1026. zimţi, sg. Cum le spune
Ce seamănă tot cu
la aceea mărunţi de la se-.
ceră,care taie grâul?
1027. secer (ind. Prez. 1-6). Ce
faci cu secera când grâul e
copt? ( GEST).
1028. să secer (conj.prez. 1-3).
1029. mănunchi ( de grâu), pl.
cum spui la grâul cât cu-
prinzi o dată ȋn mână
(gest) când seceri?
1030. snop, pl. Dar la câteva
mănunchiuri legate laolal-
tă cum le spui?
1031. postaţă, pl. Când ai un loc
mai mare de secerat,se-
ceri ȋntai grâul de pe o
o bucată, pe urmă de pe
alta; cum ȋi spui la fie-
care dintre aceste bucăţi?
1032. treier (ind.prez. 1).După
ce ai secerat grâul şi s-a
uscat, ce faci cu el ca să
rămânâ numai boabele?
1033. arie, pl. Cum ȋi spui locu-
lui unde lumea din sat
strânge grâul ca să-l treie-
re?
1034. batoză, pl. Cum ȋi spui la
aceea cu motor cu care se
treieră grâul?
1035. paie, sg. Ce rămâne după
treierat din snopul de
de grâu…sunt lungi, gal-
bene şi le aşterni iarna la
vite?
1036. şiră. ( de pai), pl. Cum
spui la grămada mare de
paie, lungă şi cu coama ca
la o casă?
1037. pleavă. Cum ȋi spui la a-
ceea uşoară care rămâne
când vânturi grâul la tre-
ierat?
1038. hambar, pl. Cum ȋi spui la
acela făcut langă casă,
din scânduri,ȋn care păs-
trezi grâul,orzul, secara
după ce le-ai treierat?
1039. hambar, D. La ce (mai)
spuneţi hambar?
1040. baniţă, pl. Cum zici la a-
ceea de lemn sau de fier
cu care măsori grâul ,
porumbul?
1041. secară. Ce seamănă cum
grâul, dar are paiul şi
spicul mai lung…,faci
din ea pâine mai neagră
şi mai dulce la gust?
1042. orz. Dar acela tot ca grâ-
ul ,mai scurt la pai şi cu
ţepile spicului mai lungi
…se coace ȋnaintea grâu-
lui?
1043. ovăz.
grâul,ȋl seceri ȋnsă după
grâu ȋl sş dai de
mâncare mai ales la cai?
1044. cereale. Cum zici cu un
cuvânt la grâu, orz, po-
rumb, la toate pe care le
aduni de pe câmp pen-
tru hrană?
1045. gospodărie agricolă co-
lectivă, pl. Cum ȋi spu-
neţi la aceea ȋn care
s-au unit toţi oamenii
dintr-un sat ca să-şi lu-
creze pământul?
1046. preşedinte (al colecti-
vei), pl. Cum ȋi spui o-
mului care conduce o
gospodărie colectivă ?
1047. colectivist, pl. Cum se
numesc ţăranii care lu-
reează ȋntr-o gospodă-
rie agricolă colectivă?
1048. inginer agronom, pl. În
afară de preşedinte, ȋn
gospodăria colectivă ci-
ne ȋndrumă şi ȋnvaţă oa-
menii să lucreze pămân-
tul mai bine…are scoa-
lă multă?
1049. impozit., pl. Ce plătea ȋ-
nainte vreme orice om
statului, pentru pământ,
 vie, casă ? 1058. pală ( de făn), pl. Cum 1068. greblez ( ind.prez.1-3).
1050. hotarul. (satului), pl.Cu spui la fănul pe care ȋl ce faci cu ea? (IMIT.).
spuneţi la tot pământul iei odată cu furcă? 1069. să grebleze (conj.prez.3)
care ţine de un sat? 1059. purcoi, pl.Cum spui la o 1070. cărȋmb (la greblă), pl.
