Sunteți pe pagina 1din 8

INSTALAȚII DIN TREAPTA MECANICĂ A STAȚIILOR DE EPURARE

A APELOR UZATE (partea a II-a)

Fig. 3.1. Deznisipator orizontal longitudinal


1 – spațiu pentru acumularea nisipului; 2 – filtru invers; 3 - dren; 4 – străvilar; 5 – robinet
(vană)

Fig. 3.2. Secțiune printr-un deznisipator tangențial


Fig. 3.3. Deznisipator vertical
1 -compartiment central de intrare a apei uzate; 2 – rigolă de colectare apă deznisipată;
3 – zonă de colectare pietriș și nisip; 4 – conductă de evacuare pietriș și nisip

Separatoarele de grăsimi cu aer insuflat (dispersat) sunt instalaţii utilizate în staţiile de


epurare mecano-biologice clasice, pentru separarea materiilor grase din apele uzate.
Flotaţia cu aer insulflat (dispersat) este un procedeu prin care aerul este introdus în apă prin
difuzoare poroase sau prin agitare mecanică, obţinându-se bule de 1–2 mm, care asigură o
viteză ascensională mare.
Aerul comprimat este insuflat prin radierul bazinului în zona centrală, separată de părţile
laterale prin doi pereţi verticali, pentru a limita agitarea apei. În compartimentul lateral, unde
apa este liniştită, se produce sedimentarea particulelor uşoare. Grăsimile acumulate la partea
superioară sunt evacuate prin rigola de grăsimi într-un rezervor de colectare, de unde sunt
trimise la fermentare sau ardere. Apa uzată este evacuată cu debit mic printr-o conductă de
mare înclinație care pleacă de la partea inferioară a bazinului. Datorită vitezei mari ce se
realizează în această conductă sunt antrenate şi materiile solide depuse pe radierul bazinului.
Fig. 3.4. Separator de grasimi cu aer dispersat (insuflat)
1 - pereți despărțitori longitudinali; 2 – zonă liniștită; 3 – perete semiînnecat transversal;
4 – rigolă colectare grăsimi; 5 – conductă de mare pantă pentru evacuarea apei uzate

Separatoarele de grăsimi cu aer dizolvat sunt instalaţii moderne pentru separarea materiilor
grase din apele uzate și funcţionează pe principiul flotaţiei cu aer dizolvat.
Flotaţia cu aer dizolvat (DAF) se aplică apelor uzate pentru eliminarea suspensiilor solide
greu separabile sau neseparabile în mod natural prin decantare, precum grăsimile sau alte
tipuri de impurităţi, cu densitatea mai mică decât a apei.
Separarea impurităţilor din apa uzată are loc într-un bazin de flotație în care se introduce un
amestec de apă şi aer dizolvat preparat într-o celulă de presurizare prin injectarea aerului
comprimat într-un curent de apă curată. Acest curent de apă se obţine prin recircularea unei
părţi din efluentul instalaţiei. Când amestecul de apă şi aer dizolvat ajunge în apa uzată din
bazinul de flotaţie, aflată în condiţii de presiune normale, aerul dizolvat se degajă sub formă
de bule fine care se ridică la suprafaţă. În timpul deplasării lor, bulele de aer interacţionează şi
aderă la impurităţile grase, formând agregate bule – particule. Datorită densităţii mai mici
decât a apei, aceste agregate urcă la suprafaţă, unde formează un strat de spumă care se poate
îndepărta prin diferite procedee.

Fig. 3.5. Schema de principiu a unui separator de grăsimi cu aer dizolvat (DAF)
1 - bazin de flotaţie-decantare; 2 - cămin de evacuare; 3 - pompă de recirculare; 4 - capsulă de
presurizare; 5 - valvă de destindere; 6 - compresor
Echipamente pentru separarea materiilor grase în peliculă
Reziduurile petroliere sau materiile grase aflate sub formă de peliculă la suprafaţa apei pot fi
colectate cu dispozitive mecanice care se bazează pe proprietatea de adeziune diferenţiată a
apei şi materiilor grase sub formă de peliculă la suprafaţa organelor de separare.
Organele de colectare prin adeziune a materiilor grase sub formă de peliculă de la suprafața
apei pot fi de tip disc, tambur sau bandă continuă și sunt imersate în apa. Separatoarele cu
baterii de discuri sunt folosite pentru îndepărtarea peliculelor de petrol de pe apă (maree
negre) și pot recupera petrolul cu un conținut rezidual de apă de maxim 3%.
Separatorul cu disc este compus din mecanismul de antrenare (1) a discului (2) în mişcare de
rotaţie, răzuitorul (3) şi jgheabul de colectare a grăsimilor (4). Debitul de materii plutitoare
colectate prin adeziune depinde de proprietăţile materialului colectat (vâscozitate, densitate,
tensiune superficilă), si de propretatile organelor de colectare - geometria (diametru, grosime),
numărul, unghiul de contact cu apa pe care se formează pelicula, de grosimea peliculei, etc.

