m
T este perioada curentului alternativ , se obţ ine:

h. ~
_3
A
rT
^
3JlQl
\ 8 TC
I3 /7
^ (9.91 ) de unde rezultă:
kl
^ 2T 2 16
2

*) T
e = 1 + JC + X ^- + X -^ *) . x 2 x4
2! 3! COS X = 1 2! + 4! 6!

»
 9.3 SIGURANŢA FUZIBILĂ DE JOASĂ TENSIUNE
73
72 9. APARATE DE COMUTA ŢIE DE JOASĂ TENSIUNE

(9.99)
n2
iar ecua ţ ia corectată a parabolei este:
J

i=
2T 2 %
2 2

Acum se poate scrie expresia integralei pă tratului curentului :

t2 =
^
I
T
ht 2
(9.100)

c o
A
Z
h / _ \2

dt =
^ C4
I 2 t Z* = KA 2 l

b
d

sau e
5
1 EâlT — 5
JT\
12 ^
t2 (9.101)
2,53 \ 2,53 V 0
0 1 2 3 1, 5 6 7 8 9 1 0m s
t

Dacă se men ţ in notaţ iile pentru indicarea timpului relativ de fuziune Fig . 9.38 . Diagrame ale curen ţ ilor de scurtcircuit .
afn= şi a0 = r0/T, ecuaţ ia (9.101) se poate scrier
î 2 /T
După topirea complet ă a elementului fuzibil ş i deci , după iniţ ierea arcului

relaţ ia (9.100) se ţ ine seama de ( 9.102 ) , adică:

A
2
U = 16 \/2 I a m
s °
^
= 2 3 V °o
Valoarea limitată a curentului de scurtcircuit asimetric se obţ ine dacă î n

(9.103)
(9 102 )
' electric, curentul mai creşte pu ţ in , deoarece rezistenţa arcului electric este î nc ă
mică . î n fig . 9.39 sunt date diagramele curentului de scurtcircuit simetric (a) şi
asimetric (b) , î n care se observa creş terea curentului de scurtcircuit după topirea
elementului fuzibil .
L ' i

In fig . 9.38 s-au tras curbele curenţ ilor de scurtcircuit , î n ipotezele de

calcul f ăcute, şi anume:
curba a : [ = /
L
* P
p
curba b: i = 7(1 ~ e x
) V2 IP tit
curba c : i = Iy/ 2 sinut L

curba d : i = 7y/2 (1 - cos co t) \ t o

P*
Ll

t
$- It 2 t pa ta tpa ta
curbai: i = ~
T2
De asemenea , pentru curba exponen ţ ială s-a trasat tangenta î n origine , Fig . 9.39 . Efectul de limitare :
care defineşte prin intersecţ ia cu / = const . subtangenta. adică valoarea constantei a - curent simetric; b - curent asimetric .
de timp r a circuitului de curent continuu . m
Caracteristica de limitare se obţ ine trecâ nd î n ordonată valoarea instantanee 9 Pe diagramele corespunzătoare s-au f ăcut următoarele notaţ ii , î n acord cu
a curentului limitat = i2 (vezi fig .9.37) , iar î n abscisă valoarea efectivă a recomandările CEI[9.11]:
curentului care s-ar stabili î n circuit dacă siguranţa fuzibilă ar fi î nlocuită cu un
conductor de impendanţă nul ă . Pentru curenţ ii de scurtcircuit simetric şi asimetric ip - curentul prezumat , definit ca acel curent care ar trece prin circuit dacă
exist ă carcateristici diferite . î n cazul curentului de scurtcircuit asimetric limitarea siguranţa fuzibil ă ar fi î nlocuit ă cu o conexiune de impedan ţă neglijabil ă;
curentului este mai pronunţat ă , dar durata prearc mai mare decât î n cazul ip ţ - curentul prezumat tă iat , definit ca valoare instantanee a curentului prezumat
curentului de scurtcircuit simetric. în momentul apariţiei arcului electric;
74 9 . APARATE DE COMUTAŢIE DE JOAS Ă TENSIUNE
f 9.3 SIGURANŢ A FUZIBILĂ DE JOAS Ă TENSIUNE 75

it - curentul limitat care trece prin siguranţa fuzibilă; valoarea instantanee;
ilt - curentul limitat t ăiat (curent de trecere) , valoarea instantanee maximă a
curentului limitat. î n general curentul limitat tăiat este mai mare decâ t
ilt
curentul prezumat tă iat , deoarece curentul prezumat
este î n cre ştere , iar
rezistenţa arcului electric este î ncă mică;
î pa - durata prearc ( timp de topire) , timpul scurs î ntre momentul iner iei
ţ curentului
de scurtcircuit , de suficientă amplitudine pentru a topi elementele fuzibile şi
momentul apari ţ iei arcului electric ;
î a - durata arcului , timpul scurs î ntre momentul iniţ ierii arcului
electric ş i
momentul extincţ iei totale a acestuia ;
tpa + ta - durata de funcţ ionare , suma î ntre durata prearc şi durata arcului .
caracteristicile urmă toare:
Caracteristica de limitare . Se trasează ca î n fig . 9.40, adică pe abscisă se
I trece curentul prezumat ( valoarea efectiv ă ) , iar pe ordonată valoarea curentului
i-
1
•
limitat tă iat . Curbele se trasează pentru diferite grade de asimetrie a curentului
prezumat . Se poate constanta , după cum s-a prezentat şi î n fig . 9.39 , a ş i b , că
valoarea curentului limitat tă iat la curentul prezumat asimetric este mai mică decâ t
valoarea la curent simetric, pentru acelaş i element î nlocuitor . Deoarece limitarea
1 curentului are loc pe o durată prearc mai mic ă decâ t 5 ms , pe aceast ă durată
procesul de î ncălzire al benzii fuzibile se consideră adiabatic.
Caracteristica dt (integrala Joule ) . Se obţ ine trecâ nd pe ordonată
Ji
2

efectul termic , adică:

h h
30
200
Scurtcircuit simetric
/ fi dt
o
2
( prearc) sau
Jio df
2 (funcţ ionare ) ,

100
Scurteir cuit nesimetric iar pe abscisă , valoarea efectiv ă a curentului nominal al elementului î nlocuitor
80
X
pentru diferite condi ţ ii de asimetrie . Această caracteristică constituie un indiciu
60
* asupra energiei dezvoltate î n elementul î nlocuitor pe durata arcului electric sau pe
50
40 00 A % durata de funcţ ionare .
Caracteristica timp-curent se obţine trecâ nd pe ordonat ă durata virtual ă de
30
20 —
300/315 355
22U
160
125
100
80
250
200 prearc sau de funcţionare î n funcţ ie de valoarea efectiv ă a curentului simetric
prezumat , pentru diferite condi ţ ii de funcţionare . Prin aceste durate virtuale se
î nţeleg mă rimile:
10 63
6 50
h
6
5
35
25
fi d t
2
(9.105)
20
tvp
^s^ssis:
4
76
3
10
2 6 respectiv :
*3
08
06
1

f
3
I‘ dt
0
2
(9.106)
1
05
04
03 adică raportul î ntr £ integrala Joule ş i pă tratul valorii efective a curentului simetric
02 prezumat . Această mă rime constituie un criteriu asupra rapidităţii de func ţ ionare
a unui element î nlocuitor .
01 - . . . .. i i i i i i
Curentul critic . La funcţ ionarea unui element î nlocuitor , solicitarea
termic ă pe durata arcului electric nu este dat ă de cel mai mare curent prezumat ,
i i i
01 02 0t 3 0,1* 0,6 08 1 20 30 40 50 70 90100 [k
2 3 4 5 67 9 10 A]
ci de un curent sensibil mai mic ca intensitate , dar care dezvoltă cea mai mare
Fig . 9.40 . Caracteristici de limitare pentru o serie normalizat ă de elemente î energie pe durata arcului electric . Curentul critic este dat î n standarde , precizâ ndu-
nlocuitoare . se faza conect ă rii ş i factorul de putere al sarcinii . La acest curent , elementul
Din diagramele (calculate) sau oscilogramele ( î nregistrate) , de tipul celei î nlocuitor se î ncearcă î n faza de prototip , iar anvelopa î n care există elementele
din fig . 9.39 , pentru diferitele valori ale curentului prezumat , se fuzibile nu trebuie să explodeze .
trasează
 m §&

76 77
9. APARATE DE COMUTA ŢIE DE JOASĂ TENSIUNE 9.3 SIGURAN Ţ A FUZIBILĂ DE JOAS Ă TENSIUNE
i
fuzibile î n pică tura de aliaj . In
Notă. Siguran ţele fuzibile de joasă tensiune, î n funcţ ie de curentul nominal ş i efect metalurgic care conduce la dizolvarea benzii
î n domeniul de nelimitare , câ t
fig . 9.42 este prezentată caracteristica timp curent
curentul de scurtcircuit prezumat , se pot clasifica î n trei categorii , ca î n tabelul 9.9 . -
ă de siguranţe fuzibile [9.15 ] . î n
şi î n cel de limitare pentru o serie normalizat
ă denumirea de caracteristica
Tabelul 9.9 domeniul limită rii curentului porţ iunea de curbă poart
Tipuri constructive de siguranţe fuzibile de joasă tensiune î nt âmpină dificultăţ i mari , dar
timpului prearc . Calculul caracteristicii timp curent
-
schiţat î n § 10.6.2 . Curbele trasate î n
m sensul î n care acest calcul se conduce este
determinate experimental ,
Nr . Denumire % fig . 9.42 reprezintă curbe ale valorilor medii statistice
Tensiune Curentul Curent Folosire faţă de valorile medii .
cri . nominal ă nominal prezumat abaterile î n cazurile individuale putâ nd fi de ± 10 %
î ntrerupt .
toarte multe î ncercă ri distructive
[V ] [A ] LkA ] * Not ă . Determinarea experimentală a unei curbe presupune

1 Siguranţă Instalaţ ii indus - 6 t 6

fuzibil ă de < 1000 V 100 . . . 1000 50 triale
mare putere

7 Siguran ţă Instalaţii indus-

O o
fuzibil ă cu < 1000 V 16 . . . 100 < 33 triale ş i casnice V

filet .A

3 Siguran ţă
miniatură
< 550 V 0 , 1 . . . 10 < 2
Aparate elec-
trice ( redre-
soare aparate de
radio şi
i 0 0 AJ> 0
- •v /
o O
televiziune etc . ) or < o
«
- J »
5
Detaliul A
9.3 . 2 . Funcţ ionarea la suprasarcină; carcateristica timp-curent b a b
mare putere :
Fig. 9.41 . Element î nlocuitor al unei siguran ţe de
: 3 - band ă fuzibil ă : 4 - semicarcasă din material plastic:
1 , 2 - cu ţ it pentru contact
ă cu aliaj eutectic .
Curentul de scurtcircuit este limitat î n amplitudine ş i durată datorită topirii 5 - spaţiu umplut cu nisip de cuarz: 6 - pică tur
elementului fuzibil , care prezintă , de regulă, arii diminuate ale secţiunii
transversale . î n aceste zone are loc topirea elementului fuzibil . Dac ă î ns ă curentul
care trece prin siguranţă nu este de scurtcircuit , ci de suprasarcină ( adică un 9.3.3. Aplicaţie numerică
multiplu n al curentului nominal , cu n ~ 1,05 . .. 10) , nu mai are loc topirea
elementului fuzibil î n zonele cu arie diminuată, ci într-o zonă î n care sunt
de pierderile prin efect Joule
î ndeplinite condi ţ iile producerii temperaturii celei mai mari , î n regim neadiabatic . Pentru a dimensiona siguranţe fuzibile se ţ ine seama
m î nlocuitor . î n prealabil este necesar să se
î n fig . 9.41 se prezintă schiţ a unui element î nlocuitor de siguranţă de im la trecerea curentului nominal prin elementul
nominal .
mare putere [9.15] cu una din cele două semicarcase î nl ă turată , pentru a se definească noţ iunile de curent minim şi de curent
intensităţ ii minime a curentului
observa construcţ ia interioară. Se constată că banda fuzibil ă 3 prezintă patru locuri Curentul minim de topire Imin are semnifica ţia
de func ţionare .
î nguste (secţiuni diminuate), care constituie zonele ( a ) î n care banda fuzibil ă se va care produce topirea siguranţei î n regim permanent are semnifica ţ ia intensit ăţ ii
Curentul nominal ln al elementului î nlocuitor
topi la trecerea curentului de scurtcircuit . î n zona centrală ( b ) se depune pe banda ă nelimitată , f ără a se deteriora şi f ără a
curentului la care acesta poate funcţ iona o durat
fuzibilă un aliaj uş or fuzibil ( Pb , Sn , Sb) la o temperatură bine determinat ă , spre nominal are o valoare mai mică decât cel
depăşi o cădere de tensiune prescrisă. Curentul
exemplu 350 °C .
A
.
In această zonă se va topi banda fuzibilă la trecerea curentului de
=
minim , adică Ifnjn 1 , 3 IfV
î nsoţ ită de exemple numerice ,
î n cele ce urmează se expune metoda de calcul , Hz .
suprasarcin ă, prin atingerea temperaturii de fuziune a aliajului menţ ionat ş i a unui ţa de 50
pentru un element î nlocuitor de 160 A la frecven
@$5

rV
'

•
:

m
. >»
: m MM
 79
y..? SIGURANŢ A FUZJBILĂ DE JOASA TENSIUNE
78 9 . APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOAS Ă TENSIUNE

Pd (9.107)
R = k A- j
100 In
5
60- 5 unde:
2 ă;
\ Pd este puterea disipat ă a curentului;
20 Hf In - intensitatea nominal
ţine seama de majorarea pierderilor prin curenţi turbionari; =
10 - 5 \ kţ - factor care
\ 250 A 0 ,6 ...0 ,8;
'

-
5 2 224 A
k 2 - factor care ţ ine seama că aria
secţiunii transversale diminuează progresiv
ă la cea minimă; k 2 = 0 ,8...0 ,9.
\
200 A
2\ l02 \ s
/ ( vezi Fig . 9.41) , de la valoarea maxim
/ 160 A
r Pentru aplicaţie rezultă:
i- 5
I - -/ 125 A
o
=
3

o>
20- 2
10\ 10
5i 5
mm
\ XXX
\
a.
<\
\
\
y
100 A
y 80 A

y 63 A

60 A '
0,8 • 0,85

Aria sec ţ iunii transversale ( nediminuat

A
A
P 2()[ l +
—
6,64 • 10 O

- - -
1602
ă) se calculează cu relaţia:
-
R
(9.108)

—— —
“
(9.109)

C: 2i 2 \ 10 3 grd . 1
"

IO 6 fim;
'

ih/ f
\
pentru cupru p 2o = 0.0173 •
*

aR = 3,9 •
N \
= 3
500 5 \ Se obţine:
Ol
N \ \
A-
0,0173 TQ~6 [1 + 3,9 -KT (200 -20) ]6,2 T0 = 2J49 .1
3 ~2
Q-6 m:2
,

6,64 -IO
t3
200 2 \ ' 4
ca. \
100 W ' 0,15 mm; rezultă lăţimea:
=
Grosimea benzii se ia constructiv b
5
\
50 5 \\ UPU
= 18,32 mm
ms\
20 - 2
10i 10
:2
\
\

\
\
\
\
\
\v
b 0- ,15
Prm practicarea de perforaţii ca î n
2
“

— 7

fig. 9.41, se diminuează aria sec

ţiunii

5~ 5 V transversale la Ad = 0 ,9 mm . kA .
V
S
Se calculează efectul de limitare pentru un curent de 30
\ circuitului:
a. Curent continuu. Se admite constanta
a
2- 2
J
10
rj
S, 3 % \N v\
S. v
r = 1 5 -
10 3 s;
'

KCu = 9, 96 • 108 [A / cm
de timp
22
2 ]2 : s = 9 , 96 • IO4 (A/ mm ) s; -
4 5 6 789 J02 2 3 4 5 67 9 IC3 910 U[A ] .
2 4 5 67
9,96 10< - 0;9 8 -
^
-
q-3 s
*

Curent de scurtcircuit stabilizat

Fig. 9.42. Caracteristica timp-curent a unei serii de siguran ţe
fuzibile de joasă tensiune .
- 0 - , *
l2 ^ 9 • IO 8

5 • (15,IO'3)2
5
= 8,964 IO s •
'
I

8,964 • IO
'
‘

) = 6,914 3 93 15 kA
Rezistenţa electrică a elementului înlocuitor . La determinarea acestei rezistenţe
i2 = / ( l ) = 30( l - eT ’ '
se ţ ine seamă de elemente economice, adică de limitarea puterii disipate de elementul b . Curent alternativ simetric:
î nlocuitor . Recomand ările CEI indică puterea maximă disipată de 25 W pentru In = 160
‘— —
o 8,964 10
5
an0 = T = 2 IO 2 = 4,482 10
1 A-3 - '
. - -
A . Mai trebuie să se ţină seamă că pierderile suplimentare datorită curen ţ ilor turbionari
ş i histerezis î n piesele masive sporesc pierderile totale cu aproximativ 10. .. 40 % din
- '

= ,/4,482 - 10 = 5’4968
3
10~ ; 2

° = jV |
' 3 ‘
pierderile evaluate î n curent continuu . Temperatura de funcţionare a benzii de cupru î n
regim permanent , la trecerea curentului nominal , este superioară temperaturii anvelopei de
porţelan (de circa 38 ° C .. .40 ° C) şi a pieselor metalice frontale (de circa 48 °C). î n calculul /2
m
^
= onr = 5,4968 - IO - 2 10 = 1,09910
s;
' 2 • ~2 3
‘

i = 27t /2 / am = 2nv/2 - 3 - 104 - 5,4968

preliminar se admite această temperatură 6b = 200 ° C . 10 = 14,65 kA “ 2
Rezistenţ a elementului fuzibil se calculează cu relaţ ia: 2 \

m
z
•
 •
^

81
80 9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASĂ TENSIUNE 9.4 PROTECŢ IA SELECTIV Ă

coreleze î ntre ele

c. Curent alternativ asimetric: numai porţiunea defectă . î n acest scop este necesar să se
caracteristicile de protecţie ale siguran ţelor fuzibile ş i ale î ntreruptoarelor de
o„
m= —2,53 SJv 5:= —2,53 14,482
0
- IO 3 = 1,3402
'

• IO-1 ;
putere. Se vor prezenta câteva situaţ ii reprezentative .
f2 = oMr = 0,134°2 - 2 - IO 2 = 2,6804 - IO 3 s ;
"

i2 = \6\f 2 Ia2m = \6 jl - 3 - IO4 •0,134022 = 12,192 kA i 9.4. 1 . Siguranţa fuzibilă î ntr-o reţea arborescent ă
d . Arcul electric în elementul înlocuitor; justificarea lungimii benzii fuzibile .
Stingerea arcului electric î n nisipul de cuarţ este cu atât mai eficientă, adică se realizează
la un gradient de potenţial cu atât mai mare , cu cât contactul î ntre arcul electric şi masa î n fig . 9.43 se prezintă o asemenea situaţ ie .
de nisip este mai intim. Deoarece nisipul este î ndesat în elementul î nlocuitor, canalul La apari ţ ia unui scurtcircuit sau suprasarcini pe
-#
arcului electric se stabileşte î n locul benzii metalice care s-a topit. Rezultă de aici că ramura 2, aceasta trebuie să fie deconectat ă , 1
eficienţa stingerii este maximă , dacă elementul fuzibil se prezintă sub formă de bandă şi urm â nd ca ramura 1 să rămâ nă î n funcţ iune pentru 160 A
aceast ă eficienţă este minimă dacă firul fuzibil are o secţ iune circulară . Viteza de creş tere a alimenta ş i alţ i receptori . Din diagramele timp-
a lungimii arcului electric este dată de relaţ ia: curent (fig . 9.42) se alege valoarea curentului

unde:
c = 2,3 10 3 cm3/ As pentru cupru;
v cJ
—(9.110)
nominal din ramura 1 mai mare decât aceea din
ramura 2, ţinâ nd seama şi de dispersia de ac ţ ionare
~ 1 ,6
‘

± 10 % . î n acest scop este suficient ca Inl

*

—
c 2, 1 10 3 cm3/ As pentru argint .
*

Pentru curentul de scurtcircuit de 30 kA valoare efectivă şi elementul î nlocuitor

o
In2 pentru a oferi protec ţ ie selectiv
suprasarcinilor . Pentru protecţ ia î mpotriva
ă î mpotriva
2
J/J..
/ //

de 160 A, rezultă viteza de creştere a lungimii arcului electric, î n momentul apari ţiei 100 A
acestuia, la curent simetric: scurtcircuitelor este necesar ca:
„3.2,3 65 10 - tpa
A 2,749 I O * - s ' pa 'a
f i 2dt
Arcul electric apare î n patru zone, ca urmare viteza electrică este Jo J
i dt + i 2dt <
2

t pa o
j
1
( 9.111 )
Fig . 9.43. Proiec ţ ia selectivă
cu siguran ţe fuzibile intr-o
4 1,225 IO3 = 4 ,902 • IO3 cm /s. Lungimea maximă Lm a arcului electric cunoscând că
* * 2
intensitatea câmpului electric este E = 300 V/ cm , cu un factor de supratensiune ks = 1,5, adică integrala Joule î n domeniul prearc plus inte- reţ ea arborescent ă .
este grala Joule î n domeniul arcului electric a siguranţei
iile tpo şi tasunt
2 să fie mai mică decât integrala Joule a siguran ţ ei 1 , Nota ţ
— KlE Un
r
î l ,5 \/2 - 500 3,
JL^
"
1 ' " r
"" ' 111

= 535 cm = 35,35 mm
' 1 "

precizate î n fig . 9.39.

300
Fiecare din cele patru arcuri are lungimea Llm - 35,35/ 4 = 8,83 mm .
9.4.2 . întreruptorul de putere într-o reţea arborescentă

9.4. Protecţia selectivă Se disting urmă toarele situaţ ii :

9.4 . 2.1. Curenţi de scurtcircuit sensibil diferiţi . î n fig . 9.44 punctul

2
curentul nominal este
La reţeaua electrică de distribuţie î n joasă tensiune sunt racorda ţi , î n este sensibil depă rtat de punctul 1 . Spre exemplu î n punctul 2
diferite puncte, receptori diferiţi. în punctele menţionate curenţi nominali ai de 500 A , iar cel de scurtcircuit de 7 kA ; î n punctul 1 curentul nominal este de
aparatelor de comutaţie sunt diferiţi şi de asemenea ş i curenţii de scurtcircuit *
V v
1500 A , iar cel de scurtcircuit de 20 kA. în această configura ţie se oferă
(electromagnetice sau
diferă . Prin protecţie selectivă se î nţelege ansamblul de măsuri privind posibilitatea ca declanşatoarele independente de timp
coordonarea î ntre intensităţile curenţilor de defect şi temporizarea la care electronice) să acţ ioneze la acelaşi timp, spre exemplu 0.02 s .
diferitele aparate de protecţie acţionează astfel î ncât să fie eliminată din reţea

m
 m
82 9. APARATE DE COMUTA ŢIE DE JOASĂ TENSIUNE
9.4 PROTECŢ IA SELECTIV Ă 83
m
1000 9.4 . 2.3. î ntreruptor de putere urmat de siguranţă fuzibilă . î n fig . 9.46
fsj este schi ţ at ă o asemenea situaţ ie . Caracteristica de protecţ ie a î ntreruptorului se
situează deasupra caracteristicii siguranţei fuzibile . Marja de temporizare este de
100 aproximativ 0 , 1 s la multiplul curentului nominal (nln ) la care î ncepe să ac ţ ioneze
In= 1500A\ declanşatorul independent (electromagnetic sau electronic) .

A
Isc = 200 kA
1
2> , 1000
/ uu

[sj
1 In = S 30 A
1
1
ISc= 16 kA 10
v 500 A I;
2 0.01 1

Iscz ?kA
' 70 2 - /0 3 i
70 4 5
M /4/ In = 200 A 2
Isc= 16 kA 0.1
t/i

Q>
. ri
Fig. 9.44. î ntreruptoare cu curenţi de scurtcircuit diferiţi . 001 \\
3
1
102 4 10 5 [A ]
9.4.2.2 . Curenţi de scurtcircuit de
ruptoare de putere sunt plasate î
aceeaşi valoare . Dacă două î ntre- I
ntr-o reţ ea arborescentă î n apropiere Fig . 9.46 . î ntreruptor de putere urmat de siguran ţ a fuzibilă .
cel ă lalt , ş i deci cu acelaş i curent de unul de :><
scurtcircuit dar cu valori diferite ale curentului
nominal , ca în fig. 9.45, este
independente (electromagnetice sau
necesar ca temporizarea declanşatoarelor
pentru a realiza selectivitatea
electronice) să difere cu aproximativ 0 , 1
s, 9.4. 3. Siguranţa fuzibilă urmată de î ntreruptor de putere
dorită . Acţ iunea declanşatorului independent
la multipli curentului nominal , spre apare
exemplu Idi = (5...10) . 3
In
1000 în fig . 9.47 î ntreruptorul , plasat în aval de siguranţa fuzibilă, este de tip
M limitator . Astfel , de exemplu , la curentul prezumat de 15 kA corespunde un curent
-
'A

In 630 A I limitat de 7 kA . î n acest caz rezerva de timp , pentru asigurarea protecţ iei
100 m
A/
lsc ~ 25 kA m
selective , va fi de mă rimea 0 , 07 ...0 , 1 s . Cazul circuitelor de alimentare a motoa-
relor electrice asincrone este prezentat î n fig . 9.48 . Pentru asigurarea selectivităţ ii
10 se urmă reş te:
* 2 a ) î n domeniul suprasarcinii cu 1 , 05 < / < In se va deschide î ntreruptorul
1
In - 200 A pe caracteristica dependentă.
1
A 2 b) î n domeniul scurcircuitului cu I > 20 /„ va î ntrerupe siguranţa fuzibilă.
IL

ISc= 25 I< A 01 1 t/l ii

Â
/ C5*
ti
im 9.4. 4. Siguranţa fuzibilă şi întreruptorul automat î n
0t 01
^ ' fo 102 o
1 3 ii instalaţii interioare
10 4 105[A 1
I M
Fig . 9.45 . î ntreruptoare cu acelaş
i curent de scurtcircuit. Curenţ ii de scurtcircuit î n instalaţ iile interioare nu depăşesc 1,5 . . .2 kA .
Coloana de alimentare este prev ă zut ă cu o siguranţă fuzibilă , iar receptorii - cu
•
»
 m
i 85
84 9.4 FROTEC Ţ IA SELECTIVA
9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE

-
î ntreruptor automat ( fig . 9.49) . Acesta este echipat numai cu declanşator
electromagnetic , iar funcţ ionarea sa nu limitează sensibil curentul de scurtcircuit ,
adică î ntreruptorul este nelimitator. î n aceste condiţii este necesar ca intersecţ ia
î ntre caracteristica timp-curent 1 a siguranţei fuzibile să intersecteze caracteristica
ii
de protecţ ie 2 a î ntreruptorului la valori mai mari ale curentului decâ t valoarea
curentului de scurtcircuit . Spre exemplu pentru un curent de scurtcircuit de 1 ,2 kA a ) 100 A
7
I woms *>

caracteristica l , a nu convine , iar caracateristica l , b convine . î n acest ultim caz , la

apariţ ia curentului de scurtcircuit va î ntrerupe numai î ntreruptorul automat .
LWOOl
\
1
b ) 160 A 2 a 1 b

*
*

i
i
•

10 AL
\

2
A' A

t a
î *
In = SOOA * 10 k A
2 /

Tn = 200 A
A2 Fig. 9.49 . Selectivitatea î n instalaţiile interioare.
hc = 15 k A v\ ca
Dacă î ntreruptorul automat este limitator , ca î n fig. 9.49, este necesar
c'>

/
9 & otnia
integrala Joule ao acestuia
r» o ^^ s«ă5 fie mai mică decât
fip integrala Joule prearc a siguran ţ ei
0 01 2
10 10 3 70 4 105[A ] fuzibile , adică
7.10 '
tP

! , =d,
Fig . 9.47 . Siguran ţ a fuzibilă urmat ă de î ntreruptor de putere . ° (9.112)
f i 2d t <
J
0 0 î ntreruptor automat
100 siguranţă
s

4 10
7 9.4. 5 . Selectivitatea siguranţelor fuzibile î ntr -o reţea buclată
2 1
1
ă a
A o1
î ntr-o reţea buclată toate siguranţele fuzibile au aceeaş i valoare nominal
curentului . î n cazul unui scurtcircuit , ca î n fig
solicitată şi anume , curentul de scurtcircuit
.
total
9.50
este
, siguranţa
aproximativ
4
( f
este
ă ră a
cea
se
mai
ţine

seama de fazele proprii):

© 001
\
\r
30 x1n
sunt (o,7...0,8) Iî s va funcţ iona (topi ) siguranţa pe ramura
defect ă 4 .
Dacă
ă ş nodul B.
Fig . 9.48 . Cazul circuitului de forţă. Raţionamentul a fost făcut pentru nodul A ş i se conserv i pentru
 87
86 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE 9.4 PROTECŢ IA SELECTIV Ă

Dacă se notează curentul mediu

/ funcţie de curentul efectiv
*

§
i
i L

[ / =- (9.117)

! t la expresia (9.116) ia forma

a FU

W = ( U0 - + R I ) t -
2 (9.118)
a

1
«« "

4 /
H
4/
' 1
—- Notă . Pentru intensităţi nominale

(9.118
, î n expresia

) are pondere termenul UQ Î ,

iar pentru
—
a Un u
pondere
intensităţi de scurtcircuit şi 2I = ir/w are
1
^t s *
mult mai mare termenul RI t î n raport cu primul Fig. 9.51 . Căderea de tensiune
î ntr-un semiconductor la conducţie

—. .
A termen .
directă.
3
r-, ,\ l
h
] !
r
Schema cermicâ echivalen â a semiconductorului
9.52 cu notaţ iile:
. . Es e pteren
,a,S î n fig.
2

Fig . 9.50. Cazul reţelei buclate .

ctj = cj m 3grd
Ws . K[m 3 ] = c .V [ —
grd
] - capacitatea termică a joncţ iunii;
Ws - capacitatea termică a anvelopei;
^ ta = c o
C • Vno g
9.4. 6 . Siguranţa fuzibilă pentru protecţia intrinsecă
[
^J
-
'

a semiconductoarelor Ctr = cr V r
Ws
- capacitatea termică a radiatorului ;
grd .

grd - rezisten ţa termică î ntre joncţiune şi anvelopă;

A Rtja
In conducţ ie diagrama i = f (u ) a unui semiconductor (de tip diod ă sau W
triodă ) este dat ă î n fig . 9.51 ş i se poate descrie cu relaţ ia grd , rezisten ţa termică î ntre anvelopă şi radiator ;
£
Rtar
W
u = UQ + Ri ( 9.114)
,
R rm
[ grd - rezistenţa termică î ntre radiator şi mediul ambiant;
I
unde: [w J
ă î n joncţ iune .
UQ este tensiunea de prag ; P [ w ] - puterea dezvoltat
R - o mă rime asimilabil ă , î n conducţia direct ă , cu o rezisten ţă . mA
î n regim permanent , supratemperatura joncţ
Energia dezvoltată prin trecerea curentului de intensitate / rezultă : iunii este:
t t t m , = e,- ema =limita
A0 ( „
* supratemperaturii A0 a
+ Rtar + Rtrm ) P
(9119)
suportabilă de
J 0
J
W = u i d t = U0 i d t
0
+
Jo R r d t (9.115)
In cazul regimului de scurtcircuit , la
joncţiune , regimul termic se consider
ă adiabatic şi ca urmare î ntreaga
energie
^
de căldură al acesteia :
Dacă î n intervalul de timp 0 . .. t , valoarea medie a curentului este I , iar dezvoltată î n joncţ iune măreşte conţ inutul t
t t
valoarea efectiv ă este /, energia dezvoltată injoncţ iunea semiconductorului este : (9.120)
W = ( U0 I + R I 2 ) t (9.116)
v-
Wt = Jpdr = U0Jidt Rji0
0
+
2
dt = C ,J Ad
^
0

m
1HP1

89
88 9 . APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE >
9.4 PROTECŢ IA SELECTIV Ă

ă acest serviciu
Notă . Siguranţa fuzibilă pentru protecţ ia semiconductoarelor efectueaz
ej
o
. P
Rtja Rtar R trm numai î n cazul curen ţ ilor de scurtcircuit
exemplu 1 In, 5 ) este necesar un alt sistem
. Pentru
de
protec
protec ţ ie ,
ţ ia
cum
î mpotriva
este declan
suprasarcinilor ( de
şatorul termic al
1
ţa fuzibil ă , destinat ă
i
l 4

î ntreruptorului de putere. Din punct de vedere constructiv siguran

nu mai este prev ăzut ă , pe banda fuzibil ă cu aliaj u şor
protecţ iei semiconductoarelor ,
ţ ii ce las ă locuri î nguste
fuzibil . Banda fuzibilă este prev ă zută cu câ teva rânduri de perfora ,
.
de dimensinui foarte mici . Structura general ă se
~ " poate vedea î n fig . 9.54
Ctj Cta Cfr
o
?
o
Fig . 9.52 . Schema termică a unui semiconductor . o

t o
o
In regim de scurtcircuit contribuţ ia relativ ă a termenului (JQjidt este
o
mică ş i acesta se poate neglija , astfel î ncâ t relaţ ia (9.120) se poate scrie: o
o
o
o %
WrRfi 2 d t = CtJ A 0 .; (9.121) o o
o °oo
0
0 o 4
Expresia: 3
0

df fk
{fi = R
2

^ [A 2
s]

caracterizează pe deplin semiconductorul î n regim de scurtcircuit ş i de aceea este

(9.122)

s
0 1'
2

o dată oferită de firma producătoare sub denumirea integrala Joule a semiconduc-

torului .
Fig . 9.54 . Element î nlocuitor de siguranţă ultrarapid ă:
Pentru a proteja un semiconductor , î n serie cu - umplutură cu nisip de cuarţ; 4 - anvelopă
1 ,5 plăci frontale ; 2 - bandă fuzibilă perforată; 3
-
acesta se conectează o siguranţă fuzibilă ultrarapidă , ceramică sau din material plastic .
ca î n fig . 9.53 , de o construcţ ie deosebit ă de aceea
utilizată la protecţ ia electromotoarelor , cablelor ,
liniilor, î n sensul că integrala Joule totală (prearc + 9.4. 7 . Protecţia împotriva punerilor la masă
arc) să fie mai mică decât integrala Joule a
semiconductorului , dar atât semiconductorul , câ t ş i 1

siguranţa fuzibilă vor suporta curentul nominal î n Numeroşi receptori electrici dispun de o carcasă ( masă ) care î
n mod
ţia mas ă şi
normal de funcţionare nu se află sub tensiune . Dacă î nsă izola
regim permanent . Deci: î ntre
pune tensiune .
conductoarele active ale receptorului se deteriorează , masa se
*pa ta î sub
2
Ji
dt + 2 dt < 2 dt Ji
(9.123) fi sa
mm Prin protecţia împotriva punerii la masă se urmăreşte :
cu masa
a ) Evitarea electrocută rii persoanelor care ar veni î n atingere

Fig . 9.53. Semiconductor pro-

— V

siguranfa fuzibilă
'
semiconductorul SIr;-
Tv. I A
(carcasa , î nvelişul metalic) aparatului .
b) Evitarea unui potenţial nefavorabil funcţionării instalaţ
iei .
1 tejat de o siguranţă ultrarapidă. c) Supravegherea izolaţ iei instalaţ iei .

ă fig. 9.55
cu notaţ iile pentru tpa (timp prearc) şi ta ( timp de arc) din fig . 9.39. Siguranţele Una din tehnicile folosite î n scopul menţ ionat este schematizat î n
fuzibile folosite la protecţ ia semiconductoarelor se numesc siguran ţe ultrarapide. lui de putere STP
[9.5] . Receptorul Z este alimentat din secundarul transformatoru
a
m
m
m
 ¥

90
1 f
9. APARATE DE COMUTAŢIE DE JOASA TENSIUNE
9.5 COMUTAŢIA STATIC Ă 91
prin intermediul î ntreruptorului
de putere 7P , prevă zut cu patru poli
conductoare constituie excita ţ ia unui . Cele patru î ntreruptorului de putere 7P, care va î ntrerupe alimentarea receptorului Z.
cu două î nf ăş ură ri secundare : a ş i b . transformator sumator toroidal TS prevăzut A

î nf ăş urarea b serveşte la formarea unui circuit de testare ( Test ) . După fiecare

Sistemul este completat cu releul REL: funcţ ionare releul REL se resetează ( Reset ) .

STP
E=3 9.5 . Comutaţ ia statică
EE3

rTrT-r -.ri Existenţ a unor componente semiconductoare pentru curen ţ i intenşi - cum
Hu< H -H- A-
L J
JP sunt dioda , tiristorul , triacul , diacul - constituie premise pentru studiul oportunităţ ii
introducerii lor î n tehnica î ntreruperii ca . î nlocuitoare pentru contactoare şi
î ntreruptoare cu acţ iune mecanică . î n aprecierea acestei oportunităţ i se . ţ ine seama
REL atâ t de aspectele tehnice , funcţionale , câ t ş i de aspectele economice.
I i
i

TS a
L A -E& eset
II

A
9.5 . 1 . Comutaţia î n curent continuu

In fig . 9.56 este dată schema electrică de principiu î n care sarcina

1 reprezentat ă prin inductivitatea
Ls şi rezistenţa Rs este comutată la sursa de curent
I> J
continuu de tensiune 7/, cu ajutorul tiristoarelor
b
Tx ş i T2 şi al condensatorului C;
M
i 1

Uc

I4 ih I2 I1 L i
Lr
— Rr
t m i D-t
— ' —-
f T
"
(+ )
Rs ^s
ri "

z u
( G
-f ( }
Rt
\
J
T A
T2
Fig . 9.55. Sistem de protecţ
ie sensibil la punerea la masă.
La funcţionarea fă ră defect Fig . 9.56 . Schema electrică de principiu pentru
tensiunea indusă î n î nf ăş urarea secundar M v.
ăa nula Wh comutaţ ia î n curent continuu .
pentru că
= La apariţia unui defect de punere la masă este (carcasa
receptorului Z) , Lr este inductivitatea reţelei , iar
* 0 » iar prin pământ va circula un curent care se Rr - rezistenţa reţelei . î n situaţ ia „î nchis ”
î nchide prin neutrul ld conduce tiristorul 7 , iar condensatorul C se î ncarcă la polaritatea marcat ă î n
secundarului transformatorului de putere.
defect depăşeşte o valoare prescris
torului sumator se va produce o
Dacă curentul de
ă (0,3 .1 A) î n î nf ăş urarea a a
-- transforma-
^
figură , prin intermediul rezistenţei R . Pentru a trece sarcina î n poziţ ie „deschis ”
±
se comandă conducţ ia î n tiristorul r , care descarcă condensatorul C prin
tensiune indusă şi deci un curent (7 ) 2
> va tiristorul T ţ . Curentul de sarcină ş i de descă rcare al condensatorului i sunt de
releul REL, care în cele din
urmă întrerupe bobina ( U < ) a declanş excita is
sens contrar î n tiristorul 7\ . La egalitatea lor conduc ţ ia î n tiristorul T { î 2ncetează ,
atorului

ş
8
 lî 93
92 9. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.5 COMUTAŢ IA STATICA

nu apare supratensiune (curba c î n fig . 9.57

).
î ntreruptorul electronic se află î n poziţ ia „deschis ” . Condensatorul C se î ncarcă La bornele tiristorului
prin impedan ţ a sarcinii ( Rs , Ls) şi tiristorul 73 la o polaritate inversă faţă de
'
i *

situaţ ia „î nchis ” . Tiristorul continuă să conducă un curent mic , limitat de

rezistenţa de valoarea mare . Pentru a trece la poziţ ia „î nchis ” se comandă î
C

conducţ ia î n tiristorul 7\ ş . a . m . d .
a
9.5 . 1.1 . Teoria comutaţiei. Pe durata comuta ţ iei (de la i =
In la i = 0)
apar supratensiuni la bornele tiristurului, cu atât mai mari , cu cât durata este mai ^1 o

mică ş i cu câ t inductivitatea circuitului este mai mare. î n adev ă r , pe durata

tc
comutaţ iei , pentru schema electrică din fig . 9.56 este valabil ă ecuaţ ia :
o
Şat + uc
1—
!
C/ = Ri + L (9.124)
unde: L = Lr + Ls ; R = Rr + Rs şi u . este tensiunea la bornele tiristorului Tj . ^
Fig . 9.57 . Diagrame de curent şi de
(
Se obţ ine :
tensiune pe durata comutaţ iei .
u = U - Ri - L
dt ^ 9.125
Să admitem că anularea curentului î n tiristorul T j decurge linear , ca î n fig .
( )
* Energia dezvoltată în semiconductor pe
durata comuta ţ iei corespunzător
tensiunii de comutaţ ie stabilite , rezultă
9.57, după rela ţ ia :
'c
i = /n 1 - 1
/ \
(9.126 )
wc jucidt =
0

Rezult ă tensiunea de comuta ţ ie : ş i se ob ţ ine

i pentru cazul a):
\ Li;
/
L In
uc - U RIn 1 -1
- +
îc
(9.127 ) wc = uintc +
2 — (9.131 )
V / , 2
Următoarele aspecte sunt esen ţ iale:
pentru cazul b):
* Tensiunea de comutaţie
a ) Rezistenţ a totală R = 0
uc
poate lua la limită următoarele valori:
UIntc + ui (9.132)
Si W - 6 2
LI
—
u = U + - = corist . (9.128) pentru cazul c):
I t
*
c
Tensiunea de comuta ţ ie este o mă rime constant ă pe durata comutaţ iei şi W = _ —^ (9.133)
este reprezentat ă de curba a î n fig . 9.57 .
: ă că energia disipat ă de
Din relaţ iile (9.131) şi (9.132) se constat
una reprezint ă energia acumulată î n
b) Rezistenţa reţelei Rr = 0, R = Rs şi RJn = U semiconductor are dou ă componente , din care
c reprezintă o situaţ ie extremă ş i
câmpul magnetic al reţ elei de comutaţ ie . Cazul
care comută o sarcină rezistivă
|
|
)
—*
uc = U tc + —LIn- (9.129) scoate î n evidenţă faptul că semiconductorul
suferă , pe durata comutaţiei , o solicitare termic
ă mai mică , î n timp ce deconecta-
mai mare (cazurile a şi b).
Tensiunea de comutaţ ie este o mă rime variabil ă , cu valoarea iniţială LIn / tc ş i rea unei sarcini inductive conduce la o solicitare
valoarea finală U + LIn / tc (curba b î n fig. 9.57).
admis o variaţ ie lineară a curentului de
c) Inductivitatea totală L este nul ă . Notă . Pentru simplificarea calculelor s-a ă
ă din suprapunerea curentului de sarcin
comutaţie. î n realitate el ia forma ce rezult ă rcarea local ă a
I u = [/ — (9.130) ’
normal ă In , sau a celui de scurtcircuit isc, cu
condensatorului C.
curentul ic , rezultat din desc

ii »
 mx:

94 !
9.5 COMUTAŢ IA STATIC Ă
95
P. APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOAS Ă TENSIUNE

Expresia curentului de
*
m 9.5 . 1.2 . Contactoare de curent continuu . Schema electrică de principiu
ie , a fost dat ă
scurtcircuit , lu â nd ca origine a timpului m a unui contactor de curent continuu , cu frecvenţă redusă de comuta ţ
î n fig . 9.56. Pentru frecven ţ e mari de comuta ţ ie se utilizeaz ă schema din fig .
SC momentul î n care protecţ ia devine
9.59 . Preg ă tirea schemei se realizeaz ă prin comanda conduc ţ iei tiristorului auxiliar
efectivă (după timpul t j ) , este:
sursei şi cu polarit ăţ ile din
r2. Astfel , condensatorul C se î ncarcă la tensiunea r ş itul procesului de
U T T figură, conducţ ia fiind asigurată prin sarcina (L5, Rs ). La sf â
lCsiSC* * C Ct
X ^c

cu T =
=y O -e ) + Ine ( 9.134 )
î ncă rcare a condensatorului curentul ia valoarea zero
î ncetează.
, iar conduc ţ ia î n tiristorul T2

c Lr / Rr (vezi fig. 9.58). Poziţia î nchis a contactorului ' 1 PI

î\l 4

static se obţine după comanda de ( -)

to
o
t1 t
* Expresia curentului de
descărcare al condensatorului prin
tiristoarele Tj şi r2, considerâ nd î
conducţ ie a tiristorului Tj. î n acest
mod , curentul principal
sarcina (Ls, Rs ) şi î n acelaşi timp
parcurge
c
1
>
IA- ) t~
Pi
, 2K )
° i
pi
l rezisten ţ a locală Rj * ş i inductivitatea

— Jr
condensatorul C are tendin ţa de a se
o
3
locală Lj , este: '

descă rca oscilant prin tiristorul T ţ , )

L
°
2

c i
U
, - b .t .
e- 1 sincoelr (9.135)
dioda D2 ş i inductivitatea L . - Fig. 9.59 . Contactor static de curent
0 eiw
Descă rcarea oscilant ă î ncetează la cu frecven ţă mare de conectare .
continuu
cu notaţ iile uzuale (vezi cap . 2 vol . l ) prima trecere prin zero a curentului
t Dioda supresoare . î n vederea din cauza diodei D2 (care conduce
ă î ncă rcat la
d i m i n uă r i i s u p r a t e n s i u n i l o r d e î ntr-un singur sens ) ş i î n acest moment condensatorul C se afl
aproximativ tensiunea sursei , dar la o polaritate inversă , fa ţă de cea iniţială ,
comuta ţie , î n paralel pe sarcina
inductivă se conectează o diodă cu polaritate marcată pe figură î n paranteze .
Fig . 9.58. Diagrame la deconectarea unui T,
polaritatea astfel orientată , î ncât la Poziţ ia deschis se obţ ine după comanda de conducţ ie a tiristorului 2
curent de scurtcircuit.
capacitatea C cu o polaritate invers ă
care conectează î n paralel pe tiristorul 7 ,
funcţ ionarea normală să nu conducă
(catodul la borna plus) . La iniţierea
procesului de întrerupere ( di/ dt < 0), tensiunea
fa ţă de sensul de conducţ ie al tiristorului Tx . ^
Curentul
condensatorul C se descarcă ş i se î ncarcă apoi cu polaritatea iniţială ,
principal este anulat
marcată pe
, iar

autoindusă î n inductivitatea T2 nu mai

sarcinii îş i schimbă semnul şi dioda î ncepe să conducă. Prin figură f ă ră paranteze , după terminarea procesului de î ncă rcare tiristorul
aceasta energia . Ş i î n această
02
î nmagazinat ă LJ / 2 este disipată î n circuitul de descă rcare . conduce , iar schema este pregătită pentru o opera ţ ie de î nchidere
Expresia curentului de comuta ţ ie , î n cazul
de descărcare este: schemă dioda Dx serveşte la eliminarea supratensiunilor i
M sarcinilor inductive .
jş
t :
(9.136) I
: •