1051. paznic (de câmp), pl. grămada mică pe care o cum zici la partea aceea
cum ȋi spuneai omului faci când aduni grâul? a greblei ȋn care stau ȋn-
care era plătit de săteni 1060. capiţă, pl. Dar la una fipţi colţii ?
ca să păzească semnă- ceva mai mare, rotundă, 1071. coasă, pl. Cum ȋi spui la
turile, fȋneţele ? pe care o faci uneori ȋn ceea cu care tai iarba?
1052. trifoi. Ce semeni ca nu- jurul unui par, al unei 1072. toporişte (la coasă), pl.
treţ pentru vite…când prăjini? cum ȋi spui lemnului de
creşte are trei frunzuliţe 1061. claie, pl. Dar la una mai care este prinsă coasa?
şi ȋl ceşeşti de mai mul- mare decat capiţa? 1073. cute, pl. Cum ȋi spuneţi
te ori ȋntr-o vară? 1062. otavă. Cum ȋi spui la la aceea pe care o cum-
1053. lucernă. În afară de tri- iarba care creşte după peri şi cu care dai pe
foi,ce mai semeni cu ce coseşti fânul? coasă ca sa taie mai
nutreţ pentru vite… o 1063. usuc ( fânul) (ind.prez. bine?
semeni odată pentru 1-6).Ce zici că faci cu 1074. tioc. ( la cute), pl. În ce
mai mulţi ani? fânul după ce-l coseşti ţii cutea (gresia) când
1054. fin. Cum ȋi spui la iarba să-l laşi ȋntis la soare? eşti la coasă?
cosită şi uscată? 1064. furcă, pl. Cum ȋi spui la 1075. ascut (coasa) (ind. Prez.
1055. finat, pl. Dar la locul unealta cu două sau 1-6). Ce zici că faci cu
unde creşte fănul? mai multe coarne, cu coasa când dai pe gura
1056. brazda (de făn),pl. Când care adune fânul? ei cu cutea (gresia)?
coseşti,cum ȋi ziceţi la 1065. furcă, pl. Cum ȋi spui 1076. să ascută (conj.prez.3).
rândul acela lung de când e de lemn? 1077. nu asculţi! (imper.neg.
iarbă care rămane ȋn 1066. furcă, pl. Dar când e de 2, 5).
urma coasei? fier? 1078. coseşte (ind. prez. 1-6).
1057. polog, pl. Dar la toată 1067. greblă, pl. Cu ce aduni ce zici că faci cu coa-
iarba cosită, culcată la fânul care rămâne după sa?(IMIT.).
pământ şi neadunată? ce l-ai stâns cu furca? 1079. coseam (impef. 1-6).
1080. cosii (perf.s. 1-6).
1081. mă cosit (perf. c. 1-6).
1082. cosisem (m.m.c. perf.
1-6).
1083. voi cosi (viit. 1-6).
1084. sş cosesc (conj.prez. 1-
6).
1085. să fi cosit (conj.perf. )re,
1086. aş cosi (cond. Prez. 1-
1087. aş fi cosit (cond. Perf. 1).
1088. coseşte! (1mper. 2, 5).
1089. nu cosi! (imper.neg. 2, 5).
1090. cosind (ger.).
1091. cosaş, pl. Cum se cheamă
omul care coseşte?
1092. bat (coasa) (ind.prez. 1-6).
când nu-ţi mai taie coasa ce
faci cu ea? (IMIT.).
1093. băteam (imperf. 1-6).
1094. bătui (perf. s. 1-6).
1095. nu bate! (imper. Neg. 2, 5).
1096. nicovală, pl. Cum ȋi spui la
aceea de fier pe care baţi
coasa?
1097. ciocan ( de bătut coasa), pl.
cum ii ziceţi la aceea cu ca-
re baţi coasa?
1098. ȋncare (carul) (ind. pre. 1-
6). când pui fin ȋn car, pă-
nă se umple, ce zici că faci?
1099. să ȋncarce (conj. Prez. 3).
