UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA

VETERINARA BUCURESTI

Producerea materialului saditor pomicol,

Trasabilitatea materialului de înmultire pomicol

CĂTĂLIN ALEXANDRU ADRIAN

TEHNOLOGIA INFIINTARII PLANTATIILOR DE POMI

Speciile pomicole ocupa terenul o perioada lunga de timp, iar cheltuielile

facute la infiintarea plantatiilor sunt mari. Din aceste motive, infiintarea acestora
nu trebuie facuta la intamplare, ci pe baza tehnologiilor de cultura specifice fiecarei
specii in parte. In capitolul de fata se vor prezenta unele aspecte legate de
infiintarea plantatiilor pomicole si anume:

- producerea unui materialului saditor pomicol de calitate si autentic, necesar

pentru infiintarea plantatiei;

- cunoasterea si stabilirea celor mai corespunzatoare tipuri de plantatii si

sisteme de cultura in functie de cerinte;

- alegerea si organizarea terenurilor destinate infiintarii plantatiilor de pomi;

- plantarea propriu-zisa a pomilor.

1. PRODUCEREA MATERIALULUI SADITOR POMICOL

Calitatea materialului saditor determina in mare masura reusita unei

plantatii pomicole. Materialul de plantare (puietii) trebuie sa provina din cele mai
valoroase clone ale soiurilor, sa fie liber de boli si daunatori, sa corespunda din
punct de vedere tehnic standardelor in vigoare. Acesti puieti se produc in
pepiniere, sub controlul organelor statale. Dezvoltarea pomiculturii unei tari este
corelata cu dezvoltarea retelei de pepiniere.

1.1. Alegerea locului pentru pepiniera

Pepinierele se amplaseaza in centrul zonei pomicole, pe teren plan sau cu

panta uniforma de cel mult 6%. Cel inclinat trebuie sa aiba expozitie sudica sau
sud-vestica si posibilitati de irigare, iar solul sa fie fertil, bine structurat si cu
textura mijlocie (lutoasa, luto-argiloasa, luto-nisipoasa). Este necesar ca, apa
freatica sa se afle la cel putin 1,5 m adancime. Cele mai favorabile soluri sunt
cernoziomurile, aluviunile solificate si irigate, solurile brune si brun-roscate de
padure.

Temperatura medie anuala trebuie sa fie cuprinsa intre 8,5 si 11,00C.

Minima absoluta nu trebuie sa scada sub -25.-280C. Suma precipitatiilor anuale
este sa aiba valori intre 550-700 mm, iar umiditatea anuala sa fie cuprinsa intre
65-70%. Vor fi evitate zonele cu vanturi puternice, cu frecventa mare a brumelor
si grindinei. Pepinierele trebuie sa fie situate in apropierea unor cai de comunicatie
si a localitatilor in scopul recrutarii facile a fortei de munca.
 1.2. Sectoarele pepinierei pomicole

Pepiniera pomicola cuprinde mai multe sectoare:

a. Sectorul plantatiilor mama elita, este alcatuit dintr-un ansamblu de

culturi pomicole care furnizeaza material biologic de inmultire: ramuri altoi, butasi,
marcote, stoloni, portaltoi vegetativi. Acest sector are mai multe subunitati:

- plantatia mama elita de seminceri. In aceasta plantatie se afla pomii

care furnizeaza semintele si samburii necesari obtinerii portaltoilor generativi:
corcodus, zarzar, piersic, cires, visin, mar, par. Pentru aceste specii se cultiva
soiuri omologate ca portaltoi generativi franc. O astfel de plantatie are o durata
lunga de viata.

- plantatia mama elita pentru marcote, contine soiuri ale speciilor din
care se obtin portaltoi vegetativi. O astfel de plantatie dureaza 8-12 ani si cuprinde
doua sole : una in productie si una care se infiinteaza cu 2-3 ani inainte de
desfiintarea primei sole.