9.5.2. Comutaţia în curent alternativ 1

unde Td = Ld / Rd este constanta de timp local ă , î n circuitul de descă rcare al
diodei, iar lQ este curentul î n circuitul de sarcină î n momentul
schimbă rii semnului
i
pantei curentului ( di /dt < 0). Efectul diodei supresoare M tiristor
este de a diminua tensiunea Comutaţia î n curent alter- nativ cu ajutorul semiconductorului de tip
de comutaţie prin scurtcircuitarea sarcinii şi eliminarea natural prin valoarea zero , ca
contribuţiei inductivităţ ii m este sensibil uşurată de trecerea curentului î n mod
Ls la formarea tensiunii de comutaţie . î n formarea acestei scurs î ntre momentul aplic ării
tensiuni se conservă î n fig . 9.60. Durata comutaţiei tc este timpul
contribuţ ia inductivităţ ii reţ elei valoarea zero a
Lr
(vezi rela ţ ia 9.128). î n acelaş i timp se
realizează o protecţ ie î mpotriva supratensiunilor asupra sarcinii inductive M semnalului de comandă şi momentul trecerii naturale prin
semiperioade .
, aceasta : curentului . Aceast ă durată nu poate fi mai mare decâ t durata unei
rămânând scurtcircuitată de diod ă până la anularea curentului .
Constanta de timp I
9 . 5 . 2.1 . Contactorul monofazat . î n fig . 9.61 sunt prezentate două scheme
a circuitului cu dioda supresoare se poate regla prin
introducerea unei rezistenţe
suplimentare în serie cu dioda. iii de principiu pentru realizarea unui contactor static monofazat . î n
varianta a )
m -
. .
•** T S
mmm
iii
 96 97
9 . APARATE DE COMUTAŢ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.5 COMUTATA STATIC Ă

tiristoarele Tx şi T2 sunt conectate L2 L- 3

u L
antiparalel . Fiecare din ele conduce O O O
câte o semiperioadă. î n varianta b ) L L
se utilizează o punte de redresare cu
patru diode (D ţ ...D4) ş i un tiristor
T , conectat pe o diagonală a pun ţ ii.
Prin acesta trece curent continuu L
tC O
pulsatoriu , iar comanda lui trebuie
să fie sau permanentă , sau sincronă
1 * • 1
la î nceputul fiecă rei semiperioade . Fig . 9.60 . Durata comuta ţ iei î n curent 4 Tri 3
alternativ .
Tri I
A
* Tri 2
I \ VH
- -- A
9.5 . 2 2. Contactorul de curent alternativ trifazat . î n fig . 9.62 se R R
prezint ă schema electrică a unui contactor de curent alternativ trifazat ( AEG ) # sz
destinat a efectua conectă ri de motoare asincrone cu puteri 200.. . 650 W , cu o
frecvenţă de conectare 2000 ... 10.000 conectă ri / h şi durata relativ ă de conectare
A
c _4
T 1 o
20...80 % . In această schemă elementul semiconductor este triacul ( Tri 1 -3 ) . Se mai B C
constată prezenţa siguranţelor fuzibile ca protecţie .împotriva scurtcircuitelor , a
inductivităţilor L pentru diminuarea pantei di /dt a curentului de scurtcircuit ş i a
M
filtrelor RC , ca protecţ ie î mpotriva supratensiunilor . Acţ ionarea este comandat ă
3 nj
de către un releu Reed trifazat Rr excitat la 24 V curent continuu ; semnalizarea
î nchiderii se face prin LED .
Fig . 9.62 . Contactorul de joasă tensiune cu triac.
9.5.2.3 . Contactorul hibrid . Pentru curenţ i intenş i pâ nă la 1000 A , regim
AC-3 cu 600 conectă ri pe oră ş i regim AC-4 cu 300 conectă ri pe oră se utilizează
contactoare hibride, compuse din elemente semiconductoare pentru preluarea
regimului tranzitoriu de î nchidere ş i deschidere ş i contactor electromagnetic pentru o
poziţ ia „î nchis ” . î n fig . 9.63 este dată schema electrică a unui asemenea contactor . ffl
Pe fiecare fază se afl ă un tiristor , o diodă ş i polul contactorului electromagnetic.
oi Tr
o
b
$D, TzyZ
o
. — ^- p Q
T
LiJ D D2
C ,
T a
ii
. '
• / L3

1 D4 D3 1
no ro
1 M
3
8 Rs Rs
Fig. 9.63. Contactorul hibrid de joasă tensiune.
O O
se obţine de la
a) b) Impulsul de comandă necesar conducţiei tiristoarelor
ale transformatorului T .
punţile redresoare montate în trei î nfăşurări secundare
t '

7, se excită astfel transforma-

Fig . 9.61. Variante de contactoare statice de curent alternativ monofazat:-
I a - conexiune antiparalel ; b - conexiune î n punte. Pentru a realiza poziţia „î nchis ” se apasă pe butonul *

I
Jî
I -i îi
 99
98 9. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE JOASĂ TENSIUNE 9.5 COMUTAŢIA STATICĂ
se prezintă date de
10 . . . 20 mV . î n tabelul 9.10
torul r, iar tiristoarele 7 j, T2 , T2 primesc comenzi de conducţ ie; motorul electric comutaţie mecanică este de aparat de comutaţ ie de curent continuu cu un
este alimentat , iar la bornele C se obţ ine tensiunea necesar ă excit ă rii bobinei mm exploatare comparative ale unui de 1000 V .
contactorului electromagnetic C. Pentru realizarea poziţ iei „deschis ” se apasă pe curent nominal de 1000 A , la tensiunea
Tabelul 9.10
butonul O , contactorul electromagnetic C se deschide , scurt timp alimentarea . ..

motorului trece pe semiconductoare , pâ nă la î ntreruperea contactului C4, prin care Costuri comparative de exploatare
tensiunea continu ă necesară porţ ilor tiristoarelor este anulat ă . In aceast ă schem ă
este necesar să se realizeze o mică î nt â rziere ( 2-3 semiperioade) la î nchiderea Static Mecanic
contactului auxiliar C4 fa ţă de contactele principale Cj, C2 , C3, astfel î ncâ t
curentul de î nchidere să fie preluat de semiconductoare. Ş i la deschidere este 1000 1000
Curent nominal , A
necesar să existe o î nt â rziere î ntre deschiderea contactelor principale Clr C2 , C3 , /şm

2 • 0 ,015
şi deschiderea contactului C, î n scopul elimină rii arcului electric. Deoarece acest 2 x 1 ,5
Tensiune pe contact , V
contactor hibrid funcţ ionează fă ră arc electric , el nu este prev ă zut cu camere de 3 0 ,03
stingere . Putere disipată , kW
*) 13140 131 , 4
Notă . Odat ă cu apari ţ ia contactorului î n vid ( vezi § 10.5 . 1) importan ţa -
Energie disipată î ntr un an , kWh
k 131 , 4 k
contactorului hibrid este î n descre ş tere . , cu k 13140
$
Cost anual al energiei disipate
m
&
lei pe kWh
100 1
9.5 . 3 . Limite tehnico-economice mm Raporturi între costuri

Cu factorul de utilizare kw = 0,5. i:.

Domenii actuale pentru utilizarea comutaţ iei statice ră mâ n :

dezavantajoasă pentru introducerea
comutaţiei
- puteri reduse , curen ţ i pâ nă la 2. . . 3 A , frecven ţă mare de conectare , Situaţia apare î ncă mai ă se conecteze mai
1000 V ), când este necesar s
tensiune joasă. Se utilizează numai semiconductoare î n construcţia „contactor ” ; statice la tensiuni î nalte ( Un > î n serie . De asemenea , aparatul î n serie
- puteri mari , curenţ i pâ nă la 1000 A , frecvenţă mare de conectare , multe elemente semiconductoare completat cu o instalaţ ie complicată de ră
cire î n
tensiune joasă . Se utilizează semiconductoare asociate cu contactor electromagnetic (contactor , î ntreruptor ) trebuie .
de elementele semiconductoare
pentru regimul permanent ; vederea extragerii energiei disipate
- transport de energie î n curent continuu ; tiristorul este utilizat at â t ca
ventil , câ t ş i ca î ntreruptor ;
- situaţ ii deosebite ca pericol de explozie , lipsă de zgomot ;
- schemele electronice care realizează î n principal funcţ ia de reglare ş i î n
secundar funcţ ia de comutaţ ie (spre exemplu tracţ iune electrică , reglarea turaţ iei I
la motoare electrice) .
Limitarea actual ă a introducerii semiconductoarelor î n tehnica comuta ţ iei
curen ţ ilor intenşi se datorează urmă torilor factori:
- sensibilitate la panta curentului (dH ăt ) , la supratensiuni de comutaţ ie ;
- capacitate redusă de suprasarcină din cauza dimensiunilor reduse ale
elementului semiconductor activ ;
- cost de achiziţ ie sensibil mai mare (4 .. . 10 ori ) decât cel al aparatelor cu
comutaţ ie mecanică ;
- pierderi de energie î n exploatare considerabil mai mari decâ t î n cazul
aparatelor cu comutaţie mecanică . î n adev ă r căderea de tensiune la conducţ ie
directă , la un semiconductor , este de 1 ,2 . .. 2 V , î n timp ce la un aparat cu
 '

10
Aparate de comutaţie de înaltă tensiune
&
10.1 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE CU ULEI PU ŢIN

* Expandare şi jet de lichid creat de presiunea dezvoltată prin descompu-

nerea uleiului sub acţ iunea arcului electric, ca î n fig . 10.1. Jetul de lichid este
101

diriiat transverasl asupra arcului electric. Arcul de curent intens este stins în zona
superioară a camerei (fig . 10.1,a), iar cel de curent redus către momentul de
pă r ăsire de către tijă a camerei de stingere, când gazele dezvoltate sunt in cantitate :
5 suficientă (fig. 10.1 ,6). J

Locul şi rolul aparatelor electrice de î naltă tensiune au fost precizate î n

S!

capitolul 1 (vol . l ). î n cele ce urmează se vor prezenta aparatele de

comutaţie cu
tensiuni nominale Un > 1000 V, ca ş i instalaţ iile conexe care î nglobeză aceste
aparate de comutaţ ie.

10.1. Intreruptorul de putere cu ulei puţin 8 2

i o) b)
Prin definiţie ş i rol funcţ ional , întreruptorul de putere este destinat Fig. 10.1. Expandare şi jet de lichid:
a .
•
conecta, suporta şi întrerupe curen ţ i nominali de exploatare ca şi curen stingere.
•

ţ i de 1 - tulipă ; 2 - tija mobilă; 3 - corpul camerii de

avarie, cum sunt curen ţ ii de scurtcircuit ş i de suprasarcin ă . Ca orice î
ntreruptor arcului electric este schiţat în
de putere acest aparat este în acelaş i timp atât aparat de comutaţ ie, c ş
â t i aparat * Principiul jetului de ulei dirijat asupra
de protecţ ie. ă zută cu un vârf 3 din material
fig. 10.2 [10.43]. Tija mobil ă tubulară 2 este prev
fig. 10.2,by la stingerea
izolant ca î n schiţa din fig . 10.2,a. î ţa
Stingerea arcului electric se efectuează într -o camer ă de stingere dup n schi din
ă
curenţilor mici, un jet de ulei provenind din tija 2, care sş-ia energia arcului electric
r
principiul expandării şi al jetului de lichid . Separarea pieselor de contact are retras din tulipa 7 , este
loc
într-un mediu de ulei mineral , în care se dezvoltă arcul electric. dirijat asupra arcului electric. în cazul curenţ ilor
inten
Energia arcului electric este folosită parţ ial la vaporizarea lichidului şi deci I î n zona 7, iar presiunea astfel creată determin ă
i descompune uleiul mineral
asupra arcului electric şi îl
la formarea unei presiuni (30...100 bar) î n camera de stingere. Prin
aceasta se # formarea unui jet de ulei, care este dirijat transversal
realizează o transmisivitate termică sporită ş i se poate extrage căldură din Wi
stinge. şi tijei, ca în fig.
'

coloana
arcului electric . * Expandarea cu deplasarea în sensuri opuse a gazelor
A
m v arcul ,
electric întâlneşte ulei
In cazul curentului alternativ, intensităţ ii maxime a curentului îi 10.3. Prin deplasarea tijei ca în figură, cu viteza ;
interior al ţevii 7 , prin
corespunde o presiune (local ă) maxim ă , după care, odată cu scăderea proaspăt. Controlul presiunii este asigurat prin diametrul
curentului i

ă cu viteza .v
ş i presiunii , are loc o vaporizare (expandare). Acest proces de care gazele, rezultate din descompunerea uleiului , circul
reluat de 2-3 ori p ână câ nd presiunea î n camera de stingere a
expandare este ^
crescut suficient electric, între tija mobilă şi tulipă
Notă. în toate situaţiile descrise, după stingerea arcului
\
pentru a determina stingerea arcului electric la trecerea prin
valoarea zero a .
intensităţ ii curentului. apare ulei mineral , cu bune proprietăţi electroizolante
La intensităţi relativ mici ale curentului (curent critic), cantitatea de gaze
multiple, în care se
este insuficientă pentru răcirea arcului electric ş i de aceea se creează un
jet de Camera de stingere este prevăzută cu compartimenteMasa de ulei astfel
lichid dirijat asupra arcului electric. Şi la intensităţ i limită de curent este .
conservă ulei nedescompus de energia arcului electric rapide (RAR , vezi
necesar
un jet de lichid pentru activarea stingerii arcului electric. conservată serveşte la realizarea reanclanşării automate
Din numeroasele forme constructive de camere de stingere existente, capitolul 14, încercările aparatelor electrice).
următoarele sunt reprezentative:
 T
i

102 q
10. APARATE DE COMUTA ŢIE DE ÎNALT 103
Ă TENSIUNE
: 10.1 ÎNTRERUPTOR JJL DE PUTERE CU ULEI PUŢIN

i
cu
3 t

Wa - jui ă t (10.2)
>
£ V
9
0
t
3 * H
f
unde:
<
< Vn reprezintă volumul de gaze dat

4 h,
1
! rf
1
*
3
în cm , în condiţii
normale: p
1 bar şi 9 = 20° C;
— i
2
BUH 2
4
<
>
'
I
< Wa - energia arcului electric, în '/A 3
< kWs; \ .
5
SI cn - cifra Bauer , în cm3 / kWs.
6 &
Din punct de vedere practic 4
f interesează cifra Bauer [10.4, 10.42 ]
7
tî î n cazul uleiului mineral , pentru care
f tt = (60...500) cm3/kWs. Laatempera -
t tt w p tt cn
tura medie T de formare gazelor
b ;TEE 6
O ,A 4 t 0
sub acţiunea arcului electric, cifra
f t Bauer va fi:
O o 8
O
t co = c» r K =zCn 2 3 K (10.3)
O o
f t ^ H

Coeficientul ku
^
ţine seama de r.- v
mm
wmmtA

o;
4) c;
prezenţa vaporilor de ulei în gazele în
care arde arcul electric. în aprecierea
Fig. 10.2. Camer ă de stingere cu temperaturii T0 este necesar să se ţină
jet de ulei combinat, Siemens:
-
a pozi ţ ia închis; b deconecta
-
rea curenţilor mici; c - deconectarea seamă de condiţiile locale ale Fig. 10.3. Cameră de stingere cu controlul
-
1 tulipă ; 2 - tijă mobilă; 3 cap
-
izolant; 4 - izolant; 5 - ajutaj; 6 izolant
curenţilor intenşi;
schimbului de căldură între coloana presiunii:
gaze la curent intens; 8 contact
- - ; 7 - zonă de formare de
alunecător cu role. .
arcului şi mediul învecinat Astfel, 1 - ţeavă de evacuare; 2 - contactul de regim
în pauza de numai 0,3 S ..180 s, camera de . dacă arcul arde î n camere î n care permanent al tulipei; 3 - contactul de arc electric;
proaspăt (în absenta compartimentelor stingere nu se poate reumple cu ulei volumul gazelor practic este nelimitat , 4 - camera de stingere; 5 - tija mobilă ; 6 -
folosi masa de ulei acumulată î n
), astfel încât la o nouă
deconectare se va se poate lua T0 = 800...1000 K; iar compartiment retentof de ulei.
compartimentele camerii de stingere dacă arcul arde în camere înguste cu
această masă de ulei va servi şi . De asemenea
la
a curentului, deoarece durata arculuidezvoltarea de gaze, după o trecere prin zero volumul limitat se poate lua T0 = 2000...2500 K.
aproximativ două semiperioade electric, într-un aparat cu ulei puţin, este de
. rw
Factorul (T0/ ) ku din relaţia (10,3) a fost calculat de diferiţi autori în
condiţii diferite rie răcire a arcului electric şi este cuprins între 5 şi 6 la
î ntreruptoare cu rupere simplă î n ulei şi 9,5...10 la camerele de stingere ale
10.1. 1. Volumul şi masa de gaze întreruptoarelor cu ulei puţ in şi la camerele cu flux transversal .
dezvoltate Masa M de lichid, care se descompune î n timpul r, se poate calcula cu o
relaţie similară ecuaţiei (10.1), şi anume:
M = 6 nWa (10.4)
Volumul de gaze dezvoltat de
proporţionalitate între volumul de gazearcul electric este dat de o relaţie care arată
şi energia arcului electric:
unde M este dat în kg, iar hn este dat î n kg/ kWs.
Vn = cnWa Relaţia (10.4) se mai poate scrie:
(10.1)
 -i CU ULEI PU ŢIN 105
10.1 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE
104 10. APARATE DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE
electric are loc, î n pozi ţia
Trebuie observat î nsă că stingerea arcului trece prin valoarea zero.
M = 8nfV = P nVn = J- C Wa

—
curentul
v " (10.5) men ţ ionată a tijei , numai dac ă î n acel moment parcurge o distanţă până când
va
Dacă acest deziderat nu se realizează , tija
mai
apare prima trecere prin zero a curentului .
î n acest caz , durata de ardere a arcului
ae unde rezultă expresia ;lui 6n •*

-
electric este:
6
" RT
CnPn
_ (10.6)
m
=- + A t
(10.7)

C» a
, » « f > temperatura
î
v
{£ $1 ^ ° dfra

m
unde:
/ este cursa tijei în camera de stingere
v - viteza tijei , considerată constantă;
;

î n afara camerei).
Ar - timpul de dispersie (durata arcului
10.1.2. Camera de stingere mm
electric î n camera de stingere se
La aparatele cu ulei puţ in durata arcului ţ ine î n
impune a fi de maxim 3 semiperioade.
în acest interval de timp tija se menstingere
A

In prezent se foloseşte ca mediu de stingere uleiul mineral , care î ndepli- ă care revine unei camere de
neşte urm ătoarele roluri funcţionale: camera de stingere. Cu cât tensiunea nominal stingere este mai mare, deoarece durata
lungimea camerei de
* formeaz ă gaze sub presiune, care î mpreună cu uleiul sub stare turbulentă este mai mare, cu atât necesare creş terii presiunii
ării de gaze
răcesc arcul electric şi deci îl sting . arcului electric se menţ ine î n scopul form
* ocupă spaţ iul între elementele de contact după î ntreruptoare şi asigur ă locale. aproximativ, dacă se admite
Presiunea maximă . Aceasta se poate calcula ocupă volumul V , tija fiind
refacerea izolaţiei după o stingere de arc electric. arcul electric 0
Energia dezvoltată de arcul electric de deconectare este numai parţial că întregul volum V de gaze dezvoltat de . î n acest caz se poate scrie legea
de stingere
utilizată la vaporizarea uleiului. Un bilanţ aproximativ al acestei energii, dat de în poziţia de părăsire a a camerei
Kesselring, este următorul [10.29 ]: gazelor perfecte: (10.8)
p0V0 = MRT0
- 7 % încălzirea contactelor;
- 11 % radiaţie directă; sau
- 9 % încălzirea şi vaporizarea uleiului;
- 28 % descompunerea uleiului în H2 şi C2H2; P0 = V0, —
6 W R T0 (10.9)

- 3 % dilatarea gazului;
CU
- 39 % încălzirea gazului; t
- 3 % disocierea hidrogenului. ?> = CnPnlRTn (10.10)
Din cantitatea total ă de gaze produse, aproximativ 70 % este hidrogen, gaz Wa = Jui dt §i
o stingere, î n care
cu o conductivitate termică de 17 ori mai mare decât a aerului atmosferic. Un calcul mai exact [ 10.46] al presiunii într-o cameră de se indică î n
Problema esen ţ ială la un î ntreruptor cu ulei puţin este de a controla faţă de tija mobil ă , după cum
gazele se deplasează î n sens invers de gaze la viteza de
presiunea în camera de stingere. Dacă aceast ă presiune nu este controlată i
calcul â nd debitul masic
(cinematică necorespunz ătoare sau curent de scurtcircuit mai intens decât cel
' schiţa din fig. 10.3, se poate efectua se stabileşte î n tubul de evacuare a
prev ăzut), se poate ajunge la explozie. scurgere egal ă cu viteza sunetului , viteză care
i
gazelor.^
La întreruptoarele la care stingerea arcului electric depinde de formarea
gazelor prin descompunerea mediului (ulei ), este posibil să se precizeze reguli de
I î n adevă r , debitul masic este dat î
de relaţia:
2 ta (10.11)
natură să fixeze dimensiunile principale ale camerei de stingere. Momentul î n care
tija părăseşte camera de stingere este momentul favorabil pentru stingere, întrucât
= LA
MS \ V 'x* +• 1* ! \\ x’ +1 ~~~
7 Po /^
2 0
. . cu
masic pentru viteza critică egala
IX

efectele de jet, de expandare, precum ş i presiunea s-au exercitat pe durata cursei şi reprezint ă valoarea maxim ă a debitului
în camera de stingere. Continuarea arcului electric î n afara camerei de stingere este a notat:
viteza sunetului. în relaţ ia (10.11) s- evacuare a gazelor rezultate din descompunerea
inutil ă, întrucât toţ i factorii care conduc la activarea stingerii se diminuează (viteza A - aria secţ iunii transversale de
şi presiunea gazelor). uleiului ;
a
J f
 106 .
10 APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 107
iO.i ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE CU ULEI PU ŢIN
i
/x - coeficientul de scurgere care ţine seama de frecare; m
x - exponentul adiabatic; :: Mp (10.17)
p - densitatea gazelor î n camera de stingere; Po = const . . 1

TQ - temperatura gazelor în camera de. stingere. ’W după cum se procedează î n aplicaţ ia ce urmează la paragraful următor .
Rezultă astfel că, î n această situaţie, debitul masic depinde numai de
parametrii de stare ai gazelor din camera de stingere.
Energia dezvoltată de arcul electric . Pentru a stabili presiunea maximă
In ecua ţ ia (10.11) se introduce: p0 = PQ / RT ş i se obţ ine:
0 cu ajutorul relaţiilor (10.16) şi (10.17) este necesar să se determine energia Wa I

x +1 dezvoltat ă de arcul electric î n ultima semiperioadă. Se observă că mişcarea tijei,

2 x -1
* Po
1 (10.12) m care determină lungimea arcului electric, este uniform accelerată . Dacă a este
acceleraţ ia ş i v01 viteza tijei la extragerea din tulipă , puterea dezvoltat ă î n timpul
+1 >
* '
C
RT0
Pentru a utiliza relaţ ia (10.12) se observ ă că : primei semiperioade , î n ipoteza că separarea elementelor de contact are loc la
R = 9t
trecerea prin valoarea zero a intensităţii curentului , este:
(M ) (10.13) 1
Px = Et voit + 2 at (10.18)
2
unde 5R este constanta universală a gazelor ($R sinwf
= 8315 Ws/ kg * grd ), iar (M) este
masa molar ă (adimensională).
Se ob ţ ine astfel debitul calculabii î n funcţie de starea gazelor din camera în mod similar pentru semiperioadele 2 şi 3:
r
de stingere: 1 I ( T' f
T +- 1 (10.19)
F = EI v t + O t 2 +- '
2 02
2
J »
Voi 4

2 2
/71
— aUJ . sinuf
m
1

Ms = \iA (10.14)
- EI vo
\ T ® Po
Gazele rezultate din descompunerea uleiului con ţ in hidrogen î n
mare măsură , astfel î ncât se poate lua masa molară (Af ) 11 . De
de calcul se consider ă x = 1 , 4; /x = 0,7 şi T
=
0
cea mai
asemenea , valori r
• . relaţii î n care 0
P3
< t <
3f
+
2
^
at 2 + voiT + a :r sinuf
2
72 ş i î n care s-a notat:
2

^ (10.20)

0 = 2500 K , temperatura medie a '

-
E gradientul în coloana arcului;
gazelor .
Pe de altă parte, producţ ia masică (î n unitatea de timp ) de gaze create
de l1 = V
_
_T + \ 0 ( _Ţ_ )2- - lungimea arcului după prima semiperioadă;
acţ iunea arcului electric asupra uleiului , î n acord cu relaţ
iile (10.4) ş i (10.6) , pe
012 2 2
durata ultimei semiperioade este:
l^ = yUiŢ + aT
2
^ — 2
- lungimea arcului după a doua semiperioadă;
w

P » cHW (Af )
= ^ a (10.15)
Tnt\ ^
CY\

vOZ ~ v0i + 2 a T " viteza tijei la î nceputul semiperioadei a doua;

unde tx = IO 2 s ş i Tn = 293 K, pn = 1 bar
= 10%/ m2. Se observă că este
'

o m ărime mediat ă pe durata unei semiperioade şi că VQ3 = V0i + a T - viteza tijei la începutul semiperioadei a treia;
prin ajutaj î n cazul regimului sta ţionar.
Ms este debitul masic scurs i Ţ - durata unei perioade;

Din egalizarea / sin cot exPresia intensităţii curentului.

"

Ms = Mp , adică a ecua ţ iei (10.14) cu (10.15), se poate

scoate valoarea presiunii pQ din camera de stingere:
Expresiile energiei arcului electric dezvoltată î n primele trei semiperioade
sunt:
— Pn' nK 1 T0 m . TI2
» ATnh \ ( —
Po (10.16) TI2
J x 91 Wx = E I v01 f f sin cord* + ft
o
Ela 2
sincot dt (10.21)
Mai sugestiv este să se calculeze separat o
Ms = const . pQ , cu ajutorul T/ 2 TI 2 T/ 2
relaţiei (10.14) şi Af , cu ajutorul relaţ iei (10.15). Rezultă astfel *
Ela

^ /
: thiiuo tdt + Efy sinwtdt (10.22)
W , = E Î va2 f rsinwtdf +
0
2 o / 0

ta
 ^
MisiilISlBSi

109
10.1 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE CU ULEI PU ŢIN
108 10. APARATE DE COMUTA ŢIE DE Î NALT Ă TENSIUNE
a
7’/2 . 772 r/2 50 /

W3 = E Î v
^ oj
t sin cor dr + ~~
2 o
f +
o
/
2 sinco
î dr (10.23)
625
0 [ms ] 30
şi î n mod general: 10 20
{ r/2 r/2 r/ 2 \
20
v0 fsino3 rdr + — rsincotdt + /n _ j fsin cotd t
J (10.24) b

\ o
nJ 2o o 10
/
/ \
ă a vitezei la î nceputu l semiper ioadei urm ătoare -ic o 20
cu expresi a general 10 [ msl
„ar
v0n = v01 + (/« -!) (10.25)
2 -
:/
Ş1

cu expresia general ă a lungimi i arcului la î nceputu l semiperioadei următoare: x 10 • 1t5 x10

3
7
» -1 = /
*
a (* - 1)7
2
2
(10.26) 31 i v /
1/1
Deoarece o. /
/ £
772 772 772 2 /
7C - 4

Jsin
o
cofdr —
= ;
o
fsin
03
cof & = j ;
o
sin cord* =
(O Jr
3
(10.27) c
\
/
f
/
/
1

rezultă energia dezvoltată de arcul electric în semiper ioada n V

/
/
/
/

Mi
2
a ( r:•"2 -4^) v01(n -l )7 + a ( n -\?T 2_
’ 10
.. (n \ )aT rc ~
(10.28)
Wn = EI 01 + 2 co 2 2 co 3 ^ +
2 2 4 co im
Fig. 10.4. Puterea şi energia dezvoltate în arcul electric
:
te de arcul 1
ui ; c - diagram a puterii ; d - diagrama energiei .
Aplica ţ ia 1. S ă se traseze diagramele puterilor ş i energiilor dezvolta
%
a - diagrama vitezei tijei; -
b diagrama curentul
electric, î n primele trei semiperioade, Intr -
un î ntrerupt or caracteri zat de :
2
E = 200V /cm; a - 200 m /s ; / = 14
3
, 2 kA . durata extragerii tijei din tulpină
s; VQJ = 200 • 1 , 8 • IO = 0, 36 m /s. Rezultatul este dat î n fig
3 . 10.4
Debitul masic calculat cu relaţia (10.15) este (cu pn =
5 1 302
1 bar = lO a):
^
K ’ ! 5,8794 -IO -1 kg/s *
'
(Q = 1 , 8 • IO
*
'
'

camera de stingere din aplica ţ ia 1 , Mp = ,

Aplicaţia 2. S ă se calculeze presiune a î n 293 -8315

cunosc â nd că evacuarea gazelor se face printr -un orificiu cu diametru
l de 20 —
mm ( A
iar debitul masic scurs calculat cu relaţia (10.14
) este:
31,41 •10 4 m2).
Stingerea arcului electric are loc după a treia semiperioad ă . Din rela ţ
ia ( 10.28)
2,4
rezultă ): Mg = 0,7 3,141 -10
*
'4 2
*M 4- 8315 2500
#
11 ;0 = l,O95 MO- >
0
n a( TI 2 4) + (1
W3 = EI (VQI + aT ) -2 +
O) 20
(
3
aT\ 2
voi + 2 co
- (10.29)
^ Se obţine
^ 2,4 *

5,8794 • 10 1 5 36g4.106 Pa „53 684 bar .

Prin înlocuire se obţine: = = > )

1,0961 • IO 7
’

-
H'3 = 200 102 14,2 103 (0,36 + 200 2(H(r ) —
- - 3
- —
3142
+ mm
.-
ii *' 1
»;

e
:: 10.1. 3. întreruptoare cu ulei puţin de medie tensiun
+
2Q9(
-
2 3143^ ( ;36.2Q.1q 3 ,
), Q - 20Q 20 1Q ) 2
2 314
= 130,219 kWs
^ m
mâ
m a î n faptul că , în
v .

Denumirea de întreruptor cu ulei puţin îşi are origine

,
TI 2
, 10M0
0
„ £A
Debitul volumic de gaze produse este (cu

,010
21£ ţm
cn
m .„
= 100 cm /kWs):
mm
1
•
V
trecut , se fabricau şi întreruptoare cu ulei mult. La un
întreruptor cu ulei puţ in

m
Uit
 V

ULEI PU ÿ™
111
110 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE
E
10.1 Î MRERUPTORVL DE PUTERE CU

aproape î ntreaga incintă cu ulei este ocupat ă de camera de stingere ş i aproape

î ntreaga cantitate de ulei participă la stingerea arcului electric . La î ntreruptoarele 2 26
cu ulei mult camera de stingere era plasat ă î ntr -o cuv ă voluminoas ă cu ulei . B
Aparatele cu ulei pu ţ in folosesc principiul expand ă rii ş i al jetului de ulei
î n scopul răcirii ş i stingerii arcului electric, î n gama de tensiuni nominale de
10...30 ~kV , de curen ţ i nominali 630.. . 2 500 A ş i puteri de rupere i
C
s *8r
IN
3 2

150... 1 500 MV A . Din punct de vedere constructiv, î ntreruptoarele cu ulei puţin K

\
C
sunt adaptate montajului î n celule prefabricate cu contacte debroşabile î n spaţii
î nchise. l K 27

Structura general ă a î ntreruptorului de medie tensiune este dată [ 4] î n

fig . 10.5, î n care se pot distinge trei compartimente ş i anume:
m 6

5
m 7

a - compartimentul mecanismului biel ă-manivel ă (carterul inferior ), care m

r -J -
ln

* *a
7
-3 26

—
6
ad ă posteşte un mecanism biel ă-manivel ă pentru acţ ionarea tijei; m /
9
Vf ??
b - compartimentul camerei de stingere (izolant ); m b
10
n
c - compartimentul de egalizare a presiunilor (carterul superior ) . x 1
La stingerea arcului electric jetul de ulei autoformat joacă un rol important 13
(vezi ş i fig. 10.1), pe l â ngă efectul expand ă rii . 1
Compartimentul de egalizare a presiunilor este î n legătur ă cu atmosfera
^
printr -un mic orificiu . In aceste condiţ ii , gazele ionizate sunt r ă cite î nainte de
ieş irea î n atmosfer ă . Tot î n acest compartiment se efectueaz ă ş i separarea uleiului
*
l;
:
m r
0

3 16 - ii
25
cSINI
antrenat odata cu gazele, după o deconectare.
In fig . 10.6 este prezentat î n detaliu polul unui î ntreruptor de medie tensiune
s
:
5
V

a
\
17

20
m *
Oî
o
o s

cu tensiunea nominal ă 20 kV . î n camera de stingere se asigur ă un jet de ulei S 21 -

iv ;

dependent de intensitatea curentului ş i un altul independent , util la deconectarea D

& 6
curen ţilor de intensitate redusă (vezi ş i fig. 10.2). 1 a

'
A

10.1 . 4 î ntrerupt oare cu ulei puţ in de înaltă tensiune 11

A
cz
=im \
ss
O
m O
4
24

I N O 23
I 22 -
Aceste aparate sunt destinate funcţ ion ă rii î n gama de tensiuni nominale
Fig. 10.6. întreruptor cu v ârf izolant (vezi ş
i
123, 245, 420, 525 kV ş i de intensităţ i nominale p â nă la 2 000 A . Construcţiile Fig. 10.5. Polul unui întreruptor cu
fig . 10.2) :
actuale satisfac cerinţele de exploatare de a realiza deconectarea liniilor î n gol ş i ulei puţin (AEG):
-
1 camera de egalizare a presiunilor;
1 teacă de protecţie; 2 - indicator de nivel
- ;3
flanşă
-
de a oferi o putere de rupere acoperitoare pentru puterile de scurtcircuit ale - ţeav ă de protec ţie; 4 - plutitor ; 5 -
2 element fix de contact (tulipă) ; 3
- -
sistemelor energetice. anvelopă izolantă; 4 pâ rghie de - supereioară; 6 - inel filetat ; 7 capul izolat al
eavă
î n ceea ce priveşte deconectarea liniilor î n gol , î n principiu , î ntreruptorul tijei; 8 piesă fixă de contact (tulipă ); 9 - ţ
-
acţionare; 5 - element mobil de contact ă ă ; 11 canal inelar; -
- ţă - pies izolant
cu ulei pu ţin nu se comportă bine. î ntr -adevă r, energia necesara stingerii arcului
borne.
-
(tije); 6 camera de stingere; A , B
de distan ; 10
12 - piesă de dirijare; 13 zonă inferioar - ă a
placă
electric este preluat ă chiar de arcul electric. Deci pentru realizarea stingerii arcului camerei de stingere; 14 - tijă mobilă ; 15 -
acesta trebuie să ard ă un timp cât mai mare, cu cât curentul în arc este mai mic. 1- de ghidaj; 16 contact cu role; 17 - tijă de
- ghidaj;
î n consecinţă, la î ntreruptoarele cu ulei pu ţ in , la î ntreruperea curenţ ilor mici *
ama 18 flar.şă inferioar
-
carterul inferior; 21
ă ; 19 cap
--
cruce
garnitură; 22
; -20
flan şă -
-
capacitivi , nu trebuie să se conteze pe jet de ulei autoformat. ; 24 -
inferioară de fixare; 23 orificiu de golire
mi
m -
amortizor; 25 izolator suport inferior; de
26 -
mm% izolator suport superior; 27 - garnitur cu
ă
etanşare; 28 -
orificiu de comunicare
m
mmi atmosfera , bu şon de umplere cu ulei .
'

10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

m 10.1 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU ULEI
PU ŢIN

limitate. Este deci necesar ă

Tensiunea de reamorsare î n camera de stingere este funcţ ie de distan ţa dielectrică creşte brusc, iar supratensiunile nu sunt dispozitiv special ş i a unei
î ntre contacte şi de gradientul E de reamorsare. Pentru a creşte valoarea tensiunii introducerea , î n construcţ ia î ntreruptorului , a unui
apar la deconectarea sarcinilor
de reamorsare este necesar să se crească unul dintre cei doi factori , sau am ândoi . $
rezistenţe pentru limitarea supratensiunilor care
Pentru a mări distanţa între contacte sunt posibile următoarele mijloace: mici inductive. stingere . î n acest caz,
* creşterea vitezei v de deplasare a contactului mobil ; - î ntreruptoare cu un număr mare de camere de
energia necesar ă acţ ion ării
* utilizarea întreruperii multiple; în acest caz viteza electrică este un energia dispozitivului de acţ ionare este de n ori
î ntreruptorului cu o singur ă camer ă de stingere.
Folosirea unui numă r exagerat de
multiplu al celei mecanice. Astfel , î n fig .10.7 s-au reprezentat curbele: .
a - tensiunea de ţinere a rigidităţii dielectrice la un întreruptor cu n camere de stingere este limitată de consideraţ ii economicen acest caz se utilizează
- î ntreruptoare cu vitez ă mare de deconecta re . î
camere de stingere în serie: de camere de stingere. Deoarece
chiar pentru tensiuni ridicate, un număr limitat
M

, du. âx du . r
(10.30) pentru imprimarea vitezei v a pieselor î n mi 2
şcare (tija etc. ) este necesar ca
m v ; se constat ă că la aceast ă
dispozitivul de acţionare s ă livreze energia -
decâ t la solu ţ ia cu camere de
b - tensiunea de ţ inere a rigidităţ ii dielectrice la un întreruptor cu o solu ţie dispozitivul de acţ ionare va fi mai puternic
ă a pieselor î n mi ş care , la un
singură camer ă de stingere: stingere multiple. î ntr-adevă r , energia cinetic
m î ntreruptor cu doua camere î n serie, este:
—dudt t = ââxt duâx î = vEt~
.
(10.31)
-
W 2 = 2 mv2
(10.32)

î ntreruptor cu o singură
c - tensiunea între bornele întreruptorului , după întreruperea sarcinii Pentru a atinge aceeaşi viteză electrică , la un
de dou ă ori , iar energia este:
capacitive. camer ă , este necesar ca viteza mecanică s ă crească
Se constată că î n cazul curbei b există o reamorsare, deoarece această
= lm( 2v2 ) = 4 -imVj = 1W2
curbă intersecteaz ă curba c . 2 (10.33)
b
Gradientul de reamorsare E se poate m ări prin crearea unui jet puternic de
ulei independent de curentul arcului electric.
, r o singur ă camer ă de stingere
î ntreruptoarele cu ulei pu ţ in se construiesc cu mari convine să se utilizeze
a b 3
m până la tensiunea de 123 kV. Pentru tensiuni mai camere de stingere în
principiul modulului , conect â ndu-se două sau
mai multe
: funcţ ionarea sincron ă a
serie. î n acest caz trebuie rezolvate două
probleme
oscilante de restabilire .
camerelor de stingere şi repartiţia uniform ă a
c tensiunii
realizează î n moduri diferite .
I:
* Sincronizarea camerelor de stingere se se realizeaz ă
stingere, sincronizarea
M
m Dacă întreruptorul are numai dou ă camere de
. Dac ă î ntreruptor ul are mai mult de dou ă camere
m cupl ând mecanic tijele de contact
A PReamorsar e
de stingere, se recomand ă cu aceeaşi
presiune, cu ajutorul dispozitivului
. Deoarece transmisia se execută
oleopneumatic, mai multe pistoane de acţionare
1
.

prin ţevi de acelaş i diametru , presiunea de lucru pe feţ ele pistoanelor de lucru se
t I conserv ă cu suficientă exactitate. n mod egal , pe camerele de
.
Fig. 10.7 Diagrame la deconectarea unei sarcini capacitive (calitativ): * Repartiţia tensiunii oscilante de restabilire, î
datorită rezistenţei echivalente a
a - tensiunea de ţinere f &ră reamorsare; b - tensiunea de ţ inere cu reamorsare; c - tensiunea de stingere se realizează at ât î n mod natural
I
restabilire.
conductivităţ ii curentului postare, dar mai ales
condensatoarelor sau rezistenţ elor
conectate î n paralel pe camerele de stingere.
în concluzie, se pot realiza următoarele tipuri reprezentative de în fig.10.8 este reprezentată o secţ iune î n depolul unui î ntreruptor IUP de
întreruptoare cu ulei puţin. stingere, 8, cilindrică , este
245 kV , 8000 MVA construit la UEPC . Camera
I

- .
întreruptoare cu jet de ulei Acest tip de întreruptoare nu se comportă
bine la întreruperea sarcinilor mici inductive, întrucât în etapa iniţială rigiditatea
construită din ţes ătură de sticl ă impregnată
în r ăş in ă epoxidică, pentru a oferi o

'
|
î
1
I
J
 114
10. APARATE DE COMUTAŢIE
DE ÎNALTĂ TENSIUNE
10.1 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU ULEI PU ŢIN
rigiditate dielectrică ridicată şi o 115
rezistenţa mecanică mare şi este plasat
tub izolant 9 din acelaş i material , cu
proprietăţi dielectrice şi mecanice
ă într un - ansamblului activ împotriva agen ţilor
ridicate . atmosferici. în mod normal se asigură
m
comunicarea între conţinutul de ulei al

1l
§
izolatorului 14 ş i al tubului 8 , prin inermediul •
11
unei clapete ataşate carterului superior. La I I 11
Li-ES I
producerea unei presiuni î n camera de
stingere, clapeta menţ ionată î mpiedică
§ It
I 11II flfl
|
transmisia presiunii î n interiorul izolatorului § H
a 11 Ml
& ceramic, astfel î ncât acesta nu este solicitat
IM iK

u
1 din punct de vedere mecanic.
Camera de stingere, de construcţie
rigidă , este compartimentată cu ajutorul unor
s
^11
M
I Rs

ll
£

^
4

&*
f
10 15 7 discuri din material izolant , î n scopul I S •
^•
/

§
§
6 reţ inerii unei cantităţ i de ulei î n 3
9 12
compartimente, după prima deconectare.
I 55
£
§
§ § §
j Astfel , o nouă declanşare după 0,3 s , ca §
*

1I urmare a reanclanşă rii automate, găseşte în

compartimente o cantitate de ulei suficientă S5
£
§

III
ÎS
1 pentru a stinge arcul electric. Stingerea
13
3 arcului electric la acest tip de întreruptor se
obţ ine prin realizarea unei presiuni 3
I \
importante (peste 100 bar) a gazelor ş i
printr-un jet axial puternic , care deionizează
\ Vv arcul electric.
5
:
Viteza mecanică sporită asigură K
2 \ * 4 stingerea arcului î ntr-o semiperioad ă, durata
S
î n care tija mobilă 1 este extrasă din tulipa 12
şi din camera de stingere.
I
Camera de stingere este echipată cu
O *i un dispozitiv “ anticavitaţional " , plasat în
g zona superioară contactului fix 72, dispozitiv
care este schiţat separat în fig.10.9.
i î ntreruptorul fiind in poziţ ia închis, tija 1
asigura contactul în tulipa 2 şi a comprimat
.
Fig. 10.8 Polul unei jumătăţi -
resortul 4 prin intermediul pistonului 3 , care Fig 10.9. Schi ţa dispozitivului

-- -
1 contact mobil; 2 - pâ rghie de întreruptor IUP 245 kV (
-
de acţ ionare; 3 piston de acţ -
Electroputere): se deplasează în cilindrul 75. La deschiderea anticavitaţional:
5 resort " tumbler ” ; 6
10 carter superior; 11
-
indicator -
de nivel; 7 bornă; 8 cameră
- -
-
ionare cu dublu efect; 4 carter comun;
de stingere; 9 cilindru izolant;
î ntreruptorului, resortul 4 împinge î n jos 1 “

^mobilă de contact; 2 ~ Piesă de

pistonul 3, şi astfel determină crearea unui jet contact " tulipă ; 3 - piston ; 4 - resort;
H

14 - izolator ceramic; 15
- carter inferior; 12 piesă de contact " tulip
- 5 - tub protector.
-
cilindrul dispozitivului anticavitaţ
ional.
-
ă "; 13 contact alunecător; de ulei după direcţia de deplasare a tijei 7 .
Jetul are drept efect răcirea intensă a arcului
Carterele metalice 10 şi 11, la care se electric şi ca urmare, stingerea lui. Acest dispozitiv permite ca tensiunea de ţinere
pentru prizele de curent. racordează tubul 9, servesc drept suport
Izolatorul ceramic în camera de stingere să crească suficient de rapid pentru a face faţă, mai ales ,
exterior 14 serveşte la protecţia
deconectărilor de sarcini capacitive.