1100. car (fânul) (ind. prez. 1-6).
după ce s-a uscat fânul, ce
zici că faci cu el când il a-
duci acasă cu carul?
1101. să care (conj. prez. 3).
1102. grădină, pl. Cum ȋi zici lo-
cului unde pui pentru casă:
ceapă, varză, roşii?
1103. zarzavaturi, sg. Cum le spui
la toate acestea la un loc?
1104. grădinar, pl. Cum ȋi zice o-
mului care se pricepe şi lu-
crează la grădină?
1105. lucrez (ind. prez. 1-6). O-
mul, duminică, se odihneşte
dar toată săptămâna ce
face?
( ȋn caz că se răspunde prin
munceşte, se va sugera răs-
punsul indicând prima sila-
baă lu…).
1106. să lucreze (conj. Prez. 3).
1107. lucrează! (imper. 2, 5).
1108. am obosit ( perf. c. 1).
după ce ai lucrat mult
şi din greu, zici că…?
1109. mă ohihnesc (ind.prez.
1). Ce faci după ce ai o-
bosit, ca să poţi lucra din
din nou?
1110. leneş, pl. Cum spui că-i
omul care nu e harnic ,
căruia nu-i place să lu-
creze?
1111. lenesă, pl. Dar femeia ca
-re nu e harnică cum e?
1112. cazma, pl. Cum zici la u-
nealta ascuţită la vârf şi
pe care apeşi cu piciorul
când vrei să lucrezi pă-
mântul?
1113. săp. (ind.prez. 1-6). Ce
faci cu cazmaua (cu har-
letul)? (GEST)
1114. să săp (conj. Prez. 1-3).
1115. varză, pl. Ce creşte ȋn
grădină , se face mare cât
un cap de om, are multe
foi şi o pui iarna la mu-
rat (acrit)?
1116. varză acră. Cum spui la
varza care a stat ȋn puti-
nă la murat?
1117. zeamă ( de varză).
la apa sarata in care s-a
acrit zarza?
1118. pătlăgele roşii, sg. Cum
zici la acelea rotunde sş
zemoasa care cresc ȋn
grădină ; când se coc le
mănânci cu sare, ori le
pui ȋn mâncare?
1119. ardei gras, pl. Dar la ace-
la, de obicei verde la cu-
loare, ȋnăuntru gol şi tare
; ȋl mănânci crud, copt
sau ȋl pui la murat?
1120. ardei iute, pl. Dar la ace-
la mai mic şi mai supţi-
re care nu-l poate
mânca oricine?
1121. răsalnişă, pl. Cum ȋi zici
locului unde puneţi pă-
mânt mărunt şi gunoi şi
mânaţi, primăvara de tim-
puriu, sămâţta de legume?
1122. castraveţi, sg. Ce mai pui
la murat pentru iarnă (
sunt lungi, verzi şi cresc
pe vrej)?
1123. pătrunjel, pl. Cum zici la
acela care creşte ȋn grădi-
nă şi are frunzulite verzi
pe care le tai şi le presari
deasupra supei, a ciorbei?
1124. morcov, pl. Dar la acela
care seamănă cu pătrunje-
lul şi are rădăcina mare,
dulce la gust şi roşie-gal-
benă…femeile ȋl pun ȋn
mâncare…?
1125. ridiche, pl. Cum ȋi zici la
aceea care creşte ȋn pă-
mânt, are miezul alb şi se
mănânca cu sare şi e pu-
ţin iute? (Fig. 19).
1126. mărar. Ce creşte ȋn grădi-
nă mai ȋnalt decât pătrun-
jelul, cu frunzuliţe mai
mici care miroase frumos
şi pe care le pui la mân-
care şi la murături?
Fig. 19
Fig. 20
1127. ceapă, pl. Ce mai creşte ȋn
grădină, are multe foi şi
când o tai te ustuăa ochii şi
iţi dau lacrimile?