- plantatia mama elita de arbusti este o plantatie din care se recolteaza

butasi lignificati sau ierbacei, in vederea inradacinarii si utilizarii lor, ca material
de inmultire.

plantatia mama elita de capsun este plantatia furnizoare de stoloni.

plantatia mama elita pentru ramuri altoi - este cea mai importanta
plantatie a sectorului, fiind alcatuita din cele mai valoroase clone ale soiurilor
zonate, de la care se recolteaza lastari sau ramuri altoi.

Tehnologia de infiintare si intretinere a acestor plantatii are particularitati

diferite fata de tehnologiile similare ale plantatiilor de productie si anume:

Solul trebuie sa fie liber de nematozi si de insecte daunatoare;

Distantele de plantare sunt mici (4 m x 1,5-2 m), deoarece se practica taieri

scurte, la cep;

La plantare se utilizeaza numai material superelita;

Solul se mentine sub forma de ogor lucrat sau erbicidat;

Tratamentele fitosanitare trebuie efectuate in optim;

Fertilizarea se face cu cantitati moderate de ingrasaminte;

Florile care apar se inhiba, pentru evitarea infectiilor cu virusi prin polen;

Anual se efectueaza 3-4 controale, pentru depistarea exemplarelor virozate si

indepartarea lor.
 Aceasta plantatie, dureaza 8-10 ani, dupa care se reinfiinteaza alta cu
material nou, in acest fel actualizandu-se sortimentul.

b. Sectorul de producere a portaltoilor generativi si a materialului saditor

inradacinateste destinat obtinerii de portaltoi generativi si butasi inradacinati de
arbusti sau de pomi propriu-zisi. Acest sector se imparte in mai multe
componente:

- scoala de puieti unde se seamana seminte sau samburi si se obtin

portaltoi franc ce se vor planta in campul I al scolii de pomi. Obtinerea acestora
dureaza un an, dar scoala intra intr-un asolament de 4 ani.

- scoala de butasi in care se inradacineaza butasii. Si ea se incadreaza

intr-un asolament de 4 ani.

- solariile folosite pentru producerea puietilor la ghivece, in cazul in care

infiintarea campului I se face in acest mod.

c. Sectorul de producere a pomilor altoiti (scoala de pomi) este cel mai

important sector. Aici se planteaza portaltoii care se altoiesc in mod curent vara.
Anii prin care trec pomii pana la livrare, se numesc campuri:

- campul I, de altoire

- campul II, de crestere a altoiului si de formare a coroanei la unele specii

(piersic, cais, prun, migdal, visin)

- campul III, mai rar pentru ca pomii se livreaza sub forma de vergi sau cel
mult cu coroana realizata din anticipati.

Scoala de pomi se amplaseaza intr-un asolament de 6 ani.

d. Sectorul constructiilor tehnologice cuprinde dotarile cu care este

prevazuta pepiniera:

- platforme tehnologice cu substrat incalzit, prevazute cu sistem de pulverizare a

apei prin aspersiune pentru fortarea inradacinarii butasilor;

- serele inmultitor pentru inmultirea butasilor in verde, cu substrat incalzit si

dispozitive automate pentru umidificarea aerului;

- laborator pentru micropropagarea 'in vitro' avind temperatura constanta la

24.25 C, iar lumina artificiala de 3000-4000 lucsi. Aici este produs materialul
0

superelita liber de boli virotice;

- ateliere pentru altoire si fortare, beciuri, silozuri, bazine pentru stratificarea

semintelor etc.
2.TIPURILE DE PLANTATII POMICOLE SI SISTEMELE LOR DE CULTURA

2.1. Tipurile de plantatii pomicole

Tipurile de plantatii pomicole se deosebesc in raport de scopul

productiei, suprafata cultivata, calitatea fructelor s.a., in:

- comerciale, au drept scop obtinerea de productii mari, omogene ca

soi si calitate, destinate comercializarii ca fructe proaspete sau pentru
industrializare. Cuprind 1-3 specii, cu un numar redus de soiuri, care sa
permita aplicarea unei tehnologii de ingrijire corecta. Ele pot fi realizate in
sistem superintensiv, cu peste 1250 de pomi/ha, in sistem intensiv, cu 400-
1250 pomi/ha si in sistem clasic, cu pana la 400 pomi/ha;

- didactice si experimentale, acestea se infiinteaza in statiuni de

profil, facultati, scoli de profil. In aceste plantatii, se urmareste
comportarea soiurilor sau a diferitelor variante tehnologice. Acestea sunt
impartite in parcele, conform cu regulile tehnicii experimentale;

- familiale - se amplaseaza in jurul locuintelor sau la mica distanta

de acestea si au rolul principal de a aproviziona familia cu fructe in tot
timpul anului, plus (eventual) o rezerva pentru piata. De asemenea ele
constituie o posibilitate de petrecere a timpului liber, avand si un rol
estetic, antipoluant. Cuprind un numar mare de specii si soiuri, cu esalonare
a coacerii.

- de aliniament - sunt practicate in lungul drumurilor, soselelor,

canalelor de irigatii, cailor ferate etc. Ele sunt alcatuite din specii si soiuri
rezistente la ger si la boli si se folosesc pomi cu talie mare: nuc, dud si
unele soiuri de mar, par, prun. Acest tip este din ce in ce mai putin practicat.

2.2. Sistemele de cultura a pomilor

a. Sistemul clasic se bazeaza pe cultivarea soiurilor traditionale, de

vigoare mare si mijlocie, altoite pe portaltoi vegetativi cu vigoare ridicata
si mijlocie. Densitatea la hectareste de 150-200 pomi, rar pana la 400, in
functie de combinatia soi/portaltoi, inaltimea pomilor (3,5-4,5 m). Pomii
intra pe rod dupa 4-6 ani de la plantare, dau productiile maxime dupa 10-
12 ani si traiesc 30-40 de ani (mai putin visinul, piersicul, caisul).

b. Sistemul intensiv este utilizat la semintoase si samburoase, altoite

pe portaltoi vegetativi de vigoare mijlocie. Pomii intra pe rod dupa 3-4 ani,
dau productii maxime dupa 6-7 ani si traiesc 25-30 ani. Desimea pomilor
este foarte variabila in functie de vigoarea combinatiei soi/portaltoi,
fertilitatea terenului, ea fiind in general de peste 400 pomi/ha.

c. Sistemul superintensiv se utilizeaza la mar si par, la soiurile de

vigoare mica altoite pe portaltoi nanizanti. Pentru a obtine densitati mari,
plantatiile superintensive se infiinteaza in randuri simple, duble, triple sau
in benzi cu alei tehnologice; in practica se prefera sistemul in randuri
simple. Productiile ating 5-7 t/ha in anul plantarii, 15-25 t/ha in anul II de
la plantare si 40-50 t/ha constant in anii 12-15, apoi se produce declinul,
cand plantatia se desfiinteaza.

Asemenea livezi sunt de mare perspectiva, dar tinand cont de

volumul investitiilor si posibilitatile reale ale fermierilor, se recomanda o
oarecare prudenta si desimi rezonabile de 2000-2500 pomi/ha.