r/ i
mm{ I ' ' < »’ ‘ MW V» i m

AT 117
m 10.2 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIM
116 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE
m-
m
<

fig . 10.8, dispozitivul de acţ ionare a tijelor 7 este realizat din dou ă
în mi
mecanis me biel ă- manivel ă 2 , simetrice î n raport cu axa sistemului de camere
aşezat î n V . Mecanismele biel ă-manivel ă sunt acţ ionate hidraulic de pistonul cu 10.2. î ntreruptorul de putere cu aer comprimat
dublu efect , care se afl ă î n cilindrul 3. Un dispozitiv " tumbler 5 asigur ă
" im
l:
,
Ii
men ţ inerea î ntreruptorului î n poziţ iile î nchis sau deschis .
mi
î ntreruptorul cu ulei pu ţ in poate fi instalat î n aer liber î n două variante: pe 7 "
După cum s-a observat î n capitolul 10.1 , î n î ntreruptoarele
cu mediu de
fundaţ ie sau " suspendat " . Suspendarea se recomand ă mai ales î n zonele supuse se stinge î ntr -un mediu
stingere uleiul mineral , î n cele din urm ă arcul electric
4
'

m
seismelor , deoarece oferă un grad mare de libertate î ntreruptorului , fără ca acesta gazos adus la presiune ridicat ă. Apare astfel ideea de a folosi aerul atmosfe ric la
să sufere solicită ri mecanice mari .
m con ţ inutului mare de azot , la presiune a
stingerea arcului electric, dar din cauza ă în
Pentru tensiuni nominale foarte mari se utilizeză principiul constructiv al normal ă de un bar , conductivitatea termică a aerului atmosfe ric este redus
modulului . Astfel î n fig . 10.10 s-a schi ţat construcţ ia unui pol de î ntreruptor cu a comparaţ ie cu a hidrogenului , după cum s-a v ăzut î n tabelele
7.3 ş i 7.4 (volumul
tensiunea nominal ă de 245 kV ş i puterea de rupere 10 000 MVA . Polul are patru normal ă este redusă :
I). De asemenea rigiditatea dielectrică a aerului la presiune folosit la stingerea
camere de stingere identice, conectate în serie. Cu două camere de stingere în serie m 20-30 kV / cm , î n câ mp electric omogen . Dacă î ns
ă, aerul
se realizează aparate pentru tensiunea de 123 kV , iar cu şase camere de stingere - arcului electric este folosit la presiuni mai mari (10 ...30 bar), conductivitatea
aparate cu tensiunea nominal ă p â n ă la 420 kV . ă coloana arcului electric.
termică creşte ş i se poate extrage mai multă căldur
din
de stingere se men ţ ine sub
4 250 Imediat după stingerea arcului electric, camera ele Paschen din
, n acord cu diagram
2250 presiune, iar rigiditatea dielectrică a aerului î
fig .7.4 (din volumul I), sporeşte sensibil . electric la
t» Principiul de stingere folosit pentru stingerea arcului
u
«
"
9l
// î ntreruptoarele cu aer comprimat este principiul
jetului de gaz sub ^
presiune . Acesta
sal ,
* \N W
w " / electric ) , radial , transver
poate fi dirijat longitudinal (î n lungul coloanei arcului
w

ii/ V
1 m
electric , iar
î n acest mod se extrage căldura din coloana arcului la prima trecere prin zero.
normal
acesta se stinge la
o trecere prin zero a curentului electric, în mod
comprimat este 1 limitată de
3 Capacitatea de rupere a î ntreruptorului cu aer
J=iF« Tpr
micşorarea vitezei de intrare a aerului î n ajutajul camere
i de stingere şi de tendin ţa
ii M
o o m şterea curentului sau diminuarea
de refulare a arcului electric, odat ă cu cre
II
II
II
H
li o o
ajutajului î n care se dezvoltă arcul electric .
O
)
<o
2
* II
il
•i Ii II
II 4
'J - V I 10.2.1 . Refularea arcului electric
|1 :

simplu
în fig.10.11 se prezintă în schiţa a ), o camer ă de stingere cu jet
. Dac ă unul din elemen tele
i
longitudinal , ş i î n schiţa b ) , cu jet dublu longitudinal cu jet
ar obţ ine o cameră de
1 stingere
de contact nu ar fi tubular , î n schiţa b ) , s-
Fig. 10.10. Principiul modulului: combinat longitudinal şi radial .
1 - cameră de stingere ; 2 - izolator suport ; 3 - carter cu mecanismul de ac ţ ionare local ; 4 - mecanism în schiţa c) este prezentat modelul termodidin namic, î n care mărimile din
ajutaj cu indicele 1 ş i cele
oleopneumatic. camera de stingere sunt notate cu indicele zero, cele stabileşte î ntre o tijă 1 , care
se
de la ieşirea din ajutaj cu indicele 2. Arcul electric
Notă. Tendin ţa actuală este de a construi , în Europa, întreruptoare cu ulei pu ţin , n fa ţa ajutajului .
este retrasă din ajutaj ş i un contraelectrod 2 î
numai pentru tensiuni medii : 12 kV . . . 24 kV pentru capacităţ i de rupere reduse: intens , î n ajutajul camerei de stingere,
Prezenţa arcului electric de curent
.
lsc < 16 kA în domeniu l tensiunilor nominale, Usc > 123 kV î ntreruptorul cu gazul SF6 ,
determină î ncălzirea jetului de aer longitudinal
. Aerul se dilată, iar presiunea
ca mediu de stingere , este unanim adoptat . :
Hi
f
‘
 mm
118 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE siikl; 10.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIMAT 119
local ă cre ş te. Dac ă P \ > p0 , se produce fenomenul Sa
de timp regulate aerul de răcire cap ătă o
de refulare, adic ă la intervale 1
m refulare, î n funcţ ie de puterea arcului, presiunea de admisie, dimensiunile
viteză dirijat ă dinspre ajutaj , î n care ajutajului [ 7.27] .
există presiunea px , că tre camera de admisie a %
aerului comprimat , unde exist ă m
presiunea p0 . Procesul de refulare apare î
n cazurile î n care fie intensitatea
curentului este prea mare faţă de aria sec ţ iunii
presiunea p0 este prea mică î n raport cu presiunea
transversale a ajutajului , fie
pj, care se creeaz ă la intrarea
i
m
§§
.
10.2.2 Viteza de intrare In ajutaj
î n ajutaj . m
1 2
în cazul arcului electric de I Pentru ca arcul electric să poată fi r ăcit, şi deci pentru a fi stins , este
/ / curent continuu se poate ajunge la un
— r 7
blocaj staţionar al aparatului , adică la
un debit masic al aerului de r ăcire,
necesar ca scurgerea gazului să se afle în afara domeniului reful ării şi deci este
necesar să se asigure viteze minime ale gazului la intrarea în ajutaj. î n
extrem de redus . Astfel , dacă raportul consideraţ iile care urmează se consideră, î n prima etapă , arcul electric de curent

—— . PQ /'PJ este suficient de mare, viteza de

scurgere a aerului este egal ă cu viteza
continuu care arde î ntr-un model de ajutaj ca î n fig . 10.11 ,c.
Se urm ă reş te a se stabili o relaţ ie de dependen ţă î ntre viteza de intrare şi wx
raportul P /(Ap§ } , unde P este puterea dezvoltată de arcul electric, iar A şi p0 au
/ / / / / / / / / / / / / A)
— .
sunetului
ws
= y/ x R T ~
debitul masic rezult ă:
JT , iar semnificaţiile menţionate. î n acest scop se folosesc următoarele relaţ ii generale:
///////
a ) ecuaţ ia lui Bernoulli , scrisă sub forma:
U-
\
\ ^
— r
M = Apw , ~ AJLjT ~±
V RT y /T
unde A este aria secţiunii de trecere a
(10.34)
—P +
—
2
2
= const . (10.36)

aerului , iar p densitatea. Se constată că Prin diferenţ iere ş i ţ in ând seama că l /p = v se obţ ine la ecuaţ ia
debitul masic este invers proporţ ional impulsului:
cu răd ă cina pă trată a temperaturii
c) V/2 absolute a gazului. Temperatura gazului - v d p = wdw (10.37)
creşte î n acelaş i sens cu puterea
,
TTT
qp
dezvoltat ă de arcul electric şi deci, cu
b ) ecuaţ ia energiei:
Po
K
P
W ,
P
*
W2,
cât această putere este mai mare, cu atât
debitul masic este mai mic. Puterea
dQ = c.dT
P - RT ^P , unde RT= pv, se scrie:
So *h
T0 T , 2
W . evacuată prin convecţ ie rezultă
Fig. 10.11. Principiul jetului de gaz: ca produsul î ntre debitul masic dQ = cpdT v d p - (10.38)
a ) simplu longitudinal ; b ) dublu
longitudinal ; Si [A# /s] §i entalpie h = cpT [Ws /kg]: - ,4 sau ţ in â nd seama de ecuaţ ia (10.37)
c ) modelul termodinamic.
d Q = cpdT - w d w (10.39)
Wt = Mh ~ y/ T ( 10.35)
Deci puterea evacuata este proporţ ional ă c) ecuaţia de stare:
cu rădăcina pătrată a temperaturii
gazului. Deş i debitul masic devine
stabiliza, î n sensul că se evacuează mai
mai mic, scurgerea strangulată se poate : p v = M R T , sau
multă căldură din arcul electric ş i se poate (10.40)
ajunge la un echilibru î ntre puterea dezvolta pv = RT
tă de arc şi cea evacuată. Dacă , î nsă,
puterea dezvoltată de arc este mai d ) ecuaţ ia evolu ţ iei adiabate:
mare decât cea evacuat ă , se produce un fenomen
nestaţ ionar şi apare refularea. în regim
de curent alternativ , la trecerea curentului ii
prin zero debitul masic este maxim , iar
scurgerea gazului este neperturbată; către
valoarea de vârf a curentului se poate produce
' p v K = const . (10.41)
blocaj î n regim staţ ionar, sau de cu exponentul adiabatic x = 1 ,4 pentru aer şi x = 1.1 pentru SF6;
e ) ecuaţia debitului masic constant :
, ,-g

K
 Ni
Svn;’?"': "

" fe
120 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIMAT 121

iî 1
obţ ine viteza \v2 de la ieş irea din ajutaj:
M = pjWj^l = p 2 w2 A (10.42) . r:r
Mi
sau m w2 = 2-
x
¥o W “
(10.48)
\ x -1 c/>
M wî w2 mii
fi: '

A V1 V2
(10.43)
m La ieş irea din ajutaj viteza aerului î nc ălzit este egal ă cu viteza sunetului la
temperatura de ieş ire T2 , adică:
f ) ecuaţ ia energiei specifice: (10.49)
ySe-j
w2 = jxRT2 = jxp2v2
— Q kW.Sl %
U 7

1U
Q [kW ]
p - 7T ~n ~ “
Tl“ l J (10.44) Prin egalarea ecuaţ iilor (10.48) şi (10.49) se obţine:
M [kg/s] M kg
fMi
2 ( QMR + >
/ ovo (10.50)
A

In ecuaţ ia (10.44) QM este energia primită de masa de 1 kg de gaz, care P2V 2

14 x + 11 cp
trece prin ajutajul î n care se dezvoltă puterea Q = P a arcului electric. m /

Dacă se aplică ecuaţ ia (10.43) a debitului care caracterizeaz ă parametrii

Viteza de intrare a aerului în ajutaj [ 10.46]. Expresia acestei viteze ,
cunoscut ă din lucr ă rile de termodinamică , este: m
mm gazului prin indicii 0 şi 1 , iar evolu ţia gazului se consider ă adiabatică , se obţ ine:
-mm
m 2 x +1
mr '
wî Po x (10.51)
2x
Poyo i - (-)
n
x
tf <pl ( p) (10.45) . 2- P x -p x

x -1 Po
A.
-M vi N vo x -1

unde s-a notat: Cu notaţ iile:

f:
mm
iâ
m <

mm P
\ vo
x -1 f|gg
(10.46)
<Pi ( P ) =
\
2-î L. ( l - p ) *
x -1
:
2
_P x +1
m
4 <p 2( p ) =
\
2 — - \P
x 1
x x

P = PilPo ecuaţ ia (10.51) devine:

Viteza de ieşire a aerului încălzit la ieşirea din ajutaj . Tot din
: «] *
termodinamică se cunoaşte viteza aerului la distan ţa / de la intrarea î n ajutaj, L
—v, = * p > « 2 ( P) (10.52)
fiind lungimea total ă a ajutajului:
1 î

Cantitatea de căldură primit ă de unitatea de masă (1 kg) de gaz , conform

w -
' \ -x -1
2
x QlApR
Cp
PoV0 ~PlV 1
+ (10.47)
|
HP M
î Vv
relaţiei (10.44), este:

(10.53)
M
M A A fc<P 2( P )
unde: QlM = -,i ş i <?! = <?-
M L Această valoare se introduce în relaţia (10.48), se ţine seama de expresia
0M
produsului p2v2 din re atia (10.50) ş i se obţ ine:
Dacă î n relaţia (10.47) se consideră l = L, = şi QiM = QM , se m
^
m
|:
m VA -v e m
 ' i :. ,

122 10. APARATE DE COMUTA ŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

10.2 Î NIRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIMA T 123
%? ;
> 4
' >

Se constată astfel că raportul P / (Ap0 ) este o funcţie de /3, adică de raportul

<

W2 = 2- x QR
+ (10.54)
f 8gl î ntre presiunea px la intrarea în ajutaj ş i presiunea p0 a gazului comprimat î nainte
\ x + î p2( P ) PoV0 Ut- de intrarea î n ajutaj, adică:
mm
-

Funcţia P/ (APQ ) = fx (Ş ). Prin aplicarea ecuaţ

iei (10.37) a impulsului,
î ntre punctele care caracterizează parametrii gazului
cu indicii 1 şi 2, se obţine: -T “ /i( P)
"
(10.61)
APo
Pi ~ Pi = —
w
Vj
(w>2 - tVj)

Din relaţ ia (10.49) a vitezei sunetului şi relaţ

= £> <p„( p ) (w, - w,) 1 (10.55)

1
ft.
;Ii§-
<

wx
Viteza wx la intrarea în ajutaj este o funcţie de raportul PI (Apf) . Viteza
a gazului la intrarea î n ajutaj este dată de relaţia (10.45):
ia (10.43) a continuităţ ii, se >vi = V/P (P 1( P ) = « î o <P1( P ) = /2( P ) ( 10 - 62 >
obţ ine succesiv :
sî;
^ — /
Se observă astfel că Wj f2 (P ) , iar , conform relaţiei (10.61) ş i
w22 = xp2v2 = xp2w2 V!
de unde rezultă presiunea la ieşirea din ajutaj:
— - â) , astfel că Wj este o funcţie de P /(Ap0), adică:
P / fApoJ fjf

= /(“ ) (10.63)
APa
w.2
—
.Ut

p2 = b<p2( p ) (10.56)
î n fig.10.12 sunt date, după Kukekov [10.32], diagramele vitezei la wx
X intrarea în ajutaj, î n funcţ ie de raportul ( P /Ap0 ) . Se constată c ă, pentru a menţ ine
Această valoare a presiunii la ieşirea din ajutaj se viteze mari la o putere P dată , este necesar ca produsul ( Ap0 ) să fie mare, adică
(10.55) a impulsului , î n care introduce î n relaţia li trebuie să crească , fie aria A a secţiunii transversale a ajutajului , fie presiunea de
wx
se obţine din relaţ ia (10.45), ş i rezultă:
admisie p0, fie am ândou ă . Pentru a se economisi material activ , este convenabil să
x Pl se crească presiunea p0 de admisie a aerului comprimat, presiune care la
u;2
VV2 = + a (Pi ( P ) (10.57) î ntreruptoarele moderne este de ordinul 20...30 bar .
X+l p 2( P )
J
i II
Prin egalarga relaţ iilor (10.54) ş i (10.57) A
ş i prin observarea relaţiilor «s
P\ /Po = @ '> > \Povo = ; 0. = P se obţine: I 35 - 350

30 - 300
x p ^ ir-
sT
+ « ( p) X p JR + 1
x + l <p2( p ) Pl = s 2- (10.58) 250
\ x + l Ap
° cpJînp2( P ) iii
20 200
1
Din relaţ ia (10.58) se scoate raportul P /( ) '

Apf t care are expresia: -

P <P 2( P)
r
T2
san- - .. . 15

10
150

100
îf
A

m P iii
= + <Pl ( P) -1 (10.59) j ,
APQ n 2 <P 2( P )
i 5 - 50
unde s-a notat: IM
iilii II 0 * 5 10 15 20 25 x 101,9 OJrr j-
x IO 50 100 150 200 250 iN
m~ ; n = 5 P
x +l (10.60)
c APo
an
Fig. 10.12. Viteza Wx de intrare în ajutaj în func ţie de P / ( Ap0 ) .

i
1
mmm

124 .
10 APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIMAT 125
Regimul de curent alternativ. î n aparatele de curent
alternativ viteza Wj , Studiul comportă rii î ntreruptoarelor existente arată că stingerea arcului este
este minim ă pentru puterea instantanee P maxim ă . Expresia puterii
curent alternativ:
arcului de wr
sigur ă dacă valoarea vitezei , î n momentul î n care curentul î n arc atinge valoarea
maxim ă , depăşeşte 8 . . . 10 m /s.
P = u Isin cof = E 11sin ot (10.64) Cu aceast ă valoare a vitezei precizată se pot determina ajutajul î n funcţie
de puterea arcului ş i presiunea la intrarea î n ajutaj.
este reprezentată î n fig.10.13 împreună cu viteza .
Wj Trebuie men ţ ionat că electrodul de captare are o importan ţă hotă râtoare
L U î n ceea ce priveşte limitarea lungimii arcului electric şi deci , a puterii lui . î n
adevă r , din relaţ ia (10.64) rezultă că pentru o valoare / a intensităţ ii curentului
vWU } "

dată şi pentru un gradient E î n coloana arcului precizat , puterea arcului depinde

iii de lungimea lui.
/ / \ Aplicaţie numerică . Se cere să se calculeze preliminar diametrul ajutajului unui

\ / întreruptor cu aer comprimat pentru care se cunoaşte/ = y/2.15 kA ; / = 6 cm ; pQ = 20 bar .

P Wj - s§ r
Se calculează puterea maximă:

P "
Uf
pma* = E li = 0
0
• 15 —cm 6 • 15000 A = 19 • 103 kw
m:
.

.A
W Aria secţ iunii transversale rezultă din condi ţia ca la puterea maximă să se asigure
w viteza Wj minimă de lOm/s. Din relaţia (10.65):

m
!
.
A=
PmaxWimU, = 19 • 103 •10 = „
860 pQ
11 cm
860 • 20
"7 min
3
31
®;
de unde rezultă diametrul ajutajului d = 3,2 cm.
Studii similare asupra curentului limită ce poate fi î ntrerupt de un
Fig. 10.13. Regimul de curent alternativ (calitativ).
t
ll
-~
11 î ntreruptor au fost f ăcute ş i de Labouret [10.33], care stabileşte relaţ ia:
MW $
Tensiunea u a arcului electric este considerat ă m ă rime constant ă, iar MU
s pş - A 3 x +1 Po w
curentul i este sinusoidal .
Calculele arat ă că este posibil ă accelerarea gazului de la viteza
•

^
mm
/m = K- , cu K * -
T 5
L 2* x - l £0 2
/
(10.67)

cea maxim ă , î n 6... 10 /zs, adică nu exist ă pericolul unei î nt â rzieri î n minim ă la unde:
accelerarea
gazului tocmai în momentul când este necesar ă o r ăcire
intensă , î n momentul îm reprezintă curentul cel mai mare, valoarea de vârf , care poate fi întrerupt;
trecerii prin valoarea zero. A -
secţiunea ajutajului ;
Din relaţ iile deduse ş i diagrama din fig. 10.12 , Kukekov
stabileşte rela ţii
-
PQ presiunea la intrarea î n ajutaj;
aproximative pentru dou ă domenii de viteze, c â nd se EQ - gradientul arcului electric , care arde liniştit la presiune atmosferică;
admite T0 = 300 K : H>2 - viteza de ieşire a aerului î ncă lzit , de exemplu 1580m/s , la temperatura de
- pentru 0 < w{ < 70 m /s; - .
-1
li
^

5925 K.
Dată fiind complexitatea fenomenelor ce au loc la răcirea arcului electric
Wj = 860
P
[m /s] (10.65) care trece printr-un ajutaj, relaţiile (10.63)-(10.67) sunt valabile numai î n mod
^
aproximativ ş i pentru determinarea dimensiunilor principale. Considerarea
- pentru 70 < wx < 330 m /s : fi
- J- | '
|
proceselor aerodinamice ce conduce la modificarea ajutajului î n sensul realiză rii
unui profil aerodinamic ş i obţ inerii unor viteze maxime de gaz. î n afar ă de aceste
Wj = 330...!10
3
p
AP0
[m /s] „ n M)
( 10.66 i considerente, î n multe î ntreruptoare moderne jetul de gaz longitudinal este
combinat cu cel radial , ceea ce modifică sensibil condiţ iile teoretice de r ăcire a
arcului electric.
unde P [kW]; A [cm 2]; pQ [bar ],

HSi
 126 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE 10.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIMAT 127
M schemelor din fig . 10.15. î ntreruptorul este plasat î n reţ eaua electrică cu sursa de
10.2. 3. Rezistenţe de şuntare li
us
tensiune , inductivitatea L ş i capacitatea C. Rezisten ţ a echivalent ă Rr a reţelei
£ s-a eliminat din schem ă , deoarece aceast ă rezisten ţă determin ă o amortizare relativ
mică î n raport cu amortizarea produs ă de rezisten ţ a de ş untare R .
Intremptoarele moderne de putere limită, cele destinate î n etapa a ) arcul electric este amorsat î n intervalul disruptiv principal 7
mici inductivi ş i sarcini capacitive, cum sunt liniile
a deconecta curen ţ i
de transmisie funcţ ion â nd î n ii (fig . 10.15) .
gol , sunt echipate cu rezistenţe destinate a §
î nbun ăt ăţ i procesul de comutaţ ie. î n m 2 R 2 R
principiu , rezistenţele sunt conectate î n paralel cu ) (H h-1
valoarea rezistenţei depinde de rolul funcţ ional urm
o cameră de stingere, dar mm L L I f -C 2
ărit. r v^Y~Y
'
- 4 9 ) i
Rezisten ţ e de valoare mică . î n fig. 10.14,a, rezistenţ '
l
conecteaz ă î n paralel cu arcul electric numai
a de şuntare R se c1
7
M
cT= -
î n cazul deconectă rii curen ţ ilor 2 r^ )\ Vs ± z r^ >
intenşi, când gazul ionizat evacuat din camera ! S c
de stingere determin ă amorsarea
eclatorului E . După stingerea arcului electric principal
, î ntre contactul mobil şi W
J
eclator, arcul electric secundar, î n eclator, se va î a)
ntrerupe prin deconectarea b)
separatorului S . Intensitatea curentului î n acest Fig . 10.15. Scheme echivalente:
arc este diminuată sensibil din cauza
rezistenţei R , care acum se afl ă conectat ă î n serie cu a - pe durata curentului de scurtcircuit; b - la apariţ ia tensiunii de restabilire.
fig . 10.14, b, două camere de stingere 7 şi 2
arcul electric din eclator . î n
sunt conectate î n serie, rezistenţ a de m
ş untare este conectat ă î n paralel pe arcul electric m
din camera de stingere 2. După
stingerea arcului electric î n această camer ă î n etapa b) , după trecerea curentului din întreruptor prin valoarea zero, se
de stingere, rezisten ţa R reduce
valoarea curentului de scurtcircuit, care poate
fi acum î ntrerupt cu ajutorul restabileşte izolaţ ia î n intervalul 7 ş i un arc electric de intensitate redusă se
separatorului S . stabileşte în intervalul disruptiv 2. Ecuaţ iile de funcţionare ale schemei sunt:

u1 = L- * RL
2 m dt ^
E

A
o «
7

R
—
A
O * 28
Ifrdl Ri, - (10.68)

i= h +h

a)
CA
— A

—-
£> o
B
A.
1 I *—- ——
t 0«H0 f
I S

b)
s
\
2
*
i
’
V
de unde rezultă ecuaţ ia diferenţ ială:

d*2
î
C R ât
> .J- ,.Ji
CL 2
l
LCR
. v(10.69)
Fig . 10.14. Rezistenţa de şuntare: a
a ) î ntreruptor cu o singură cameră de
stingere; b) întreruptor cu dou ă camere de stingere 2:
>
Originea timpului se ia î n momentul trecerii curentului prin valoarea zero ,
î n serie. Mii a»
iar regimul de scurtcircuit este practic inductiv; pentru o valoare mică a timpului ,
B
Rolul funcţ ional al rezistenţei de şuntare m imediat după origine, se consideră us = (J = const .
din cele două scheme ale m
fig . 10.14 este dublu , şi anume: m
Cu notaţ iile:
* reduce amplitudinea tensiunii
oscilante de restabilire ş i viteza de creştere I mmm 2 ..

a acesteia , determin â nd un proces aperiodic; 1 .

:

m 6
2 JL
* diminuează intensitatea curentului
de scurtcircuit î n arcul electric care se •• 2RC ’ ° ~ LC
stinge ultimul .
Aceste două funcţiuni ale rezisten ţ ei de şuntare m soluţia ecuaţiei (10.68) este:
ies în evidenţă cu ajutorul i m
mm
I :P -
mm. ZmMM. tu
 T 129
10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTA TENSIUNE 10.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIMA
128
a repartiza uniform tensiunea de
rezistenţe în paralel cu camera de stingere este de
conectate î n serie . Valorile acestor rezistenţe
•
\
. restabilire pe camerele4 de stingere
U2 = —UR 1 - e - 6 t chco
^
r + —co.shw ^ (10.70)
sunt cuprinse î ntre IO ş i IO
6
iar valoarea lor se determin ă ţ in ându -se seama
V ă a tensiunii trebuie să aibă loc
de capacităţile parazite şi că repartizarea uniform
/

restabilire .
pentru frecven ţ a proprie de oscila ţ ie a tensiunii
de
CU G) ,= /fi -
2
O> 0 . Rezultă astfel tensiunea de restabilire î ntre electrozii 1 2 3

intervalului 7 :
i \i
* \
\

u = Ri2 - U 1 - e - bt ch oet
S
— shw (10.71)
+
^ / .
V

\
s
L 5 6 7
Pentru a obţ ine, conform ecua ţ iei (10.71 ), o tensiune de restabilire 5
mică decât a
\

aperiodică , este necesar ca valoarea rezisten ţei R să fie mai 2

/ / / / // A

rezistenţei critice. Rezistenţa critică rezultă din condiţia 62 = W 0 M*

ii
ul L/

Si

L
1 1
— , sau RD = 1 — — (10.72)
mm.’ iAOo <
3
„
(2 R C )2 LC ^ 2V C fi
-
£
s
oc 5
m o o o
Valorile practice ale acestui tip de rezisten ţ e sunt cuprinse î ntre 2 ş i
o o
o o
mi * c
100 Q .
în etapa b , intensitatea curentului este
b redus ă la : m
3 1/ m
(10.73) % 7 o
[
y R2 + L 2 C02 f B
ceea ce determină condi ţ ii ameliorate de 11 1
i
stingere a arcului electric în intervalul 2, sau cr
O
î ntreruperea cu un separator notat cu S î n
fig.10.14. Intensitatea curentului î n etapa a ) $

a fost IL= U /LU , iar raportul curen ţilor <§D

rezultă : %
V

O O

Fig . 10.16. Diagrame ale tensiunii de

1nR
h
1
1 + R 2/ ( Lo )2
(10.74) v
restabilire:
a cu rezisten ţă de ş untare; b
- In fig .10.16 se indică, î n mod
- fă ră
^
rezistenţă de ş untare . calitativ, diagrama tensiunii de restabilire la Bfp
bornele intervalului 7 , î n prezen ţa rezisten ţei
de şuntare (curba a ) ş i diagrama aceleiaş i tensiuni (curba b ) , î n absen ţa rezisten
ţei m kMii -r
( AEG) la consumator:
.a Fig. 10.17. î ntreruptor de medie tensiune cameră de stingere ;
de şuntare. de gaze ş i amortizor de zgomot; 3 -
Rezisten ţ e de valoare medie . Sunt destinate a amortiza oscilaţ iile care
mici
mm .
1 - tija mobilă a î ntreruptorului; 2 - răcitor
4 - piesă izolantă din răşin ă de turnare
; 5 - ţeavă de aducţ ie a aerului
comprimat ; 6 - ventil de
lui (cu aer
.
?

apar la amorsarea arcului î n î ntreruptor cu ocazia deconectărilor de sarcini

1 ş i 10 kft . admisie; 7 - rezervor de aer comprimat; 8 -
mecanism pentru acţionarea
tija mobilă a separatorului ; 12 -
separatoru
contacte alunec ătoare ;
inductive sau capacitive. Valorile acestor rezistenţe sunt cuprinse î ntre m comprimat) ; 9 - ax ; 10 - pâ rghie izolantă ; 11 -
ă acestor & .
Rezisten ţe de valoare mare . Scopul urm rit prin conectare a
m 13 - placă de contact ; A , B - bornele aparatului
WM ilăl
r
u'J mm
 130 IO. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALT Ă TENSIUNE 10.2 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU AER COMPRIMAT 131

a unui separator , ca î n fig . 10.19. La deconectare se deschide mai î nt â i separatorul

10.2 . 4. Intreruptorul de medie 3 , întreruperea curentului efectu â ndu -se de î ntreruptorul / .
tensiune ( la consumator) 0 v
La conectare secvenţ a este invers ă: î nchide 1 ş i apoi 2.

Intreruptoarele cu aer comprimat

W A

10 , 2.5. î ntreruptorul de putere pentru generator

de medie tensiune sunt folosite î n

I X"
exploat ările care necesită un num ă r / \ 0 S O 100 m s
relativ mare de comuta ţ ii ş i refacerea Creşterea puterilor nominale ale generatoarelor sincrone a condus la
rapid ă a rigidităţ ii dielectrice după o reexaminarea schemelor de conexiuni privind poziţ ia transformatorului destinat
î ntrerupere , cum sunt : cuptoarele alimentă rii serviciilor auxiliare. î n scopul creşterii siguran ţei î n exploatare, a
electrice, bateriile de condensatoare, y asigurării unor manevre de serviciu mai simple ş i mai clare, ca ş i î n vederea
tracţiunea electrică . De asemenea , obţinerii unor avantaje economice [10.17, 10.45] , schema de conexiuni acceptată
pentru sarcini limit ă , spre exemplu 24 Fig . 10.18. Diagrame: în prezent, pentru puteri relativ mari ale generatorului sincron (de exemplu 330
kV ş i 4000 A, aceste aparate pot 1 - presiunea; 2 - cursa tijei întreruptorului; MV A), este schiţată în fig. 10.20, cu explicaţ iile din legenda figurii. Pentru puteri
funcţiona î n bune condi ţii . 3 - cursa tijei separatorului.
î ncă mai mari ale generatorului sincron se adoptă o schem ă ca î n fig . 10.21, unde
se constată introducerea î ntreruptorului comun /, care are capacitate de î nchidere
Un model de construcţie de î ntreruptor de pe scurtcircuit ş i capacitate de rupere numai a curentului nominal .
medie tensiune este schiţat î n fig . 10.17. [ 2].
Funcţ ionarea aparatului se urm ă reşte pe legenda
figurii. Camera de stingere funcţ ionează pe
A o . y. principiul jetului longitudinal , combinat cu jetul
—
L
mI radial , deoarece la retragerea tijei mobile 1 aerul
1 comprimat pătrunde radial în canalul central al
< acestei tije. Aparatul este prevăzut cu un separator
TP 1 TP2
2 2 care are capacitate de închidere la curent nominal
> şi de scurtcircuit. între cursele tijei 1 a
î ntreruptorului şi tijei 11 a separatorului există o
Pi

3 corelare ca î n fig. 10.18.

IP
> presiunii
La deschiderea aparatului sub acţiunea
(curba 1 ) se deplasează tija *

—
2 n S1
î ntreruptorului (curba 2); dup ă ce arcul electric a
fost stins se deschide şi separatorul 11 din
fig. 10.17. î n final tija 1 revine pe ajutaj ş i prin
aceasta se stopează consumul de aer comprimat.
1
1P
a TSI
rsn T S I2
B6 Comenzile se efectuează cu ajutorul S2
X
Fig . 10.19. Creşterea curentului electroventilelor , care controlează admisia de aer i Ii <

=0
nominal prin conectarea unei că i comprimat î n camera de stingere ş i acţ ionarea M
de curent în paralei: separatorului 11 cu ajutorul unui mecanism de 1 G

1 - întreruptor; 2 - separator; 3
- acţ ionare pneumatic. Funcţ ionarea î n detaliu se 1
- V

cale de curent în paralel . poate urmări pe baza legendei din fig.10.17. [2]| .| Fig. 10.20. Poziţ ia î ntreruptorului de
Creşterea curentului nominal (spre exemplu putere de generator:
de la 2000 A la 4000 A ) se realizează prin conectarea , în paralel cu întreruptorul , -
G generator sincron ; TSI transformator-
pentru servicii interne; SI , S 2 - separatoare
> de punere la pă m â nt; TP -
transformator
Fig . 10.21. Schema electrică pentru puteri
limită ale generatorului sincron:
I - î ntreruptor cu capacitate de î nchidere pe
scurtcircuit şi deschidere la curent nominal.
Restul nota ţiilor ca î n fig.10.20 .
 m

10.3 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU SF6

133
132 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE î NALTĂ TENSIUNE

Corespunză tor acestei scheme s-au dezvoltat [ 10.13] î ntreruptoare de generator cu î ntrerupere. După î ntreruperea arcului electric se deschide contactul 2 ş i astfel se
urm ătorii parametri limit ă: î ntrerupe curentul î n rezistenţa 3.
Tensiunea nominală 16. .. 36 kV i’ Rezisten ţa 4 , neliniar ă , de valoare mare, conectată î n paralel pe contactul
Curentul nominal 10. ..50 kA
îw
principal 7 , limitează eventualele supratensiuni care apar la deconectarea sarcinilor
Capacitatea de închidere până la 750 kAmax mici inductive (vezi capitolul 13 ). î ntreruptorul funcţ ionează cu aer comprimat la
Capacitatea de rupere până la 250 kAef 36 bar , dar î n intervalul scurs între separarea pieselor de contact şi restabilirea
Cicluri CO (închis, deschis) până la 3 000. rigidităţ ii dielectrice, î n camera de stingere se injectează aer comprimat la 150 bar .
Structura principală ş i modul de funcţionare al unui astfel de aparat de O schiţă de construcţie BBC este dată î n fig. 10.23.
construcţie BBC se poate urmă ri pe fig . 10.22 [ 10.13]:

— —I 1 J l —
i i

m
O
m mo 1800
( min 15001

,A

b) ^ SSHTJTJTJ
6
5
3 0 4
IM
3

o
1 343

O o
CV
1*1
1 o
A tv
«N

3
in

4 =3
. .. . - CN
vl

_ — n_
I J i /
>

I ZJ
o
O
Q
LO
fN
Cj
m
c m
I
5

ir
Fig. 10.22. Schema de principiu a întreruptorului de generator BBC [10.13]:
a) în poziţie deschis ; b) în poziţie închis ; c) în cursul întreruperii arcului electric; 1 - contact
principal ; 2 - contact pentru introducerea rezistenţei de ş untare; 3 - rezistenţă de ş untare; Fig 10.23. Schi ţa de construcţie a întreruptorului de generator BBC:
. ; 3 - camere de
4 - rezistenţă de valoare mare; 5 - separator; 6 punte de comutaţ ie. 1 - camera de stingere principală; 2 - interval de izola ţie a separatorului
stingere
-
auxiliare; 4- rezisten ţă neliniar ă ; 5 - rezervor de aer comprimat .
In poziţia a ) întreruptorul este deschis, separatorul de curent intens 5 este
deconectat, contactul principal 1 este închis, puntea de comutaţie 6 şuntează
contactul principal 7 , contactul auxiliar 2 este î nchis .
In poziţia b ) întreruptorul este deschis, separatorul de curent intens 5 este 10.3 . î ntreruptorul de putere cu SF6
închis, contactul 1 este î nchis, puntea mobilă 6 şuntează contactul principal 7 .
Contactul auxiliar 2 este închis.
.....
şi
Folosirea gazului hexaflorur ă de sulf (SF ), la stingerea arcului electric
<A

In poziţia c) întreruptorul întrerupe arcul electric.; aerul comprimat spal ă

arcul electric care apare între piesele contactului 7 . Rezistenţa de ş untare 3 este apoi la asigurarea izolaţiei î ntre piesele de
^
contact , se justific ă prin propriet ăţ ile
conectată î n paralel pe coloana arcului electric ş i uşurează condi ţiile de fizice ale acestui gaz (vezi capitolul 7 , voi . 1) după cum urmează :
 134 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE
fi 10.3 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE CU SF6

10
* Este un gaz electronegativ, după cum s-a specificat î n §7.1 .3, (voi . 1 )
şi îşi păstrează această proprietate până la câteva mii de grade. Această proprietate ^9 O
determină tensiuni de str ăpungere mult superioare celor î n aer , la aceeaş i presiune.
Astfel , î n fig.10.24, a ş i b sunt date, după Einsele [10.19], tensiunile de
*il ^ 8
Lichid Gaz 1
A5g l/
7
str ă pungere la 50 Hz şi la impuls , unda nominal ă 1 ,2 /50 xs. Experimentarea a fost 38 g l/
/ :v C.: 2
f ăcută pe un î ntreruptor cu distan ţa î ntre piesa mobil ă de contact ş i cea fix ă de ml 6 3 A 5 g /l
50 mm. Ca referinţă s-a considerat tensiunea de străpungere a aerului î n condiţii 5 3
normale. 4

Us gaz m 3
Us ( aer
900
normal ) - 2
Usgaz
800
6
Ustaer
A 600
normal ) #m '
1

700
.
V If "
O
600 500
* ~
500
A00
Aer
A00

300 /
m
g
fi
- AO -30 -20 - IO 0 10 20 30 40 50 60 70 80[eC ]
9
-
Fig. 10.25. Starea gazului SF6 la volum constant. Cifrele din dreapta reprezintă
densitatea la temperatura de umplere + 20° C şi presiunea de 6 bar;
300 pi
200
200
A er
li -
curba 1 stare normală; curba 2 - avertizare; curba 3 - indica ţie de funcţ ionare ; a - domeniul lichid ;
b - domeniul gaz .

—-
100 100 Tensiune impuls f

0 1
1 2
1 I
3
i
A
i
5
i
6
i
7
i
8
i
9 [bar ]
fl
* l
1 2
I i

3
. 1

5
.
Tensiune impuls
i

9 [bar]
ii
* Gazul SF6 este multiatomic. Atomii de
fluor se afl ă î n v ârfurile unui octaedru , iar cel
c
A 6 7 8 ass.i

a)
P
b) P de sulf î n centrul octaedrului , ca î n fig .10.26. F
Respectiva structură determină un coeficient c
Fig. 10.24. Tensiunea de stră pungere la 50 Hz a aerului şi a gazului SF : S F
6 M important de dilatare volumică şi , ca urmare, c
a) la 50 Hz; b) la impuls. C
-
într o incintă în care arde arcul electric
ii presiunea gazului creşte extrem de mult .
* Posedă proprietăţi termice remarcabile, ş i anume,
după cum s-a Această proprietate este folosită în construcţia F
prezentat la §7.3 . 3 (voi . 1 ): energie de disociere redusă, temperatura de disociere
întreruptoarelor numite cu " autostingere ” .
redusă ş i , ca urmare, ş i costanta de timp mai mică cu dou ă ordine de m ă rime fa ţă i
C
de aerul atmosferic.
* Este incolor , fă ră miros , incombustibil şi netoxic Fig. 10.26. Molecula de gaz SF6.
. Trebuie scos î n 10.3 .1. Principiul de stingere
evidenţă faptul că acest gaz reacţ ionează cu materialele pe baz ă de formaldehi
d ă, '
ŞiŞ E
denumite comercial pertinax . Din această cauză izolaţ ia internă a î ntreruptoar st*
elor 1*11
se realizează fie pe bază de răşini de turnare epoxidice, fie pe bază de teflon
Principiul folosit la stingerea arcului electric în gazul SF6 este acel al
.

(politetrafluoretilen , (C F ) . La presiuni mari , de exemplu 10 bar ,

2 4n se lichefiază
î n jurul temperaturii de -10 °C; de aceea , î n instalaţiile de tip exterior , gazul SF
jetului de gaz, descris la §10.2.1. şi 10.2.2, cu deosebirea că în loc de a folosi
trebuie să se afle la presiuni reduse (4.. .6 bar ) dac ă nu se recurge la î ncă lzirea6 aerul comprimat se foloseşte gazul SF6 .
m întreruptoarele care folosesc jetul de gaz SF6 pentru stingerea arcului
local ă a instalaţ iei . î n fig . 10.25 sunt prezentate diagramele presiune func ţ ie de r electric se află, acum, la a treia generaţie:
temperatur ă . Curba 1 se referă la o stare normal ă î ntr -o instalaţie cu densitatea de
1 » * La prima generaţie, gazul SF6 sub presiune era furnizat de un compresor
45 g / l , la temperatura de + 20 ° C şi presiunea de 6 bar , sub volum constant. wm
separat;
Curbele 2 ş i 3 se refer ă la avertizarea scăderii presiunii respectiv la interdicţ de i
ia * La a doua generaţie, gazul SF6 sub presiune rezultă din procesul de
funcţ ionare a instala ţ iei . m
!
wm

\
i
m
 .

136 - .
10 APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.3 ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE CU SF6 137

autocompresie, adică la retragerea tijei mobile din tulipă , un piston comprim ă contact pentru arc electric , iar 2a şi 2b sunt piese de contact pentru regim
gazul , care este dirijat î n ajutajul î n care se dezvoltă arcul electric. La utilizarea - _.' v
permanent . Jetul de gaz, obţ inut prin autocompresie, este dirijat î n zona / , î n care
• f;

numai a sistemului de autocompresie, mecanismul de acţionare a î ntreruptorului
este dimensionat pentru a furniza ş i energia de autocompresie;
* La a treia genera ţie, gazul SF6, î n faza iniţial ă , se î ncălzeşte prin
preluare de energie din coloana arcului electric. Cum , î n această fază , volumul
gazului î ncălzit este cvasilimitat , se produce o creştere a presiunii locale care
î ngăduie ulterior formarea jetului de gaz. Acesta , î n faza stingerii, este dirijat
asupra arcului electric. Pentru stingerea curenţ ilor mici se foloseşte un mic sistem
se divide î n dou ă jeturi longitudinale de sensuri opuse. Un jet este dirijat î n
interiorul piesei mobile de contact la , iar cel ălalt jet este dirijat că tre piesa fix ă de
contact lb . După Ragaller [ 10.39] camera de stingere prezint ă trei zone importante
î n ce priveşte stingerea arcului electric:
p s: 20 ban
r

de autocompresie. 25000 K
'
. //
• a)
Caracteristic î ntreruptoarelor din generaţ ia a treia este faptul că
mecanismul de acţionare dezvoltă o energie mai mică decât î n cazul
î ntreruptoarelor din generaţ ia a doua .
La oricare din generaţ iile de î ntreruptoare esen ţ ial este faptul că arcul P l a s mă
r e z i d u a lă
electric este ră cit printr -un jet de gaz longitudinal .
Fazele stingerii arcului electric î ntr-un ajutaj î n care se dezvoltă arcul m
electric ră cit cu SF6 se stabilesc pe baza unui model [10.27], ca fig. 10.27 , după
cum urmează:
b)
a ) Faza curentului intens . î n aceast ă fază arcul electric constă dintr-o
—
plasm ă de mare conductivitate electrică de temperatur ă mare ( 25 000 K )
corespunzând unei densităţ i de masă extrem de mici ş i unei viteze de curgere
Hi

extrem de mari. î n această plasm ă se g ăsesc şi vapori metalici proveni ţ i din

/

piesele de contact . Dimensiunile corecte date geometriei ajutajului asigură o

scurgere neturbulentă ş i evit ă fenomenul de refulare.
b ) Faza termică . î nainte de trecerea curentului prin valoarea zero, "// /////////ZZ+
'

diametrul plasmei scade continuu , iar în momentul trecerii curentului prin valoarea at
zero diametrul arcului electric este extrem de mic (de exemplu lmm). Caracteristic
acestei faze este producerea intensivă a turbulenţei, cauzată de sosirea î n ajutaj a H c)

gazului cu temperatur ă redusă ş i viteză mică ş i coliziunea cu plasma caracterizată

prin temperatur ă mare ş i viteză mare. Reaprinderea sau stingerea definitiv ă a
arcului electric se decide î n această fază ş i depinde î n cea mai mare măsură de li .Vjf " mm .

formarea turbulenţei. ii131; W

Fig. 10.27. Faze imporante în ajutajul unui întreruptor:
a ) faza curentului intens ; b ) faza termic ă ; c ) faza dielectric ă .
c ) Faza dielectrică . După ce arcul electric a fost stins, plasma de î naltă
conductivitate electrică a fost î nlocuită cu gaz neconductor dar cald , î n care există
purtători de sarcin ă solitari . Aceş ti purtători de sarcin ă pot distorsiona câ mpul
•> m " KŞ m Zona I corespunde bifurcaţ iei jetului de gaz . î n această zon ă se poate
admite ă exist ă un echilibru î ntre puterea dezvoltat ă de arcul electric ş i puterea
c
electric î n ajutajul izolant . î n această fază apare, î ntre piesele de contact ale evacuat ă prin convec ţie . Se mai numeş te ş i zona de stagnare . Aceast ă zon ă are
:- - v *m'
* - •

î ntreruptorului , tensiunea tranzitorie de restabilire, care constituie solicitarea
dielectrică a î ntreruptorului după o î ntrerupere reuşită .
î n fig .10.27 procesul î ntreruperii a fost prezentat pe un model simplu de
cameră de stingere, cu un singur jet longitudinal de gaz. In construcţ ia
î ntreruptoarelor cu performan ţe mari , camera de stingere se poate reprezenta
g gp schematic, î n faza de formare a arcului electric, ca î n fig. 10.28. Se observă
diviziunea funcţ iilor la un sistem de contacte, ş i anume: la , lb sunt piese de
importanţă la î ntreruperea dielectrică (curent mic) , î n etapa de refacere a
rigidităţii dielectrice, deoarece gazul SF6 se mai afl ă î n această zon ă la etapa
men ţ ionată.
Zona II corespunde celor două intr ări î n ajutaje , la st ânga ş i la dreapta
.
faţă de zona I î n aceast ă zon ă aria sec ţiunii transversale a arcului electric este
mică , iar turbulen ţa foarte mare . Această zon ă are importan ţă la î ntreruperea
termică , adică a curentului de mare intensitate .

m ,. Ie
ife
SUE
 138 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE
10.3 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU SF
6 139
2a 3 1b 2b
/ 10.3 .2. Soluţii constructive

53 Soluţiile constructive depind de datele

V//////// nominale ale aparatului, şi anume: tensiunea
J* t S F6 m mm
nominal ă, curentul nominal ş i capacitatea de 1
rupere. Pentru punctele din reţea în care puterea 2
\
V// / X/ / / // / /. de scurtcircuit este relativ redusă , se prefer ă 3
construcţii simple şi economice cu performanţe 4
__
.• .

—
> * • *
.*
•• *, ‘ , / .
v
*
reduse, dar acceptabile. S
i ^ {////////////z
V////////A 10.3 .2.1. î ntreruptoare de medie 5
8
tensiune. Pentru tensiuni nominale Un 24 kV , 7
/// curent nominal In = 630...1 250 A şi
ti /
capacitatea de rupere Ir < 25 kA firma BBC
[10.11, 10.27] construieşte î ntreruptoare la care
stingerea arcului se bazeaz ă î n esenţă, pe
m principiul autosuflajului . în acest caz mecanismul 1
de acţ ionare dezvolt ă o energie minimal ă, 7
\l O
ni JI i ii
m deoarece acesta nu mai dezvoltă ş i energia de
iu
compresie a gazului de stingere ca la 11
Fig . 10.28. Schi ţa unei camere de stingere cu jet de SFg , de mare performan î ntreruptoarele care funcţ ioneaz ă pe baza
ţă:
-
la, lb piese de contact pentru arc electric; 2a, 2b - piese de contact în regim
permanent; 3 - ajutaj autocompresiei.
din material termoizolant (teflon ) ; 4 - anvelopă izolantă .
Pe fig . 10.29 se poate urm ă ri 9
Zona III nu are influenţă determinantă la stingerea dielectrică sau termică funcţionarea unui asemenea întreruptor . Camera 10
a arcului electric, dar contribuie la formarea tensiunii de arc electric şi acţ ioneaz de stingere este divizată î n două spaţ ii , ş i anume
ă camera de presiune 6 ş i camera de egalizare 7, o
î n ce priveşte stabilitatea acestuia la interacţ iunea între arcul electric ş
i reţea. cu un volum mai mare. La extragerea tijei 5
In etapa actual ă se fac eforturi deosebite pentru a se cuantifica procesul
î ntreruperii arcului electric î ntr-o camer ă de stingere de tipul arcul electric se comută pe inelul 4 , iar bobina Fig. 10.29. î ntreruptor HB, BBC,
celei prezentate î n 2 este parcursă de curentul ce urmează a fi pe bază de autosuflaj:
fig . 10.28 [ 10.39], dar din punct de vedere practic se urmează procedura
prezentată î ntrerupt. Arcul electric se dezvoltă acum î n 1 borne » 2 - bobină cilindrică ; 3 -
î n §7.5.3.3 (voi. 1) privind diagnoza arcului electric. ’

câmpul magnetic produs de trecerea curentului contacte.