1128. usturoi. Dar acela care sea-
mănă cu ceapa şi care iute şi
are mai mulţi căţei?
1129. păstaie, pl. (Fig. 20).
1130. fasole. Cum spui la aceea cu
boabe albe care stau ȋntr-o
păstaie (când e tânăraăse
mănâncă şi păstaia?
1131. mazare. Dar la aceea care
seamănă cu fasolea, cu boa-
bele rotunde ,mai mici?
1132. dezghioc (fasolea) (ind.prez.
1). Ce zici că faci cu păstaia?
1133. cartofi, sg. Ce cresc ȋn pă-
mânt, ȋn cuiburi şi faci mân-
care din ei? Sunt rotunzi,
iarna ȋi păstrezi ȋn pivniţă?
1134. dovleac (porcesc), pl. Ce
creşte prin porumb, rotund
şi mare cât un cap de om,
are ȋnauntru seminţe şi –l
dai de mâncare la porci…?
1135. vrej, pl. Cum spuneţi la ace-
la care se ȋntinde pe pă-
mânt şi pe care cresc cas-
traveţii sau dovlecii?
1136. tigvă, pl. Cum numiţi soiul
acela de dovleac ȋn care ,
când se usucă, dacă-i scţti
seminţele, poţi ţine ceva ȋn
ȋn el sau cu care, dacă are
 coada lungă, poţi trage vin
Sau ţuică din butoi?
1137. pepene verde, pl. Cum ȋi
spui la acela pe care, ca
să-l cunoşti dacă e copt, ȋl
ciocaneşti cu degetul şi care
are coaja verde, miezul rosu?
1138. pepene galbene, pl.Dar la
acela cu coaja galbenă?
1139. pepenărie, pl.Cum numiţi
locul unde se seamănă şi
cresc numai pepeni?
1140. sfeclă roşie, pl.Ce mai
creşte ȋn grădină, seamaă
nă cu morcovul, dar este
roşie-vânătă la culoare
şi se pune ȋn mâncare?
1141. sfeclă furajeră, pl. Dar la
aceea pe care o daţi la
vite cum ȋi spuneţi?
1142. hrean. Cum ȋi spuneţi la
acela care seamănţ cu ră-
dăcina pătrunjelului şi
care, când ȋl mănânci, ȋi
iute, ȋţi dau lacrimile şi
strănuţi?
1143. guile, pl. Cum ȋi zici la
ceea care seamăă la
fruze şi creăte aşa (IN-
DIC.), rotundă şi tare?...
1144. zmeură. Ce creşte ȋn pă- 1148. fragii, pl. art. Cum zici:
dure la munte (uneori şi ȋmi plac foarte mult…ce?
pe lângă casă) şi face
fructe mici, roşii, dulci, Fig. 22
pe care le mănâncă şi
ursul?
1145. zmeuriş, pl. Cum ȋi spui
la locul unde creşte
multă zmeură?
6. POMICULTURA ; VITI-
CULTURA ; APICULTURA
1149. măr ( fruct), pl. (Fig. 23).
1150. măr (pom),
Pl. Cum se
Cheamă po mul care
Fig. 21
1146. căpşună, pl. (Fig. 21)
1147. fragi, sg. Cum le spui
la acelea care au fructe-
le mici şi roşii, se coc o-
dată cu cireşele şi cresc
de obicei prin locurile pe
s-a tăiat pădurea?
(Fig. 22). Ca să vezi dacă face mere?
sunt gata de mâncat, 1151. ( mere) oarzane. Cum nu-
Guşti numai…(GEST). miţi merele care se coc
devreme?
1152. cocean ( la măr), pl. Cum
se numeşte partea din
măr care rămâne după ce
ai mâncat mărul?
1153. măr pădureţ, pl. Cum numiţi
mărul care nu creşte ȋn liva-
da omului, ci pe câmp, şi nu
e altoit?
1154. pară, pl. (Fig. 24).
1155. păr, pl. Cum se cheamă po-
mul care face pere?