Fig. 3.6. Schema de principiu a separatorului cu discuri


1-mecanism pentru antrenarea discului în mișcare de rotație; 2 – disc; 3 – răzuitor;
4 – jgheab de colectare reziduuri

Decantoare primare

În staţiile de epurare urbane clasice, mecano-biologice, decantoarele sunt ansambluri


de construcţii şi instalaţii care au rolul de a separa pe cale gravitaţională suspensiile
decantabile sau suspensile care printr-un tratament chimic de coagulare – floculare sunt aduse
sub o formă decantabilă din apa uzată supusă procesului.
În funcţie de treapta în care sunt plasate, decantoarele pot fi clasificate în:
- decantoare primare, dacă sunt plasate în treapta mecanică şi au rolul de a separa
impurităţile decantabile sau cele aduse sub formă decantabilă, care poartă denumirea generică
de nămol primar, din apa uzată supusă tratamentului fizico-mecanic;
- decantoare secundare, dacă sunt plasate în treapta biologică şi au rolul de a separa
biomasa microbiană, care poartă denumirile generice de nămol secundar sau nămol activ din
apa supusă tratamentului biologic;
- decantoare terţiare, dacă sunt plasate în treapta terţiară (avansată) şi deservesc
diverse obiecte tehnologice din această treaptă (chimice, biologice, etc.);.
Clasificarea decantoarelor primare
După direcţia de curgere a curentului de apă uzată, decantoarele primare se clasifică
în:
- decantoare primare orizontale (care pot fi longitudinale și radiale);
- decantoare primare verticale;
- decantoare primare înclinate.
După modul cum se realizează evacuarea nămolului sedimentat, decantoarele primare
se clasifică astfel:
- decantoare cu evacuare manuală a nămolului (foarte rar întâlnite, în cazul unor staţii
de epurare de mică capacitate);
- decantoare cu evacuare gravitaţională a nămolului (decantoarele înclinate);
- decantoare cu evacuare mecanică a nămolului (prin raclare cu lame montate pe
poduri rulante, pe sisteme de lanţuri, pe poduri pivotante.
Decantoarele primare orizontale sunt cele mai întâlnite tipuri de decantoare în
practică, şi sunt de regulă construcţii din beton armat care ocupă de obicei o mare parte, dacă
nu cea mai mare parte a suprafeţei utile a staţiilor de epurare urbane.
Decantoarele primare longitudinale (figura 3.7, 3.8) sunt canale cu secţiune
dreptunghiulară, la care curentul de apă uzată brută intră pe la un capăt, pe durata parcurgerii
lungimii canalului suspensiile din curentul de apă uzată se sedimentează pe radierul canalului,
iar la celălalt capăt curentul de apă limpezită (clarificată) este captat prin deversare într-o
rigolă situată la oglinda apei, de unde este evacuată din instalaţie.

Fig. 3.7. Decantor primar longitudinal cu pod rulant raclor


1- intrare apă uzată; 2 – pod rulant raclor; 3 – evacuare apă decantată;
4 – recuperare materii plutitoare; 5 – evacuare nămol
Fig. 3.8. Decantor primar longitudinal cu sistem de racloare pe lanțuri
1- intrare apă uzată; 2 – lanț cu racloare; 3 – evacuare apă decantată;
4 – recuperare materii plutitoare; 5 – evacuare nămol

Decantoarele primare radiale (fig. 3.9) sunt construcţii cu formă circulară în plan, la
care curentul de apă uzată brută intră prin centru, se deplasează radial pe toate direcţiile, pe
durata deplasării apei suspensiile din curentul de apă uzată se sedimentează pe radierul
bazinului, apa limpezită (clarificată) fiind captată prin deversare într-o rigolă periferică situată
la oglinda apei, de unde este evacuată din instalaţie.

Fig. 3.9. Decantor primar radial


1- intrare apă uzată; 2 – pod raclor; 3 – zonă de floculare;
4 – evacuare apă decantată; 5 – evacuare nămol

Decantoarele primare verticale (fig. 3.10) sunt mai rar întâlnite în practică. Fluxul de
apă uzată intră pe la partea inferioară a bazinului şi se deplasează către partea superioară a
acestuia. În timpul deplasării suspensiile din apa uzată se decantează şi se sedimentează pe
radierul bazinului. La partea superioară a bazinului apa clarificată este colectată prin
deversare peste peretele bazinului şi evacuată.
Fig. 3.10. Decantor primar vertical
1 - manta verticală; 2 – conductă de alimentare cu suspensie; 3 – racord pentru evacuarea
sedimentului; 4 – rigolă pentru colectarea apelor decantate; 5 – conductă pentru evacuarea
apei decantate

Decantoarele primare înclinate sunt instalații la care curgerea curentului de apă uzată
supus tratamentului are ascensional la o anumită înclinare faţă de orizontală, asftfel încât
nămolul sedimentat să se scurgă gravitaţional pe radier către un rezervor de colectare. Acesta
este principiu de funcţionare al decantoarelor lamelare (fig. 3.11), care sunt instalaţii foarte
moderne, prezentând avantajul major că sunt construite pe verticală, deci necesitând o
suprafaţă de dispunere mult redusă faţă de decantoarele clasice.

Fig. 3.11. Decantor primar vertical lamelar