î n ce priveşte înregistrarea rapid ă a m ă rimilor electrice (tensiune, curent),
tehnica î ncercărilor avansate foloseşte î nregistratorul digital de am df P®"1 116111» 4 ;
Prm bobina 2. Din interacţ iunea inducţiei cu contact mobil; 6 . cameră de
fenomene rapide magnetice CU densitatea de curent din plasm ă ia Stingere cu formare de presiune
(transient-recorder). De asemenea se execută măsur ; 7-
ători de interferometrie naştere forţa Lorentz F = J X B, care cameră de echilibrare a presiunii; 8 -
diferenţ ial ă î n scopul determină rii densităţ ii gazului î n jurul
[10.24] . Ca sursă de lumină se foloseşte un laser cu ioni
arcului electric itM
î iv • determină rotaţ ia arcului î n jurul axei ajutajului piston pentru compresia auxiliară; 9 -
de argon. I81
S de stingere. Prin aceasta gazul SF6, fiind ax principal de acţionare; 10 - ax de
Determinarea prin calcul numeric a interacţiunii î ntre gazul SF ş i arcul
electric de comutaţ ie, î n ajutaje fără bifurcaţie a gazului de ieşire, 6constituie fi multiatomic, se dilată puternic ş i determină transmisiev liiă plantă,^ "

obiectul unor lucrări extrem de elaborate [10.23, 10.40, 10.41]. Eficienţa mai creşterea presiunii în camera de presiune 6 .
mare, la stingerea arcului electric, o au însă camerele de stingere cu bifurcaţie a
} Astfel gazul SF6 intră î n contact cu plasma arcului electric, preia din că ldura
gazului de r ăcire, ca î n fig . 10.28.
1t
! acestuia şi este dirijat în camera 7 de egalizare. Prin răcirea arcului electric acesta
se stinge la trecerea curentului prin valoarea zero. î n cazul curenţ ilor mici arcul
»
.
Ilf1
siiiiti
 140 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.3 ÎNTRERUPTOR UL DE PUTERE CU SF6 141

electric î ncă lzeşte mai pu ţ in gazul SF6 î n camera superioar ă , iar formarea jetului
de gaz spre camera de egalizare este incert ă . Pentru a face fa ţă acestei situa ţ ii , tija 10.3.2.2. î ntreruptorul de
mobil ă 5 este prev ăzut ă cu pistonul 5, care prin retragerea tijei 5, trimite gaz ş i î nal ţii tensiune. Pentru tensiuni
deci creşte presiunea , î n camera superioar ă 6 .
Pentru capacităţ i de rupere mai mici , de exemplu î r < 12 ,5 kA ,
Un > 245 kV , . î n construcţ ia
î ntreruptoarelor se foloseşte, pentru
construcţ ia aparatului este mai simpl ă ş i consumul de material activ este mai redus ră cirea ş i stingerea arcului electric, [S ]
[ 10.38 ]. principiul autocompresiei; prin 125
Caracteristica de protecţie a unui î ntreruptor de medie tensiune retragerea tijei mobile gazul SF6 este /

(distribu ţie) se stabileşte î n acord cu obiectul protejat . Tendin ţa actual ă este de a . comprimat ş i apoi dirijat asupra
folosi sisteme de control electronizate care să ofere o protecţ ie temporizat ă la arcului electric, î n vederea ră cirii ş i
suprasarcin ă ş i o protecţ ie independent ă la scurtcircuit . O schem ă de principiu a stingerii acestuia . Performan ţ ele 0 15- -r
t

firmei Meri in Gerin [ 10.36] este prezentată î n fig.10.30, care asigură o unei singure camere de stingere pot
caracteristică de protecţ ie ca î n fig . 10.31 , pentru un transformator cu urmă toarele
date:
fi:
tensiune nominal ă 245 kV ;
003
*
- — 1
1
1
curent nominal 4 000 A ; 180 A
5
capacitate de rupere 50 kA . log I
-4 \ 1 Pentru curen ţ i mai intenş i ş i
tensiuni mai mari se foloseşte Fig. 10.31. Exemplu de caracteristică de
principiul modulului , conform că ruia protecţie pentru întreruptor de putere
.
dou ă sau mai multe camere de
stingere sunt conectate î n serie pâ n ă la obţ inerea tensiunii nominale.
! ~r Ca exemplu de soluţ ie constructivă , î n fig .10.32 se prezintă solu ţ ia AEG
a i [10.6] .
cu
La
cilindrul
deschiderea î ntreruptorului , piesa de contact 3 se deplasează î mpreun ă
de compresie fa ţă de pistonul fix 1 , astfel î ncât mai î nt â i se î ntrerupe
cx I < > i > r contactul 4 al curentului nominal ş i apoi contactul 3 pentru arc electric. La
deschidere gazul SF6 este comprimat î n cilindrul 2 ş i apoi este expulzat sub
a presiune î n ajutajul 5.
Dimensionarea ajutajului 5 este de importan ţă pentru a facilita stingerea
at ât a curenţilor foarte intenş i , câ t ş i a celor mici . î n cazul curen ţilor intenş i , î n

ki _ 4
^4= ,
spaţ iul cuprins î n interiorul cilindrului 4 , se creează o presiune foarte mare, ceea
ce asigură extragere de c ăldur ă din coloana arcului electric - ş i deci stingerea
acestuia . La curen ţi mici presiunea este redusă ş i se contează , î n scopul stingerii
Fig. 10.30. Sistem de control electronizat pentru asigurarea caracteristicii de protec ţie:
arcului electric, pe jetul de gaz provenit din cilindrul de compresie 2. Etapa de
-
1 î ntreruptor de putere ; 2 - reductor de curent ; 3
'
- sistem de control; 4 - declanşator; 5 - existen ţă a arcului electric se urm ă reşte ş i î n fig. 10.28.
mecanismul întreruptorului . Fluorurile metalice care apar la deschidere, sub acţiunea arcului electric
şi care nu se mai recombin ă complet , sunt fixate de filtrul 9 (ALO3), care serveşte
* Curent nominal 18 A ; la captarea fluorurilor metalice ş i a umidităţ ii reziduale. O parte din fluoruri se
* Curent de suprasarcină 1 , 2 x 18 = 21 ,6 A la 1,25 s; pot depune şi î n zonele mai joase ale camerei de stingere.
* Curent de declanşare rapid ă lsc = 10 x In = 180 A la 0, 15 s;
'
î n fig. 10.33 este schiţ a unui pol de î ntreruptor pentru gama de tensiuni
* Timp de declanşare pentru / > Isc , td = 0,03 s. t/„= 72,5...245 kV , curent nominal 7W = 3 150; 4 000 A ş i capacitate de rupere
4c= 25...50 kA. Se observă că pentru aceşti parametrii se foloseşte o singură
Notă . Caracteristica de protecţie poate fi încă mai bine adaptată obiectului protejat I cameră de stingere.
cu ajutorul unui microprocesor , după cum se arată la § 12.2.5. Pentru tensiuni mai mari, î n vederea creşterii vitezei electrice de deschidere
se folosesc camere de stingere conectate î n serie, adică se aplică principiul
1 gi§
 142 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE
10.3 Î NTRERUPTORUL DE PUTERE CU SF6 143
modulului . î n fig. 10.34 se prezint ă schi ţ a de construcţ ie pentru jum
ătatea. unui pol Un î ntreruptor cu hexafluorur ă de sulf , î n execu ţie corect ă , este destinat
cu tensiunea nominal ă Un= 525 .. J 65 kV . Se constată echiparea
î ntreruptorului cu
condensatoarele 5, 6 pentru asigurarea repartiţ iei uniforme a tensiunii de a funcţiona timp îndelungat.- Ca exemplu de apreciere a performanţelor de bună
restabilire funcţionare SB poate face referire la construcţ ia AEG [10.6], care asigur ă:
şi cu compartimentele 3 , 4, care cuprind rezistenţ e
electrice ş i î ntreruptoare * 20 ani de bună funcţionare;
auxiliare pentru diminuarea supratensiunilor de comutaţ ie
la conectarea pe linii în * 2 000 de comutaţ ii , sau
gol (vezi capitolul 13).
* 600 kA , suma curenţilor de scurtcircuit î ntrerupţi .

3 3 4 7 9 3
1 A
1

U>

t
•IM
N
J X r

va 1 II

u
j

i/Loa/i/i/WL/i/i/in/in/ wwvr B
T 7
°) 5
2

AAWWVWVMWWVWW
4
\ \

IZ;
n
1/lAA/l/lAAAAAAAAAAAAAAyr 3

b)
L

Ai\PJ\AAi\J\f \J\r\ j\AAAAAAAJv

mmm.
Fig. 10.33. Schiţa de construcţ ie a Fig. 10.34. Schi ţă de construcţie pentru o
unui pol de î ntreruptor cu SF6 pentru jumă tate de pol de Un = 525. . . 765 kV ;
Un = 72,5 kV; ln = 3150 A. Un .. = In = 4000 A;
245 kV; In = 400 A : -
1, 2 cameră de stingere principală; 3 , 4 -
1 - cameră de stingere; 2 - izolaţie faţă de compartiment cu rezisten ţă la conectare; 5 , 6 -
VVVVVVVVV\A/\AAAA/VVV\s L
c) U) - -
pămâ nt; 3 pies ă de distanţă; 4 dispozitiv
de acţionare; 5 - transmisie.
-
condensatoare; 7 - izola ţ ie faţă de pă mâ nt ; 8
transmisie la dispozitivul de acţionare; A , B -
Fig. 10.32. Etape î n func ţionarea unei camere de borne.
stingere pe baza autocompresiei :
a ) etapa închis; b) etapa cu arc electric; c )
etapa deschis;
-
1 piston fix ; 2 - cilindru de compresie; 3 piesă
-
-
curentul nominal; 5 - ajutaj izolant; 6 piesă de -
de contact pentru arc electric; 4 contact pentru
contact pentru arc electric; 7 - flanşe de racord; 8
-
în fig.10.35 este dat numărul de comutaţii (deschis î nchis) acceptat de
î ntreruptor, până la operaţia de revizie a contactelor , în funcţie de valoarea
-
- cavitate; 9 filtru din alumină ( A
1203). curentului de scurtcircuit comutat [10.6].

» i
mm
 10.4 SEPARATORUL Şl SEPARATORUL DE SARCINĂ 145
144 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE
5

10.3.3. Tendinţe de
dezvoltare *
2000 Principiul autosuflajului c 2
2

3
c se extinde la aparate cu tensiuni 4
1000 - nominale de 52...72,5 kV
5
[10.28] ş i chiar pâ nă la 145 kV ,
deoarece energia de acţ ionare se
reduce la aproximativ 20 % din m
'

energia necesar ă unui î ntre- 6

ruptor cu aceeaş i capacitate de 6
rupere funcţ ion â nd pe baza
principiului de autocompresie .
La curen ţi de scurtcircuit
intenş i , jetul de gaz este format , 7
î n esen ţă , prin dilatarea gazului
SF6. Limitarea acestui avantaj
50 100 decurge din faptul c ă gazul
[
I sc A k ] astfel format, ş i care serveşte la
bi
Fig. 10.36. Cameră de stingere cu autosuflaj pentru stingerea curen ţ ilor intenşi:
(

r ăcirea arcului electric, este

Fig. 10.35. Numă rul de comuta ţ ii n ale 1 , 4 piese de contact pentru arc electric; 2 , 5 - piesele contactului de durata ; 3 - ajutaj din material
-
1
& întreruptorului AEG în dependen ţă de curentul
cald . La î ntreruptoarele care
func ţ ioneaz ă pe principiul
izolant; 6 supapă cu autodeschidere la curenţi mici de scurtcircuit; 7 - supapă cu autodeschidere
-
la curen ţi inten ş i de scurtcircuit; 8 - piston de compresie.
& întrerupt lsc până la revizia contactelor.
compresiei jetul de gaz este rece
şi deci mai eficient .
î n fig.10.36 este prezentat ă o schi ţă a camerei de stingere, î n principalele
stări de lucru , a unui î ntreruptor cu autosuflaj din seria 52...72 ,5kV [10.28]. Din 10.4. Separatorul şi separatorul de sarcină
punct de vedere constructiv , camera este prev ăzut ă cu supape plasate pe pistonul
de compresie ş i î n camera ( cilindrul ) de compresie . î n schi ţ a a ) este prezentată
starea de î ntrerupere a curentului de scurtcircuit intens . Ca urmare a energiei mari Separatorul şi separatorul de sarcină sunt aparate de comutaţie care, î n
dezvoltate de arcul electric, gazul SF6 se dilată puternic ş i î nchide supapele 6 . Prin poziţ ia deschis , oferă operatorului posibilitatea de a observa direct această stare.
compresia gazului aflat sub piston , supapele 7 se deschid . î n schiţa b ) se arată că ,
la deconectarea curenţilor puţin intenşi , energia arcului electric este mică , iar
dilatarea gazului redusă . Ca urmare, prin deplasarea pistonului de compresie 8 , 10.4. 1 . Separatorul
supapa 6 se deschide ş i o cantitate de gaz este dirijată spre coloana arcului electric >
în timp ce supapa 7 răm âne închisă.
Cuantificarea comportă rii gazului SF6 î n prezen ţa arcului electric î n Acesta este un aparat de comutaţie mecanică destinat a suporta, î n poziţia
î nchis, curentul nominal şi curentul de scurtcircuit specificat . î n poziţ ia deschis
V,

camerele de stingere cu bifurcaţ ia gazului de stingere î n ajutaj , o dată spre

electrodul fix şi o dată către electrodul gol , mobil (prin prezenţa supapelor
menţ ionate) r ă m â ne o problemă deschis ă . Se cunosc cuantifică ri numai pentru jetul
simplu , nebifurcat , la camera de stingere f ă ră ventile [ 10.23, 10.40]
•
V V;
asigură o distanţă vizibilă î ntre elementul fix de contact şi cel mobil . Acest aparat
nu este echipat cu camere de stingere şi ca urmare nu poate comuta sub curent , cu
excepţ ia unor curenţ i mici, cum sunt curenţii de mers î n gol ai transformatoarelor
* 0 &

s ' illilill -
ImMm mmm
146 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE 10.4 SEPARATORUL Ş I SEPARATORUL DE SARCINĂ
147
până la 400 kVA sau curen ţii nominali ai transformatoarelor de mic ă putere, cum în fig.10.38 este schiţat un blocaj electromagnetic care elimină posibilitatea

*
se indică î n tabelul 10.1. manevrării separatorului dacă î ntreruptorul este închis .
Tabelul 10.1 Solu ţ iile constructive pentru separatoare
Sarcini comutate ( deschis, î nchis) de separatoare
satisfac cerin ţ ele pentru asigurarea stabilităţ ii
£ 3
electrodinamice, stabilităţ ii termice ş i stabilităţii
Tensiunea nominal ă [kV] dielectrice (vezi capitolele 4 ş i 5 din voi . 1) .
6-7 , 2 10-12
u
20-24 30 Pentru asigurarea stabilităţ ii electrodinamice
Sarcina

Curentul de mers în gol al

transformatorului la cosy? = 0, l [ A] 6 ,00
•/ --
© este necesar să se evite buclele ş i coturile bruşte.
Un exemplu de construcţie pentru un
3,00 1 , 25 1 , 00 separator de medie tensiune pentru func ţ ionare în
Curentul de sarcină al interior este prezentat în fig . 10.39. Elementul mobil
de contact execută o mişcare de rotaţie î n jurul
transformatorului la cos = 0,7 [A]
^ 10,00 4,00

Deschiderea unui separator sub sarcin ă echivalează cu producerea unui

1,60 1,25
T t*
o axului Oj . Calea de curent corespunzătoare este
format ă din dou ă bare paralele (5 ş i 4), astfel încât
scurtcircuit . Neav â nd camer ă de stingere arcul electric ionizează aerul ş i determină la asigurarea forţei de apăsare î n contacte contribuie
un scurtcircuit faţă de pământ şi între faze. în multe construcţii de celule de
alimentare sau de distribu ţie, se evit ă formarea arcului electric pe barele colectoare
- + nu numai resoartele 5 şi 6, ci şi forţa
electromagnetică exercitată între barele 3 şi 4 .
prin introducerea unui perete separator î ntre separator ş i barele colectoare. î n Fig. 10.38. Blocajul sepa- Un exemplu de construcţie pentru un
fig. 10.37 este dată schema electrică pentru plasarea unei linii , care poate fi ratorului faţă de întreruptor: separator de înaltă tensiune (123 kW ) , pentru
alimentată de la un sistem de bare dublu ş i în care se pot identifica funcţ iile 1 - separator; 2 - întreruptor; 3 - funcţ ionare
î n exterior este dat în fig.10.40.
separatorului: de bare, de cupl ă , de linie, de punere la pă m ânt. electromagnet în poziţia excitat.
Deschiderea separatorului se realizează prin rotaţia
izolatoarelor suport 7 , 2, care sunt acţ ionate de
mecanismul 3 , cu aer comprimat. î n interiorul capelor 7, 8 există contacte
alunecătoare, ceea ce oferă posibilitatea trecerii curentului de la bornele 9, 10 la
o
L inie
.
tijele 11 , 12 Transmisia mişcării de la mecanismul 3 la izolatoarele rotitoare se
\ X I > /// efectuează prin intermediul pârghiilor 4 , 5 , 6 . Mecanismul de ac ţ ionare
* ///
N
a: pneumatică este schiţat în fig. 10.41. în carcasa 1 se află un piston de acţ ionare
o yi
cu dublu efect ş i tot aici un mecanism cu cremalieră transformă mişcarea de
4 translaţie î n mişcare de rotaţ ie î n jurul axului O . î n corpul electrovalvei se găsesc
-ic 2 supapele 2 ş i 5 comandate de electromagneţ ii 3 ş i 4 . Pe axul O se mai afl ă şi
c\l
X
O dispozitivul de blocaj electromagnetic, format î n esenţă din şaiba 7 prevăzută cu
două goluri plasate la 120 °, şi electromagnetul 8. Blocajul se realizează în
poziţ iile extreme (închis , deschis) ale separatorului.
:
5 Un exemplu de separator de foarte înaltă tensiune de tip pantograf este
prezentat în fig.10.42 pentru tensiunea nominală de 420 kV şi curentul de
< >
2 000 A. Separatorul de linie are ataşat ş i un separator de punere la păm ânt.
Acţiunea se realizează cu un mecanism cu servomotor . Execuţ ia de tip pantograf
Fig . 10.37. Funcţii ale separatorului: oferă avantaje importante în ce priveşte economia de suprafaţă , ocupată de aparat
-
1 separator de bare; 2 - separator pentru cuplă; 3 - separator de linie; 4 - separator de punere la [10.3].
pă m â nt .
 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.4 SEPARATORUL Ş I SEPARATORUL DE SARCINĂ
149
148 /

\
O
\b \
o
\
\

s
7 r 10 6 2
<0 \
<6

*
' j- IO
tN. rfn . 2- -±5k— A t
io
<x>
Ctu >
"4 7
m o
7 7 6 O
•N
) rr&
/

12L J
^5
/
1 /
cP
o 2 S ?
^ 2
— — AA
C5 "
CD
S» - >— 3 4 2 r 'S 2 O
2 to
40
( o pom
225
înt
2
2 — 1
S
S
—
2
2
i

Contact Ş urub de punere 2 S

2 S
E3- * • -
E3 BN/ UTU HJUQ

\
r~ry
O
t
o 5 o
in 6
m .o> in
(O r
o
& «H— o
°0
400 \n A
o
@
/ / 6
4

o
o
CD
Resort reglabil ttz
¥ E3

u 260
f A
Fig. 10.39. Separator de medie tensiune (12 kV , 400A ): m o o

1 , 2 izolator suport; 3, 4 - cale de curent jumelată ; 5 ,6 - resort

pentru asigurarea presiunii în
-
contact ; 7 - bar ă izolantă ; 8 - pâ rghie de acţ ionare .
V.

o
o
r~it 9> o
Experienţa de exploatare, î n staţ iile de conexiuni de foarte î naltă tensiune
<
D
6 3 4
cu sistem dublu de bare, a confirmat o uzură pronunţată a contacte
lor
de pe un sistem de bare pe
separatoarelor î n cazul comutaţ iei unei linii aeriene &
transver sale . M ăsură rile efectuat e arată produce rea O
O! o
a
O
altul , prin intermediul cuplei
de 1 500 A . In 4
arcului electric cu o tensiune de aproximativ 300 V şi o intensitate A
şte un separato. r
vederea eliminării uzurii men ţ ionate, firma BBC construie A
2000
pantograf cu contact de arc electric ş i cameră de stingere cu efect de electrod
. In
rezultat din
fig. 10.43 se prezintă etapele principale privind î ntreruperea curentului
diferenţa de tensiune de ordinul 300 V [10.12] . Explicaţia
funcţionării se Fig. 10.40. Separator de î naltă tensiune (123 kV ).
urmăreşte pe legenda figurii.
150 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.4 SEPARATORUL Ş I SEPARATORUL DE SARCINA
151
i

7
8 B
6 7

1 \
WNA|
\

\ \ 0
'

3
^* 0
Blocaj

4
o
o

0-- 11 0
Z 7,
Z
7 7
6
L Zz zzzz, z zZ z J z 5

2 zz Yz/////////z/
z zzz .A

L_ 4
r 4 720
t
II
II
II
II
II
Fig. 10.41. Mecanism de acţ ionare pneumatică a separatorului de tip exterior. 2 n
II
II
II o
li LO
io
II
3
10.4.2. Separatorul de sarcină ' II
II
II

Este definit ca un aparat de comuta ţie mecanică destinat a î nchide curentul

nominal , a suporta curentul nominal , de suprasarcină şi de scurtcircuit ş i de a
m iac

/
5

deconecta curentul nominal . Separatorul de sarcină este folosit î n următoarele

circumstanţe: :
3550
* Comutaţia bateriilor de condensatoare cu puteri până la aproximativ 4
1 200 kVAr ş i tensiunea nominal ă p â nă la 24 kV. 6
* î nlocuirea î ntreruptorului î n punctele din reţ ele, î n care puterea de
scurtcircuit este foarte mică.
* î n reţelele buclate, cu destinaţ ia de a î nchide sau deschide bucla de
sarcină nominală de trecere.
* Conectarea ş i deconectarea liniilor î n gol ş i a cablurilor î n gol , câ nd \
curentul comutat este mai mic decât curentul nominal al aparatului . O serie Fig. 10.42. Separator pantograf pentru
normal ă de separatoare de sarcin ă este prezentată î n tabelul 10.2.
Un = 420 kV ; = 2000 A (AEG ):
1 - contactul de linie; 2 - transmisie izoiantă; 3 - izolator suport; In
-
4 mecanism de acţionare cu
servomotor ; 5 - tija separatorului de punere la păm â nt; 6 - mecanism cu servomotor
pentru poziţ ia
-
5; A , B bornele aparatului .
/
 na . . g» :

|;
'
:
K

152 10. APARATE DE COMUTA ŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

10.4 SEPARATORUL SI SEPARATORUL DE SARCINĂ 153

1* 1--
///
173
3x 3 6 KV

f — >>
R
/
/
M:
m

;
.
5;
1
7 i
r

150 A
_-CD
ui
r-i

B
1A

/
/
fc:
OO î
-L
r l

1
i
r.1
2
tR 4t 3 I 10 -
1/ lA = ° r
u A T 10 - M

= 25ms
!
S2
s? Si
S2 15 A 150 A
15 A 15 A

A t
T1 A,
‘ î U2 t3 u
400 / 231V 10 10 2 10 3 104
ui
IUI -4 ////
/77/
Fig. 10.43. Separator pantograf cu contact de arc electric ( BBC): li A ]
1 - linia ; 2 - braţ de pantograf ; 3 - contact auxiliar cu cameră de stingere .
o)
Fig. 10.44. Exemplu de schemă cu separator de sarcin ă:
Tabelul 10.2 a ) schema electrică ; b ) caracteristicile de protecţ ie.
Serie normală de separatoare de sarcină
La adoptarea unui sistem de comutaţ ie cu separatoare de sarcin ă este
necesar să se coordoneze caracteristicile de protecţ ie. Astfel î n fig . 10.44, b, se
,!
Tensiunea Curent Capacitatea de rupere Curent de Curent de
nominală nominal
reprezintă aceast ă coordonare astfel î ncât pentru curen ţ i pâ n ă la 630 A ,
[ A] stabilitate stabilitate
[kV] [A] electrodi- termică declanşează separatorul de sarcin ă 7 sub acţ iunea caracteristicii de protecţ ie a
I la cos <p = 0 ,l la cos <p = 0,15 namică releului r1 la o durată de ordinul secundelor , iar la curenţ i mai mari se va topi
?

[kAefl fuzibilul siguranţei Sl la durate cu atât mai mici, cu cât curentul de scurtcircuit
lkAmaxl este mai mare. Caracteristica de protecţie a siguran ţei S2 nu trebuie să intersecteze
ii 12 400-1250 1000-1250 1000 40-75 20-50 nici caracteristica releului electromagnetic ş i nici pe aceea a siguran ţei Sx .
li Deoarece instalarea unui separator de sarcină , în principiu , trebuie să fie
m
§ 24 400-630 600-800 300 40-50 20-30 mai economică decât a unui î ntreruptor , este normal ca separatorul de sarcină să
11
1 '
: fie autonom , iar construcţia simpl ă. î n majoritatea cazurilor, separatorul de sarcin ă
derivă din separatorul propriu-zis , că ruia i se adaugă un cuţit de rupere şi o
36 400-1250 500-900 80 40-75 20-50
i cameră de stingere din material gazogen . î n fig.10.45 se indică funcţionarea unui
I && asemenea separator de sarcină cu camer ă plată . In schiţa e ) se arată un pol al
il £ y Şf - separatorului. Unui contact mobil normal (cuţit dublu ) 7 al separatorului i se
In fig.10.44 se prezintă schema de principiu a alimentării î n bucl ă cu
PP . . .
.. .
utilizarea separatoarelor de sarcină 7 ş i 2. Acestea sunt echipate cu relee
adaugă cu ţ itul de rupere 2, cuplat mecanic cu cu ţitul 7 prin intermediul resortului
5. în schiţele a ) ,b ) ,c) ,d ) se figurează etapele principale de funcţ ionare a
: 2 •
elflroma^ net*ce rl r2 care figur ă o protecţ ie independentă de curent .
Siguranţele fuzibile S ± ş i S’2 asigură protecţ ia î mpotriva curen ţ ilor de scurtcircuit .
separatorului de sarcină . Se observă că la rotaţia cuţitului 7 , prin care se

- k» : ‘
'
.<4L L;i. SW.;
 f
•

154 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE 155

10.5 CONTACTORUL ŞI Î NTRERUPTORUL DE PUTERE Î N VID

stabileşte curentul de durată, contactul r ă m â ne stabil î ntre cu ţ itul de rupere 2 ş i

bulonul 3, p â n ă c â nd cu ţ itul 2 scapă sub bulonul 5, iar arcul electric se stabileşte
î ntre 2 ş i 3. Cum cu ţ itul 2 este sub acţ iunea resortului 5, acesta î i va imprima o
viteză de 3-5 m /s, î n fanta camerei de stingere 4 . Arcul electric î ntins astfel vine
î n contact cu pereţ ii gazogeni ai camerei de stingere. Se creează, î n acest mod , o
* 10.5. Contactorul şi î ntreruptorul de putere î n vid
presiune local ă de aproximativ 2 bar şi o răcire intensă a arcului , ceea ce conduce
la stingerea acestuia . La un aparat de comutaţie î n vid , piesele de contact se afl ă î ntr -o incint ă
vidat ă ş i etanşă fa ţă de mediul ambiant. Funcţ ionarea unui astfel de aparat se
fundamentează pe urm ătoarele observaţii de natur ă fizică:
t/ a ) Presiunea î n camera de stingere.
10 bar , iar distan ţa î ntre
*i este de IO 7... IO
" "

© piesele de contact î n poziţ ia deschis a

/ / aparatului , este cuprinsă î ntre 2 mm (la 200
/ \ tensiunea nominal ă U „= 1 000 V) ş i 22 mm »
d-i
h
i
3
(la tensiunea nominal ă de 24 kV ) . In acord
cu legea lui Paschen (prezentat ă î n cap . 7 din
c 150
^
3
— —/4
/
f 2 CL
•o
I
i l ©
r
vol . l ) rigiditatea dielectrică a mediului este
100
/
/ L c>
e.» mult superioară rigidităţ ii dielectrice a altor c»
medii , ca aerul atmosferic sau gazul SF6 . In oCb 7 .
b
O fig.10.46 sunt date curbele comparative ale c 50
rigidităţ ii dielectrice pentru vidul avansat , g 1
3
/
r
aerul la presiunea 1 bar ş i gazul SF6 1Q
^ * 5 15
presiunea 1 bar [ 10.22]. La presiuni mm m
ordinul IO 7... IO 10 bar parcursul mediu liber Fig. 10.46. Rigiditatea dielectrică:
"
"

al particulelor de gaz este sensibil mai mare 1 - în aer la p = 1 bar; 2 - în gazul

decât distan ţa î ntre piesele de contact . î n SF la p - 1 bar; 3 - î n vid avansat.
Fig. 10.45. Funcţ ionarea camerei plate: 6
a ) aparatul închis; b) cuţitul de arc electric; c) faza de arc electric; d ) aparatul deschis;
adev ă r pentru moleculele ş i atomii de acelaş i
e ) detaliu constructiv ; gaz parcursul mediu liber este [ 10.18, 10.35]:
-
1 - cuţit de separator; 2 - cu ţ it pentru întins arcul electric; 3 stift de acroşare;
X
kT (10.75)
- -
4 cameră de stingere plată; 5 resort .
Anjî pr 2
cu notaţ iile:
Materialele gazogene utilizate la construcţia camerei de stingere pot fi k = 1,38.10 2 Ws grd 1 - constanta Boltzmann ;
' '

răş in ă ureoformaldehidică , răş in ă polimetilmetanil (plexiglas). Gazele care rezultă p [ Pa] - presiunea gazului ;
din descompunerea răşinii sub acţ iunea arcului electric, sunt CO, C02, H 2 ş i H 20 r[ m] - raza cinetică.
(sub form ă de vapori ). Pentru ionii de gaz de aceeaş i natur ă:
(10.76)
Notă. Se construiesc şi camere de stingere tubulare care funcţionează tot pe baza
dezvoltării de gaze. Deoarece un separator de sarcină nu este aparat de protec ţie,
iar pentru electroni:
circuitul în care este instalat este completat cu o siguran ţă fuzibilă care oferă
protecţie la scurtcircuit şi la suprasarcină. Spre ilustrare schema electrică din ( 10.77)
fig. 10.44 este concludentă.
ke = 4
^
2X

i
 i

IiiŞti
157
10.5 CONTACTORUL ŞI Î NTRERUPTORUL DE PUTERE Î N VID
/ a Ă PARArE DE
COMUTA CIE DE îNALT TENSIUNE
în
d ) Curentul tăiat . Ca urmare a difuziei rapide a vaporilor metalici
electric se stinge î nainte de trecerea curentului electric ,
Pentru vidul avansat rezultă astfel X = 0,05 m 40 m adică o valoare camera de stingere, arcul
precedat ă de
mult mai mare decâ t distan ţa î ntre piesele de contact şi ca urmare probabilitatea î n mod natural , prin valuarea zero . Stingerea arcului electric este
/ , ca î n
ionizării prin şoc scade considerabil , iar rigiditatea dielectrică creşte sensibil. apariţ ia unei instabilităţ i î nainte de t ă ierea curentului la valuarea 0
ţ relativ
fig . 10.48 Curen ţ ii critici care determin ă curen ţ i tă ia relativ mari sunt
Datorită presiunii reduse ş i sporirii rigidităţ ii dielectrice, în vid se realizează . i
mare
40 . .. 80 A . Curen ţ ii mai mari produc o cantitate mai
camere de stingere miniaturale. mici , ş i anume / = arcului electric c ă tre valori mai mici
b) Arcul electric se dezvoltă în vapori metalici . La separarea pieselor de de vapori metalici, ceea ce conduce la arderea
ă o supratensiune î n re ţ ea de
contact curentul electric se scurge prin punctele de contact , care pe măsură ce ale curentului electric. Curentul tă iat /0 determin
piesele se î ndepărteaz ă se reduc ca num ă r ş i ca suprafaţă , iar densitatea de curent m ă rime:
^

creşte. Urmează topirea ş i vaporizarea punctelor de contact ; arcul electric are

drept suport material vaporii metalici proveniţ i din piesele de contactă Aceşti
vapori metalici difuzează î n vid , o parte se condensează pe piesele de contact iar
* mloy £ 00.78)
Se constat ă
restul pe un ecran , amplasat potrivit pentru a proteja izola ţ ia electrică împotriva unde inductivitatea L ş i capacitatea C sunt parametrii reţelei .
ă , prin
depunerilor metalice. Prin condensarea vaporilor metalici , vidul este ref ăcut , cu experimental că valori mai mici de 5 A ale curentului tă iat /0 nu perecliteaz
de
condiţia ca să nu se elimine gaz din metalul cald . supratensiunea creată, izolaţ ia reţelei , dimensionată dup ă regulile normale
c) Arcul electric difuz , arcul electric autocompresat . Pâ n ă la aproximativ i coordonare a izolaţ iei .
10 kA arcul electric este difuz, se extinde pe toată suprafaţa pieselor de contact. t

Solicitarea termică a contactului ş i eroziunea sunt relativ reduse (fig . 10.47 , a). La
valori ale curentului î n arc peste 10 kA apare fenomenul de autocompresie (vezi
capitolul 7, vol . l ), ca urmare a dezvoltării forţei Lorentz. Piciorul arcului electric,
dacă acesta r ă m â ne imobil , solicită puternic piesa de contact , care va suferi o
eroziune important ă. La contactoare, la care curentul nominal este de cel mult
400 A ş i curentul ocazional de cel mult 4 000 A , arcul electric ră m â ne difuz. : \
\
o \
\
t
CuOFHC
Cr Cu 50
70 [ms ]
{ W
//
Fig. 10.48. Curentul tă iat /Q .
i i ! I i i i ! ! \ \l> WCu 30
] F
O
\

a)
I CuOFHC
10.5.1. Contactele electrice
b
Fig . 10.47. Arcul electric în vid: a) difuz; b) autocompresat. sunt
Cerinţele pentru materialele din care sunt uzinate piesele de contact
următoarele:
î ntreruptoarele de putere î ntrerup curen ţ ii de scurtcircuit (10...40 kA ) ş i a) conductivitate electrică mare;
deci arcul electric are o fază de autocompresie, astfel că apare necesitatea ca b) eroziune minimal ă la arcul electric de comuta ţ ie;
c) presiune de vapori mare, î n vederea prelungirii curentului electric , c
piciorul arcului electric să se deplaseze pe suprafaţ a de contact , spre a nu solicita ât
termic, î n mod excesiv , piesa de contact . î n acest scop piesele de contact iau forma mai aproape de valoarea zero, î n momentul tăierii lui; contact ,
unor pahare prev ăzute cu t ă ieturi î nclinate, î n vederea dezvolt ării unei forţ e d ) proprietăţ i semnificative de getter . Gazele incluse î n piesele de
electrodinamice Lorentz de natură să vehiculeze arcul electric pe marginea piesei prin î ncălzirea acestora , se eliberează şi deterioreaz ă vidul ini ţ ial .
de contact, ca î n fig . 10.47,/?.

i
 N VID 159
158 10. APARATE DE COMUTATIE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.5 CONTACTORUL ŞI Î NTRERUPTORUL DE PUTERE Î

Prin efectul de getter aceste gaze sunt recaptate de suprafeţele metalice ale în fig .10.49 sunt prezentate câteva solu ţii constructive pentru contactele
piese or de contact ş i , prin aceasta , vidul se reface practic la valoarea ini ţ ial ă . contactoarelor în vid , după cum urmează:
.
Metalele care prezintă interes pentru realizarea contactelor , mai ales sub WCu 30 WCu 30 S b 1
tormăx de aliaje sinterizate, sunt indicate î n tabelul 10.3.
1
%
Elemente constituente ale contactelor electrice î n vid
Tabelul 10.3
IM a\
•Sl / N
&
N
S
Nr.crt Calitatea Elementul Temperatura Temperatura de 2/T\
%
VT\

de topire [ ° C] vaporizare [ ° C] CuOFHC CuOFHC

a/ b)
1. Rezisten ţa la 1.1.Wolfram (W) 3380 5500
temperaturi înalte 1.2. Molibden (Mo) 2620 4800
1.3.Crom (Cr) 1903 2642
S b B i 90 / 10
2. Conductivitate 2.1.Cupru (Cu) 1083 2595
electrică mare,
presiune de
y
vapori apreciabilă
- A

3. Presiune de 3.1. Bismut ( Bi ) 271 1560

vapori mare 3.2.Stibiu (Sb) 630 1637
CuOFHC
Materialele rezistente la temperaturi î nalte (W , Mo, Cr ) pot realiza o
WCu 30
presiune de vapori mare dac ă arcul electric este menţ inut î n aparat multe Sb
semiperioade, dar , î n acest caz se ajunge la temperatura de fierbere a elementului
de contact . Această temperatură ridicat ă facilitează reaprinderea, deoarece se /
situează deasupra temperaturii de ionizare ( « 3 000 K ), ca şi tendin ţa de sudare
a contactelor . Folosirea acestor metale -singure este prohibitivă ş i din cauza
conductivităţ ii electrice reduse.
Metalele cu presiune de vapori mare (Bi , Sb) nu pot fi folosite singure,
vm CuOFHC
.

deoarece sub acţ iunea arcului electric se erodează , iar cantitatea mare de vapori
nu se poate condensa î n î ntregime. Se menţ ine astfel o atmosfer ă de vapori care dl
nu permite î ntreruperea arcului electric . Metalul Cu are presiune de vapori
Fig. 10.49. Contacte pentru contactoare în vid:
apreciabil ă ş i de aceea se foloseşte î n pseudoaliaje WCu 30 ş i CrCu 50. WCu 30 .
a ) WCu30; b) WCu30Sbl ; c) SbBi90/10 în nut cu suport de
Din punct de vedere practic, cerin ţele men ţ ionate (a , b,c,d ) sunt î ndeplinite
de combinaţii sub form ă de aliaje sau pseudoaliaje din dou ă sau mai multe metale,
* Pentru aparate de tensiuni mai mari (Un = 1...12 kV
) sunt folosite
cu ajutorul cărora se realizează un compromis acceptabil . î n vid , suportul
solu ţiile din schiţele a) şi b) . Pseudoaliajul WCu 30 este sinterizat mai mic de 70
contactului este realizat din Cu OFHC cu un conţinut de oxigen

10.5,2 . Contactorul în vid ppm . Curentul tăiat se menţine sub 5 A . mic (sub 2A)
'
* Pentru tensiuni joase ( Un < 1 kV) în scopul unui curent mai
vapori mare , ca î n schi ţele c) şi d ).
şe folosesc materiale (Sb,Bi) cu presiune de tehnologic
La această soluţie eroziunea contactului este puternică, iar î n procesul
Acesta este un aparat de comutaţie standardizat la curentul nominal de ăţ i pentru că unele
300...400 A ş i la tensiunile 1 kV ; 3,6 kV ; 7,2 kV ; 12 kV . de degazare, prin încălzire a contactului, apar dificult
(Bi) au temperatura de topire sub temperatura necesar ă procesului de
Men ţ inerea la curentul nominal limită ş i la curentul ocazional de 4 000A componente
determină , î n procesul de întrerupere, un arc electric difuz. degazare.
 :
W*
1
1

10.5 CONTACTORUL ŞI Î NTRERVPTORUL DE PUTERE Î N VID

161
ÎNALTĂ TENSIUNE
160 / 0. APARATE DE COMUTAŢ IE DE

5
0 «O
Sudura
CP - - J> l
e£"
1
/ /
a 77
5 %
rx
a —
33 9A (N

Fr 3
ccrx
70
:3>
Lipitura
/•
CC- - JCL
77 re
ac -
33

metaf- ceram / ca 77
77
^
9A
I%
-r

x.
77
VA %
77
i I
^ 80 %
. I £
77
77
>7
9
%
.
F
FP. 1 77
77
9A
Fr, $
FP.
8
l / /

4 77
7
1 y
77
%
2 4 r i H
55
3
V!
2
o
( I
553
& A
bcd
b)
— B

1 a)
Fig . 10.51. Scheme cinematice ale contactorului în vid:
a ) poziţ ia deschis ; b ) poziţ ia î nchis ;
1- electromagnet ; 2 - resort -
antagonist; 3 resort pentru asigurarea presiunii î n contact ;
j
4 cameră de stingere; 5 - pâ rghie; A , B - borne.
-
Cinematica aparatului este prezentată î n fig .10.51 . î n schiţa a
) aparatul
7
6 1 este neexcitat . Momentul
777/ este desenat î n poziţ ia deschis, electromagnetul
dezvoltat de
dezvoltat de forţa Fr2, a resortului 2, este mai mare decâ t momentul
/

forţa provenită din presiunea atmosferică , care are expresia:

Fig . 10.50. Cameră de stingere pentru contactor î n vid : (10.79)

Fp = PaAb
- - -
1 element fix de contact; 2 element mobil de contact; 3 - anvelopă ceramică; 4 ecran ; 5 - burduf
din oţel inoxidabil; 6 - ţeavă sertizată pentru evacuarea gazelor; 7 , 8 - borne .
unde s-a notat:
O schiţă a camerei de stingere este dată î n fig . 10.50, pentru tensiuni de pa - presiunea atmosferică ,
ordinul 7,2 ... 12 kV ş i curent de 400 A . Elementul fix de contact 1 ş i cel mobil 2 Ab - aria frontală a burdufului .
se afl ă î ntr-o incintă din care au fost scoase gazele ş i care se afl ă la presiunea de Condi ţia de men ţ inere a aparatului î n poziţ ia deschis este:
IO 10.. . IO 7 bar . Deplasarea piesei mobile de contact, cu men ţ inerea vidului , este
' "

( 10.80)
* li Fpli
F >
posibilă datorit ă burdufului metalic 5, cu care piesa mobil ă de contact este
solidară . Izola ţ ia este realizată de anvelopa ceramică 3. Pe ecranul 4 se este excitat şi
î n schiţ a b ) aparatul este desenat î n poziţia î nchis; electromagnetul
condensează vaporii metalici proveni ţ i din piesele. de contact î n prezenţ a arcului dezvoltă forţa Fe . Condi ţ ia de menţ inere a aparatului î n poziţ ia închis este:
electric. în acest mod se î mpiedică metalizarea pe suprafaţ a intern ă a anvelopei 3.
Extragerea gazelor din camera de stingere se efectueaz ă prin ţeava 6, care apoi se
sertizează. în tijele 7 ş i 8, care suportă piesele de contact, se practică prin
.
F h > F* h + ( Fr3 + Fp> l3
Resortul 3 care asigură presiunea pe contact nu este folosit
î n toate
00.81)

î nşurubare bornele camerei de stingere. ş s ă se realizeze o

variantele constructive, ci numai la acelea la care se dore te

«;»
 1

162 W . APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.5 CONTACTORUL ŞI Î NTRERUPTORUL DE PUTERE Î N VID 163

corecţ ie a forţei de ap ăsare î n contact î n funcţie de altitudinea de funcţ ionare a Excitaţia elecromagnetului principal se realizează î n curent continuu sau
aparatului (-1000 m ; -f - 2000 m). La un aparat f ăr ă resortul 2 forţa de ap ăsare î n î n curent alternativ cu punte redresoare. Dacă contactorul nu este prevăzut cu
contact provine numai din presiunea atmosferică , conform rela ţ iei (10.79 ) . î n mecanisme de ză vor âre este necesar să se introducă, î n circuitul de excitaţ ie,
schi ţ a b ) se observ ă că , între p â rghia 5 ş i tija piesei mobile de contact , s-a format rezistenţa economizoare.
cursa liber ă 6, utilizat ă la comanda de deschidere a aparatului pentru a determina 21 1
o viteză iniţial ă a piesei mobile de contact de cel pu ţ in 0,3 m /s. î n absen ţa acestei
viteze ini ţiale, la deschidere lent ă , piesele de contact se erodează extrem de rapid . i
W////MM?,
*
|
M
%
Mp f Me /
£ / i %
2

/ //
” r2 * *
< £3 3

t
-
% A
20

Mp .A 79 sII i 4

5
I
0
o)
i
97
'
.

92 ) 9

b)
j G
7
0
SL
)
gg
m
% i
6
7

Fig . 10.52. Diagramele (calitativ) momentelor:

Q
17 - % 9
a ) momentul activ ; b) momentul rezistent. \ )
ZLJZ <7
Diagramele calitative ale momentelor active (schi ţ a a ) ş i rezisten ţ e (schiţa / I
£
b ) sunt date î n fig . 10.52, cu notaţiile:
M - momentul dat de F datorat presiunii atmosferice,
(4 o £

i i
J
Me - momentul dat de eiectromagnetul i , 16
Sxi
77
Mr2 - momentul dat de forţa dezvoltată de resortul 2,
Mr3 - momentul dat de forţa dezvoltată de resortul 3. 4 / % LJ 12
Unghiului 6 j î i corespunde momentul atingerii pieselor de contact î n cursa 4
%
de închidere.
o gg
O schiţă constructivă a contactorului Siemens [ 10.16] este dată î n
Fig. 10.53. Piesele componente se identifică pe legenda figurii . Faţă de schema
cinematică de bază prezentată î n fig.10.51, aparatul este completat opţ ional cu :
* mecanism de zăvor â re la deschidere. După excitarea electromagnetului u 13
principal 19 ş i atragerea armăturii 20, sistemul este blocat î n această pozi ţ ie iar Fig . 10.53. Contactor în vid Siemens [10.16]:
excitaţ ia elecromagnetului 19 este tă iată. î n acest mod se economiseşte energia de - - -
1 - bloc basculant; 2 resort suplimentar; 3 bornă superioară ; 4 bandă flexibilă ; 5 - cameră de
excitaţ ie permanentă a acestui electromagnet. Pentru deconectare se excită stingere; 6 - burduf de metal ; 7 - anvelopă ceramică ; 8 - ecran metalic; 9 - piesă mobilă de contact;
eiectromagnetul 13 cu un impuls de curent. Aceeaş i operaţ ie se poate realiza 10 - piesă fixă de contact ; 11 - compartiment de înaltă tensiune; 12 bornă inferioară; 13 - -
mecanic cu ajutorul tijei 15 . . - -
electromagnet de declichetare; 14 ză vor la deconectare; 15 tijă de declichetare; 16 - compartiment
* mecanism de zăvorâre la î nchidere. Aparatul poate fi închis numai după de joasă tensiune; 17 - resoarte (două) de aducere în poziţia de repaos; 18 zăvor la conectare; 19 -
ce pâ rghia 18 a executat o mică rotaţie î n sensul săgeţ ii.
-
- electromagnet de acţionare; 20 - armătură mobilă (placă ); 21 punctul de rotaţie a blocului
basculant.
 165
10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE I 10.5 CONTACTORUL Ş I Î NTRERUPTORUL DE PUTERE Î N VID
164