1156. fructe, sg. Cum le zici cu o
vorbă la mere , pere..?
1157. prună, pl. (Fig. 25).
Fig. 24
Fig. 25
1158. prun, pl. Cum se cheamă
pomul care face prune?
1159. (prune) chirtoace. Cum nu-
miti prunele care nu ajung
să se coacă şi se usucă ȋn
pom sau cad pe jos?
1160. (dinţii) se strepezesc (ind.
Prez. -6). Ce se ȋntâmplă cu
dinţii când mănânci multe
prune verzi, mere pădureţe?
1161. magiun de prune. Ce faceţi
toamna din prune când le
fierbeti mult pe foc şi le
daţi la copii iarna să le mă-
nânce cu pâine?
1162. leasă, pl. Cum se numeşte
ȋmpletitura aceea de nuiele
pe care uscaţi prunele?
1163. loznită, pl. Dar groapa ȋn
care faceţi foc şi deasupra
căreia asezaţi leasa cu pru-
ne, ca să se usuce?
1164. ţuică Cum se numeşte bău-
tura care se face din prune?
1165. fruntea ţuicii. Cum ziceţi
la ţuica care curge la ȋn-
ceput?
1166. ţuica profriptă. Cum se
numeşte ţuica pe care o
fierbi de două ori?
1167. borhot. Cum numiţi ceea
rămâne din prune după
ce a-ţi făcut ţuica?
1168. zeamă. Cand storci o
prună, o lămâie, ce curge
din ea?
1169. cireasă, pl. (Fig. 26).
1170. cires, pl. Cum se cheamă
pomul care face cireşe?
1171. sâmbure, pl. Ce are pru-
na tare la mijloc?
1172. sâmbure. Ce găseşti ȋnă-
untru după ce l-ai spart?
Dacă vrei ȋl mănânci?
1173. vişine, pl. Cum numţit a-
celea care seamăn cu ci-
resşle, dar sunt ceva mai
acrişoare şi se coc mai
târziu?
1174. vişin, pl. Cum se cheamă
pomul care face vişine?
1175. caisă, pl. (Fig. 27).
Fig. 26
Fig. 27
1167. cais, pl. Cum se cheamă
pomul care face caise?
1177. piersici, sg. Cum le zici
la fructele acelea mari
care seamănă cu caisele,
dar sunt mai zemoase…
au sâmburele foarte tare
şi au ȋncreţituri? ( Fig.28)
Fig. 28
1178. piersic, pl. Cum se chea-
mă pomul care face pier-
sici?
1179. corcoduşe, sg. Cum le
spuneţi la acelea rotunde
,mai mici decât prunele şi
de culoare galbenă sau
roşie?...Se coc mai de-
vreme decât prunele…
1180. Corcoduş, pl. Cum se
cheamă pomul care face
Corcoduşe?
1181. zarzăre, sg. Cum le spu-
neţi la acelea care sea-
mană cu caisele, dar sunt
mai mici şi sâmburii au
miezul amar?
1182. zarzăr, pl. Cum se
cheamă pomul care face
zarzăre?
1183. gutui, sg. Cum le ziceţi la
acelea galbene mari, cu
puf pe ele, care se coc
toamna târziu şi au mie-
zul tare? ( Fig 29).
Fig. 29
1184. gutui, pl. Cum se chemă po-
mul care face gutui?
1185. nucă, pl. (Fig. 30).
Fig. 30
1186. nuc, pl. Cum se cheamă po-
mul care face nuci?
1187. coajă (de nucă), pl. Cum nu-
miţi partea verde de deasu-
pra, care cade când nucile se
copt?
1188. găoace (de nucă), p. Dar
partea tare, ȋnăuntrul căreia
se găşeste partea de mâncat?
1189. miez ( de nucă), pl. Când
spargi nuca, cum ȋi spui la
partea bună de mâncat, când
rămâne ȋntreagă?