Trasabilitatea materialului de înmultire pomicol

Introducerea unui genotip în procesul de înmultire porneste de la

statutul de material initial ,,al amelioratorului” (planta sau plantele mamã
Candidat). Acest material este verificat individual din punct de vedere al
identitãtii si calitãtii pomologice de cãtre ameliorator. În urma stabilirii prin
testãri virotice si a obtinerii prin procese de devirozare a unor plante libere de
virus, plantele rezultate devin materialul de înmultire Candidat.
Plantele mamã si materialul de înmultire trebuie sã fie mentinute într-un
mod care sã garanteze cã acestea corespund din punct de vedere al identitãtii,
autenticitãtii si puritãtii varietale iar multiplicarea lor se face conform
prevederilor din legislatia în vigoare, prin metode de înmultire adecvate, atât
pentru materialul Candidat cât si pentru toate categoriile biologice: Prebazã,
Bazã si Certificat.
Materialul de înmultire conform legislatiei este definit ca fiind
reprezentat de: seminte, plante, pãrti ale plantei si orice material al plantei,
inclusiv portaltoi, destinate înmultirii si productiei de plante fructifere.
Urmãrind schema din , se remarcã faptul cã normele impun pe tot parcursul
procesului de certificare a materialului de înmultire urmãtoarele cerinte:
 trasabilitatea materialului sãditor:
 statusul fitosanitar
 producerea de material sãditor pomicol, prin metode moderne care sã
asigure mentinerea autenticitãtii, puritãtii si a stãrii de sãnãtate
SITUATIA GENERALÃ PRIVIND MATERIALUL DE ÎNMULTIRE POMICOL
a) Materialul de înmultire Prebazã
- a fost produs conform normelor general acceptate în vederea mentinerii
identitãtii soiului, inclusiv caracteristicile relevante privind calitatea
pomologicã, care pot fi stabilite în concordantã cu procedura Comunitãtii,
precum si în vederea prevenirii bolilor;
- este destinat producerii de material Bazã sau Certificat, altul decât materialul
de plantare fructifer;
- îndeplineste conditiile aplicabile materialului Prebazã, conform legislatiei;
- în urma unei inspectii oficiale s-a considerat cã întruneste conditiile
mentionate;
Materialul de înmultire Prebazã, cuprinde:
- plantele de mentinere a soiurilor, seminceri, marcotiere, plantatii mamã
butasi, drajoniere, plantatii mamã ramuri altoi, stoloniere;
- material biologic de înmultire rezultat din plantele mamã, respectiv ramuri
altoi, sâmburi, seminte, butasi, marcote, drajoni, stoloni;
b) Materialul de înmultire Bazã
- a fost produs direct sau printr-un numãr de etape cunoscut, pe cale
vegetativã, din materialul Prebazã, în conformitate cu metodele general
acceptate, pentru mentinerea identitãtii soiului, inclusiv a caracteristicilor
pomologice relevante, precum si în vederea prevenirii bolilor;
- este destinat productiei de material Certificat;
- îndeplineste conditiile aplicabile materialului Bazã;
- în urma unei inspectii oficiale s-a considerat cã întruneste conditiile
mentionate de legislatie;
Materialul de înmultire Bazã, cuprinde:
- plantatiile mamã de ramuri altoi, seminceri, marcotiere, plantatii mamã
butasi, drajoniere, marcotiere, stoloniere;
- material biologic de înmultire rezultat din plantele mamã mentionate.
c) Materialul de înmultire Certificat
- a fost obtinut direct sau pe cale vegetativã, din materialul Bazã sau din
material Prebazã, ori dacã este destinat utilizãrii pentru producerea de
portaltoi din seminte certificate care provin din material Bazã sau Certificat al
portaltoaielor ;
- este destinat producerii de material de plantare fructifer;
- îndeplineste conditiile aplicabile materialului Certificat;
- în urma unei inspectii oficiale s-a considerat cã întruneste conditiile
mentionate mai sus;
Materialul de înmultire Certificat cuprinde:
- plantatii mamã ramuri altoi, plantatii mamã seminceri, plantatii mamã butasi,
marcotiere, drajoniere, stoloniere;
- material biologic de înmultire rezultat din plantele mamã mentionate.
 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. http://www.madr.ro/docs/ind-alimentara/ghid-pomicol-cercetare.pdf
2. https://www.scribd.com/doc/82531495/PRODUCEREA-MATERIALULUI-S%C4%82DITOR-
POMICOL