10.5.3. Supratensiuni de comutaţie

7 2
7 2 3
S

Contactoarele în vid avansat sunt destinate să comute

motoare asincrone de 5
500 kW la 12 kV , î n regim de
puteri de ordinul 350 kW la 1,2 kV pâ nă la 6
J

poate conduce la dou ă forme

funcţionare AC-3 şl ACM. Procesul de î ntrerupere I C
de supratensiuni, şi anume: |
a) Supratensiuni datorate tăierii curentului , ca fenomen
contactoarele î n vid, sau sarcinilor inductive mici.
uzual la
I V

1
frecven ţ e
b) Supratensiuni datorate reamorsă rii repetate a arcului electric la R LT
ţ iei , î ntre piesele
mult superioare frecvenţei reţelei , în cazul î n care refacerea izola I T
de contact, nu se efectuează suficient de rapid . Frecven ţele superioare sunt proprii
M
| schemei în care sunt acumulatoare de energie complementare.
M
T T » r

Analiza procesului de apariţie a supratensiunilor de comutaţie este f ăcută

3 r~\ j 3^

în capitolul 13. î ntreprinderile constructoare [10.44] recomand ă m ăsuri de

protecţ ie împotriva supratensiunilor, în funcţ ie de calitatea izolaţiei şi cunoaşterea
performanţelor contactorului. Drept criteriu de referinţă a supratensiunii de Fig . 10.55 . Protecţie î mpotriva
Fig . 10.54. Protecţie î mpotriva
comutaţ ie se consideră factorul supratensiunilor cu limitare LT. supratensiunilor cu limitator LT ş i
grup RC.
u
—
K = - fiu—
fi
. (10.82)
3

Pentru motoarele cu izolaţie bună (de exemplu MICALAST - Siemens) se 10.5 .4. întreruptorul de putere în vid
recomand ă folosirea unui limitator de tensiune, ca în fig. 10.54, iar factorul de
supratensiune ks 3 . Pentru motoarele a căror izolaţ ie este mai slabă sau
=
necunoscută, se recomand ă un sistem RC sau ş i un sistem de 1imitatoare ca î n
fig.10.55. Valori curente pentru sistemul RC sunt : /? = 50...100 fi /fază , 100 W şi
în tehnica europeană sunt curente, în domeniul tensiunilor 12...36 kV, trei
variante de î ntreruptor de putere, şi anume:
C = 0,25 /xF /fază. electrice
Contactoarele î n vid avansat sunt folosite ş i la comutarea sarcinilor de tip
a) întreruptorul cu ulei puţin, în reţele de distribuţie a energiei apariţie
ă de
cu curenţi de scurtcircuit mici (sub 15 kA ) şi cu probabilita te redus
transformator şi a sarcinilor capacitive. Protecţia împotriva scurtcircuitelor şi este cel mai mic
a curentului de scurtcircuit . Costul de fabricaţ ie al aparatului
supratensiunilor se realizeaz ă cu siguran ţe fuzibile. Protecţ ii suplimentare se aparatului (schimbare a uleiului , a
dintre cele trei variante. Necesitatea reviziei
»
efectueaz ă la motoarele de mare putere cu ajutorul termistoarelor . it determin ă limitarea folosirii
pieselor de contact) la trei î ntreruperi pe scurtcircu
t lui î n reţele cu defecţ iuni frecvente.
.
Notă Energia arcului electric juidt este sensibil mai mică , în cazul b) întreruptorul cu hexaflorură de sulf cu autosuflaj î n re
ţele cu curent de
ă ş cu cheltuieli de
scurtcircuit mai mare (15 - 25 kA), ca variantă mai fiabil i
contactoarelor î n vid , decât energia dezvoltată în cazul contactoarelor în aer, având
în vedere că tensiunea de arc nu depăşeşte 30V (la un curent întrerupt de 2kA) , î ntreţ inere mai reduse decât î n prima variantă.
rupere p ân ă
iar durata arcului electric este de 10...15ms. c) întreruptorul în vid ca variantă universal ă cu capacitate de
este considerat a fi " f ăr ă
la 50 kA la 12 kV ş i 31,5 kA la 36 kV . Acest aparat
*#166 10. APARATE DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE
I 10.5 CONTACTORUL ŞI ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE fN VID 167
IU î
î ntreţinere" , are î n mod curent o durată de viaţă prezisă de 10 ani dar confirmată 1
la 20 ani. Aparatul este folosit în instalaţ iile cu num ăr mare de conectări pe I
scurtcircuit (cuptoare electrice cu arc) ş i cu curenţi de scurtcircuit importan ţ i. Din i .

totalitatea î ntreruptoarelor fabricate, cele cu întrerupere în vid au cea mai mare

pondere. 2
Pân ă la tensiunea nominal ă de 24 kV inclusiv , î ntreruptorul de putere are \

o singură camer ă de stingere pe pol; pentru tensiunile de 36 kV şi 52 kV există i,

două camere de stingere conectate î n serie şi acţ ionate de acelaşi dispozitiv [ 10.7]. L

10.5.4.1. Camera de stingere. î n fig.10.56 este prezentată schiţa de

construcţie a unei camere de stingere de fabricaţ ie Siemens [10.43]. Se observ ă
că izolaţia este divizată ş i realizată cu două piese ceramice 3 ş i 7. Piesele de
contact 4 şi 6 sunt realizate, conform cu schiţa din fig . 10.47,ft, dintr-un suport Lipitura D
din Cu OFHC de forma unui pahar pe care se brazează elemente
active din aliajul metal - ceramica
sinterizat Cu -Cr 50. La deconectarea curenţ ilor de scurtcircui .i
t ( 7 > 10 kA) arcul
.. -. v- Vv
A:
electric, care se dezvolt ă î n vaporii metalici, se deplaseaz
'
'
; y
''
/
4
ă pe suprafeţele active 1 /

sub acţ iunea forţei Lorentz, î n scopul reducerii eroziunii

5, realizat din oţel inoxidabil , constituie un ecran pe care
locale de metal . î nvelişul
/

*
77 ry? 5
se condensează vaporii
metalici proveniţi din acţ iunea arcului electric asupra pieselor 6
de contact. Burduful
I
/

8, realizat din oţel inoxidabil permite deplasarea piesei

mobile de contact.
/
/
/
\Vk \ \
|
10.5.4.2. Un pol de întreruptor , fabricat de AEG
prezentat î ntr-o viziune funcţ ional ă cu ecranul
[10.5, 10.7] este r 7
şi izolatoarele ceramice
transparente, î n fig . 10.57 . o O
Funcţ ionarea se explică pe baza legendei figurii
. Camera de stingere este
fixată î ntr-un cadru izolant rigid (2, 75,).
metal -ceramică forţa care acţ ionează asupra piesei
Pentru a nu solicita lipiturile
mobile de contact 13 are
;;

r 8
(practic) numai componentă longitudinală. î n fig
.10.58 se urm ă reş te cinematica
destinată a î ndeplini scopul menţ ionat. Axul este rotit de mecanismul de 9
acţ ionare. Prin rotaţ ia acestui ax cu aproximativ ° *
48 se transmite mişcarea c ătre
-
contact prin mecanismul bielă manivelă 7 , 2 ş
i prin intermediul triunghiurilor 10
nedeformabile 4 , 5, cuplate între ele prin resortul 5,
care asigură forţa de apăsare
î n contact. Se obţ ine astfel: 11
a) Asigurarea unei poziţii stabile, în poziţia
î nchis, prin depăş irea unui
punct mort f ără folosirea unui clichet.
b ) Transferul forţei de acţ ionare, către piesa Fig. 10.56. Schi ţa unei camere de stingere Siemens:
mobil ă de contact, f ă ră
componentă radială, astfel încât să nu se solicite 1 - bolţ ul piesei fixe de contact; 2 - şaibă la piesa fixă de contact; 3, 7 izolator ceramic; 4 piesă
sudurile metalice.
lipiturile metal-ceramică ş i - -
fixă de contact; 5 - înveliş metalic cu rol de ecran ; 6 piesă mobilă de contact; 8 burduf metalic;
- -
- - -
9 ghidaj; J O bolţ la piesa de contact; 1 1 - racord mecanic la sistemul de acţionare; 1 2 ţeavă
pentru evacuare gazelor , în final sertizată .
 I N VID 169
10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.5 CONTACTORUL ŞI ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE Î
168 -1
rat ca
10.5 .4.3. Performan ţe . î ntreruptorul cu vid avansat este conside
ţată de num ărul
fiind un aparat " f ăr ă î ntreţinere " . Durata sa de viaţă este influen
i

sub curent
de comutaţ ii , de intensitatea curentului comutaţ. Fiecare
î deconec tare
m , ca
piesele de contact
ocazionează procesul de topire şi vaporizarea metalului din
i N
* şi o degradare a vidului prin eliberare a unor molecul e de gaz incluse î n piesele de
ntreruptorului î n vid este
contact. La stadiul actual al tehnologiei comportamentul î
5«
§ definit [10.5] prin :
ă
3 &
* 100 deconectări la curentul nominal de scurtcircuit , care poate
fi de 20;
I
31 ,5 ; 40 kA.
<

II ' li 15

* 20 000 deconectări la curentul nominal , care poate fi

, de exemplu ,
IMM -
1250 A .
* 50 000 manevre mecanice ale camerii de stingere.
14

m 13 1
2 fes
!î
tMj
m 12 I1 g
:V
V 11 #

&9
c. 7
1 gî
«3 r* 10 9
ss a 5
9
9
' 6
IO
1

o £ * •9
8
(5) t
?. Vy.
y
y .
y/,
K 1
%y
3
7
5 %
45 2
fi£ 5 O
4
#
-
-
as ?
4 1
%Yy
.
5

ă a contactului:
ar Fig . 10.58. Cinematica de acţionare longitudinal
- ţ ii î n carcasă ( fixe); 1 , 2 - mecanism
-
Oj axul principal al mecanism ului ; O ş articula
abile ; 6 - ghidaj ; 7 - cameră de stingere .
Kt
I o
Or
-
bielă manivelă; 3 - resort ; 4 , 5 - triunghiuri nedeform
O o necesar ă după i 0 000
o Inspectarea ş i revizia mecanismului de acţionare este
o necesar a se verifica ş i
S"fK 7-0 O manevre, adică aproximativ la 10 ani. î n exploatare este dep ăş i 10 ^ PaM / s .
o2 care nu va
rata de creştere a presiunii î n camera de stingere,
Ol
i tă î n §10.5 .5.4 .
O
Metoda de m ăsurare corespunză toare este prezenta
Poziţ ia închis Pozi ţia deschis

Fig. 10.57. Un pol de î ntreruptor î n vid ; reprezentare funcţ ional ă . Anvelopa este 10.5. 5. Aspecte tehnologice
considerată transparentă:
1 - izolator suport; 2 - piesă de rigidizare; 3 - resortul contactului; 4 - tijă de acţ ionare; 5 - pâ rghie
de acţionare; 6 - indicator de eroziune a contactelor ; 7 - pâ rghie basculantă ; 8 - pâ rghie de transfer ; gazul SF6 necesită o
9 - born ă inferioară ; 10 - contact inelar ( Leopold ) ; 11 - cameră de stingere ; 12 - burduf metalic ; 13
i Realizarea aparatelor cu stingere în aer sau î n
ă a , materia lelor conductoare ,
- piesă de contact mobilă; 14 - piesă de contact fix ă; 15 - piese de rigidizare; 16 - bornă superioară. tehnologie relativ normală: prelucrare mecanic
 170 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE .
10.5 CONTACTORUL Ş I Î NTRERUPTORUL DE PUTERE Î N VID 171
magnetice ş i electroizolante î n condi ţii de
respectare a calit ăţ ii materialelor şi de
acurateţe la prelucrare (toleranţe, cur ăţenie
etc).
în final , sub pompaj, camera de stingere este î nchisă ermetic prin sertizarea ţevii
Realizarea camerelor de stingere cu comuta care face leg ă tura cu instalaţ ia de pompare (v. poziţ ia 72 î n fig . 10.56).
ţ ie î n vid presupune o
tehnologie similară celei folosite la construc
ţia tuburilor de emisie radio.
10.5.5.3. Determinarea curentului tăiat . Din relaţ ia (10.78) rezultă v

.
10.5 5.1 . Lipitura metal-ceramică. Pentru
ca lipitura să fie reuşită se
importanţ a curentului tă iat /0 la producerea supratensiunii de comutaţ ie. Influenţ a
foloseş te o ceramică cu conţ inut de alumină ( A materialelor din contact asupra curentului tăiat nu este elucidată din punct de
temperatura de ardere peste 1700 °C. Suprafa 1203
) mai mare decât 91 % ş i cu vedere teoretic [10.21], dar din punct de vedere calitativ urm ătoarele aspecte sunt
ţa Ceramică ce urmează a suferi relevante:
asmblarea cu tola de metal suferă urm ătorul
tratament: * Presiunea de vapori mare, a materialului din contact , diminueaz ă curentul
* Acoperirea prin pensulare sau
pulverizare cu o sare de Mo; tă iat .
* Difuzia Mo î n materialul ceramic
la temperatura de cca 1 400 °C î n
atmosfer ă de H 2 sau î n vid ;
* Nichelarea suprafeţei, ce a * La presiune de vapori egal ă, materialul de contact cu conductivitatea
suferit procesul de difuzie, î ntr-o baie termică mai mare (Cu ) men ţ ine contactul mai rece, iar curentul tă iat creş te.
galvanică;
* Sinterizarea peliculei de
nichel cu suprafaţa ceramică, tratată prealabil * Cu cât valoarea de vârf a curentului , i î n fig . 10.48, este mai mare,
cu Mo, la temperatura de 1500 °C î n
atmosfer ă de hidrogen sau î n vid ; cu atât curentul tăiat i0 este mai mic, fiindcă se dezvoltă sub acţ iunea arcului
* Brazarea (efectuarea unei lipituri
tari) cu ajutorul unui aliaj Ag-Cu 30 la electric, o cantitate mai mare de vapori metalici.
o temperatur ă u şor peste 800 ° C î n
atmosferă de hidrogen . Procesul de brazare este * Din cercetă rile experimentale pe metale pure (Cu ,W ,Cr ,Bi,Sb) nu se
î nsoţit ş i de efectul de cur ăţ ire a
urmelor de oxizi rezultaţ i din procesele poate determina teoretic comportamentul aliajelor ş i pseudoaliajelor .
tehnologice precedente, datorită efectului
reductor al hidrogenului . Din punct de vedere practic materialele de contact se verifică experimental
Lipitura tare se execută frontal , după
cum se vede în fig. 10.56, î n două pe eş antioane de 100 . .. 1000 piese ş i apoi se trag concluzii cu caracter statistic.
variante ş i anume pe " lat " ş i pe cant. în acest
ultim caz tola de metal folosită poate a) Curăţirea pieselor de contact . Operaţ ia prealabil ă m ăsurării curentului
fi aliajul Cu - Ni 50. Altfel se foloseş
te aliajul cu denumirea comercială Covar sau tă iat este de cur ăţ ire (condiţ ionare) a pieselor de contact . î n fig . 10.59, este
Vacon ( Ni-Fe-Co).
prezentat ă schematic instalaţ ia corespunz ătoare de ac ţ ionare ş i de formare a
vidului . Celula metalică 7 , prev ă zută cu izolatorul de trecere 2 , cu izolatorul de
.
10.5.5.2 Asamblarea componentelor
. Dacă ne referim la modelul de separare galvanică 3 ş i cu un vizor , conţ ine î n interior piesele de contact
î ntreruptor prezentat î n fig . 10.56,
se pot considera trei subansamble, ş i anume î nlocuibile ale unui aparat de comuta ţ ie î n vid cu bornele A şi B . Prin intermediul
două subansamble constând din componentele
ce se fixează pe piesele ceramice 3,7 burdufului metalic 4, incinta 7 este î n comunicaţ ie cu instalaţia de pompare ş i
ş i un subansamblu const â nd din
cilindrul din oţel inoxidabil 5. Cu ajutorul control a vidului . Piesa de contact mobil ă este cuplată cu ză vorul 20 , care men ţ ine
spectrometru de mas ă se controleaz unui
ă etan şeitatea subansamblelor ş i apoi energia î nmagazinat ă î n resortul 27 . î nchiderea contactului se realizeaz ă cu ajutorul
ajutorul sudurii cu arc electr ic, cu
protejat î n atmosferă de argon, se asambleaz dispozitivului pneumatic 23. Deschiderea la moment prestabilit este asigurată de
ă cele
,

trei subansamble.
către declanşatorul electrodinamic 19. La comanda de amorsare a tiristorului Ti ,
După aceast ă asamblare camera de stingere
este verificată, cu- ajutorul unui condensatorul C, î ncărcat î n prealabil , se descarcă pe primarul declanşatorului
detector de gă uri cu heliu , care poate detecta
la operaţ ia tehnologică urm ă toare,
orice microfisură sau micropor. Până electrodinamic 19 . Forţ a de repulsie dezvoltată î n placă (secundar) determin ă
camera de stingere este umplut ă cif gazul azot. ;
dez ă vor â rea energiei acumulate î n resortul 27 . Funcţ ionarea sistemului de pompare
Operaţia urm ătoare const ă î n evacuarea
gazelor din interiorul camerei de rezultă din prezentarea componentelor instalaţ iei î n anexele 10.1 , 10.2 , 10.3 .
stingere cu ajutorul unui sistem de
pompe de vid preliminar ( IO 4 bar)." Pentru curăţ irea (condiţionarea) suprafeţelor de contact sunt generate
Concomitent cu operaţ ia de pompare se efectue
ai camerei de stingere prin î ncălzirea
az ă ş i degazarea pereţilor interni pulsuri de curent de polaritate pozitivă ş i negativă, pulsuri ini ţiate î n poziţ ia
sub clopot la temperatura de 500 °C şi
în î nchis (de atingere) a pieselor de contact ş i continuate, prin arc electric format
atmosferă de azot. Pe durata evacu ării gazelor
are loc şi procesul de "condiţionare sincron , prin separarea pieselor de contact cu ajutorul sistemului prezentat î n
de curent " , adică de curăţ ire a suprafeţ fig .10.59 . Schema electrică necesară formării pulsurilor de curent , de aproximativ
elor pieselor de contact prin formarea unui
arc electric de curent continuu sub formă 2 000 A , este prezentată î n fig . 10.60, a . Corespunzător celor dou ă polarit ăţ i sunt
de pulsuri de intensitate de câţ iva kA
.
prevăzute câte două baterii de condensatoare conectate în serie (2Cl + 2CX ) şi

m
mmm- x

10.5 CONTACTORUL ŞI ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE ÎN VID 173

172 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE

(2C2 -H 2Cy, care, î n prealabil î ncă rcate, se descarcă alternativ cu ajutorul cu notaţ iile cunoscute. Diagramele pentru curentul i î n piesele de contact ş i
tensiunea u , la bornele unui condensator , sunt prezentate î n fig . 10.60 , b . După cum

—
tiristoarelor r4, T2 prin intermediul inductivit ăţ ii L , pe sistemul de contacte
(bornele A ş i B ) . Variaţ ia curentului de descă rcare este de forma : se vede î n aceast ă diagram ă , separarea pieselor de contact are loc la aproximativ
2 ms de la ini ţierea curentului i . î n regim de arc electric suprafeţ ele frontale se
i= —Lco— e e ~ d
'sin oe t ( 10.83) î ncălzesc puternic , moleculele de gaz sunt eliberate ş i , prin sistemul de pompare,
sunt evacuate din incintă .
r

până la atingerea valorii de vâ rf i .

I
* ft-t . 9 9 9 -t- 500 V
A
1 An 2 B 1 5 &

m
MA
mm
11
11
!
11
I
\) \
Z
A
i
;
2C

^ L
o ZZ
2
L

D1
.
1\
[
2C1

I
u

t 2 C2

-
2C
I
9
X 10
X 11 + 500V
1. fig 10.59
B 7
!
11 I
I
• n
B y
/m îr I
—I I
Separarea pieselor de contact

1
o
o
o
ta
——
o 21
o
Ql
2
I
— li
X
T
13
T
X
T
14

2 ms
\
\
\
\
M 2 000 A

22
1 15 w» i
\
20
ms
A .

.
.
20
!
i l 3

18 L o
C3
% 17 LO
19 <> <
. j ?
D -
0 IO

23 " llc
( condiţ ionarea)
Fig . 10.59. Schi ţa instala ţ iei de pompare şi ac ţ ionare: Fig. 10.60. Schema electrică de principiu pentru curăţarea
/ - celula cu piese de contact amovibile ş i vizor; 2 , 3 - i /.olalor; 4 - burduf metalic ; 5, 9, IO, / / t ] 3 pieselor de contact:
a - schema de bază ; b - diagramele m ărimilor electrice u ş i
t
i.
14 - ventil de î nchidere ; 6 - vacuummetru de ion i /41re; . 7 - speclromotru do masă ; R - ventil de
dozare ; 12 - pompă ionică ; 15 , 16 - pompă de adsorbţ ie ; 17 , IR - pompă cu excentric ;* 19 -
ă schema
declanşator eleclrodinamic; 20 - zăvor; 21 , 22 - resort; 23 - cilindru cu piston de acţ ionare . b) Generarea curentului tăiat . î n fig.10.61, a este prezentat
ş coincid cu bornele cu aceea ş i denumire
electrică corespunză toare . Bornele A i B
de 40 , 60 , 80 A şi se
După intrarea î n funcţ iune a diodei de descă rcare liberă , î n scopul evit ă rii din fig. 10.59 . Valoarea de v â rf / a curentului generat este selectiv cu
obţ ine prin descărcarea condensatoarelor Cj Ci , , C ,
3 ^ comutate
î ncă rc ă rii condensatoarelor electrolitice la polaritate inversă , forma curentului este . î n parale ! pe acesta se
inductivităţile L1 ? L , L3, prin intermediul tiristorului 73
exponen ţ ial ă : ^
află dioda D3, care ofer ă posibilitatea obţinerii unei semiperioade
de polaritate
nu s- a efectuat prin tă iere sau la prima
8
< = /V ' ( 10.84) inversă, dacă î ntreruperea curentului
Mo
, ®/ .
' * / -
%'
. . .. .. .
 174 175
10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE 10.5 CONTACTORUL Ş I Î NTRERUPTORUL DE PUTERE Î N VID

trecere, î n mod natural prin valoarea zero . î n fig . 10.61 , /? s-a reprezentat grafic Tabelul 10.4
curentul obţ inut cu valoarea de v â rf / , ş i valoarea curentului tă iat / obţ inut ă Curentul iQj de frecven ţă maximă , î n [A]
după separarea pieselor de contact . 0

Cu W Cr W - Cu 20 Cu - Cr 50
16 ... 18 18... 21 6 5 .. . 6 5. . . 6 , 4

+ 9
L L2 Lj 3

e+Vi
EHO
i

- A
? .
0 4

/ Ir i X
03

02
c
ir
1 fig 10.59 0 7 /
C3
0 6 7 8 9
• • L
Lof
5

i0 f A !
.A
Separarea p i e s e l o r d e contact Fig . 10.62. Interpretarea statistică a curentului tăiat .

Menţ inerea presiunii , î n limite acceptate, î n interiorul unei camere de

stingere asigură funcţ ionabilitatea aparatului , dar î n decursul timpului gazele
pă trund î n camera de stingere vidată , iar presiunea internă creşte. în stadiul actual
\

[10.5] se poate obţ ine un vid avansat imediat , după î nchiderea camerei de stingere ,
o

ă 2 Pa ,
de 10 ... IO Pa . Această presiune poate creşte, odat ă
"7 , p â n la IO "
‘6 cu timpul
t> ) t valoare la care proprietăţ ile dielectrice sunt încă menţ inute la limită. Se consider ă
că , pentru o durat ă de aproximativ 30 ani , camera de stingere poate fi men ţ inut ă
Fig. 10.61. Schema electrică de principiu pentru verificarea curentului tă iat: 11 Pa • i /s, rată datorată
în f îincţ iune dacă rata de creştere a presiunii de 10 "

i
este
a ) schema de curent intens; b ) diagrama curentului tă iat .
numai pă trunderii gazelor î n camera de stingere, f ă r ă a considera ş i degajarea de
I gaze din interiorul camerii de stingere.
• Curentul tă iat este o mărime statistică, având î n vedere că valorile / au
0 I î n vederea determinării ratei de creştere a presiunii se măsoar ă presiunea
un cararcter aleator î n cadrul unui eşantion de î ncercă ri de m ă rime N . î n fig . 10.62
este prezentată frecven ţ a de apari ţ ie nJN pentru un domeniu 0. . . 10 A divizat î n
1x intern ă î n camera de stingere î n dou ă etape, ş i anume la o zi ş i la 30 zile de la
zece segmente. Aliajele modifică î n •mod sensibil valoarea sertizare. Măsurarea presiunii se bazeaz ă pe efectul Penning [10.37] pe baza căruia
• , ,TTf *

/0y a curentului de a î n incinta î nchisă (camera de stingere) se creeaz ă simultan un câ mp electric ş i un

frecven ţă maxim ă . Astfel î n cazul metalului Cu , curentul z este
0y de aproximativ
17 A , dar aliajul CuSb 10 deplasează curentul de frecven ţă maxim ă la 7 A . câ mp magnetic. î n aceste condi ţ ii electronii reziduali sunt obliga ţ i să execute,
exemplu , după [10.21], î n tabelul 10.4 se observă cum curentul tă iat
Spre î nainte de a ajunge la anod , o traiectorie lungă (cicloid ă, elice). Prin aceasta
modifică (scade) sensibil sub curentul tă iat al componentelor sinterizatului
iQj se probabilitatea de impact cu moleculele de gaz creşte considerabil , iar aceste
WCu 20. molecule suferă o ionizare prin şoc în sensul obţinerii de noi electroni , care vor
fi agitaţ i pe traiectorii lungi ş i de ioni pozitivi . Ionii pozitivi, cu masă mare, sunt
vehiculaţ i , î n câ mp electric , la anodul negativ. Câ mpul magnetic are puţin ă
10.5 .5.4. Determinarea ratei de pierdere a vidului . Camera de stingere
a unui î ntreruptor sau contactor î n vid este î nchisă definitiv prin sertizarea unei
ţevi de cupru (reperul 6 din fig.10.50; reperul 12 din fig. 10.56).
| influenţă asupra lor.
m ărime depinde de num
în circuitul exterior se obţine un curent ionic, a cărui
ă rul de molecule de gaz din incintă , deci de presiunea
intern ă din incint ă . O prezentare exhaustivă a deplasării purtătorilor de sarcină ,
in
 177
176 70. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE 10.5 CONTACTORUL ŞI ÎNTRERUPTORUL DE PUTERE Î N VID

ă o
î n câ mp magnetic ş i electric, este dată î n lucră rile [ 10.18] ş i [ 10.25] , î n acord cu *
de testare a pragului de curent . î n producţ ia de serie acest modul ofer
formula forţei Lorentz generalizate: operativitate sporită fa ţă de m ăsur ă rile pe oscilograf .
E = q [ E -f v x B ] (10.85)

/ 4 3
/
+
/ r

E E

s B \ E ; vB Tfî

E B
, A

vo
2

>
Fig. 10.63. Producerea efectului Penning: Fig. 10.64. Traiectorie sub formă de cicloidă.
1, 2 - piese de contact; 3 - bobin ă excitată de curent continuu ; 4 - anvelopa camerii de stingere.

In fig .10.63 se prezintă un aranjament de producere a efectului Penning

î ntr-o camer ă de stingere î n vid . î ntre piesele de contact 7 ş i 2 se aplică tensiunea B
U , care determină câ mpul electric E orientat de geometria electrozilor . î n acelaş i
E
timp, camera de stingere este introdusă î n bobina 3 , parcursă de curent ş i care
determină inducţia magnetică B î n zona de exercitare a câ mpului electric E . Există idfli Z A

cei pu ţ in două situa ţ ii î n care sunt î ndeplinite condi ţ iile de agitare, pe traiectorii
lungi , a electronului .
y
La periferia electrodului: dacă viteza v0 a electronului are direcţia ş i Ăi

sensul din fig . 10.64, electronul va descrie o cicloid ă [ 10.18].

A %
Intre electrozi: dacă vectorii E ş i B sunt orientaţ i î n acelaş i sens, iar viteza
electronului v0 are o componentă v , după axa JC şi o component ă v0z , după axa 1 /
m
z , electronul va urma traiectoria unei^elice cu pasul mereu scurtat , ca î n fig .10.65.
/
v.o
.
Vo Z
Schema electrică de principiu a instalaţiei folosită la m ăsurarea curentului it§
.;

ionic ş i deci a presiunii î n camera de stingere este dat ă [ 10.26] în fig.10.66,0. ii .

Vo X
Camera de stingere X este plasată î n interiorul bobinei BM , care produce (î n
Fig. 10.65. Traiectorie sub formă de elice cu pasul mereu scurtat .
interior) o inducţie magnetic ă de aproximativ 0,2 T. Camera de stingere X , fiind
î n poziţia deschis , este supusă brusc unei tensiuni de aproximativ 5 kV , cu ajutorul
contactorului î n vid CIT. Curentul ionic este m ăsurat cu miliampermetrul \LA 2 ş i
.»
î n acest scop se semnalizează optic depăşirea unui curent ionic selectat î n prealabil
î n limitele 2 pk şi 800 pA . Modulul MTP este î n esenţă un comparator
inversor
cu osciloscopul cu memorie conectat la borna OC. Un exemplu de înregistrare este intrarea
prezentat î n oscilograma din fig. 10.66, b. Instalaţ ia mai cuprinde modului MTP Schmitt trigger. Semnalul util VN se aplică rezisten ţei RM de 4,32 kfi la
-
J
II &
Wi
iM -
 r
178 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE
i
Î NALTĂ TENSIUNE
10.6 SIGURANŢ E FUZIBILE DE Î NALT Ă TENSIUNE
179
133 A
— LQJ
BFQ,5JJH 75 mV / 400 A
îM
f

I I
; V ptnax - jr,
pi
pI

Kpi
n
u2 max ( 10.86)
0...220 V
as | Vp mln, =
R pi
U2. mln ( 10.87).

200 ms
a Rpl + RP2
unde s- a notat : RpJ , R 2 - rezistenţ ele de divizare a potenţiometrului P (20 kQ);
^
V 2max > V 2min tensiunea maxim ă (pozitiv ă) ş i minim ă ( negativ ă ) la ieş irea
"

amplificatorului operaţ ional /3A 741 . Tensiunea de diferen ţă

<
=* 100 mV 2,35 MU UD = Vp-VN , după
semnul ei , determină bascularea semnalului de ieş ire î ntre limitele U U 2min •
Dioda luminescentă de culoare verde va conduce (emite lumină)2max dacă nu s-a
2*2 * 2005
.
,OO il i
———
l/’V/’N ţ
CIT
I

i
O
depăş it pragul de curent , iar dioda roş ie r ă m â ne stinsă . La dep ăş irea pragului de
curent dioda roş ie emite lumin ă , iar dioda verde se stinge . Dispozitivul MTP este
etalonat ca i = f(n ) , unde i este intensitatea curentului ionic, iar n este numă rul de
diviziuni al poten ţiometrului P . Cu butonul TEST se verifică funcţionarea MTP ,
0 . . . 220 V P iar cu butonul RESET se readuce î n stare de funcţ ionare.
îJjFJmm 4, 26 M
5 kV 5 kV
O o
JJA 3 \
booo
1JOOOO vp
2 4011 H
-
î
Jjt 0 jjA/ 7 kfl 3
OC 4

ZZ
, ă700
l0 A
nA 2
*JL \
ŞKSH8

-
* CZ
4, 32 kfi

— IIXIH
/

l— l
RM
TEST -
4 4 - N2

—
m
MTP 4 o o# Verde
+ 15 V // 1
IK II
a)
* 330 JI
@
J3 A 74 Î r<ZD-
^
i L
*
P MD 2
I
T— T 6
RESET m - 15 V 20 kfl h 5
o Ro ş u
• i l — I

Fig . 10.66. Măsurarea curentului Fig. 10.67.. Schiţa instalaţiei de etalonarep = / (/ ):

a ) schema electrică; b) oscilograma
ionic: # i 1 - cameră de stingere; 2 - bobin ă; 3 - vacuummetru de ionizare ; 4 - ventil tomc
de dozare ; 5 - pompă
curentului ionic. ionică ; 6 - pompă de adsorbţie.

inversoare. Intrării neinversoare i se aplic

ă semnalul cules de la cursorul
fl
l-x
Curba de dependen ţă a presiunii interne în funcţ ie de curentul ionic se
stabileşte pentru fiecare tip constructiv de cameră de stingere cu ajutorul unei
poten ţiometrului P . Amplitudinea
acestui semnal Vp variaz ă î ntre limitele: instalaţii schiţ ate î n fig .10.67. O camer ă de stingere nesertizată este adusă la
Jm
sa
XX
'
f gjjg. •

ţm?> WC & iiMr: '’ ,X V..

„ :

181
180 io. APARA TE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTA TENSIUNE 10.6 SIGURANŢ E FUZIBILE DE Î NALTĂ TENSIUNE

ţ , iar î n locul
presiunea dorită (î ntre 10 7 Pa ş i 10 2Pa ) cu ajutorul ventilului de dozare 4 ş i î n
" '
cum se vede î n fig . 10.69 . Arcul electric se dezvoltă î"n nisip de cuar , ca î n
acelaş i timp suferă tratamentul prev ăzut prezentat î n fig . 10.66 [ 10.15, 10.31 ] . ocupat de elementele fuzibile se formeaz ă omizi
" de nisip sinterizat
r ă m â ne cea prezentat ă în
fig. 10.70 . Teoria limită rii curentului de scurtcircuit
Notă . Pentru î n ţelegerea func ţ ionă rii instalaţ iilor schi ţate î n fig . 10.59 ş i 10.67 § 9.3. 1 , pentru siguran ţele de joas ă tensiune .
ş i a procesului tehnologic al fabrica ţ iei aparatelor de comuta ţ ie î n vid este oportun a se
le- _ —
urmă ri anexele: A . 10.1. Funcţ ionarea pompelor statice de vid ; A . 10.2. Vacuummetre;
A. 10.3. Spectrometrul de masă ; A. 10.4. Detectorul de gă uri .
.
î s i o :— \

/
y

N
X/
o~
/ N —
o
\A \B O O
m i o O

10.6. Siguran ţe fuzibile de înaltă tensiune 4/

e
r
I
VJ c)

Siguranţa fuzibil ă de î nalt ă tensiune poate î nlocui , î n multe situaţ ii, cu i

r\
A B
efect economic important , î ntreruptorul de putere ş i este definit ă ca aparat de
protecţie î mpotriva suprasarcinilor ş i scurtcircuitelor , efectul de î ntrerupere a £ \ A -e
%
circuitului realizâ ndu -se prin topirea unui sau mai multor elemente (fire, benzi) TUL7/.
dimensionate corespunzător. M s2
'

s
Schi ţa de construc ţ ie a unei siguran ţe fuzibile de î nalt ă tensiune este Fig . 10.69 . Elemente fuzibile:
c) band ă cu secţ iune diminuată progresiv ; d ) fir cu sec ţ
prezentată î n fig.10.68. în interiorul anvelopei 5 se află benzile (sau firele) fuzibile iune
a , b) benzi cu aliaj eutectic;
de argint dispuse liniar sau î n elice ( reperul 6 ) î ntr un mediu de nisip de cuarţ
(granulaţ ie 0, 2. . .0, 3 mm ) , î ntre piesele de cap ă t 4 ş i 9.
- ‘S
variabil ă cu trunchiuri de con .

12 3 4 5 S
PK3 I
Otitei -
HP
.
I
.r
c Ol .
«
*V - v
Ol Fig. 10.70. Suport ceramic cu omizi din nisip sinterizat
ZC&,-,i v v O-
J

I p
— V

, este prezentat ă
10.6.1.1 . Supratensiunea de comuta ţie. î n fig .10.71 a scurtcircuit a
r
~

ţ ă
schema electrică simplificat ă necesară exemplifică
rii func ion rii la
Fig . 10.68. Schi ţa de construc ţ ie a unei siguran ţe fuzibile de î naltă tensiune: siguran ţei fuzibile SF . Parametrii re ţ elei sunt Lr
, Rr Cp iar impedan ţa
, ,
sunt trasate diagramele de
1, 1 0 -
piese de contact ; 2 - buton indicator de funcţ ionare; 3 - resort; 4 , 9 - piese de capăt; 5 - receptorului scurtcircuitat este Zr î n fig. 10.71 , b
anvelopă de porţelan sau textură sintetică ; 6 - band ă fuzibilă ; 7 - nisip de cuarţ; 8 fir de alam ă ; - ă . Procesul form ă rii supratensiunii
1 1 - fir de oţel. tensiuni ş i curenţ i , cu explica ţ iile din legend din fig . 10.71 ,a ,
ţ a schemei
1 de comutaţ ie se aplică pe baza ecuaţ iei de func ionare
mai mică decâ t rezistenţa
considerând că rezistenţa echivalentă Rr este" mult din siguranţă :
echivalentă a arcului electric ş i apoi a " omizii incandescente
10.6. 1 . Funcţ ionarea la scurtcircuit ( 10.86)
m u5 = L
^
dt
+ i = L- + u
Raa
dt

1n1w
ia fwâ :
La trecerea , prin siguran ţa fuzibil ă , a unui curent de scurtcircuit , topirea î n această ecuaţ ie se consider ă trei etape reprezentative
în timp, iar tensiunea sursei us
este iniţiată î n zonele A , î n care aria secţ iunii transversale este diminuată, dup ă ii Etapa / , în care curentul i este crescător
M iflili I r.

I fi
'

7
 182
10, APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALT
Ă TENSIUNE 10.6 SIGURANŢE FUZIBILE DE Î NALTĂ TENSIUNE 183
este mai mare decâ t tensiunea u a
arcului electric, formată din suma
arc elementare, î ntre picăturile de tensiunilor de
metal lichid . Num ărul de pică turi
este relativ mic şi, corespunză
tor, şi tensiunea de arc este
caracterizează aceast ă etapă sunt:
de metal topit
redusă. Relaţ iile care
k= —
u 3,8 (10.93)

12

,
maxim ă / (de limitare).
Cu
^ >0;

Etapa 2 poate fi considerată

us > u ; U = US - L Cu
^
punctuală, curentul i ajunge la
Num ă rul de picături de lichid ş i
(10.87)

valoarea
de arcuri electrice
Lr
— =— d 3
Rr . SF

elementare este cel mai mare, iar rela u

ţ iile sunt:
£r
= =
ST
Etapa 3 este caracterizată prin^valori descrescătoare ale curentului
(10.88)
4
tensiunea arcului electric este
mai mare decât tensiunea , iar £
4 v
suplimentar ă a arcului electric
corespunză toare provine din
sunt:
energia câmpului magnetic. Rela
sursei. Tensiunea
este de autoinducţie, iar energia
suplimentar ă
ţ iile corespunzătoare
I
I L
V \
\
\ t
\ U) t
termen pozitiv \

U u5 - L dtdi
v
~ (10.89) \
\
\
Aceasta este etapa de formare a supraten
siunii de comutaţ ie de amplitud u
• Procesul formării supraten ine
“
î n mod simplu, dacă se
A siunii de comuta ţ ie se poate scoate î n eviden
ţă , ^3
admite că evoluţia curentului, cu Us
liniar ă de forma : pantă negativă, este
\
/ \
/
/
I /
(10.90) t
Si
1 / co t
unde t a este durata de ardere a
arcului electric. Ecuaţ ia (10.89)
se transform ă î n
Y1

V Cantitatea
u = u - L~ h l ~
d/ l i ° )\
u (10.91) t pa ta

Li , mm .
Fig 10.71. Funcţ ionarea la scurtcircuit:
£/ = —/ * (10.92) a - circuit echivalent; b - diagrame de curent şi tensiune;
a \ p - unghi de comuta ţ ie; lpa - durata pre arc; / - durata arcului electric; us - tensiunea sursei;
cu care tensiunea u depăşeşte fl
u - tensiunea la bornele siguran ţei; i - curentul prin siguranţă ; ip - curentul prezumat.
valoarea de v â rf a tensiunii sursei
supratensiune de comutaţie ş
i este direct proporţ ional ă cu se numeşte
Valoarea de vârf a tensiunii de durata arcului electric. 10.6.1.2 . Comentarii asupra relaţiilor (10.92) şi (10.93) . La valori mici
fuzibile, ci şi a întregii instalaţii comutaţie solicită izolaţia nu numai a siguran ţei ale curentului nominal ( In = 6,3...25A) şi curentul limitat este mic şi ca urmare
electrice, şi de aceea - prin
anţă cu normele de coordonare recomandările CEI,
publicaţia 282 - 1, în concord relaţia (10.93) poate fi î ndeplinită. Soluţia constructivă pentru banda fuzibilă este
u este limitată prin raportul: a izolaţiei - valoarea ca în fig.10.69,a şi b. în secţiunea diminuată A se iniţiază arcul electric de
m scurtcircuit, iar în zona cu aliaj eutectic B se iniţiază arcul electric la curent de
1: 184 10. APARATE DE COMUTAŢ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE 10.6 SIGURAN ŢE FUZIBILE DE [ NALTA TENSIUNE
185

suprasarcină. Rtj - rezisten ţa termică î ntre cilindrul echivalent de î nfăşurare a firelor fuzibile
La valori mari ale curentului nominal (100 . ..200 A) curentul limitat este şi anvelopa de porţelan ;
mare în valoarea absolută ş i ca urmare singura soluţ ie pentru satisfacerea relaţ iei RJ 2 - rezistenţa termică a anvelopei de porţelan;
(10.93) este de a creşte durata .a arcului electric, observând , în relaţ ia (10.92) . Rfi - rezisten ţa termică între anvelopa de porţelan şi mediul ambiant ;
ta ,
între punctul cald şi armătura de contact;
că inductivitatea L este o proprietate a reţ elei (m ă rime constantă) . î n scopul Rlât - rezisten ţa termică a firelor fuzibile
menţionat aria secţ iunii transversale a elementului fuzibil (band ă sau fir ) este Rfi - rezistenţa termică între firele fuzibile şi armă tura de contact;
ătura de contact şi mediul ambiant;
variabil ă î n lungul ei , cum se vede î n fig . 10.69, c (bandă) şi d (fir) . î n primul caz Rl6 - rezisten ţa termică î ntre arm
diminuarea secţ iunii este progresiv ă ş i modular ă . î n cel de-al doilea caz există o 1 Cj -
c ă ldura specifică volumic ă a firului fuzibil;
zonă centrală de arie S2- diminuată şi o altă secţiune «S , spre cele dou ă Vj - 0,5 din volumul firelor fuzibile;

1 ^
extremităţ i ale firului , astfel că S2 ~ 0,6 S . Arcul electric apare mai î nt â i î n
secţiunea cu arie diminuată ş i apoi se extinde ca lungime ş i durată î n segmentele
c2 - căldura specifică volumică a suportului ceramic;
V2 - volumul suportului ceramic;
c3 - căldura specifică a nisipului de cuar ţ;
cu arie mai mare.
V3 - volumul nisipului de cuarţ din interiorul suportului ceramic.
Notă. Tensiunea u poate avea şi un uşor caracter oscilant, având î n vedere La apariţia unei suprasarcini, procesul este reletiv lent şi deci se poate face
ipoteza că firele fuzibile, suportul ceramic şi nisipul din interiorul
capacitatea parazita C ş i inductivitatea Lf . Pe durata arcului electric în siguran ţa suportului
fuzibilă
şi a formării "omizii * de nisip sinterizat rezisten ţa electrică a intervalului î ntre ţ termic de energii pe
siguran ţei fuzibile creş te. Această rezisten ţă este de natură să amortizeze puternic
bornele ceramic urm ăresc aceeaşi temperatură. Se scrie bilan ul
procesul durata dt:
oscilant .
0 (10.94)
RI 2dt = (cxVx + c2V2 + c3 K3)d0 +-d*
10.6.1.3. Semnalizarea funcţ ionării . Se face referire la fig . 10.68 . î n zona R
centrală se află firul de alamă 8 , care se continuă cu firul de oţ el 11. Curentul
derivat prin firul de alam ă 8 este neglijabil faţă de curentul care trece prin Rezistenţa electrică a firelor în paralel pe jum ătate din lungimea lor este
ambiant. Se
elementele fuzibile. De aceea , după topirea elementelor fuzibile 6 , se va topi R = Rlna (\ + ar6 ) , unde Rttui este rezistenţa la temperatura mediului
şi
firul 8 şi apoi firul 11. î n acest mod se eliberează energia acumulată î n resortul
3, observă că rezistenţa termică global ă are ca expresie:
iar butonul 2 va executa o mică cursă î n afara piesei de contact 1 .
RARB (10.95)
RA + RB
10.6 .2. Funcţ ionarea Ia suprasarcină cu notaţ iile:
(10.96)
RA ~ Rll + Rt2 + Rl3
Curentul de suprasarcin ă ( l ,05...10)/„ nu mai este limitat ca amplitudine
de siguranţa fuzibil ă, durata t fiind mai mare de 10 ms (la frecvenţa de 50
dar se observ ă o dependen ţa î ntre durata de acţ ionare şi valoarea
Hz), i RB — ,
R4+R
+ RBS (10.97)
efectiv ă a *
'

curentului de suprasarcină, pentru diferite valori ale curentului nominal ,

ca î n Ecuaţia (10.94) devine:
fig.10.72 .
*
Calculul caracteristicii de suprasarcină este posibil cu ajutorul 1 ~ R„aRl « Rp Rmal 2
de ţaj (10.98)
calculatorului. î n acest scop, se stabileş te o reţea termică echivalentă pe care + =
cV
se ât RfV
rezolvă ecuaţ ia transmiterii căldurii [10.1] . Pentru a efectua calculele preliminar
e
şi a observa sensul î n care trebuie corectate prototipurile realizate, se foloseş
te
reţeaua termică simplificată din fig. 10.73. Din motive de simetrie, se consideră unde cV - cxV + c V
1 2 2
+ c3V3
numai o jumătate din elementul î nlocuitor al siguranţei fuzibile. Punctul cel mai
Soluţia ecuaţ iei diferenţiale (10.98) este:
-
cald al firului fuzibil s-a notat cu A , iar B este un punct din mediul ambiant.
Pentru a scrie ecuaţ ia regimului termic se fac următoarele notaţii: > __
ma r
\1

Rt - rezisten ţa termică globală între punctele A şi B\ 0 =

1- 2 6VR , }
gt
 iO. 6 SIGURANŢE FUZJBILE DE Î NALTĂ TENSIUNE 187

o
o
o B , Orna

* t3
—Î
I M”
*

u y —
—
o
o w / ?t i
o o
V '

>
M i

<N 4, e /?
<-
<
• « Hy»
c/
$ t4 v

vo
cri

o
-o
*VH
<D

o o>
o * -
K
I
o, 1 2 3 4 5 6
Z2
*
<
,

A Fig. 10.73. Relativ la calculul caracteristicii de suprasarcină:

1
3
1 -
- fir fuzibil ; 2 - suport ceramic; 3 anvelopă de steatit; 4 , 5 - umplutură de nisip de cuarţ;
W) 6 - pies ă frontală pentru contact.
‘
33
2
o
o scx-
*«

cu notaţ iile:
6 •w
3
<U
O O O O UT) O O:
<o " ca
(o *
o o o < *} o w
2
R
^* */
C5 O
<"D C\>j f\
tf O 3
f\ O to
^
'

lo lo V O} ^ ^ O
= 6max
S
(10.99)
1 - «A 2

\3
E *
"M
o cV7?r
-Z3
"
"
OQ
(10.100)
'
C ^
o <D
-4O*m
1-
cs
2 se obţine ecuaţ ia general ă a î ncălzirii:
U
c4 i
r~
o
W)
-
0 -e ^d
-e
^
Caracteristica de suprasarcină se trasează observ ând că pentru fiecare
(10.101)

LE K
valoare dată lui / se obţine o valoare 8max ş i că , din relaţ ia (10.101) , se scoate
o

20 0 o
o
CD
CD
[ s ]>
o
CD
o
o o o
o o o
CDCD
pentru 0max dat valoarea timpului de topire, adică de acţ ionare a siguranţei :

ta° = rin 0
0
^ (10.102)
max - 0a

esi
Iii
 • . ..