1190. nucă seacă, pl. Cum se chea-
mă nuca aceea care nu are
miez?
1191. nucet. La un loc cu mulţi
nuci pe el cum ȋi ziceţi?
1192. bat ( nucile din nuc) ( ind.
prez. 1). Ce zici că faci cănd
(cu un bat) dai nucile jos,
toamna?
1193. dude, sg. Cum le ziceţi la a-
celea mici şi negre (sau al-
be) care, când le mănânci,
te ȋnnegresc pe buze; frun-
zele, le mănânca viermii de
m ătase?
1194. dud, pl. Cum se cheamă po-
mul care face dude?
1195. pom, pl. La pruni, meri, peri,
cireşi, cum le ziceţi la toţi
cu o vorbă?
1196. Scutur (pomul de fructe)
Ind. prez. 1-3). Cum zici că faci
cu un pom (GEST)
caâd vrei să cadă poame-
mele jos?
1197. livadă, pl. Cum numţti
locul unde ai pus mulţi
pomi (meri, peri)?
1198. omidă, pl. Cum ȋi ziceţi
la aceea păroasă, care se
târăşte pe crengile po-
milor şi le mănâncă frun-
zele primăvara?
1199. altoi, pl. Cum numiţi
crenguţa mică pe care o
luaţi de la un pom şi o
puneţi la alt pom, ca să-i
faceţi soiul mai bun?
1200. altoiesc (ind. prez. 1). Ce
zici că-i faci atunci po-
mului?
1201. struguri, sg. Ce storci, ca
să faci must?
1202. vin. Ce se face din must
după ce fierbe?
1203. butoi, pl. Cum zici la a-
cela rotund, făcut din
doage de lemn, ȋn care
ţii vin?
1204. viţă de vie, pl. Cum ȋi
zici la aceea pe care o ţii
pe lângă casă şi pe care
se fac strugurii…ţine şi
umbră?
1205. vie, pl. Cum zici locului
de unde culegi stugurii,
toamna, la coacere?
1206. tescovină. Cum ȋi spui la
aceea ce rămâne după ce
se storc strugurii şi din
care se face o băutură?
1207. rachiu de tescovină. Cum
ȋi zici la băutura aceea?
1208. drojdie. Cum zici la ace-
ea ce se lasă pe fundul
butoiului, după ce fierbe
şi se limpezste vinul?
1208. cazan (de fier ţuica), pl.
În ce fierbi prunele, ca
să faci ţuica?
1210. velniţă, pl. Cum spui la
locul (la adăpostul)
nnde este aşezat caza-
nul cu ţuică?
1211. alambie, pl. Cum zici la
ţeava şerpuită de la ca-
zan, prin care trece ţui-
ca să se răcească?
1212. Albină, pl. Cum zici la
aceea care umblă din
floare ȋn floare şi are
ac?
1213. miere. Dar la aceea gal-
benă, dulce şi bună de
mâncat, pe care o face
albina?
1214. viespe, pl. Cum ȋi spu-
neţi la aceea galbenă
care seamană cu albina,
dar nu face miere?
1215. (albina) ȋnţeapă (ind.
prez. 3). Ce zici că face
albina cu acul?
1216. regina albinelor, pl.
Cum ȋi spui la albina a-
ceea care face ouă şi e
mai mare decât cele-
lalte albine din stup?
1217. trântor, pl. Dar la acela
care nu lucrează şi se ȋ
perechează cu matca?
1218. stup, pl. Cum ziceţi, cu
un cuvânt, la toate albi-
nele ce trăiesc la un loc
cu matca lor?
1219. figure, pl. Cum ȋi spui
la acela cu găurele, pe
care ȋl fac albinele şi ȋn
care adună miere?
1220. ceară. Din ce se fac lu-
mânările…e galbenă şi
o scoţi din stup?
1221. roi, pl. Cum spui, cu o
vorbă, la toate albinele
care ies cu matca din
stup şi zboară să-şi caute
alt adăpost?