189
188 10. APARATE DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE 10.6 SIGURANŢE FUZIBILE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

Supratemperatura de acţionare 6a determin ă fuziunea firelor care, în r

u
majoritatea construcţiilor , sunt din argint î n cazul siguranţelor fuzibile de î nalt ă
tensiune.
, fi dt
8 =
0
2 (10.106)
A

In cazul siguran ţelor fuzibile de curent mic (6,3.. . 25A), 6 este

iî i : -
a
supratemperatura corespunzătoare fuziunii aliajului depus pe banda fuzibilă . Spre unde tj = tpa + ta .
i: exemplu , dacă aliajul se topeşte la 6t= 300 °C şi temperatura mediului ambiant este
* Timpul virtual de fuziune (p â n ă la apariţ
ia arcului electric)
;i
c
dnui= 40° ’ rezultă 0* 3OO - 40 = 260 grd .
= *

Caracteristica de suprasarcin ă se adapteaz ă la regimul termic al obiectului tpa

c;! protejat. In cazul electromotoarelor de î naltă tensiune convine o caracteristică de
suprasarcină mai dreaptă (la scar ă logaritmică), ca î n fig. 10.72.
'
i
fi 2dt
(10.107)
/2
Notă: Curbele de protecţie la suprasarcină din fig. 10.72 reprezintă valori medii
. ale unor valori individuale care pot să difere, pentru un curent dat cu 10 % fa ţă de unde I este valoarea efectiv ă a curentului de
scurtcircuit.
±
valoarea medie. Pentru asigurarea unei protecţ ii selective, î n cazul a două siguran ţe * Timpul virtual de funcţionare:
fuzibile aşezate într-o reţea arborescentă, este necesar să se ţină seama de dispersia r/
men ţionată.
pdt
fi ; 10.6. 3, Definiţ ii şi performanţe
.A
v -V e de î naltă tensiune de
(10.108)

Performanţele unei serii normale de siguran ţ

.
construcţie BBC [ 10.14] sunt date î n tabelul 10.5
!
In vederea aprecierii performanţelor ş i a calculului siguran ţelor fuzibile .

de î naltă tensiune, urm ă toarele defini ţii sunt utile: Tabelul 10.5
* Curentul minim de topire lmt este cea mai mică valoare efectivă a Serie normală de siguran ţe fuzibile
curentului care determină topirea siguran ţei , dup ă un timp extrem de mare.
* Curent nominal In este ceva mai mic decât curentul minim de topire 7 ,2 12 17 , 5 24 36
Tensiune nominală Un 3 ,6

Im = ( l ,3..2) In (10.103) [kV]

4 -200 4 -200 4 -200
4 -200 4 -200 4 -200
şi poate fi suportat o durată infinit mai mare f ăr ă ca siguranţa să se topească . Curent nominal In
* Curent prezumat Ip este curentul de scurtcircuit care apare î n locul [kA]
1000 1000 1000 1000
amplasării siguran ţei , dacă aceasta ar fi î nlocuită cu o bară conductoare de Putere de rupere 500 850
impedan ţă nul ă. [MV A]
"
* Putere de rupere Sr este dată de expresia convenţional ă JW

unde U y„j este tensiunea nominal ă.•

* V«AiV b4
' ilV1AAA11U1M
^
Sr = UnI„ (10.104)
10.6.4. Scheme de protecţie şi comutaţie
* Integrala Joule prearc (fig . 10.71):
ă tensiune este folosită în
înaceste scheme siguran ţa fuzibil ă de î nalt
r pa
. Exemple tipice de folosire sunt
(10.105) special la protecţia împotriva scurtcircuitelor
o prezentate după cum urmează: de tensiune;
* fig.10.74,a, la protecţia reductorelor protecţia
* Integrala Joule de funcţionare (fig.10.71): ţ
* fig.10.74,Z?, la protec ia transformatoa relor de putere mică; partea de
întreruptorul de putere , pe
î mpotriva suprasarcinilor este preluată de
 190 10. APARATE DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE
r 10.6 SIGURANŢE FUZIBILE DE ÎNALTĂ TENSIUNE
191

joasă tensiune; c) capacitatea de rupere prezumat ă;

* fig . 10.74,c, la protecţia motoarelor de î naltă tensiune . Protecţ ia d) supratemperatura elementelor fuzibile î n regim permanent;
împotriva suprasarcinilor este preluată de un contactor în vid acţionat de un releu e) supratemperatura anvelopei de protecţ ie;
termic plasat în secundarul unui reductor de curent; f ) supratemperatura contactelor .
* fig . 10.75, într-un post de transformare cu un singur întreruptor de putere 3 x 12 k V 3 x12 k V
pe partea de înaltă tensiune. Fiecare transformator este echipat cu câte o siguranţă # 4
JU

fuzibilă-separator pe partea de înaltă tensiune şi întreruptor de putere pe partea de i

joasă tensiune;
* fig . 10.44 în combinaţie cu separatorul de sarcină . 7 7 4A
O‘ / $ 0 SA 20 A 20 A

-
250 k A A 250 kVA
iOOA 12 kV 250 kV
3 x 12 kV 3 x 12 k V 3x 12 k V '

V V 100 V
t-#
///

o 4A
i 6A
60 A
CPH
3 » 25 mm 2
i
12 k V
100 V - Qsr. 3 * 400 / 231

Fig. 10.75. Post de transformare cu un singur î ntreruptor .

n
/ 777

7 Lungimea firului fuzibil este determinată de tensiunea nominal ă de serviciu .

-4
7 200 A

M
1000 kw !
Pentru ca arcul electric să fie stins î n nisip de cuarţ , este necesar ca intensitatea
câ mpului electric să fie cel pu ţ in E 350 V / cm , arcul electric urmă rind traseul
=
3 x 400 / 231V \ t

o)
-4- ////
M

b)
« ~
I k!
nj

c)
firului fuzibil . Limit â nd valoarea supratensiunii la l (Jn , rezult ă lungimea / a
unui fir:
.
Fig 10.74. Utilizarea siguranţelor fuzibile: 2Um
a) pentru protecţ ia redactorului de tensiune; b) (10.109)
pentru protecţia unui transformator de mică putere;
c ) pentru protecţia unui motor în combinaţ ie cu un contactor în
l =
vid .
După Babicov [ 10.9], lungimea firului mai poate fi determinat ă cu rela ţ ia
I
verificată experimental :
10.6.5. Calculul preliminar ( 10.110)
/ = (160 + 10 ) [mm] Un
M* I ă a tensiunii nominale .
în cele ce urmează se prezintă un calcul preliminar
unde Un , î n kV reprezintă valoarea ăefectiv
astfel ca diametrul unui fir să fie î n general
Numă rul de fire se determin
fuzibilă de uz general (linii electrice). Pentru realizarea unui pentru o siguranţă
să se folosească tehnica modernă de calcul şi să se prototip este necesar de ordinul 0,2 ...0,4 mm , ceea ce permite o cedare de căldură mai bun ă. Astfel
treacă, după realizare, la
numeroase experimentări în vederea stabilirii caracteristicilor de protec mt -
pentru un curent nominal de 40 A se admit 4 5 fire î n paralel .
scurtcircuit şi suprasarcină ş . a . ţie la Diametrul unui fir fuzibil de argint , pentru un fir aşezat î n aer liniştit , se
La efectuarea calculului preliminar al unei siguranţ Mi determină prin relaţ ia stabilită experimental de Baxter [ 10.10]:
tensiune se ţine seamă de următoarele condiţ ii tehnice:
e fuzibile de î naltă 1,49 (10.111)
a) intensitatea nominală a curentului;
Imt = 19,3 d + 25,03 d
b) tensiunea nominală; unde Imr exprimat î n A, este curentul minim de topire, adic ă cel mai mic curent
după un timp foarte mare, iar d este diametrul
4

care produce topirea fuzibilului

SS
m
& :
I
.< *> >
-: . :
. . . > Iai : M §0:mWi
0

193
192 10. APARATE DE COMUTAŢIE DE ÎNALTĂ TENSIUNE 10.6 SIGURANŢE FUZ1BILE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

Tabelul 10.6
firului î n mm. în cazul firului spiralizat aşezat în nisip de cuarţ , transmisia ţe fuzibile de 35 kV , 40 A
Calculul preliminar al unei siguran
căldurii nu mai are loc prin convecţie, ci prin conducţ ie şi radiaţie, ţinând seama
că între granulele de nisip mai există interstiţii cu aer. Relaţia lui Baxter ,
modificată pentru a face faţă noilor condiţii , este: m
Nr. Relaţia de calcul Rezultatul
crt.
Imt * 30,6 d + 38,9 d 1* (10.112)
Lungimea firului fuzibil se calculează cu
1.
Curentul nominal al unui fir este ceva mai mic decât curentul minim de 2 •y/2 •35000 282 cm
relaţia (10.109): =
topire: 350
. =
I mm v„ (10.113)
1
J=2 — E
cu E = 350 V /cm, în mediu
unde coeficientul kt = 1,3...2 . nisip de cuarţ
Temperatura cea mai ridicată a firului şi a suportului ceramic se admite
n 5
\: y
®max = 1650 C. Din cauza dezvoltă rii construcţiei după direcţ ia axială , se 2. Numă rul n de fire în paralel se alege
I neglijează căldura transmisă de părţile frontale ale siguranţei. după criterii tehnologice.
i în regim staţ ionar căldura dezvoltată î n firele de argint este transmisă
integral prin suprafaţa exterioară a anvelopei de porţelan, adică:
3. Diametrul minim al firului fuzibil , pentru Ecuaţia (10.112) se rezolvă
numeric şi se obţine:
o siguran ţă în două trepte cu racord
.A
conic, se determină în primă etapă cu —
d 0,34mm;

I
P = rtDLps = mjr pM(l
i=l
+
Ai
iţ (10.114)
_
rela ţ ia (10.112):
/nu, = 30,6 d + 38,9 dLS
unde îm este dat de relaţia (10.113)
A= »
4
2
= 0,0912 mm
*
2

unde: ps este puterea specifică disipată (0 ,1...0,15) W /cm2;

:
itte
iSl '

D - diametrul exterior al anvelopei de porţelan; Imt ~

krn /M = 2 —
5
=16 A
I ««
L - lungimea anvelopei de porţelan;
-
m numărul firelor în paralel ;
Puterea disipată de firele fuzibile, în
il
n - numărul segmentelor de fir de diametru diferit;
-
aR coeficientul de temperatură al rezistivităţii;
9 4.
ipoteza că diametrul minim are lungimea
P= -
I 1,64 • 10 6(1 + 4,42 x 10 x
3

1
« -
supratemperatura unui segment de fir; 0, 3 1 şi raportul secţiunilor este 1,5,
fi; At - aria secţiunii transversale a unui segment;
- lungimea unui segment.
conform relaţiei (10.114) transformată 145 • X 402 = 206 W
11 /j-
Supratemperatura d 2 a anvelopei la suprafaţa periferică se determină dacă
este:
X
0,0912 10'2 -
ia
11 .
se cunoaşte transmisivitatea a a căldurii la suprafaţa anvelopei , adică:
= (10.115)
»
Ă
/> “
1
iPM (1 + a
*
e)
' (
X 3 3l
+
- ^J '
2
7*
P anDLQ
m
Sj;ij‘

I unde se poate lua a = 11 W /grd . m2.

2
«s
am
ap
pentru argint p20
acceptă 145 ° C.
— li 64 IO
6"
Ocm. Se

Temperatura la suprafaţa anvelopei rezultă Bs = 02 + 0^

g|j
|
.
, unde
n 5. Pentru tensiunea nominală de 35 kV , se 206 - 7,93 cm se
B |
III

1
temperatura mediului ambiant 6
^=
40° C . Ut
alege după modelele existente lungimea
anvelopei de porţelan L = 590 mm;
D =
- -
n 59 0, 14
«

Variaţia de secţiune în lungul firului nu trebuie să fie excesivă, deoarece m1 ps=0,14 W/cm2 alege diametrul D = 76 mm
BK :

se urmăreşte ca firul să se topească î n întregime şi la valori mai mici ale te 1

curentului.
î n tabelul 10.6 se prezintă o aplicaţie numerică pentru o siguranţă Rizibil ă
NSVH* : D
— *- P
-
59 0,14
(element î nlocuitor ) cu datele: Un = 35 kV, ln = 40 A, Sr = 800 MVA;
/ = 50 Hz. t;: ” :
§«
K

4. ;I
 m
1 Q4 .- 10.
APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTA
TENSIUNE ANEXA 10.1 FUNCŢIONAREA POMPELOR STATICE DE VID 195
6. Supratemperatura medie a anvelopei
la într-o manşetă încălzită electric. Prin încălzire la 200.. .250° C particulele de gaz se
suprafa ţa periferică de contact
cu aerul 0= _ 133 c eliberează de adsorbant . Dopul de siguranţă 6 este folosit pentru aerisirea pompei în faza
conform rela ţ iei (10.115) este 11 - t - 0,076 - 0,59
7
" °
de î ncă lzire. Eficien ţa pompei , după cum arată fig . A 10.2, creş te considerabil cu modul
de funcţ ionare " răcire cu azot lichid " la temperatura de -195 °C.
8 =
a DL cuag ~ 11 w / m2oC.
Notă . Pompa de adsorbţ ie, împreun ă cu pompa cu efect de getter fac parte din categoria
în realitate, pe porţ iunea unde firul pompelor de sorbjie .
fuzibil este mai subţ ire, încălzirea
mai mare.
este W3
IO2
/
/
101 /
/
N2 la -195 °C y/
cr 10 0 /
ANEXA 10.1 /
FUNCŢIONAREA POMPELOR / /!
STATICE DE VID 101 /
>
Există o multitudine de principii /
de funcţionare şi corespunz 102 J-
" 2 la 20 ° C
vid . în cele ce urmează se- vor prezenta ător soluţii
constructive pentru pompele de /
/ Y
pentru funcţ ionarea lor , nu pompele care,
folosesc uleiui mineral , ceea 1(N
ulei incintele vidate. ce ar putea infesta cu vapori de s

10
a) Pompa de adsorbţ ie. Este o 10f 5 10 0 10 5
pompă de
vid preliminar. Principiul de func -
p [ bar]
ţionare constă în !

folosirea unor materiale adsorbante

cu o porozitate Fig. A .10.2. Capacitatea pompei de adsorbţie la -195 ° C (azot lichid) şi la 20° C.
foarte mare şi care fixează , prin for
ţe Van der
Waals, particulele adsorbite de
adsorbant . Presiunea realizată de pompa de sorbţ ie estep IO 3 bar şi deci în tehnica vidului'

Cantitativ capacitatea de adsorbţie a

adsorbantului avansat este considerată ca o pompă de vid preliminar. De asemenea o construcţie
este dată de rela ţ ia:
* ţsşsss" asemă nătoare cu aceea prezentată î n fig. A.10.1 poate servi drept capcană pentru o pompă
f
mi
de vid preliminar de tip rotativ sau de difuzie , la care se foloseşte î n func ţionare uleiul
2
L;C5
3
4 !o şi are
^‘ «[kg]
semnifica ţ ia raportului între
^
= 106I[kg1] ( A10.1) , mineral.
b) Pompa ionică de tip diodă. Această pompă funcţionează pe baza principiului
Penning asociat cu efectul de getter al elementului titan. î n fig. A .10.3 este schi ţată o
!o adsorbantului şi masa de gaz adsorbită. suprafaţa secţ iune printr-o celul ă a unei pompe ionice. Anodul , î n sec ţ iune transversal ă de formă
/0 Din punct de vedere practic , ca circular ă sau hexagonală (celul ă î n fagure) , primeş te fa ţă de masă poten ţialul + 6 kV.
8
! o se folosesc materiale sintetice, ş adsorbant
m
o aluminiu , calciu , sodiu sub
i anume silicaţi de între pl ăcile catod Kx şi K2 şi anodul A se stabileşte un câmp electric. în acelaşi timp
o o sferice sau de tuburi cilindrice
formă de granule volumul celulei este supus şi unui câ mp magnetic (N ,S) cu • ajutorul unor magneţi
lineară de 3...5 mm şi dimens
cu dimensiunea
iunea unui por de
permanenţ i, de inducţie aproximativ 0,2 T. Sub ac ţ iunea ionizatorilor naturali vor exista ,
ini ţ ial , un numă r de electroni şi ioni pozitivi obţ inu ţi prin disocierea atomilor neutri. Sub
^
ordinul 1,5 nm. m ac ţ iunea simultană a câ mpurilor electric şi magnetic , electronul se agită puternic î n sensul
Schiţa de construcţie a unei pompe parcurgerii unei traiectorii (cicloidă , elice etc.) mult prelungite, înainte de a ajunge la anod .
adsorbţie este dată în fig. A10.1. î de
.
Fig A.10.1. Schi ţa de construc n vasul 8 , din Traiectoria prelungită creşte probabilitatea impactului cu molecula de gaz neutru şi deci
ţ ie a oţel inoxidabil , este introdus materialul adsorbant probabilitatea ioniză rii prin şoc; al ţ i electroni vor fi generaţi ş.a. m.d. Ionii pozitivi , cu
unei pompe de adsorbţ ie: (zeolit). Vasul 8 este plasat
în interiorul altui vas 1 masă mai mare decâ t a electronilor , nu sunt influenţa ţ i , ca traiectorie, de câ mpul magnetic
1 - vas Dewar ; 2 azot
serpentin ă cu azot lichid ;
- lichid ; 3 - de tip Dewar, în care se află azot lichid .
Serpentina şi vor fi antrena ţi spre catoda de titan, după o traiectorie aproape liniară. Impactul ionilor
4 - zeolit 3 asigură răcirea materialului pozitivi cu catodul conduce la două procese:
-
(granule) ; 5 sită ; 6 dop de
7 - racord la instalaţ ia de
- siguranţă; masa sa . Pentru regenerarea
adsorba nt în toată
materialului adsorbant
vidat; 8 - vas se înlătură vasul Dewar
din oţel inoxidabil . / , iar vasul 8 se introduce
m 1) Vezi voi . I , cap. 7 , Arcul electric în aparatele de comutaţie.

•)

m
«Silii . ‘ .ffi
if fi 'j :
/

196 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE Î NALTĂ TENSIUNE VID 197

ANEXA 10.1 FUNCŢIONAREA POMPELOR STATICE DE
a pompei de tip triodă este
K1 + SkV c) Pompa de tip triodă . Funcţ ionarea unei celule
de tip diodă ) , ci sub
f

mm masiv ( ca la pompa
prezentată î n fig . A 10.4 . Catodul nu mai este
. ş sunt conectate la masă .
forma unei grile G Anodul A şi pl ăcile captatoare Pj i P2
i «- O# « jpnq
0JU > -
-44
t
/

Si
i
N Q -6kV G

Ir,
iii

ai
4» e m
l
i
;
m . //////// . /

li ţ ////////>
A /
/

II
m
- ////////
"
~2T^© ////////

Fig . A . 10.3 . Pompă ionică de tip diodă : . ////Z//Z

A - celulă anodică; ATj , K - catod din titan ; N , S - poli magnetici .
2 s /
////////
e N
/
////////
* Implantarea de ioni de gaz incident . Ionii de gaz pe parcursul traiectoriei lor sunt /' /////

acceleraţi , primesc energie şi pătrund în placa de titan (catod) până la o adâ /

apreciabilă ( 10 dimensiuni atomice). în acest mod se produce efectul de

ncime m /
/ //////// .
pompare pentru V////S/* n
ionii atomici ş i ionii moleculari ai gazelor . Ionii de hidrocarburi , la impact cu
catodul , se
descompun , iar energia cinetică a fracţ iunilor fiind relativ mică , adâncimea de implantare A / //////
/ / ////
este sensibil mai mică decâ t î n cazul ionilor gazelor nobile ş i al altor gaze .
* Pulverizarea catodului . Ionii de gaz care au pă truns î n re ţ eaua cristalină a
catodului desprind din reţea atomi ( de titan ) care sunt î mprăş tia ţ i î mprejur ş i formeaz
ă pe
suprafeţele învecinate un film de material getter . Masa de material ( titan ) pulverizat
ă este
aproximativ proporţ ional ă cu gradul de vidare al pompei . Efectul de "
getter " ( vezi Nota )
se manifestă atât pe suprafeţele catozilor ATj ş i K ,
2 pereţ ii interni ai celulelor Fig . A . 10.4 . Pompa ionică de tip triodă:
anodice. Acest efect este foarte selectiv în raport cu natura gazului şi -
din titan (catod ); P|, P2 pl ăci din oţel inoxidabil
; N, S - poli de magnet
determină şi el un A - anod la masă ; G - grilă
efect de pompare important , care nu ar fi posibil dacă iniţ ial nu s-ar fi permanent .
produs implantarea
de ioni de gaz în catozii Kj ş i K2 , cu toate efectele însoţitoare .
Penning , descris la paragraful b .
Ini ţierea descărcării are loc pe baza principiului
i G. Ionii de gaz, accelera ţi , ajung
Notă . Efectul de "getter" constă iniţ ial în procesul de adsorbţie a moleculelor de gaz Descărcarea electrică are loc numai între electrozii A ş
pe t de 90 ° (cât este la pompa diodă) ,
la grila G (catod) sub un unghi de atac sensibil mai mic
suprafa ţa peliculei de titan ş i apoi de formare de compuş i
mai admite că moleculele care ini ţial au suferit un proces de
chimici stabili prin reacţie chimică . Se I titan ) , astfel că o pelicul ă de pulbere
adsorbţ ie suferă în continuare un m dar totuşi produc o anumită pulverizare a grilei (din
proces de absorbţie , adică de pă trundere a moleculelor de gaz şi interiorul celulei A . Aceste pelicule produc
în masa materialului getter. de titan se formează pe plă cile P
Plt 2 în
în tehnică se foloseşte getterul volumic ş i gerterul de vaporizare Getterul . de pompare . La impactul cu grila
fi realizat din elemente sub formă de tole , benzi ş i chiar pulberi , în volumic poate efect de getter asupra moleculelor de gaz şi deci efect că o cantitate de
prealabil degazate prin încă lzire ş i energia cinetic ă , astfel
în vid şi aşezate în incinta vidată . Sunt folosite
elementele: tantal , titan , niobiu , zirconiu , G ionii îşi pierd sarcina , dar nu în mod sensibil un al doilea efect de
ceea ce constituie
thoriu ,
particule neutre sunt implantate în pl ăcile Pj , P2 ,
*

ceriu, lanthan. nu pot vehicula către

pozitivi
pompare . Ionii care nu şi -au pierdut sarcina şi deci ră m
ân
Getterul de vaporizare se obţine vaporizând , prin încălzire inductiv ă din revehiculaţi
exterior diverse ţ ial pozitiv ş i ca urmare sunt
materiale, în prealabil degazate, ca: bariu , magneziu , aluminiu ,
thoriu , titan . După vaporizare pl ăcile Pj şi P 2 > pentru că acestea sunt la poten neutre în plăcile
materialul getter se depune , sub forma unei pelicule , pe suprafaţa internă a incintei în câmp electric ş . a. m . d . La impactul cu energia
diminuată a particulelor
vidate . m cristalin ă a pl ăcilor Pj
din structura
Pj şi P 2 efectul de pulverizare (extragere de molecule ) exist ă , dar î n mic ă măsură .
deja implantate
Presiunea de amorsare a pompei ionice de tip diodă estepQ < 10 3mbar; o presiune şi P2 sau extragerea particulelor neutre
eficien ţa pompei de tip diodă , după
'

mai mare conduce la scurtcircuit, adică la un curent ionic, extrem de intens .

Presiunea cea Eficienţa pompei de tip triodă este superioară fa ţă de
mai mică este de ordinul pm ~ 10 7mbar şi ca urmare se poate considera că
"

cum se arată şi în fig . A 10.5 .

această pompă 10 2 mbar , iar presiunea minimală
\ r

Pompa triodă poate fi amorsată la presiunea p

"

realizează vid avansat . Realizarea vidului preliminar , necesar amorsă , m ’

rii se face cu ajutorul 7

unei pompe de adsorbţie. *
realizabilă este pm >* 10 mbar .
"

ţ
mi
&
Iii
i
1 i
fI
i
198 •

.
10 APARATE DE COMUTAŢ IE DE Î
NALTĂ TENSIUNE ANEXA 10.3 SPECTROMETRUL MAGNETIC DE MASĂ 199

140
i
120
1
M 2 3 kfl 1

1
to
\ 2 / \
100 / 4
o-
\
S
' 2
li
80
y
\
\
\
SIT 3 kV m ,
M 7S /
x*
1 .
N
s j 3
B
Vs
60
B
/
\ % Wi
3? \ 2
40

20
/ \
\
I
/ )J* A
——
1 ~~
I
J

0
10 - 10 - _ tjl
10 -7 Fig. A.10.7. Vacuummetrul cu catod rece
~9
10 10 1 io 6
'
W5 w 4
(Penning):

\Vu
p [ mbar]
- -
1 anod la +3 kV ; 2 catod ; 3 - celulă cu flan şe
;

— -—
Fig. A. 10.5. Eficien ţa pompelor ionice
-
1 pompa diodă; 2 - pompa triodă
:
după [10.46]. 4-1 N, S -
poli de magnet permanent .
ANEXA 10.3
f
0kL SPECTROMETRUL MAGNETIC
ANEXA 10.2 ! + DE MASĂ
VACUUMMETRE
1 Uf (V UaUX
+ La o instalaţie de vid este necesar să se
II
Pentru măsurarea presiunilor de gaz reduse
sau vacuummetre cu catod rece. se folosesc vacuummetre cu catod cald a§ * cunoască nu numai presiunea totală , ci şi
'

;î a) Vacuummetre cu catod ST compozi ţia gazelor şi presiunea parţială a

corespunză toare. Celula de măsurare 4 cald. în fig. A.10.6 este schiţată construcţia 9 Fig . A.10.6. Vacuummetrul cu catod
acestora. în Anexa 10.2 s-a prezentat
;
i ! :| !

de electroni , anodul 2 şi include catodul 1 (un filament încălzit ) drept sursă cald (de ionizare): vacuummetrul cu catod cald , al cărui principiu de
1 - filament incandescent; 2 - anod; 3 -
colectorul 3.
ionizarea gazului. Ionii pozitivi sunt Pe traseul electronilor de la filament la anod are loc
captaţi de colectorul 3 Condiţia de .
funcţionare este
1 -
catod; 4 celulă cu flanşe de racord .
funcţionare se bazează pe formarea unei surse
gazului din
de
care
ca poten ţialul colectorului
1 ioni , fă ră a se distinge natura

— Uc
Uc să fie mai mare şi de polaritate invers . i; ;
ă faţă de poten ţialul rn . în construcţia aparatelor
care
anodic Ua , adică j
.
\ > \ Ua \ Curentul ionic i, captat de colector, este m uv c şti
proVIU ace
provin
^ -
u ioni
ă
iv/

raportul î
** ntre
,
mas —— — —
"ă şi sarcina
inn
3
o» p/i r/>
cvasiproporţ ional cu presiunea gazului Ndff măsoară presiunea parţială se identifică natura ionilor dup
. Ca
denumirea Bayard -Alpert [10.46] şi ofer realizare industrială acest vacuummetru poartă w .
electrică: m/q Natura ionilor se stabileşte individual după
o succesiune de m ăsur ă tori în
I 9
IO mbar.
" ă posibilitatea de a măsura presiuni
între IO 3 şi " #!
timp.
de masă care se
b) Vacuummetrul cu
catod rece . Acest tip de vacuummetru fig. A.10.8 at este schiţată construcţia unui spectrometru
în
principiul Penning1 şi este schi ţat funcţionează după
^ în fig. A. 10.7. Anodul 1 este supus
,â
: compune din:
catod cald K emite electronii
* Sursa de ioni SI , cu detalii în fig . 10.83 b . Un
3 kV faţă de catodul 2 ,3 Induc . unei tensiuni de :iW -
ţ ia magnetică de 0,2 T este asigurat
N ,S . Rezistenţa ă de polii magnetici . Ionii pozitivi sunt dirija ţi spre fanta Fj datorită inducţiei
kO limitează curentul de scurtcircuit
(la presiune mare a gazului). necesari ionizării gazului analizat
Curentul ionic măsurat în circuitul magnetice B şi lentilei electrostatice 1 ( Al 000 V), UL ,0.
Domeniul de măsurare este cuprins exterior constituie un indiciu asupra presiunii gazului
între 10 2 şi 10 8 mbar. ' "
. f§ * Zona magnetică ZM . Fasciculul de ioni iese uş
or divergent, la unghiul 2a ,
va urma un traseu curbiliniu,
mi într un câ mp de inducţie magnetică B, astfel încât fasciculul
-
tii s circular, de rază:
M
Mi
^ u.
T'
J - ( A10.2)
I
R= -B\\
A
^ Ionizarea gazului datorită agita ţiei electronului în câ mp electric şi magnetic. cu notaţiile:
"
."
IM B - inducţia magnetică; a
8/ '

m »
m\
•
 200
10. APARATE DE COMUTAŢIE DE Î
NALTĂ TENSIUNE ANEXA 10.4 DETECTORUL DE GĂ URI 201
m - masa ionului;
q - sarcina ionului;
—
—
Spectrometrele de masă , în mod normal, cuprind domeniul M m /q - 2...50,
-
Ua tensiunea de accelerare. — —
iar aparatele de performanţă extind acest domeniu de la M m /q 2 până la 200. în fig.
[Z M ~
A10.9, masa ionului este m —
2 X 16 = 32, iar sarcina q este 1, din molecula de
2 sC
Pol magnetic

0e
oxigen lipsind un electron. Rezultă astfel raportul masic M 32/1 = 32.
—
v ANEXA 10.4
II \
V

* DETECTORUL DE GĂURI
Fi 0 F.
în procesul tehnologic de asamblare a unui aparat de comutaţie în vid ,
2\ UL
Wooo v ) CF componentele şi subansamblele sunt supuse verifică rii lipsei de " găuriH , adică a fisurilor
j i_ . sau porilor prin care s-ar putea infiltra aer în incinta vidată. Detectorul de găuri este în
Ua = 1200 V
o
ST
LI
I —— .
I
1
a)
A

ii
A esen ţă un spectrometru de masă magnetic, acordat la un numă r masic M (vezi Anexa 10.3 )
determinat. Din punct de vedere practic, în tehnica verifică rii componentelor aparatelor de
n DI
.
comuta ţie în vid se foloseşte gazul heliu. Ionul de heliu este He + cu m
— — —
4 , q 1 ş i deci
M 4. Detectorul de găuri cu heliu va fi deci un spectrometru de masă magnetică acordat

JT
F1
O ,x
pentru M — 4.
în fig. Al 0.10 este schiţa unui aranjament pentru verificarea etanşeităţ ii incintei
UL
1 J 1000 V 1 , care este vidată de pompa 5. Cu ajutorul unui pistol se cercetează mai ales zonele de
îmbinare prin trimiterea jeturilor de gaz He. Prezen ţa gazului He este detectat ă de
detectorul cu heliu 2.
4Z
/
K
4 1 2

Ua =+7200 V 1 A1
e

b)
.
Fig A.10.8. Spectrometrul de
masă magnetic:
a ) schiţa generală; b) detaliu privind
sursa de ioni.
ivi *— IX}
DH
*

4
N ; CO
} După cum se vede din rela ţia
(A10.2), raza de deflecţie R
depinde m
de raportul masic M
M
43 m /q, de = I

,/ MLL inducţia magnetică B şi de tensiunea

de accelerare
Ua ~ 1200 V.
III! '

1 o; * La ieşirea din zona

magnetică ZM prin fanta Fj , ionii sunt
He
captaţ i de cuşca Faraday CF, semnalul
este amplificat de amplificatorul ,
32 4 0 43
m M
q=
_ un dispozitiv î nregistrator DI
înregistrează semnalul ca amplitudine
iar
^ m
Fig. A . 10.10. Verificarea etanşeităţii cu incinta sub vid:
Fig. A.10.9. Exemplu de diagram .
spectrometrul de masă .
ă obţinută cu
în funcţie de raportul masic M
Cum,
distanţa între fantele Fj şi F ră mâne
. 1 - incinta; 2 - detectorul cu heliu ; 3 - rezervor cu He; 4 - pistol; 5 - vacuummetru .
2
constantă şi deci raza R ră mâne îM î n fig . A 10. l l este dată schema pentru verificarea etan şeităţ ii cu incinta 1 sub
detectează modificând tensiunea de accelerare constantă, ionii de natură diferită se presiunea de gaz He. Prin fisurile sau porii acestei incinte se captează gazul He scă pa. , iar
Ua. î cu detectorul cu heliu 2 se constată prezen ţa acestui gaz.

mi
 202 10. APARATE DE COMUTA Ţ IE DE ÎNALTĂ TENSIUNE

( ne — cx - .
11
V" '
«

- -
. <* • * ,1
4

3 Instalaţii capsulate

DH

Fig. A.10. Î l . Verificarea etanşeităţii cu incinta sub presiune

de He:
7 - incinta ; 2 - detector de He; 3 rezervor cu He; 4
- - captator. în mod uzual î n tehnica instalaţ iilor electrice energetice se realizează un
compromis între cerinţele:
Detectorul de găuri include şi instala ţia de producere a vidului
funcţionării spectrometrului de masă şi realiză rii necesară * fiabilitate sporită , adică siguran ţă î n exploatare pe o durată câ t mai
vidului în obiectul încercat , după cum î ndelungată;
se vede în fig. AIO. 12, cu explicaţiile din legenda
poate fi de tipul unei pompe statice de adsorb
figurii. Trapa 4 cu azot lichid (-195 °C)
ţ ie şi serveş te la captarea vaporilor de ulei,
•
i
: * costuri anuale , rezultate din amortizare şi întreţinere, cât mai mici .
Ca răspuns la aceste cerinţe, s-a dezvoltat şi tehnica instalaţ iilor electrice
:

ţ in ând seama că în anumite pompe rotative şi de

difuzie se foloseşte uleiul în funcţionare. 1
capsulate; conductoarele active sunt introduse î n anvelope metalice, conectate la
pă m â nt . Izolaţia corespunză toare este realizată , î n unele cazuri cu aer la presiune
5 6 7 3 9 atmosferică , iar î n alte cazuri cu gazul hexafluorură de sulf (SF6). Sprijinirea
conductoarelor active î n interiorul anvelopelor se realizează cu izolatoare ceramice
sau din răş ină de turnare epoxidică . Solicitările la care sunt supuse instalaţiile
r n
capsulate sunt de natură termică , electrodinamică şi dielectrică.
î n cap.3 din vol . l s-au tratat solicită rile termice, iar î n cap.4, cele
r~\ 31{ electrodinamice [ 11.11]. î n capitolul de faţă se prezintă aspectele constructive ş i
unele teme cu referire la solicitările dielectrice.
w & <S I I

CT3 X 11.1. Instalaţii capsulate izolate cu aer

la presiunea atmosferică
/
\ /

1
I
Fig. A.10.12. Schiţa unei instalaţii de a gă urilor:
1 - pompă rotativă ; 2 - pompă de difuzie; 3 - ventil; detectare
4 - trapă cu azot lichid; 5 - ventil;
Conexiunea î ntre generatorul sincron şi transformator (la puteri mari) se
6 - vacuummetru ; 7 - spectrometru ; 8 9 ,
> 11 - flanşe; 10 - electroventil. realizează prin intermediul unor bare capsulate izolate cu aer la presiune
atmosferică, cu schi ţa de construc ţ ie ca î n fig. 11.1 . La un asemenea aranjament ,
Detectorul de găuri se etalonează [ 10.46] pentru a se putea
determina cantitativ atâ t la funcţ ionarea normal ă ca ş i la funcţ ionarea î n scurtcircuit , curentul din
rata creşterii presiunii:
ecran Ie este aproximativ egal ş i î n opozi ţ ie de fază cu curentul Ic din conductorul
activ [11.12]. Prin acest gen de capsulare se obţ in urm ă toarele rezultate:
qL = [mbar.litru/s] (A10.3) a) Diminuarea forţelor electrodinamice la valori nesemnificative, deoarece
câmpul magnetic al ansamblului format din conductorul activ ş i ecran este nul .
unde Ap este creşterea de presiune în timpul t, b) Diminuarea sensibil ă a probabilităţ ii de producere de scurtcircuite sau
iar V este volumul incintei verificate.
puneri la pă m â nt datorate polu ării izola ţ iei sau unor incidente banale.
»
.

T
1
204 11. INSTALAJII CAPSULATE
ifisB

<6
u
VC 99999 088 <D
1
l\ * ICi
3
P .
La transformator m l i
¥^ i 1 -o o c
o
5 UP
e P
C/î c
P
c 1 s
t 11a 2 -o -
v

4»
¥: Ae .
5l
1
§
%r
f
' 4

^ 7

<xr*
d
- £
§iz
o
•
' fr
•
•
8w. 1
^
,
«

i
1e 2e 3e -
%
'
i1
E J^=2 JOu £
3 £
i
m:
m
I
O
A 4 <r § 8 A J

cr> =
W o d
2c 3c I
1c
/
'
m &
2
i 111
«
<3
^ a d -rc:
l
-
c •
* ffl C
3
W c3
R* ^
La generator
co-
% X C/5
.
0) **1
1
-
c ' ii
S 3 .E
fig
ar
N
•a E «1
Fig . 11.1. Schiţa de construc ţ ie a conexiunii generator sincron - transformator:
r < / j( w : / / / \ NS ‘7' ||
lc , 2c , 3c - conductoare tubulare active ; le , 2e , 3e - ecrane; 4 , 5 - pl ăci scurtcircuitoare. ia
^
c o
<U TD
-Io
C
^^ 5 a. 2
O

=^
*
»/
-
n
\V
5
O o r
.2 c
$ c
c) Eliminarea posibilităţ ii de electrocutare, deoarece ecranul se afl ă la
poten ţialul p ăm ântului .
m
am
.
Q
o i
K

d ) Costuri anuale de exploatare reduse.

1 LO
T t O §
CQ
s
£
» ^c C/3

e) Eliminarea total ă a influen ţei mediului ambiant poluant . — 4 4-

CQ

•
c
> o § S
d o 5 ,
o X
*

A
vii ,' Ol
LJ
£ -w
CN
u
W
o
In fig . 11.2 se prezintă după [ 11.5] o schi ţă de construcţ ie a legăturii î ntre 1

T d fi ?g C
o 2 «2
generatorul sincron 1 şi transformatorul de putere 12 , prin intermediul barelor O O § rd
.S|F “
capsulate. Schema electrică corespunzătoare a fost dat ă î n fig . 3.49 , din voi . 1 d MS
'
[ 11.11]. Centrarea conductorului activ tubular, î n ecranul corespunză tor , se : fi
|sfS Sc 0
'
realizează cu ajutorul unor izolatoare. î ntreruptorul de putere 6 asigură ş i protecţ ia ? S 2
c ** -,
’r. o
î mpotriva defecţ iunilor î n transformatorul serviciilor interne 10 . Un num ă r de trei u
silfoane 9 oferă posibilitatea dilatării barelor la trecerea de la rece la cald . în rest
continuitatea barelor este asigurată prin sudur ă . ,:pi,
Sistemul de conexiune cu bare capsulate izolate în aer la presiunea
atmosferică este utilizat numai la puteri relativ mari ale generatorului sincron
. ţm
iii
u -
[11.22] . In tabelul 11.1 sunt daţ i , spre exemplificare, parametrii unui asemenea ffl

sistem . il

?
»
J! sa
 i<

207
206 11. INSTALA Ţ II CAPSULA TE 11.2 INSTALA ŢII CAPSULATE IZOLATE CU SF6
-

Tabelul 11.1
Exemplu de conexiune generator-transformator
11.2.1 Solicitări dielectrice

Puterea transferată = 872 MVA cu gazul SF6 există dou ă

construcţia instala ţiilor capsulate izolate
S
Tensiunea nominal ă
în ş e pe izolatoarele care
Un= 24 kV categorii de solicită ri: la străpungere [ 11.9] i la conturnar
Curentul nominal In= 21 kA susţin conductoarele active.
Curentul de stabilitate termică / .= 162 kA f
Curentul de stabilitate electrodinamică / = 431 kAmax 11.2.1.1. Descărcarea streamer . După
Dimensiunile conductorului activ Tub 01150 exterior ; 18 grosime, î n mm .
acest criteriu descărcarea are forma unei lavine
Dimensiunile ecranului Tub 01854 exterior; 8 grosime, î n mm.
+ ( ionizare prin şoc), ca î n fig . 11.3.
Purtătorii de
Materialul pentru conductorul activ ş i Aluminiu 99 , 5 % se adun ă î n direc ţ ia de avansare
ecran sarcină negativi
r ă m â n în coada
a descă rcă rii , iar cei negativi
cantitativ ,
descă rcării . Din acest punct de vedere
a lavinei este de forma (vezi
relaţ ia de formare

11.2. Instalaţ ii capsulate izolate cu hexafluorură de sulf (SF6)

©
V
©©
ee cap. 7 , vol . l , [ 11.11 ] ):
d/te = ne ( a - ti ) d* (11.1)

m/ cu notaţ iile:
ne - cifra
numă rul de electroni
a- de ionizare a electronului
Aceast ă categorie de instalaţ ii se foloseşte î n urm ătoarele circumstanţe:
a) Extragerea de energie din centralele hidroelectrice la care generatorul vmmmxzmm.. r\ - cifra de captare a gazului SF6
dx - parcursul elementar î n câ mp
electric
sincron şi transformatorul de putere se află la baza barajului , iar linia de transport Fig . 11.3. Descărcarea streamer num ă rul de electroni genera ţ i
- pe
de energie se afl ă la o cotă superioar ă (50. .. 1000 m ), la nivelul solului. î n acest
dne .
I
parcursul dx
caz legătura î ntre transformator ş i linie se realizeaz ă prin bare capsulate izolate cu
Cum câmpul electric î ntre electrozi nu este omogen , relaţ ia lui Towsend
hexafluorură de sulf (SF6) la tensiune î naltă (245. ..525 kV).
ia forma:
b) Intersecţia î ntre dou ă linii electrice. Din motivul de a se elimina x
căderea unei linii pe cealaltă, la una din linii se efectuează trecerea sub formă de
. = W0eeXP J
f (a -n ) dx -
(11 2)
bare capsulate izolate cu SF6. L0v
î n faţa electrodului negativ . Pentru
J

c) Transport de energie î ntre centrale electrice apropiate pâ n ă la 20 km,

unde n0e este numărul iniţial de electroni
sau tranşport de energie în oraşele mari, l ăţ imea traseului necesită 0, 1 din l ăţ imea
unei linii aeriene şi poate fi executat şi subteran .
n e 1 din relaţ ia (11.2) rezultă
=
^ X
(11.3)
d ) Staţii de conexiuni î n oraşele mari. Pentru economisirea suprafeţei
disponibile ş i aşezarea staţ iei electrice î n centrul de consum , aceste staţ ii , care
\ = k = ( a - r] ) d x
nnr J° . R
[ 11.20] consideră ne= 10 sau
cuprind bare simple sau duble, separatoare, î ntreruptoare, se execută capsulat cu Pentru realizarea descă rcă rii , Raether este cuantificată [11.15] cu
ă
izolaţie de SF6 la tensiuni nominale începând cu 36 kV până la 765 kV . în acest
caz suprafaţa ocupat ă de staţ ia capsulată reprezintă aproximativ 7 % din suprafaţa —
k 20,7232 . Cifra de ionizare efectiv
relaţ ia :
ocupată de o staţ ie î n aer liber , iar volumul aproximativ 5 % din cel necesar unei
staţ ii electrice în aer liber. Miniaturizarea staţ iei de conexiuni se datorează
proprietăţilor dielectrice ale gazului SF6 sub presiune, î n acord cu legea lui
4 a = pA - B * ]
P
—
L ^J
85,77 < B [kV /(bar.cm)] < 89.
L
(11.4)

Paschen . Presiunea de gaz î n instalaţ iile capsulate este de 5...6 bar (a se vedea mm cu E [kV/cm], 26 ,2 < A [ l /kV] < 27,8; ) şi (11.4) este verificat
x Calculultensiunii de str ăpungere cu relaţiile (11.3
fig. 10.24). m
m experimental î n domeniul (11.5)
m m IO 2 < p d [bar .cm ]
"

< 1
m IJ8 n,
m ! » - m
"
. .
im
ia-
 m

208 11. INSTALA Ţ II CAPSULATE 11.2 INSTALA Ţ II CAPSULA TE IZOLATE

CU SF6 209
Uf
Această teorie este folosită ş i pentru explicarea iniţierii efectului corona
[ 11.19] . Pentru produsul p d > 1 , ceea ce interesează î n construcţiile capsulate, <p . - <p £ = Cjln -i -U (11.14) 3

Malik [ 11.15] propune rela ţ ia interior şi cel exterior; rezultă astfel

V_ unde £/ este tensiunea aplicată î ntre cilindrul ii
— 1 + 0,0955 In (J> d ) ( 11.6) constanta:
C. -H = — (11.15)
unde V este tensiunea de străpungere calculat ă cu num ărul critic /2e = 108, iar Vfn
este tensiunea de str ă pungere m ă surat ă , p [ bar ] este presiunea î n incintă , [ cm ] este In —
I
distanţa î ntre electrozi . ^ r
ţ
î n domeniul considerat , conform rela iei
şi expresia general ă a potenţialului
11.2 . 1.2. Determinarea câ mpului electric . Determinarea câ mpului electric « (11.11)
se efectuează prin calcul analitic, la structuri simple şi prin calcul numeric la U In r ( 11.16 )
structuri complexe.
<P =: ri
a ) Dielectric omogen cu simetrie axială . In
Tt
In sec ţ iune transversal ă, departe de punctele de m
; r -i . conform (11.8):
relaţie din care se obţine câmpul electric
]
sprijin , faza unui sistem monofazat capsulat se
echivalează , ca î n fig . ll . 4 , cu două tuburi I U U (11.17 )
2 ,
E - —09L = -—
- = r, —
I 3 cilindrice concentrice . Pentru domeniul cuprins
î ntre cilindrul de raz ă r - ş i cel de rază
aplicabile ecua ţ iile :
sunt re
ii
6r
rin
r
re
.
rin
ri — —
ri
rot E = —
dB 0
I Valoarea maximă pentru câmpul electric
se obţine pentru r — ri
ă U (11.18 )
( 11.7 ) li Ei — r,
f
divE = h = 0 H r . ln -î
e ; ri
ţine prin derivarea relaţ iei (11.18
)
_ . . Din relaţ ia (11.6) rezult ă c ă câmpul Valoarea minimă a acestui câmp se ob
îg .
1.4. Simetne axiala ,
electric deriv ă din poten ţ ial , adică :
dielectric omogen:
-
1 - conductor activ ; 2 izolaţie , .
J.
~
,
^
, ox
( 8 ) *
m
dE .
1
^ri re^ ^ri r

(11.19)
gazul SF6 sub presiune; 3 - anvelopă
metalică.
^ eC 1
dj E —
= div ( grad <p ) = 0 = A 11.9) — I = - 17
rc\2
^
In coordonate cilindrice , cu simetrie ^ 1:
6ri
(
rilnf )
axial ă , făr ă efect de cap ă t . Laplaceianul ia forma :
d sau î n final:
=0 (11.10 )
( 11.20)
dr dr
In — = 1 ; re = rt e = 2r7182 r,
După două integr ări succesive, din relaţ ia ( 11:10) rezultă poten ţ ialul
Ti de 3,5 bar se
9 = Cjlnr + C2 (11.11)
care reprezintă o rela ţ ie de dimensionare. La presiunea gazului SF6
Se scrie ecuaţia (11.11) pentru r = r - şi r = şi se obţ ine: re * electric, la î ncercarea cu unde de
impuls de
poate admite intensitatea câmpului
9 , = Cjlnr,. + C 2 ( 11.12)
1,2 /50 is, £t = 150 kV /cm . în
^ axială . O asemenea situaţ ie apare
,
9 = Cllnre + C (11.13) b) Dielectric omogen fără simetrie î n aceea şi
cele trei conductoare active
2
Potenţialele <pi şi <pe con ţ in aceeaş i constantă C? ş i deci aceasta se poate cazul construcţiilor capsulate care includ posibil ă ş i deci
probleme de câ mp nu este
lua C2 = 0. Prin scăderea relaţ iei (11.13) din (11.12) rezultă anvelopă. Rezolvarea analitică a acestei urmele
, î n fig . 11.5 sunt desenate
se recurge la o rezolvare numerică . de secţ ionare transversal ă a sistemului
Astfel
r ; suprafeţelor echipotenţiale pe un plan
 r
aiiiii
'
"

r
?
> •.
T
m
11. INSTALA Ţ II CAPSULATE 11.2 INSTALAŢII CAPSULATE IZOLATE CU SF6
210 mt
11+
a; trifazat cu ecran comun, într-o conjunctură de solicitare dielectrică maxim ă la
funcţionare normală. Anume, pe o fază tensiunea atinge valoarea maximă
+ 100 % ; pe celelalte două faze tensiunea este 0,50 % ; anvelopa are potenţialul - Ră ş i n ă
zero. Problema a fost solu ţionată prin metoda diferen ţelor finite [11.8,11.12]. epoxi
c) Dielectric neomogen; simetrie axială . în construcţiile capsulate, pentru = 1
sprijinirea conductoarelor active se folosesc cu precădere izolatoare conice din Vx
răşin ă epoxidică de turnare. în acest caz câmpul electric va fi distorsionat î n raport r2 » 4
cu relaţ ia (11.17). La graniţă între dielectricul gazos (SF6) ş i izolator se conservă S F6 Vx
componenta normal ă a inducţiei electrice ş i componenta tangenţ ială a câmpului
electric, adică î n acord cu fig.11.6. E 2t E2 n
VW
m
e S F6
^ 2 E2n 9 E2n = (11.21)
C2
E
2

E In
Elt = E21
(11.22)
Determinarea liniilor echipotenţ iale pe suprafaţa izolatorului conic este
necesar ă pentru stabilirea solicitării la conturnare. Rezolvarea acestei probleme se
face printr-o metod ă numerică , spre exemplu prin metoda elementului finit
[11.13, 11.20, 11.23]. î n flg.11.7 sunt desenate [11.3] urmele suprafeţelor
Fig. 11.6. Dielectric neomogen .
echipotenţiale într-o construcţie capsulată în zona unui separator , în figură
m
reprezentat închis.

Craditntl normali maximi :

-'
4 6 47 26, 63 % cm
-
25 26 30 , 21 % cm
0% 1 V,
o%
0%
o% 30 /•
40 %
0%
60%
Hi 70 %
+ 70 % 80 %
r. v \ \JA
90 %
* 20 % 26 2
28 2
î?py*
40%
» .
*\ *, »
, •
.
i
i'
i
49 46
4
29
100 %
\. • • ;. : 30

. .\ • •. . .•. ‘
4
\ 50 % 100 %
+
v m »
»
,
\
i
* *
*
* 1
*
100 %

•
*
. .
*
-
/ 40% 30' / 20'/ . 10 %
+ 700 %
5
i I
separator capsulat izolat cu SF6:
40 I o 30 20 10 0 Fig . 11.7. Suprafeţele echipoten ţiale în jurul unui
1 separatorul închis ; 2 - izolatorul conic.
-
Fig. 11.5. Anvelopă comună pentru sistem trifazat. Potenţiale: un conductor + 100 % ;
celelalte două -50 % ; anvelopa 0 % . . distorsionat de
11.2.1.3 Criteriu tehnic. Câmpul electric este H
, ca ş i de prezenţa
•
W-
neregularităţile de prelucrare a suprafeţelor metalice
a
, i
i
v :.
>. :
 mt

%
212 11. INSTALA Ţ II CAPSULA TE
!
11.2 INSTALAŢ II CAPSULATE
IZOLATE CU SF6
213 ti
mm
înalte
particulelor metalice ce rezultă din opera ţ iile tehnologice premergă toare sau din 11.2.2. Soluţii constructive pentru tensiuni Şi
procese de comutaţ ie mecanică , particule care se depun pe suprafeţele metalice ş i :A m
pe izolatoare. Din aceast ă cauză determinarea câ mpului electric prin calcul este ţi
strict utilă, dar consideraţ iile de ordin experimental pe instalaţii capsulate Pentru tensiuni nominale
cuprinse între 72,5 kV şi 765 kV , şi curenţie 1
|
instalaţii capsulate î n execu 1
A , se construiesc
construite, cu rezultate bune î n exploatare, vin să corecteze calculul . nominali î ntre 1600 A şi 5000 ă , pentru tensiuni cuprinse î
ntre 72 ,5 kV şi
După criteriul tehnic (experimental ), cuantificarea câmpului electric la care ă , dar şi î n execu ţ ie trifazat întreruptoare,
monofazat ,
cuprind sisteme de bare, separatoare speciale pentru
instala ţia rezistă , în sensul că nu se produce nici conturnare, nici străpungere, iar i 170 kV . Aceste instalaţii
efectul corona este nesemnificativ, ş i contând pe un câmp electric uşor neomogen ,
$
de tensiune şi compartimente
reductoare de curent, reductoareAnvelopa se execută dintr-un aliaj de aluminiu
la gradul actual de prelucrare al suprafeţelor de metal şi izolant, se face pe bază m legătura cu cablurile electrice
. garniturilor de
experimentală . Valori ale câ mpului electric la care instalaţia " rezistă " sunt date compartimente etan şarea este realizată cu ajutorul
turnat . î ntre se execută din aluminiu 99 ,5 %
.
[11.16] în tabelul 11.2. cauciuc, iar conductoarele active
Tabelul 11.2
la
Câmpul electric admis î n instalaţiile capsulate* 4 la -#ÎL
1b
-#
Nr. Forma tensiunii Solicitare admisă 2 2 1b 1

Străpungere Es
j 2 2

1 Tensiune alternativă 50 Hz
[kV /cm]
65 PiO0,73
Conturare Ec
[kV /cm]
45 p20 ’ M
° t /9
.
.
i

<
#

/
— |
>3 H>-

,64
2 Tensiune continuă, unda negativă 65 p200 ’
13 45 P 200
3 Tensiune de impuls negativă, unda
lungă 250/2500 /zs
-
68 p200 73 56 p20 &° m
o T“ T
0/
5 O
3
6
4 Tensiune de impuls negativ ă , unda 75 p20 °’ 75 64 p 200 ’
66
ta 10 7 10 \
normală 1,2/50 ps 7 ($> - i
7
6
m a 10
* /?20 ’73 semnifică m 9
° presiuneap , dată în bar la temperatura 20 ° C , la puterea 0,73. m
rC-i0
'
Sm
10
Tensiunile la care rezistă "tehnic" dispozitivul izolant se calculează cu Jf w 9
O
relaţiile: m
6
* la străpungere Us = Es 5 T]
S
(11.23)
3
* la conturnare CA. = E.6 -
(11 24) o
5
î n care s-a notat:
i ES ,EC - câ mpul electric din tabelul 11.2;
-
6 distanţa î ntre electrozi sau între două suprafeţe echipoten ţiale apropiate
y - gradul de neuniformitate al câ mpului electric, definit prin relaţ ia
n
IM =~ 01.25)
J
ţie a unei instala ţii
capsulate:
Fig. 11.8. Schiţă de construc , de lucru ; 4 - întreruptor
separator de punere la păm nt
---
-max li â
separator; 3 - separator rapid
la , lb - bare colectoare
; 2 - reductor de tensiune; 8 -
unde Emed reprezintă câ mpul electric mediu, iar Emax reprezintă câmpul electric ; 6 separator de linie; 7 -
-
maxim. ES .. ... de putere ; 5 - reductor de curent
de punere la pământ; 9 -
mufa terminală de cablu; 10
izolator-conic .

n >-
 215
IZOLA TE CU SF6
11.2 INSTALA Ţ II CAPSULATE
" ‘
214 11. INSTALAŢ II CAPSULATE
induşi in legateuTo centură metalică
In flg.11.8 este dată schiţa de construcţie standard [11.4] a unei instalaţii
BBC , cu explicaţ ii asupra componentelor î n legenda figurii. î n ce priveşte
aspectele de comutaţ ie, care conectează pă rţ i ale instalaţiei la pământ, se disting
care
Notă. Pentru a diminua curen ţii
compartimentele componente - ânt .
ale
este conectată la o pnză de p
unei
ăm
instala ,
^
su legate
ţi capsulate sunt

urm ătoarele categorii:

a) Separator de punere la pământ , de lucru (pozi ţia 3). Acest aparat
I
pune o parte a instalaţ iei , fără tensiune, la păm ânt pentru a oferi posibilitatea de 0
î ntreţinere şi revizie. 1a
—ţ
b) Separator rapid de punere la pământ (pozi ţ ia 8) . Acest aparat se
instalează în instalaţii la care sunt racordate cabluri electrice cu capacitate mare şi
care trebuie descărcate de sarcină electrică. De asemenea, în cazul apariţ iei unui
o S e n z o r de

Ventil de umplere
densitate

scurtcircuit intern cu arc electric, cu valoare mică a curentului de scurtcircuit,

aparatul conectează rapid la păm ânt şi realizează un scurtcircuit net, astfel î ncât
Q O
î ntreruptorul de protecţ ie să întrerupă. Ca urmare separatorul rapid de punere la
pă m ânt are capacitate de conectare şi o viteză foarte mare de închidere.
c) Separator de punere la pământ de protecţie . Acest aparat nu are Q> 2
misiunea de a descărca sarcini electrice, ci numai de a realiza scurtcircuite nete în
cazul apariţiei arcului electric în vederea limitării efectelor arcului electric:
creşterea presiunii î n instalaţie sau perforarea anvelopei. Instalaţ ia din fig.11.8 nu h0 iZH
este echipată cu un astfel de aparat.
Supravegherea gazului . Gazul SF6 este supravegheat pe componente, ca
densitate sau ca presiune. Izolatoarele conice separă etanş compartimentele între
10 3 <D
ele, dar sunt ş i compartimente cu izolatoare perforate, spre exemplu izolatoarele O
între compartimentele 5,3,9 din fig.11.9. Fiecare compartiment , sau grup de
compartimente, dispune de un senzor sensibil ia densitatea gazului (uneori la
presiunea gazului) compensat la variaţiile de temperatur ă [11.1,11.4]. La execu ţia
ZH
2 o
monofazată, compartimentele omoloage pe cele trei faze dispun de aceeaş i
instrumentaţie de control. Pierderea de gaz admisă, în mod curent, este de cel mult
1 % . Senzorii de densitate (sau presiune) determină: 7
* semnalizarea la scăderea densităţ ii gazului sub o anumită limită;
4 ZH
* scoaterea de sub tensiune a instalaţiei dacă densitatea gazului a sc ăzut
I <
î ncă mai mult. î n acest sens se folosesc diagrame, ca î n fig.10.25, în care se ţ ine 0 6
seama de temperatura gazului . V
Instalaţii în execuţ ie trifazată . î n scopul reducerii la minimum a
consumului de materiale, unele firme (BBC) execută , pentru tensiuni nominale
cuprinse î ntre 72 ,5kV şi 145kV , instalaţii î n execu ţie trifazată , cu anvelopă
G
comun ă celor trei faze. î n fig.11.10 este dată schiţa de construcţie a unei
I
H0 5
asemenea instalaţii. Din punct de vedere constructiv, la această execuţie, apar 3 1
9
dificultăţi tehnologice privind realizarea unor piese etanşe, din aluminiu turnat , cu 10
diametrul de 0,6...0,7m . Asigurarea planeităţ ii flanşelor necesită maş ini unelte ş i ’WS
mijloace de control de tehnologie avansată . Verificarea lipsei de fisuri sau pori în
m
piesele turnate se realizează cu ajutorul detectorului de găuri cu heliu (vezi Anexa
fig -
10.4) .
Fig . 11.9 . Compartimentarea
instalaţiei. Reperele ca in

m
ii
« •
Ifev V
- ;

<o

\
'J

'

o
\
. • -
j

J3

$s
.

»
0
n
&

<1

H
QS

-
i
O

r©1

<N

<N
-

'
•

-.
i

r*>
LJ

3iS
QD
§)

--
3

\
rs
* *
:
r-

UO
J

d
Nr

<N

o
-Q

^
î

ă
^
(

ţ
5

5
kW
145
72
ă

Instal =-
ie
ţ

.
1 .1-0
Fig

"
——
trifaz t
ie

excu
n

capsulat

^
,

Kor
ih
la
5
s»acr
.

o2
«

»#
-
5
ii

a
J

;S

;.

m*.

>
—

:
'

m
H
m
- ^
i

a
77.2 INSTALA ŢII CAPSULATE IZOLATE CU SF6

11.2 . 3 . Solu ţ ii constructive pentru tensiuni medii

Ini ţ ial , instala ţiile capsulate izolate cu gazul hexafluorur ă de sulf s-au
dezvoltat î ncep â nd de la tensiuni nominale de 123 kV pentru a ajunge, progresiv
î n timp , la tensiuni nominale de 765 kV .
Apari ţ ia î ntreruptorului de putere î n vid a constituit un factor important
pentru folosirea acestei tehnici ş i î n domeniul tensiunilor medii de la 7 ,2 pâ nă la
52 kV ş i curent nominal p â n ă la 3150 A . Se construiesc astfel instala ţii î n
execu ţ ie trifazat ă (cu anvelopă comun ă) [ 11.2], sau î n execu ţ ie monofazat ă (cu
anvelopă individual ă) [ 10.24] . Fa ţă de instala ţ iile cu execu ţ ie î n aer , sunt de
relevat la instalaţ iile de medie tensiune izolate î n gazul hexafluorură de sulf (SF 6)
urm ă toarele aspecte:
* Protecţ ie mai bun ă a personalului de exploatare datorită faptului că
î ntreaga instalaţ ie, f ă r ă nici un gol , este capsulată .
* î n construc ţie apar dou ă unit ăţ i separate: barele colectoare ş i spa ţ iul cu
aparatele de comuta ţ ie (separatoare, î ntreruptoare).
* Nu apar implicaţ ii privind compu ş ii metalici cu gazul SF6, deoarece
comuta ţ ia sub curent se realizeaz ă cu î ntreruptoare î n vid .
* Gazul SF6 este inert şi protejează instalaţia contra incendiului .
* Este folosit oţ elul ca material pentru anvelopă , care astfel ofer ă
rezistenţă la presiune ş i protecţ ie î mpotriva razelor X , ce ar putea fi generate de
î ntreruptoarele î n vid la tensiuni mai mari .
* Insensibilitate la umiditate ş i atmosfer ă poluantă ş i obiecte str ăine.
Un exemplu de instala ţie capsulat ă de tensiune medie de construc ţ ie AEG
[ 11.2] este schiţ at î n fig . l 1.11 , cu urm ătoarele compartimente esen ţ iale:
A - compartimentul aparatelor de comuta ţ ie;
B - compartimentul sistemului de ac ţ ionare a î ntreruptorului şi separatorului ;
C - compartimentul barelor colectoare;
D - racordul la cabluri ;
-
E compartimentul de joasă tensiune cu aparate de control şi protec ţie.
î n legenda fig.11.11 sunt date ş i alte detalii .

11.2 . 4. Teme de exploatare

Tendin ţa crescâ nd ă de miniaturizare a construcţiilor ş i deci de

,

dimensionare la limită a izola ţ iilor determin ă o oarecare sensibilitate a instalaţiilor

capsulate la prezen ţa particulelor de metal (rezidual ) sau de alte pulberi î n incinta
capsulată. î n fabrica ţie piesele sunt cur ăţ ate de impurit ăţ i , iar montajul se
efectuează î n condi ţ ii de igien ă industrial ă sporită , î n î ncă peri u şor
suprapresurizate. De asemenea formarea de capacit ăţ i parazite î ntre conductoarele
 218 U . INSTALAŢ II CAPSULATE
11.2 INSTALA ŢII CAPSULATE IZOLATE CU SF6 219
active ş i anvelopă este de natură să producă incidente la comutaţia separatoarelor 1
Un arc electric necontrolat, care s-ar putea produce în interiorul anvelopei, .
să determine creşterea presiunii în incintă până la explozie sau
poate 11.2.4.1. Comutaţia separatorului . în fig.11.12 se prezintă schematic
anvelopei şi pierderea gazului SF6 ş. a.
perforarea procesul retragerii elementului mobil de contact la deschiderea unui separator. Acest
proces echivalează cu deconectarea unei sarcini capacitive,aceasta fiind constituită de
capacitatea parazită C2 a conductorului activ 2 faţă de anvelopă. Conductorul activ 1
urmăreşte tensiunea sursei cu inductivitatea şi capacitatea C{ . După cum s-a văzut
în paragraful 2.2.3 [11.11] deconectarea unei sarcini capacitive conduce la o tensiune
de restabilire egală cu de două ori valoarea de vărf a tensiunii sursei. Dacă rigiditatea
1
dielectrică între piesele de contact nu se reface suficient de repede apare o amorsare
2
a arcului electric şi un proces oscilant din cauza prezenţei acumulatoarelor de energie
7 I
A din sistem ( LVCVC£). Consecinţele acestui proces pot fi următoarele:
6
r-#v mj a) amorsarea arcului electric de la conductorul activ 1 la anvelopă din cauza
o
c T
( o
viăti
ionizării spaţiului în jurul intervalului disruptiv şi sub condiţia existenţei de particule
.
/
3 «3 în suspensie;
8 / ş.

76 l /
4

-
r /

B L1 i
1
JD
/
2

•
-

9 i m
i \m
77 i/ m rv C/ “ T*

73 UJR
H Fig. 11.12. Deschiderea unui separator echivalează cu deconectarea unei sarcini capacitive.

b) propagarea unor unde călătoare în interiorul anvelopei . Aceste unde, la

7
locul de schimbare a impedanţei caracteristice, suferă o frângere (vezi capitolul 14)
şi o creştere a tensiunii care se propagă. Experimentele arată [11.7] că nivelul
D E o n
supratensiunilor astfel create este sub nivelul de ţinere şi ca urmare nu periclitează
Vl izolaţia instalaţiei, dar undele călătoare pot produce interferenţe, prin intermediul
transformatoarelor de măsură, în sistemul informaţional al stării instalaţiei.
m
11.2.4.2. Particule î n suspensie şi în depunere. în fig.11.13 s-au schi ţat
incidentele care pot apare ca urmare a depunerilor de particule metalice sau nemetalice,
după cum urmează:
.
Fig. 11.11 Instalaţie capsulată în execu ţ ie trifazată de a) Depunere pe izolatorul conic. în acest mod se modifică intensitatea
1 - mecanisme de acţiune pentru întreruptorul de putere
medie tensiune (7,2 . 36 kV): .. câmpului electric pe suprafaţa izolatorului (vezi fig.11.13), ceea ce conduce, în final ,
şi separatoare, cu tablou de deservire; 2 - ştangă n
de împingere; 5 - spaţiu pentru întreruptor; 4
- camera de stingere a întremptorului; 5 - sp iu pentru mm la conturnarea izolatorului şi la apariţia unui arc electric intern .
-
separator; 6 separator de punere la jimânt; 7
- rezervor cu barele colectoare; 8 baă colectoare;
- ^ b) Depunere pe conductorul activ. Intensitatea maximă a câmpului electric este
9 - protecţie pentru reductorul de curent; 10
- -
- -
reductor de curent; 11 construţie metalică; 12 - cablu
electric; 13 mufa terminală; 14 dulap cu aparate
mm .
la suprafaţa conductorului activ, conform relaţiei (11.18). Prezenţa depunerii metalice
-
de protecţie şi control; 15 expandor al modifică câmpul electric în sensul creşterii lui şi astfel poate apare efectul corona
-
compartimentului de comutaţie; 16 izolator etanş între
bare şi aparatele de comutaţie. r m (descărcare parţial ă). Din punct de vedere electric acest proces este însoţit şi de
m .
li
m
 wam
m A
221
11.2 INSTALA ŢII CAPSULATE IZOLATE CU SF6
220 11. INSTALAŢ II CAPSULATE

m
propagarea unei unde călătoare de mică amplitudine şi de durată mică ( ~ 4ns) în
interiorul instala ţiei. Existenţa efectului corona este detectată de senzori SDP , care în i m
esenţă sunt divizoare de tensiune. v
\ a
b
n
m Sursa
SDP
mm
'

-Jl .‘ A-
I
Fig. 11.14. Arcul electric intern.
I
că regimul este
C
Pentru durata scurtă a arcului electric se poate considera
, astfel încât
adiabatic. De asemenea, sistemul nu efectuează lucru
/
V' mecanic intern
MM
U sas M relaţia (11.26) devine
Ws dr [ K] (11.27)
i <
d ? = dl
/ = cv kgK
, cu expresia
: .
Fig. 11.13 Efectul particulelor:
unde cv este căldura specifică sub volum constant
dU (11.28)
I a - pe izolaţia conică; b - depunere pe conductorul activ; c - depunere în interiorul anvelopei. cv
dr
Ecuaţia (11.27) se integrează între limite de energie
şi temperatură:
c) Depunere pe fundul anvelopei . Sub acţiunea câmpului electric şi a r-
liI vibraţiilor, această depunere este vehiculată şi se poate fixa pe izolaţie ( b ) sau pe
|
fi .
conductorul activ ( a ). Prezenţa depunerii de particule pe fundul anvelopei poate fi
detectată de senzori sensibili la ultrasunete SUS , în fig. 11.13.
5* 0 / « r/
<?1
c , dr
,

| i sau (11.29)
fjÎ
« -. .
11.2.4.3. Arcul electric intern. Prezen ţa arcului electric intern conduce la m
m
Q2 - Qi = ( T2 - Tl ) cv
două inconveniente, şi anume creşterea presiunii interne şi perforarea anvelopei. apariţia arcului electric, iar T2 este
unde Tj este temperatura gazului înainte de arcului electric.
Oricare ar fi cauza producerii arcului electric intern (deconectarea separatorului, temperatura gazului la un moment dat în prezen
ţa
ii
li depunere de particule metalice) aceasta nu rămâne ancorat între două puncte fixe ci, Ecuaţia gazului SF6 (considerat perfect), înainte şi după apariţia arcului
ii : sub acţiunea efectului de buclă, se deplasează în interiorul instala ţiei până întâlneşte electric, se scrie sub forma:
limita (izolatorul conic) unui compartiment. în fig.11.14 s-a schiţat această evoluţie pxv = RTX (11.30)
din poziţia a , ancorat între punctele m şi n arcul electric trece în poziţia b în care, m p v RT (11.31)
=
răm ânând fixat, are tendinţa de a perfora anvelopa. Intre energia dezvoltată de arcul & 2 2

electric şi creşterea de presiune a gazului într-un volum limitat , există teoretic o sau (11.32)
dependenţă lineară, după cum rezultă din dezvoltarea care urmează. (P2 -Pi) v = R ( T2 - Tx )
) obţine:
Principiul I al termodinamicii (legea energiei) se scrie: cu v în [m3/kg]. Din relaţiile (11.29) şi (11.32 se
AQ = AU AL v ( p2 Pi ) Ws
+
- cv
'

m (11.33)
cre ş terea lucrul <
A ? = <?2 - Qi R kg
energia
(11.26) .
i'

Dacă energia dezvoltat ă de arcul electric este de forma

introdus ă energiei mecanic
i în sistem interne efectuat
m
s
! m
 *
222
U. INSTALAT 11 CAPSULATE 223
11.2 INSTALA ŢII CAPSULATE IZOLATE CU SF6

wa fuidt
= [Ws ] m = (M) = 146
’
_ kg_
(11.34) kmol
O
şi se consideră distribuită tuturor = 1,08
x
moleculelor de gaz, creşterea de energie din relaţ ia
(11.33) se evaluează cu relaţia: Ws
cp = 0,75 • 103 kgK
-
AC <?, - <?
pV
.
V
,
[l k g j
Ws
(11.35)
m
m
cv= 0,694 103
Ws
kgK .
unde p[kg /m3] este densitatea gazului, iar V[m3] ii i .
este volumul incintei.
mmm b) Relaţia (11.41) suferă corecţ ii pentru că arcul electric nu determină aceeaşi
?<

Din relaţiile (11.33) şi (11.35) rezultă creşterea temperatură în toată masa de gaz, iar î n prezenţa arcului electric gazul SF6
de presiune «
reacţionează exotermic [11.14] cu metalul anvelopei şi al conductorului central .

* p =P 2
~
Pi = —RWn£ 11.36 ( )
â
a i
§
Relaţia (11.41) devine astfel:

a gazelor:
Constanta
CyV
R a gazului SF6 se exprimă în funcţ
ie de constanta universală 9?
unde factorul de corecţ ie /c ~ 0, 1 . . .0,5. ^
AP = ( x - l ) -
V
/f (11.42)

c) Se efectuează cercetări [ 11.17] în vederea obţ inerii unui arc electric rotitor
*
R
astfel încât relaţ ia (11.36) se transformă în
Mmol m la limita unui compartiment.
d ) Instalaţiile modeme sunt echipate cu senzori sensibili la creştere de presiune
! cu ajutorul cărora se previne perforarea anvelopei . Dacă acest proces fizic se produce,
m i
rezultă o explozie cu gaz fierbinte, ceea ce este neindicat pentru personalul de
AP m exploatare şi obiectele învecinate .
(11.38)
MmofvV m e) în fabricaţia instalaţ iilor capsulate se practică o igienă industrială ş i o
Se observă că: 1
m testare a componentelor după metodologii specifice.
a) Mmol
, • cV Ws Ws f ) încercările de rigiditate dielectrică ş i de comutaţ ie a separatoarelor sunt
L -kmol
~ j [ kgKj
kmolK I
[ KmolK (11.39) concludente numai în punctul de instalare în reţeaua electrică ş i în acest scop se
căldura specifică molară sub volum construiesc surse de testare mobile.
constant.
-îA:;
b) Din manualele de fizică [11.18]
în funcţie de căldurile specifice
constanta universală a gazelor se poate exprima
molare sub presiune constantă Cp şi volum
|;
constant
= CP - CV
*
Astfel relaţia (11.38) a creşterii presiunii
(11.40)
în volumul V, limitat, se scrie:
u/ SH
AP = (x -1) K N r *

v m2 ( H . 41)

unde x = este exponentul adiabatic. îff *

Notă . a) Pentru calculele numerice şi gazul SF m

r Ws 1
6 există următoarele date [11.18, 11.25] - m
m 5 .

91 = 8314 m
kmolK
&

Ir . ..
 HH

m
225
12.1 MECANISME DE ACŢIONARE

12 până în momentul t3 . Din momentul f 4 apare acţ iunea de frânare a

iar î n momentul t5 mişcarea tijei a î ncetat, după
oscilaţii amortizate.
ce î n prealabil a
mecanismului ,
executat câteva

Un rol important la deschidere

.
îl joacă durata arcului t2.. t3, care la
Corelarea electromecanică aparatele moderne ultrarapide este de
1...2 semiperioade, adică 0,01...0,02s ,
iar la aparatele mai pu ţ in
im . UA R
perfecţionate este de 0,06...0,1 s.
Durata de întrerupere, definită
ca f0...f3, adică timpul scurs între
momentul comenziLde declanşare şi
V

Performanţele electrice ale aparatelor de comuta ţ ie mecanică sunt R momentul întreruperii arcului, este de
condi ţ ionate de asigurarea unor parametri cinematici cum sunt: viteza elementului : -
circa 0,25 s la aparatele lente şi de
mobil de contact , cursa acestui element . Parametrii cinematici sunt asigura ţ i de LO t1 t2 3 t4 0,042 s la aparate ultrarapide, cu
mecanismul de acţ ionare. î n lanţul elementelor care asigură performanţ ele
' 5
.
durata arcului tv .t3= 090\5 s ş i
aparatului intră şi senzorii de regim anormal ( relee şi declanşatoare). •481 i timpul mort =0,020...0,027 s.
Dependen ţa î ntre parametrii electrici ş i cei mecanici se urm ăreş te pe La un întreruptor de joasă
urm ătoarele două exemple:
X
tensiune de tipul OROMAX
în / fig.12.1 se prezintă , calitativ , diagramele mărimilor electrice: (Electroaparataj), durata deplasării
i UA B elementului mobil de contact la
u -tensiunea la borne ; /-intensitatea curentului , şi a mărimilor cinematice : v-viteza
^ - î nchidere este de 0,064 s, iar la
vxr
î.

i] de antrenare a tijei; jc-cursa tijei; Fa forţa de accelerare a tijei , la un î ntrerup ător

cu ulei pu ţin de tipul celui schiţat in fig.10.5. deschidere este de 0,024 s, pentru o
i

1
închiderea întreruptorului se urm ăreşte în fig .12.1 ya ş i fig . 10.5. Contactul
mobil (vârful tijei) parcurge drumul x = f { ( t ) . î n momentul tQ se d ă comanda de
î nchidere a î ntreruptorului, prin stabilirea unui circuit de comand ă, iar î n momentul
w V
cursă de 23,7 mm . Se realizează astfel
o viteză medie, a elementului de
—
contact, la închidere v^ 0,37 m/s şi
la deschidere vmJ = l m/s. Vitezele
r
t t t
tj tija mobil ă, respectiv mecanismul , se pune în miş care. Intervalul de timp tQ ...t { :J§ t t1 5
1 3 4

constituie un timp mort . î n momentu 2l t , distan ţa î ntre tija mobil ă 5 ş i contactul a prescrise ale elementului de contact
fix 2 este suficient de mică pentru amorsarea arcului electric. Stingerea arcului mw
vlr ‘
;
Fig. 12.1. M ă rimi electrice ş i cinematic e: sunt determinate de mecanismul
a ) la închidere; b) la deschidere. aparatului.
electric are loc în momentul r4, când se stabileş te un contact î ntre piesele 5 ş i 2.
Intervalul t2 ...t4 este durata arcului , care trebuie să fie cât se poate de redusă
| :: §| ţ
pentru a nu solicita contactul la arcul electric şi a nu produce gaze prin 1
descompunerea uleiului. Din momentul t3 p ân ă î n momentul t5 mecanismul este
«
I supus unei acţiuni de frânare. După câteva oscilaţii amortizate, contactul mobil 12.1. Mecanisme de acţionare
5 î ncetează mi şcarea î n momentul t5.
3 2
Durata arcului electric t2...t4 este cuprins ă practic î ntre IO şi 10 s .
" "

Timpul de închidere , scurs între momentul t0 al comenzii de î nchidere şi t4 al vederea optimizării unui mecanism de
acţ ionare se urmăresc
în
stingerii arcului, este de ordinul 0,14. ..0,2 s. î ntreruptoarele din instalaţiile de următoarele scopuri:
distribu ţie (10 ... 20 kV ) ş i care nu sunt prev ăzute cu dispozitiv de reanclan şare * Satisfacerea condiţiilor de cinematică, în acord
cu parametrii electrici şi
şi reanclanşarea automată rapidă
automată , pot avea timpi de î nchidere de ordinul a câteva secunde. 2ii® necesităţiile de exploatare cu declanşarea liberă
Deschiderea întreruptorului se urm ăreşte î n fig. 12.1, /?. Comanda de (RAR);
deschidere este dată de momentul t0 . î n momentul tx contactul mobil se pune î n * Miniaturizarea la maximum a mecanismului
în vederea economisirii de
mişcare. Durata tQ ...tx constituie timpul mort la deschidere. î n momentul tx tija materiale;
vm
mobilă 5 se separ ă de contactul fix 2, producând apari ţ ia arcului electric, care arde
 226 >
12. CORELAREA ELECTROMECANICA
"

12.1 MECANISME DE ACŢIONARE 227

* Realizarea unui sistem simplu ş i fiabil . A*
In vederea realiză rii scopurilor men ţ ionate sunt uzuale urm ă toarele soluţ
constructive:
ii si
* cu acumulare de energie î n resort - la î ntreruptoarele cu ulei
pu ţ in , la
cele cu comuta ţ ie îţi vid , la î ntreruptoarele cu SF de tipul cu autosuflaj;
6
* cu acţiune pneumatică - la î ntreruptoarele cu aer comprimat (mai vechi) m B
,
la unele î ntreruptoare cu gazul SF , la separatoare;
6
* oleopneumaticâ - la î ntreruptoarele de î nalt ă tensiune , câ nd
W//A ţ pj
sunt dou ă sau 5 6 1 8 9 11 < ă
mai multe camere de stingere î n serie pe fiecare pol .
0

12.1 . 1 . Mecanisme de acumulare a energiei î n resort

\
\

Principiul de funcţ ionare al unui asemenea mecanism constă î n a acumula \

energie pe o durată mai mare (spre exemplu 15 s) ş i a elibera aceast \
ă energie î n \
mod brusc (de exemplu lms) , conform cu relaţiile:
a) la miş carea de translaţ ie
t7
/
m
W= jPdt = Jp' dt (12.1) /
/
0 o /
b) la mişcarea de rotaţ ie
h
W= jMudt = fM' a' dt :
i-
(12.2) 18
0 0 12
relaţ ii î n care P ' > P , AfV A/w ; t < tj . I I U 10
^ 2
Un exemplu de mecanism de acţ ionare cu acumulare de energie î l
n resort /
este dat de fig . 12.2 şi se refer ă la acţ ionarea unui î ntrerupto
r cu SF6 de 145 kV li
[12.1]. Resoartele 4 ş i 11 sunt destinse. 2
Armarea resortului de î nchidere 4. După conectarea electrom l
otorului 7 ,
roata 3 se roteşte cu aproximativ 180° ş i odată cu ea ş i
cama 6 , obţin ând situaţia 3
din fig . 12.3; resortul 4 este armat (comprimat), iar energia &
lui este zăvorâtă cu
clichetul 77. Mecanismul 7, imediat după armarea resortului 4,
este decuplat
automat astfel î ncât nu este necesar să se frâneze motorul 7 . Durata :

de armare a 17 16 15
resortului 4 este de aproximativ 15 s.
î nchiderea întreruptorului . Bobina declanşatorului 16 este excitată,
resortul 4 se destinde, cama 6 se roteşte, iar rola 7 ajunge î n pozi
ţ ia desenată cu
tf
tentă închisă. Pârghia 72 se roteşte, iar prin intermediul
tijei 75, resortul 77 este
comprimat, întreruptorul este î nchis. î n acelaşi timp pârghia Fig. 12.2. Mecanism de acţ ionare cu acumulare de energie în resort:
9. î n mod automat resortul 4 este comprimat.
10 acroşează clichetul 1 - electromotor; 2 - transmisie; 3 - roată dinţată pentru lanţ; 4 - resort de închidere; 5 - lanţ de
transmisie; 6 - camă; 7 - rolă; 8 - bobină de declanşare; 9 - clichet de declanşare; 10 - pâ rghia
Deschiderea î ntreruptorului . Prin excitarea bobinei declanşatorului se clichetului P; 11 - resort de declanşare; 12 , 13 - pâ rghie; 14 - axul secundar ; 15 - amortizor;
eliberează energia acumulată î n resorul 77 , iar întreruptorul
8
se deschide. 16 - bobină de închidere; 17 - clichet; 18 - axul primar (poziţia declanşat cu ambele resoarte
Amortizorul 15 preia excesul de energie. f destinse) A , B - bornele întreruptorului.
;

ggpfi i IIii:
HfeifI m
 ut; t; - : / M;

228 12. CORELAREA 2M

ELECTROMECANIC Ă
- Mmm
j
12.1 MECANISME DE ACŢIONARE 229
mmw
m Notă. La întreruptoarele de joasă tensiune de tip compact se foloseşte un singur
.
resort atât pentru închiderea, cât şi pentru deschiderea aparatului Schema cinematică a
acestui aparat este dată în fig.9.20, iar schemele electrice de acţionare, în fig.9.21.

-
f ;: .
Declanşarea liberă Mecanismele de acţ ionare ale întreruptoarelor de

J .
H
§
i»* ;
putere joasă şi înaltă tensiune realizează şi funcţia de declanşare liberă, prin care
este imposibil să se menţină întreruptorul în poziţ ia închis dacă se menţine o
B lli comand ă automată sau voită de deschidere. Astfel , în fig.12.3, dacă bobina
declanşatorului 8 este excitată, nu este posibil să se realizeze acroşajul între piesele
m
^ 9 ş i 10. Cu alte cuvinte, există o prioritate a comenzii de deschidere asupra
comenzii de î nchidere. Dispozitivul de declanşare liberă împiedică închiderea şi
i\J \ 5 6 7 6 3 v<> }o i,
k;
menţinerea întreruptoarelor pe scurtcircuit. î nchiderea întreruptorului este posibilă
numai dacă a fost anulată comanda de deschidere. î n fig.12.4 sunt prezentate
\ digramele cursei tijei mobile la declanşarea liberă (pe scurtcircuit) şi la
1 a \
\
m
smm , declanşarea dn (f ără comand ă de deschidere). Se observă că, la î nchiderea
întreruptorului, tija mobilă nu atinge tulipa deoarece cursa JC este mai mică decât
\
np
»111
distanţa l 2 până la tulipă .

§[§
\
\

§- \ / M T
\ / /
/
«1 Fine de cursa
i
/ i m
i
3 Amorsarea
arcului dn
S fin aere a
arcului
Durata
M fO /2 Mm arcului dl
I Mmr :
16 m}
1
I m: \
§ l Durata închiderii normale Durata deschiderii normale
m
I 1 l m:: i-i

2 I I WU
Fig. 12.4. Declanşare liberă.

Hi î $sm m
? -i >
5:.

/
«?
. 5ffci.fri;
.v 12.1.2. Acţ ionarea pneumatică
#:
Wm
§ 17 16 15 jS

§§ mâii
w
iI Pentru acţionarea î ntreruptoarelor cu aer comprimat (vezi fig .10.17 ş i
j
; Hg 10.23), un rezervor de aer comprimat local este ataşat î ntreruptorului . Aerul
*lâ comprimat, î n unele execuţii de aparate, serveşte şi la stingerea arcului electric.
S&Xfr
I; : ti;:
.
Fig 12.3. Ca fig. 12.2, dar cu resortul de î
'
. . .
12.1 2.1 Volumul rezervorului După efectuarea unui num ăr limitat de
nchidere armat şi acţionări (spre exemplu două deschideri ş i o închidere) presiunea î n rezervor
resortul de deschidere destins. ajunge la valoarea minimă pm , iar o electrovalvă permite completarea cu aer a
«
Mâi- mâ
r ;».
 230
.
12 CORELAREA ELECTROMECANIC
Ă 12.1 MECANISME DE ACŢIONARE 231
'
« '
;

rezervorului până la stabilirea presiunii maxime

pM . F - Acpx
i

Volumul rezervorului propriu se calculeaz

acţion ări impuse. Asigurarea a două ă î n funcţ ie de num ă rul de
deschideri şi a unei î nchideri a î ntreruptorului
permite utilizarea acestuia î n schemele
#1 2 2
P2 ss
Ap Ac
(12.7)

acţion ări, se scrie:

cu
ecuaţiile de stare ale aerului î n rezervorreanclanşare rapid ă. Dacă se consideră
, la î nceputul ş i sfâ rş itul ciclului de *1
«iii
i
%
O
o
sa
% vm. o o
%
% 1
Din relaţia (12.7) rezultă că valoarea
presiunii reduse p2 este cu atât mai puţin
dependentă de valoarea presiunii plf cu cât aria
Po Mo,
s %
X
X clapetei Ac este mai mică. Dar, în acest caz,
(12.3)
X
% X debitul de aer care se scurge prin clapetă este
unde:
Pn M0 - nM m
«m .
.li
p2
redus . Reductoarele de presiune de tipul celui
descris se pot construi economic numai dacă
pQ - reprezintă presiunea iniţială; «airf x/x/Xx/X/ ft
pn - presiunea după n manevre; :
raportul px /p2 nu este mai mare de 4.
MQ - masa aerului în rezervor la presiunea po; Ijg! P1 Y
VX,
XX
Pentru debite mari se construiesc
Mq — reductoare de presiune funcţionând după
Mn - masa aerului în rezervor dup ă n manevre; % principiul tot sau nimic" . Aceste reductoare
"
Mm - masa aerului necesar executării unei m Fig. 12.5. Reductor de presiune:
Dacă se admite că presiunea î n rezervormanevre. constau dintr-o electrovalvă comandată de un
accepta că pentru fiecare manevr ă nu variază în limite mari, se poate i-
-
1 corpul reductorului; 2 - resort;
i

presostat (manometru cu contact). Astfel

aer, iar ecuaţia (12.3) se scrie:
se utilizează practic, aceeaşi masă (cantitate)
de - -
3 şurub de reglaj; 4 clapetă.
presiunea p2 este independentă de presiunea pv
VR,
Po
—
'

— ^P|
:

12.1.2.2. Instalaţia centrală de aer

v VB - nVm (12.4) comprimat . Rezervorul de aer comprimat ataşat î ntreruptorului oferă posibilitatea
* n K
unde VR este volumul rezervorului
, iar Vm este volumul de aer
consumat pentru o H unui număr mic de manevre (de exemplu dou ă deconectări şi o anclanşare) . De
singură manevră Ia presiunea p ,
0 presupusă constant ă. aceea, o instalaţie de aer comprimat centrală trebuie să asigure consumul necesar
Din ecuaţ ia (12.4) rezultă volumul JP î ntr-o staţ ie î n care există mai multe aparate (î ntreruptoare şi separatoare)
rezervorului:
acţionate cu aer comprimat .
V« = nV»- Po Pentru calculul debitului instalaţiei de aer comprimat se folosesc notaţiile:
(12 5) 3
Po Pn
Alimentarea rezervorului propriu cu aer
*

Ǥ{
. VQ - volumul de aer necesar unei anclanşări, în m3;
reţeaua de aer comprimat, care posed comprimat se poate face de la Vd - volumul de aer necesar unei declan şă ri , în m ;
ă o staţie centrală de compensare. Se n - numărul de anclanşări şi declanşări în 243 h;
face astfel economii privind costul pot
echiparea fiecă rui î ntreruptor cu
compresoarelor. Se poate concepe î ns
ă şi Vs - cantitatea de aer de scăpări în 1 h , în m /h.
î ntreruptoare de î naltă tensiune.
compresor propriu , ceea ce se î ntâ mpl ă
la Rezultă cantitatea de aer necesară î ntr-o oră:
î n acest caz se face economie la costul

^
aer comprimat. reţelei de
Dacă producerea aerului are loc la presiuni pfp
K = XSV
24 “a VXV
+
“
,1 1
h J ‘
(12.8)
î nalte (60 bar ), este necesar ă
reducerea presiunii la presiunea de
utilizare în dispozitivele de acţionare (15. . . Sap
Se defineşte gradul de utilizare al compresorului:
bar) . Un reductor de presiune cu
constituie un dispozitiv simplu utilizat
ridicată, iar p2 cea coborât ă (redusă)
clapetă , cum este cel schiţat î n fig
în scopul menţionat. Dacă px este presiunea
, valoarea acesteia rezultă din
20
. 12.5, .4
* K (12.9) II
II
condiţia: V
unde Vc este debitul compresorului , iar ku ~ 0,2. De aici rezultă debitul
unde:
A este aria pistonului 1
^
P p + (P r P 2 ) Ac < F (12 -6)
m
s
m
‘
t
compresorului: fei
Ac - aria clapetei 4\
\

F - forţa antagonistă a resortului 2.

m
*
VC = —Ku •

24
n
ftysvw (12.10)

Se poate astfel deduce valoarea presiunii

reduse: i Schema de principiu a unei instalaţii de aer comprimat cu rezervoare
centrale de aer comprimat este indicată în fig.12.6. Funcţionarea se poate urmări

IM ; 2
• .
1 pi *

in m
 "’ .v

233
232 ‘
12. CORELAREA ELECTROMECANICĂ 12.1 MECANISME DE ACŢIONARE

pe baza legendei figurii .

După practica european ă treptele de presiune sunt 30...40 bar , de î naltă
presiune şi 16...20 bar, respectiv 5;..10 bar la aparate. După unele practici treapta
de î naltă presiune este de 180 bar , iar la aparate se utilizează 16 bar. (
Electrovalve . Pentru admisia , evacuarea şi reducerea presiunii aerului
comprimat se utilizează electrovalvele de tipul cu acţionare directă sau cu releu 2
pneumatic. VZZ7// A
Elecîrovalva cu acţionare directă este schiţată în fig.12.7. Dacă Ac este O
o 7 L _
o o
aria clapetei, px presiunea rezervorului central , p2 presiunea de lucru a aparatului , Pi O o 3 o
o
o3
o 4
K
electromagnetul 2 trebuie să dezvolte o forţă mai mare decât F = Ac(p { - p J , ii II 4A
p
o o

deoarece trebuie să se î nvingă şi forţa de comprimare a resortului antagonist^ şi

1 y// // ///////// I
P. p2
a ffecă riilor î n garniturile de etanşare. în adev ăr , la anularea excitaţ iei 9sSSSSS/ fS//SS/////////SSS ^
electromagnetului 2 este necesar ca resortul 3 să împingă clapeta 1 pe locaşul său , I
.
î nvingând frecările î n garniturile de etanşare. Fig . 12.7. Electrovalvă cu acţionare directă.
.
Fig 12.8. Electrovalvă cu releu pneumatic
A ţ

In cazul debitelor mari, care necesită secţiuni de trecere în electrovalva de

câţ iva cm2, for ţa dezvoltată de electromagnet ajunge la câteva sute de N , dacă 12.8. Electrovalva pilot
presiunea în rezervorul de aer este de 10...15 bar. Electrovalva cu releu pneumatic este schiţată în fig . de comandă 2.
px î n cilindrul
Mmfim 1 comand ă admisia aerului din rezervor la presiunea
este evacuat din cilindrul 2, iar
în lipsa excitaţiei în bobina electrova ivei aerul
şul său. Dacă se noteaz ă : Ap - aria
resortul 3 asigură aşezarea clapetei 4 pe loca , condiţiile de funcţionare ale
I
pistonului 5 şi Ac - aria clapetei principale 4
DUDUI mm
-
m.
dispozitivului sunt:
plAp > Ac( pl - pJ
18 6
iar dacă p2 este nul:
3 PiAp > AcPi sau Ap > AC »
mare decât a clapetei .
adică este necesar ca aria pistonului să fie mai
o jjPfJI
3^ J
:
K t-
Q 74 m
12.1.3, Acţionarea oleopneumatică
9
10
>
10
»
12
C2K - 11

Uttlizare La întreruptoarele cu ulei puţin cu tensiuni de

lucru de 123 kV pe cameră
im
în tulipă o cursă relativ mare
de stingere, tija efectuează la introducerea
7
7 2 ifitt
(500...600 mm .) î ntr-un timp scurt (2...3
®Si
| l semiperioade).
8 î n asemenea situa ţii , î n care se cere o energie mare de acţionare, se
1 ajutorul căreia se acumulează energie
immm utilizează acţionarea oleopneumatică, cu
(300 bar). Energia necesară acţionării
ip. intr-un gaz comprimat la o presiune î naltă
Fig. 12.6. Instalaţ ie centrală de produs aer comprimat: aparatului se obţine prin destinderea gazului. p ână la 10 000 Nm .
-
1 - rezervor de înaltă presiune; 2 - rezervor de joasă presiune ; 3 electromotor ; 4 compresor; - î n fig.12.9 se indică modul de acumulare 2a ,energiei
care separă în rezervor pe o
5 - răcitor de aer; 6 - separator de apă şi ulei; 7 - ventil pentru golirea apei; 8 ventil de evacuare;
- într un rezervor cilindric 1 se află un piston liber
- ă energia, iar pe cealaltă parte un
- - -
9 ventil unidirecţ ional; 10 ventil de siguranţă ; 11 ventil de închidere; 12 - reductor de presiune;
- m ;; parte gazul (aer sau azot) în care se acumuleaz
-
13 ventil pentru eliminarea condensului; 14 flanşe cu manometru ; 15 - manometru cu contact la '
,
mm
lichid (ulei), care este trimis sub presiune
de către o pompă.
-
presiune maximă şi minimă; 16 - sonerie; 17 întreruptor cu regulator de presiune; 18 - întreruptor
principal.

m
 itl

234
12. CORELAREA
fjgş.

ELECTROMECANIC Ă 12.1 MECANISME DE ACŢIONARE 235

tmilstei#
Cu notaţiile din fig.12.9, prin destinderea *
gazului, la este asigurată în acumulatorul de energie 2 , cu ajutorul pompei 2, care trimite ulei

_ ULei
7~
— efectuarea cursei elementare dl a
pistonului se eliberează energia:
L
as1i
;
sub presiune din rezervorul 3. î n stare de repaus electrovalvele 4 şi 5 sunt închise,
iar între feţele pistonului 6 nu există nici o diferenţă de presiune. Intreruptorul
este menţinut în poziţiile î nchis sau deschis de resortul " tumbler " 8. în figură,
1 dW = pAăl = p0 - jAdl (12.11)
unde:
fr alia
tSiiSft
’ 5
întreruptorul este desenat î n poziţ ia deschis. Pentru a î nchide întreruptorul , printr-o
comand ă electrică se deschide valva 4, care trimite ulei pe faţa superioar ă a
p0 este presiunea de înmagazinare; ; pistonului 6. Uleiul din partea inferioară a cilindrului este trimis în rezervorul 5,
mmm^ 2

pistonului
Al0 - volumul de înmagazinare la presiunea

. A -
p0 ;
aria
; prin intermediul electrovalvei 5, care stabileşte comunicaţia necesară. După
terminarea manevrei , electrovalvele 4 şi 5 se închid iar ansamblul revine î n poziţia
Azot Prin destinderea finită de la volumul de repaus.
şi
px la volumul Al2 şi presiunea pAlx se
presiunea Pentru a comanda deschiderea, uleiul este trimis prin electrovalva 5 pe faţa
Fig. 12.9. Relativ la principiul eliberează energia:
2
f 5w
| l inferioară a pistonului 6 , iar electrovalva 4 descarcă în rezervorul 3 uleiul de pe
de acţionare oleopneumatic. h Iii faţa superioară a pistonului 6 , care lucrează în cilindrul 7. Ventilele de întoarcere
ţ 9 şi 10 asigură menţ inerea conductelor din amonte de electrovalve la presiunea de
Z1 = Vo *-
1 (12.12) 6 bar, pentru a nu permite intrarea aerului î n ţevă rie. Uleiul necesar provine de
,1
1 Pl la acumulatorul de energie prin intermediul reductorului de presiune 11 .
Se observă că energia W eliberată
p0 este mai mare. în instalaţii este cu atât mai mare cu cât presiunea Contactele auxiliare sunt acţionate de pistonul imagine 22, a cărui poziţie
executate pQ ~ 300 bar. reproduce situaţia de î nchis sau deschis.
Sfc
m I Presostatul 13 blochează acţ ionarea întreruptorului în două stadii (primul
BI închiderea, al doilea deschiderea), în cazul scăderii presiunii î n acumulatorul de
9 wtZm
El 11 energie.
oi Wwro 2 ( rezistent )
io i i sg
1 ( motor )
4 1 ( motor )

O 1

j w.1 W2- w.-

f

a _ etJ 1
2 ( rezistent )
Pwi mzm
5 Cu resort 0 Oleopneumatic 0
4. Azot
si a) b )
3*
^
\
\
â
12

2
'

illil;
m.
8 Fig. 12.11. Cuplul motor şi cel rezistent (calitativ) la acumularea energiei
în resort (a ) şi la acţionarea oleopneumatică (b ).

Avantajele mecanismului oleopneumatic constau î n următoarele:

0e ——
' O
0
a. Transmisia mişcă rii de la acumulatorul de energie la î ntreruptor se face
prin intermediul ţevilor parcurse de ulei, ceea ce suprimă servituţiile legăturilor
Fig. 12.10. Dispozitiv de acţ
"
Iii
mecanice între camerele de stingere ale unui pol şi î ntre poli diferiţi .
ionare oleopneumatic. i: b . Acumularea de energie se realizează în volume mai reduse decît în cazul
In fig.12.10 s-a reprezentat -
:V acumulării energiei în resoarte.
oleopneumatic la întreruptoarele de schematic un dispozitiv de acţionare
*
y "
jp
construcţie UEPC. Presiunea de circa 300 bar c. Există un acord mai bun î ntre cuplul motor şi cei rezistent decât în cazul
comenzii mecanice cu resort, după cum se indică în fig. 12.11. î n adevăr , la
, »

'’
•
y» .

— " ,,
: '/ « 4t
'
 *
gy -iw •

i 237
, 12.1 MECANISME DE ACŢIONARE
236 12. CORELAREA ELECTROMECANICĂ Sm
" L
(12.15)
18 -177 da
comanda cu resort reprezentat ă de diagrama a ) , cuplul rezistent creşte pe m ăsură
rj

ce resortul de declanşare se armează, î n timp ce la comanda oleopneumatică, «t

II
17
adică, pentru dx / dot mic, se pot ob ţ ine
valori mari ale for ţei F, la un cuplu M
Sr#p
-16 E
schiţată î n diagrama b ) , nu există un resort care trebuie să fie armat , iar cuplul -15
E -150
rezistent sporeş te la î nchidere, datorită frecă rilor î n contacte ş i î n parte efectului
>< constant.
, -U
" tumbler " (basculare). .
Excedentul de energie, î n cazul comenzii oleopneumatice, este absorbit sub
mă :
-13 160

formă de pierderi de sarcină , ţinând seama că pierderile sunt proporţ ionale cu

[
pătratul vitezei fluidului î n ţevi . Se poate observa astfel că unui exces sau unei
ritii 12
E Jg
,,

iii £
o -11 100 30
V - * / 50
lipse importante de energie î i corespunde o variaţ ie mică de viteză , ceea ce
2,8
-10
permite un reglaj corespunzător al amortiză rilor la fine de cursă. -9 2A

d . Se elimină dispozitivul de acroşaj al î ntreruptorului , piesă extrem de

delicată la întreruptoareie cu acţ ionare mecanică.
e. Ţev ăria nu este sub presiune ridicată decât î n momentul comenzii , ceea
•ut -8
-7
-6
-50
î ooy
22
20

16
ce reduce considerabil uzura instalaţ iei , poziţ ia de închis ş i deschis fiind asigurat ă 18 -5
< )
IA
17 X : ft ( *
de dispozitivul tumbler . -4 1.2
16 -3 MO
15.

12.1.4. Cinematica mecanismului K -0

13
bielă-manivelă I I i 1 1
12 f 50 5 5 6 0 6 5 70 75 00 65 90
( 5 10 ÎS 20 25 30 35 40 <5

ftf
CC

11

Mecanismul biel ă-manivel ă este utilizat frecvent î n construcţia 10 A

Fig. 12.13. Diagrama cursei x - /i (a) şi
întreruptoarelor cu ulei pu ţ in , î n scopul transformării miş că rii de rotaţie î n 9
curba dx /da = (a ).
mişcare de translaţie (vezi fig. 10.5). La un asemenea mecanism este necesar ca
forţa de introducere a tijei în tulip ă să fie suficient de mare pentru a învinge
" •

7
M ^
:
frecările tijei î n tulipă . 6
î n fig .12.12 este prezentat schematic mecanismul biel ă-manivel ă al unui 5 . = 50
cx

î ntreruptor cu ulei pu ţ in din seria 20 kV , fabricat de UEPC . Biela (140 mm) ş i L

manivela (125 mm) sunt desenate cu linii mai groase î n poziţiile extreme. î ntre 3

aceste poziţii manivela execut ă o rotaţie de aproximativ 90 °, iar tija mobil ă o 2

cursă de 177 mm . î n fig. 12.13 se prezintă diagrama cursei î n funcţ ie de unghiul iaElsf 1
0
de rotaţ ie al manivelei x = fl ( a ) ş i curba dx /dor =/2(a). .
Această curbă prezintă un interes deosebit , deoarece, î n primă Fig. 12.12. Mecanism bielă -manivelă
aproximaţie, indică alura vitezei tijei. în adevăr, dacă se admite că a = kt ,
rezultă:
îjl r de contact
dx 1 dx (12.13)
\ 12.1.5. Ecua ţia mişcării elementului mobil
da k dx mm»
î n momentul introducerii sau extragerii tijei de tulipă se poate scrie iii
tv î
ş
Această ecuaţie se stabileşte reducând mi carea
ansamblului de mase la
echivalen ţ a lucrului mecanic: ă dup direcţia de mişcare a
ă
4V .
aceea a unui punct material , care se deplaseazforţele şi masele în mişcare în
^ Mda = Fdx ( 12.14)
m contactului mobil . î n acest scop se raportează
unde M este cuplul dezvoltat de axul motor A , -randamentul transmisiei ş i F-for ţa modul următor .
^
de antrenare a tijei (dup ă direc ţ ia x ) . Se ob ţ ine:
ţ
•

mm mm
m
s
i
 m
m
238

Forţele care acţ ionează î n punctul / se raportează (Jup

12 . COREI AREA ELECTROMECANIC Ă
r: 12.1 MECANISME DE ACŢIONARE 239

ă rela ţ ia de m - masa tijei;

conservare a lucrului mecanic elementar . Forţ a raportat ă este :
mV- C - constanta resortului;
• d/z , )
- precomprimarea resortului;

yj|
JC
0
dh r 02.16) m Fj - forţa de frecare;
unde d /z - este deplasarea forţei F-, iar d /z . deplasarea corespunz
ă toare direc ţ iei de
% Fg - forţa gravitaţională a tijei;
reducere .
;
. p0 - presiunea la care se iniţiază deplasarea
mm (PQA * CXQ);

li
Masele se raportează conform cu ecuaţ ia conservă rii energiei
1 1
cinetice: & •
Po -
b panta de creştere a presiunii (N / m2s);
2
-
A aria activă a pistonului.
^E
? $
miVi = 2 mrV
sau
=
az W Soluţia ecuaţiei diferenţiale (12.20) în domeniul
imagine este:

unde mi
m mi

corespunză toare. Masele î nlocuitoare î n punctele de

\
Vi

V
sunt masele echivalente î n punctele de articulaţ ie,
\2

iar v - sunt vitezele

articulaţ ie se determin ă pe
baza relaţ iilor privind conservarea maselor , a centrului
de mas ă ş i a momentului
( 12.17 )
m

m
ecz
ecz
ozz

i
=
30

t cu notaţiile:
i£* =

m
Q =
D

m
+t
;V + Q*) Pip 2* # )

-
c
E
( 12.22)

(12.23)
de inerţ ie.
Relaţ ia privind conservarea maselor este:
=w ( 12.18 )
m 3
r * E
PqA - Cx0 Ff + Fg
—
Soluţia în original este:
m

adică suma maselor înlocuitoare Fig. 12.14. Elementul mobil al unui pentru cursa tijei:
mi este egal ă cu masa m uniform distribuită a .
elementului de mecanism cinematic. Pentru mecanisme care
relaţia conserv ării centrului de masă este:
se miş că î ntr -un plan
întreruptor cu gaz (aer comprimat)
x= —Q2
-
(Gf sinQl) +
—
Q2
(1 - COS0IJ12.24)

şi pentru viteza tijei:

E miti = 0 1
unde X ţ ş i > •
E «Fi = 0 1
’ sunt coordonatele masei î
origine a sistemului de coordonate.
nlocuitoare, c â nd centrul de mas ă se ia drept
( 12.19) m
;
v=
—
Q3
(1 - cosQl) + —O sinQl
Notă: întreruptoarele sunt echipate cu dispozitive de frânare ce sunt puse în
(12.25)

m funcţiune înainte de producerea impactului între elementul mobil şi cel fix al contactului.
Relaţ ia conservă rii momentului de inerţ ie este: «
.

Em
( r, =
y 2
( 12.20)
m Rolul funcţional al frânării este de a reduce energia cinetică a echipajului mobil în etapa
de fine de cursă şi deci de a realiza o ciocnire mai puţ in violentă. Frânarea se face, pe cât
unde J este momentul de inerţ ie al elementului
său de masă, iar r - este distanţa de la masa î
de mecanism î n raport cu centrul W- posibil, fără restituire de energie şi de aceea energia de frânare se transformă în mare
măsură în energie termică de frecare.
nlocuitoare la centrul de masă .
Pentru iniţ ierea calculului se poate admite c ă viteza mm
variaz ă liniar , cel silf
puţ in pe porţ iuni de cursă şi că , deci , acceleraţ
porţiuni .
ia este constant ă pentru aceste m 12.1.6. Acţionarea aparatelor de comutaţ ie în vid
Aplicaţ ie la un î ntreruptor ac ţ ionat cu aer
comprimat. î n fig. 12.14 este schiţat im -
contactul unui î ntreruptor pneumatic, la care gazul
comprimat serveş te la deplasarea tijei
7 , după î nvingerea forţei rezistente a resortului
3, care, în poziţ ie de repaus asigură forţa După cum s-a menţionat în subcap . 10.5 , la aparatele de comutaţie în vid
de apăsare î n contact. Tija 1 se deplasează în
contactul alunecă tor 2, şi , ca urmare, asupra
ei se exercită forţa de frânare corespunză toare. cursa contactului mobil este sensibil mai mică (de exemplu 14 mm la un întreruptor
Ecuaţ ia mişcării tijei este de forma: de 12 kV) î n comparaţie cu aceea a unui î ntreruptor cu ulei puţin (de exemplu
177 mm la 12 kV). Ca urmare energia dezvoltată de mecanismele de acţ ionare a
m —dr + C ( x0 + x ) + Ff = p&i + btA + F ( 12.21)
aparatelor de comutaţie în vid rezultă mult mai mică decât aceea a aparatelor cu
ulei puţin sau cu stingere în aer la presiunea atmosferică .
unde s-a notat
 240 12 . CORELAREA ELECTROMECANICĂ 12.1 MECANISME DE ACŢIONARE 241

suferă nici o solicitare mecanică. Mecanismul propriu-zis, care transmite mişcarea

12.1.6.1. Acjionarea contactoarelor . Un exemplu reprezentativ de de rotaţie sistemului bielă-manivelă este schiţat în fig .12.16 şi este de tipul cu
corelare electromagnetică la un contactor de 6,6 kV, 400 A cu schema cinematică acumulare de energie î n resort . Explicaţiile sunt date în legenda figurii.
din fig.10.51, poate fi urmă rit pe oscilogramele din fig.12.15, cu următoarea
semnificaţie a curbelor:
a - curentul în bobina electromagnetului , la închidere;
b - curentul în bobina electromagnetului , la deschidere;
6
c - cursa contactului mobil , la închidere;
d - cursa contactului mobil , la deschidere.
La închidere durata totală de acţ ionare este de 86 ms, din care 40 ms fii s 7
reprezintă durata deplasării contactului mobil . Viteza de impact, la închidere, este Ir
aproximativ 0,175 m /s. Curentul în bobina de excitaţie este limitat la 0,5 A de o I
rezistenţă economizoare. c

20 mS
<III f'
0
f
h
vr>
3 5

/
fS* 0 '/

*
4

w / \4
F
r V i / V

1\n V
8 Fixat la
86 nr s
J
Krs 4i
• S
E
00
»-
V" * .
:
O i carcas ă

451 «
r ""T SH
m .fIA
• : ' ,

2V 1 2
/ 3

Fig . 12.15 . Corelare electromecanică la un contactor în vid , explicaţii în text . o

m
La deschidere durata total ă de acţionare este de 32 ms, din care durata
deplasării contactului mobil este de 4 ms. Viteza în momentul iniţierii cursei
I
4
elementului mobil de contact este de Im/s. Se observă că în momentul separării
elementelor de contact viteza nu este nulă , ci are o valoare apreciabilă , ceea ce se
obţine prin efectuarea unei curse î n gol a pârghiei care antrenează contactul mobil .
|ll
’l
ţit
iu

^
Armare
Î nchidere
Deschidere
o
c
— m
c
I 12.1.6.2. Acţionarea î ntreruptorului de putere. Sistemul de acţionare
i nu trebuie să solicite camera de stingere la încovoiere sau torsiune, pentru a nu o
solicita lipiturile metal -ceramic ă. După cum s-a arătat î n fig. 10.57, elmentul mobil
al contactului este ghidat ferm de un contact alunecător cu casetă. Sistemul de
în vid AEG :
. transmisie al mişcării de la axa mecanismului la piesa mobil ă de contact a fost SăfelJl; Fig . 12.16 . Mecanism de acţ ionare la un întreruptor
- ax de activare manuală;
prezentat în fig.10.58. Mecanismul bielă-manivelă (7 ,2) transmite mişcarea piesei 3 resort de anclanşare ; 4
7 - ax de rotaţie; 2 - resort de declanşare; - ; 8 - buton pentru deschider .
închidere
5 - pârghie de cuplaj; 6 - ax de tensionare; 7 -
pentru
de contact prin intermediul resortului J, care asigură forţa de ap ăsare î n contact, buton
i prin dep ăş irea unui punct mort. Astfel , î n poziţiile deschis ş i închis tija 2 nu II \

a
I
|
£
IM
KŞî®
,
i :v
 242 12. CORELAREA ELECTROMECANIC Ă
*
12.2 RELEE Ş I DECLANŞ ATOARE 243
E
convertoarelor numite reductoare de curent, şunturi, reductoare de tensiune.
Obiectul acestui capitol î l constituie tipurile reprezentative de relee ş i
12.2. Relee şi declan şatoare
m i declanşatoare aferente aparatelor de comuta ţ ie.

Aparatele de comuta ţ ie mecanică de î naltă ş i joasă tensiune care î ntrerup

curen ţii de suprasarcin ă ş i de scurtcircuit sunt echipate cu senzori destinaţ i a : 12.2 . 1. Lama bimetal ca senzor termic
transmite impulsuri electrice sau mecanice la apariţia curen ţ ilor anormali . î n I *

tehnica aparatelor de comutaţ ie exist ă trei categorii de senzori: a ) termici; b)
electromagnetici ; c) electronici . Senzorii asocia ţ i cu un element de execu ţ ie poartă
denumirea curent ă fie de relee, fie de declanşatoare .
Declanşatorul este un organ sensibil la un curent anormal ; este format "
Pentru protecţ ia electromotoarelor ş i mai ales a motoarelor asincrone este
indicat să se utilizeze un dispozitiv de protecţ ie sensibil la î ncă lzire, bazat pe
mi controlul direct al temperaturii . Se folosesc astfel termocuple, microbimetale,
;

f t termistoare, plasate î n punctele critice ale maşinii protejate. Această soluţie

dintr - un senzor § i un sistem mecanic care transmite un impuls unui mecanism , î n ti presupune plasarea traductoarelor de temperatur ă la uzinarea maş inii ş i se aplică
scopul deconectă rii aparatului . numai la unităţi mari , cum sunt generatoarele sincrone din centralele electrice ş i
L
mm I motoarele sincrone de mare putere.
o Utilizarea imaginii termice este interesant ă din punct de vedere teoretic ş i
fi
•K
constă în a reproduce pe o rezistenţă temperatura maş inii . Rezisten ţ a este
WM
- } parcursă fie de curentul maş inii , fie de un curent proporţional cu curentul acesteia .
o^ o Metoda imaginii termice nu este utilizabilă la maş ini cu porniri şi opriri repetate
2 3 4
I ş i la maş ini cu viteză variabil ă, deoarece r ă cirea unei maş ini depinde de viteza sa ,
imUrn
impuls cunoscând că î n majoritatea cazurilor ventilatorul este direct plasat pe axul maş inii .
Releu electric
9| Această modelare a ventilaţiei este greu de reprodus pe imaginea termic ă.
L
Utilzarea lamei bimetal , ca soluţie de compromis pentru protecţ ia
< nTc vwi instalaţiilor î mpotriva suprasarcinilor , este de largă r ăspândire. Cu bimetale se
w- '
echipează declanşatoarele întreruptoarelor de protecţ ie de joas ă tensiune ş i releele
, fî'

: contactoarelor. Prin folosirea bimetalului nu se măsoară direct temperatura

b
1 2 5
n
6
m obiectului protejat , ci efectul termic asupra bimetalului , efect produs de curentul
electric controlat.
impuls K Lama bimetal , este format ă prin placarea a dou ă tole din metale diferite.

.
Declan şa tor mecanic

Fig 12.17. Lan ţul de ac ţionare la un eontactor a ) şi la un î ntreruptor b ):

mk
I 1
Tola din material activ este un aliaj Ni-Fe-C-Mn-Cr, cu un coeficient de dilatare
important ; tola din material pasiv este un aliaj de tip invar Ni -Fe 36 , cu un
1 - convertor de m ă rime; 2 - senzor; 3 sistem de contacte; 4
- coeficient de dilatare minimal . Dacă o asemenea lam ă sufer ă o creş tere de
- bobina electromagnetului ;
5 - transmisie mecanică; 6 - mecanismul î nlrerplorului .
temperatură ea se va curba ca î n fig.12.18. Raza de curbură r ş i lungimea de
«si®,; î ncastrare / sunt mai mari î n raport cu săgeata formată fd . Se apreciază sin a din
Releul este un organ sensibil la un curent anormal ; este format dintr -un triunghiurile BOC ş i DAC:
senzor ş i un sistem de contacte, cu ajutorul că rora se transmite un impuls
electric
î n vederea deconect ă rii aparatului . î n fig. 12.17 se prezint ă
schematic lan ţ ul
informa ţ ional pentru contactoare a ) ş i î ntreruptoare b ). Acela ş i tip de sin a = —BC =
...
( 12.26)
senzor poate r 2r
fi utilizat fie la realizarea unui releu , fie a unui declanşator . Acesta este
cazul
senzorului termic , numit î n mod curent lam ă bimetal . M ă rimile electrice
supravegheate sunt intensitatea curentului ş i tensiunea re ţ elei de alimentare- Câ nd
.
şina = ^ ( 12.27 )
aceste m ă rimi depăşesc limitele tehnico -economice de realizare a declan ş
atoarelor de unde rezultă raza de curbur ă:
ş i releelor , senzorii acestora primesc informa ţ iile necesare
prin intermediul
m
}
 wm.
33 \
y:
/M m*ri-

«»
ţ m 72.2 RELEE ŞI DECLANŞ ATOARE
245
244 12. CORELAREA ELECTROMECANICA
:;A; ?
Lucrul mecanic maxim efectuat de
l2 + Â lama bimetal se obţine pentru produsul
r (12.28)
Ff = max. Acestei situaţii î i corespunde
«
Ve Fo. -
4
punctul C de coordonate F* = F0 I 2 ş i
Pe de altă parte se poate scrie o t
/ - fel 2 adică:
p-

dependenţă între raza de curbură r,

C6 CC
supratemperatura 6 a lamei, h grosimea (12.34)
JP =

—
lamei, de forma: 8/
r
r
1 rQ
CTh (12.29)
. i |
!•
Fo,
2 2A
.
/ *e /
2
(12.35)

unde C este un factor de proporţio- Lucrul mecanic corespunzător este:

nalitate.
Din (12.26) şi (12.29) rezultă 16
expresia săgeţii termice:
IHil® IR: B
(12.36)

B
C
30 , fffSgH
i
'

4; mi
I _ fe
2
e
unde s-a notat:
V = bhly volumul lamelei bimetal;
Fig. 12.19. Optimizarea lamei bimetal.
o
4 Co
f$. în relaţ ia (12.30) II i Wy = EK2 I 16 > lucrul mecanic
D =^ =
deoarece /
factorul K reprezintă constanta lamei wm specific.
bimetal
bimetal . Pentru cazul lamei încastrate
II Relaţia (12.36) oferă posibilitatea de a se calcula volumul lamei
.
ţ 7*, săgeata f ş i î ncălzirea 6 date,
tf = C/2. îvdffi;
BB pentru un material specificat şi pentru for a i
Fig. 12.18. Relativ la proprietăţile Optimizarea dimensionării lamei adică:
termomecanice ale lamei bimetal. FŢ
.
bimetal Se urmăreşte să se utilizeze un mM - IV
V ss (12.37)
fe volum minim de material activ şi se a: W102
MmmEl
observă că la producerea săgeţ ii termice fe se opune forţa rezistentă, a
releului cu lungimea
.
Aplicaţie numerică Se cere să se dimensioneze o lamă bimetal * 1, 485 N pe
ţ
sau declanşatorului, care trebuie învinsă. Deci asupra bimetalului, la extremitatea —
liberă 1 60 mm, astfel ca la temperatu ra 0 = 50 grd., să î nving ă for a F =
ă şi .
lui, acţionează o forţă F de natură mecanică. Deoarece deformarea mecanic
cea termică se consideră fenomene liniare, săgeata rezultantă f se ob ţ ine sc ăz ând
m
o cursă de f
specific este:
—
2 mm. Se utilizează lama Ge [12.6] din tabelul 12.1
Lucrul mecanic

din s ăgeata termică fe pe cea m e c a n i că a d i că: 4 2

15,696 * IO10 (0,156 • IO ) = 3 38? N "

f= (12.31) 1 = 16 ’ 2
m grd
16
ş , ă la o extremit ate,
Pentru lama de lungime /, lăţime b i grosime h î ncastrat
Volumul lamelei bimetal rezultă:
săgeata mecanică este:
K £ . r.
M85 2 lg - - . 4 976.10-7 m .
FI 3 4 F/ 3
- |

fM =

în care E este modulul de elasticitate;

^
3E / bh 3E
(12.32)
ly#
m
li
V/ f? 2,387 501
Grosimea lamei bimetal este:
_ 4
_ ’156 • to 5 0 (6 - - - 7,0? • 1^ m * 0,7 mm
I - momentul de inerţie.
Forţa mecanică F0 aplicată la extremitatea liber ă, capabilă să anuleze
i ii
ft
r °
2/ * 2 2 10 3- - '

săgeata termică, se obţine din egalarea rela ţiilor (12.30 ) şi (12.32 )

: & i-
« -
r
Lăţ imea b lamei este:

o *
bh
-2 EKQ

4/
(12.33 )
ţa
ii
II
Mi
b
- L
6 10 2 7 IO-
M 4 =
4;976 ‘1 ..7
- "
- ^- —
1,184 • IO 2 m = 11,8 mm

Solicitarea la încovoiere, în ipoteza că lama bimetal

'

este încastrată la o
In fig.12.19 s-a trasat dreapta care reprezintă dependenţa între for
mecanică şi săgeata /. Punctele extreme ale dreptei sunt:
. extremitate, este dată de relaţia:
A) F= F0 şi /= 0; B) F= 0 şi /=4 .
••

H
1:

I H»
 246

g
-1 ^
^ fc /r
Solicitarea admisibil ă este crmQV
,

mtiA *
A: M-853 - 6 - IO-2
11.8. IO * 0,72 • IO
200 N / mm 2.
6
"
s 9>245.1 q7
m
_
12. CORELAREA ELECTROMECANICĂ

J L2
ÎSW

m
!
:
1

K
12.2 RELEE ŞI DECLANŞ ATOARE

şi unde:
0d * 0max - Qp * (90.. .400) - 40 * 50. .. 350 grd.

T
TŢ0
247

T - T0
Proprietăţile fizice ale lamei bimetal [12.6]
Tabelul 12.1 t c1,
T
‘

M ă rimea
‘ « PPJ 2
*

Constanta lamei bimetal

Simbol

K
Valoarea

0, 156.
io-4
Unitatea de
măsură
grd -4
Observa ţ ii
T0
- CYA
al p
6ODUUC
(12.40)

0max
Rezistivitatea (0, 77... Qm * a 0Omax
P 20 .. . 300 ° C *
0,99) IO6 2
0Qmax
PJ
P *
Coeficientul de temperatură al
aR .
1 ,1 IO 3 '
grd 1
'
0. . . 100 ° C
= al p
rezistivitaţ ii 1 ,0.10 3 ’
100 . ..200 ° C
0,6. IO 3 '

200 . . . 300 ° C
Conductivitatea termică X 8, 37
Caracteristica la cald . Dacă suprasarcina apare după un regim permanent
W /(grd . m )
Că ldura specifică masică care a determinat supratemperatura 6p a lamei bimetal , timpul de declanşare se
c
Că ldura specifică volumică
cl = cpd
460
3.73. IO6
Ws /( kg. grd )
Ws /( m3. grd )
iiI calculează din rela ţ ia:
t.d2
Modulul de elasticitate
Densitatea
E
pd
15,968. IO 10
8, 12. IO3
N / m2
kg / m3
la 20 ° C
P- .

şi are expresia :
0- 0 -
, c0 ,- 0
^ 1- ® r )
(12.41)

1- V
0max
Caracteristica de protec ţ ie . Cu ajutorul lamei bimetal se realizeaz td 2 = T In (12.42)
ă o l - 0d / 0max
caracteristică dependentă a unui releu sau a unui declanşator.
bimetal poate ajunge la o supratemperatură dată ş deci
î n adev ă r , lama
i la aceeaş i săgeată /, la
diversele valori ale timpului , î n funcţ ie de intensitatea Prin î mpărţ irea relaţ iei (12.42) la (12.39) se obţine dependenţa timpului
curentului care parcurge de declanşare la cald î şi la rece tdl :
lama bimetal . Temperatura maxim ă a lamei bimetal este
scopul conservă rii pe lung ă durat ă a propriet ăţ
limitat ă sub 400 ° C , î n
ilor fizice. Caracteristica de
^
protecţ ie a lamei bimetal se poate stabili " (12.43)
teoretic cu ajutorul ecuaţ iei că ldurii , cu ln(l -- 6
solu ţia dat ă de relaţ ia (3.68) din vol . l :

0 = 0»r( l - e r)
’
- ^
Notă. Relaţia (12.43) este utilizabilă numai în cazul î ncălzirii directe a lamei
( 12.38) bimetal. Aceasta mai poate fi încălzită semidirect , î n cazul î n care curentul parcurge o
Caracteristica la rece. Dacă ini ţ ierea trecerii curentului electric
găseş te înf ăşurare de bandă rezistivă aşezată izolat peste lama bimetal. î ncă lzirea se mai poate
lama bimetal la temperatura mediului ambiant , timpul
de declan ş are se obţ ine din efectua prin trecerea unei fracţ iuni din curentul controlat prin lamă , etc.
( 12.38) î n care se introduce t
=tdl şi 0 = 6d :
Temperaturi maxime admisibile ale lamelor bimetal sunt cuprinse î ntre
td ] = T \n L- ( 12.39 ) te 250 ° ş i 400 ° C . în calcule trebuie să se considere o temperatură maximă mai
i A redusă decât limita admisibil ă , deoarece din momentul declanşă rii declanşatorului
până la momentul î ntreruperii curentului mai trece un timp de ordinul a 50 ms.
unde 6 d reprezintă supratemperatura impusă Dacă se notează cu 0S î ncălzirea datorită prelungirii timpului de la timpul de
declanşatorului
pentru declanşarea releului sau 1 •

declanşare td la timpul total td +t0 , în mod aproximativ se admite:

v. şimp
mm».
mm «mmm
mm
 itsspisS

249
. 12.2 RELEE Ş I DECLAN Ş ATOARE
248 12 CORELAREA ELECTROMECANICĂ
m" ;
Pentru a proteja bimetalul î mpotriva distrugerii termice la scurtcircuit
este
ş
0, * 0 ,-*V<rf
+ O
(12.44) necesar s ă fie satisf ă cută rela ţ ia (12.45) , unde t 2 este timpul total
al î ntreruptorului , adică durata scurtcircuitului , iar 0p + Qtnax = max
de
0
declan are
este
supratemperatura admisibilă a bimetalului . Pentru o construcţie dată
a bimetalului
Dacă în relaţia (12.44) se introduce f ~ 0,2s = 200 ms , timpul minim de
.
^
declanşare la o suprasarcină de ordinul 20 In , rezultă supratemperatura 6S = 12 , 5 termenul din parte dreaptă a ecuaţ iei este o constant ă .
6d . în consecinţă este util ca supratemperatura maximă s ă fie cu aproximativ 25 % î n fig . 12.20. sunt date variante de construcţ ii ale lamei bimetal pentru a
sub temperatura maximă admisă . obţ ine sensibilităţ i maxime .
Sensibilitatea la scurtcircuit. în cazul trecerii unui curent intens de
scurtcircuit de scurtă durată , timpul fiind limitat de declanşatorul electromagnetic
sau de o siguranţă fuzibil ă, se poate considera că întreaga căldură dezvoltată î n 12.2.2 . Releul termic cu bimetal
bimetal serveşte la ridicarea conţ inutului de căldură , î ntocmai ca la siguranţele
fuzibiie:
ti ! Acest dispozitiv este destinat a funcţ iona asociat cu un contactor
, ca î n
Pot1 + M9; + . = CjAlde (12.45)
I schema electrică din fig . 9.8 . î n exploatare releul bimetal este supus
să se
varia ţ iilor
realizeze
de
o
temperatur ă ale mediului ambiant ş i de aceea este necesar
sau î
compensare î n scopul menţ inerii caracteristicii de declanş are.
n fig . 12.21 este
c, , 1 + a „(6 _ + 0 „) _ 11 prezentată schiţ a unui releu trifazat compensat . Lamelele bimetal
1 ,2 ,3 acţ ionează
fj 2dt — — In -— C —
1 + « jft,
(12.45) i
(pe fiecare fază) î n sensul săgeţ ii asupra piesei 5, care
transmite deplasare a lamei
o Po * “ bimetal de compensare 4 .

S ă geata S ă geata mecanic ă 5

încastrar ea Constru c ţ ia termică

Simpl ă
£
7
, _ '

Kl *B f.
m
FI 3 4
A B
1 2 3

h 3 EI
o) DU

^
m

Semicerc
4 3
9

*
. JTr 3‘( l r y 6 z
11 21,12-1*) '
h * 2 3
:
::
>
7 8
C

Cerc V, 720 KrB o 500 Fr 2

CC
CC
C
e=
7
h
C\J
m — ţţ

It-
•
Fig . 12.21 . Schi ţa unui releu compensat cu lam ă bimetal
.

360 KJ 6 180 Fir

fi La variaţ ii de temperatur ă ale mediului ambiant , lamelele
bimetal active 1 ,2 ,3 , ca
ş ca urmare, nu se transmite
ş i cea de compensare, se deformează î n aceiaşi sens i ,
ab
Spiral ă n
e
o
m
-
.y- î

TTh HEI î n care o lam ă bimetal are

nici un impuls mecanic î n sistemul de contacte. î n cazul
/

ambiant , deforma ţ ia ei este mai

o temperatur ă superioar ă temperaturii mediului
oscilaţ ia acesteia î n jurul
mare decât aceea a lamei de compensare ş i va determina
. Astfel piesa 7 va î mpinge
Fig. 12.20. Variante constructive ale lamei bimetal . muchiei m , î nving â nd forţa rezistent ă a resortului 6
'

»
mm
4

250 12. CORELAREA ELECTROMECANIC Ă
lamela elastică 8, care basculează
contactul din poziţ ia A în poziţia
B . Elementul de contact situat pe
lamela 8 se afl ă conectat la borna
C. Reglajul declan şă rii se
efectuează prin deplasarea piesei 9,
care cuprinde muchia de oscilaţ ie
m.
n 2 î n principiu releul cu lamă
bimetal este sensibil la rămânerea
ii
I în două faze a unui motor asincron,
deoarece în acest caz, la sarcină
nominal ă, curenţii pe cele dou ă
r faze sunt mai mari. Se preferă însă
i să se sensibilizeze protecţia
/
\
* releului prin amplificarea deplasării
imprimate lamei 4, din fig.12.21.
Un dispozitiv de sensibilizare este
0 STl
i / 4 p rezentat în fig.12.22.
Transmiterea deplasării de la lama
bimetal se execută de către nitul 3 f,
care apasă asupra piesei 1. Aceasta
Fig. 12.22. Relativ la sensibilizarea rămânerii în poate oscila pe muchia n şi astfel
două faze.
transmite amplificat deplasarea prin
muchia 0 către piesa 4.
12.2.3. Declanşatorul combinat al întreruptorului compact
întreruptoarele compacte sunt echipate cu un declanşator termic
electromagnetic ca în fig.12.23. în zona declanşatorului calea de curent 1 ia forma
literei U . In paralel cu calea de curent şi suprapus peste aceasta este aşezată lama
bimetal 2, care se încălzeşte, deoarece conductorul căii de curent sub formă de U
are aria secţiunii transversale uşor diminuată. Armătura fixă 3 a declanşatorului
electromagnetic, sub forma literei L, se află plasată sub calea de curent, în timpul gjgfH-je
ce armătura mobilă 4 se află fixată deasupra, pe clapeta 6, care poate oscila în •' .•'h <s>.
jurul axului 7. In cazul scurtcircuitelor acţionează declanşatorul electromagnetic.
La apariţia unei suprasarcini, lama bimetal 2 se curbează, iar vârful piesei de
astei
reglaj 5 împinge clapeta 6. Axul 7 comandă declanşarea întreruptorului.
Caracteristica de protecţie a întreruptorului USOL de 250A a fost dată în fig.9.23. msBHm:
aiBHk
_ m
:; 7
12.2 RELEE ŞI DECLANŞ ATOARE 251
4
/
t
i
x
X
g.
//
fi
i
%
Fig. 12.23. Declanşator combinat, termic şi electromagnetic.
î;
12.2.4. Declanşatorul electronic
Declanşarea electronică oferă posibilitatea unei mai bune adaptări a
î ntreruptorului la condiţii de exploatare ca: gam ă largă de reglaj asupra intensităţii
curentului; posibilitate de a fi repus î n funcţiune imediat după o declanşare;
sensibilitatea redusă la armonice; protecţie sporită a instalaţiilor datorită
declanşă rii " instantanee" în cazul curenţ ilor de scurtcircuit intenşi; posibilitate de
a realiza o protecţie selectivă mai fină , prin capacitatea de eşalonare a
caracteristicii de protecţie în trepte de ordinul a 60 ms.
în fig 12.24 este dată schema bloc a unui întreruptor [12.1] echipat cu
declanşator electronic. în blocul m se prelucrează (redresare, comparare) semnalul
de măsură primit de la transformatorul Ty Semnalul prelucrat este transmis
simultan canalului 1 , care realizează caracteristica dependentă (similar
declanşatorului termic cu lam ă bimetal ), canalului 2, care realizează caracteristica
independentă dar reglabil ă, prima treaptă cu reglaj / = (2...12) î r şi canalului 3,
care realizează caracteristica independentă nereglabilă în domeniul curenţ ilor de
"
scurtcircuit intenş i 7 = 24/r. Canalul 1 ş i canalele 2 ş i 3 î mpreună dispun de un etaj
' final de declanşare d , de un etaj pentru blocarea reînchiderii după o declanşare b ,
de un etaj pentru anularea blocajului aby de semnalizare externă Se , ş i de
semnalizare internă St .
ii
 252 72. CORELAREA ELECTROMECANIC Ă K . 12.2 RELEE Ş I DECLANŞ ATOARE 253

t -4L Reglaj 1 microprocesorului , care oferă

posibilitatea protecţiei î mpotriva
Se î ncălzirii excesive a obiectului protejat
Q după două tehnici , şi anume după o
.
f
\ caracteristică standard de dependenţă
\1 a suprasarcinii î n funcţie de curentul
s/ \ cerut de obiect sau după o imagine
m \
1 b Il \ termică , constituită de microprocesor .
\

i* 06 12.2.5.1. Dependenţa după o

caracteristică standard.
r2 Caracteristicile standard sunt stabilite
i
< Reglaj 2 I de prescripţiile din SUA , de
i •
Se 1 Underwriter’s Laboratories (UL) ş i î n
a 2 d < i
2 I
I
Canada, de Canadian Standards
I Association (CSA) ş i sunt acceptate şi

V
l, de practica european ă. După normele
UL şi CSA caracteristica dependentă
Si standard cuprinde clasele (CLASS)
3 b i
5,10,15,20,25,30,35s, valori care
Fig . 12.25. Caracteristica de protecţie a reprezintă durata î n secunde la trecerea
declanşatorului electronic. prin senzor a valorii 6/r, unde lr este
a b
D curentul reglat al aparatului de
-1 ~ protecţ ie. în fig .12.26 sunt prezentate spre exemplificare [10.44] caracteristicile
de protecţ ie pentru CLASS 10 şi CLASS 30.
Principalele cerinţe ale protecţiei cu ajutorul microprocesorului sunt:
* Să asigure protecţ ie dependentă de curent, după o clasă aleasă (CLASS);
Fig. 12.24. Schema bloc a declanşatorului electronic . * Să nu permită o nouă închidere a întreruptorului decât după trecerea unei
pauze de timp î n care echipamentul (motor , tranformator ) se răceşte;
Transformatorul T2 serveşte la alimentarea cu energie a schemei . Cele * Să asigure protecţ ie atât la suprasarcini trifazate, cât ş i la cele
dou ă module d pot transmite un impuls de curent bobinei de declanşare, care monofazate (ră m ânere î n două faze);
acţionează asupra mecanismului întreruptorului. Sistemul de blocaj rămâne activ * Să ţină seama de regimul termic premergător suprasarcinii;
la dispariţia energiei de alimentare furnizate de transformatorul T ş i a blocului a . * Să ofere facilităţi pentru protecţia cu ajutorul termistoarelor;
2
In fig.12.25 sunt date, calitativ , porţiunile din caracteristica de protec ţie realizate * Să permită demarajul motoarelor asincrone după conexiunea
de fiecare canal î n parte. stea-triunghi .
î n fig. 10.27 este prezentată schema bloc a unui sistem [12.2] care
îndeplineşte aceste cerinţe. Informaţiile pe care le primeşte microprocesorul
12.2.5. Protecţ ia Ia provin de la sistemul de termistoare (canal a ) şi de la trei transformatoare de
suprasarcină cu microprocesor n curent ( Tv T2 , T3 ) prin intermediul unui redresor R ş i a unui convertor
analog-digital ( A /D ). Principalele reglaje (vezi fig.12.27) ale canalului b sunt
JJj ,
următoarele: .

,Protecţia la. suprasarcin ă a electromotoarelor de putere mare ş i a

li
f. 1
-
a) Fixarea curentului reglat Ir (vezi ş i fig.12.26).
transformatoarelor electrice este preferabil să se realizeze cu ajutorul V i . b) Stabilirea timpului de declanşare la 6 Ir (CLASS 5...35s)

. .
m
jm
m
â
i