Sunteți pe pagina 1din 31

Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

PROIECT PENTRU OBŢINEREA


CERTIFICATULUI DE COMPETENŢE
PROFESIONALE
NIVELUL 4 DE CALIFICARE

Tema
ÎNTREŢINEREA ŞI REPARAREA
CUPLAJELOR

Indrumător,
Profesor Decu Valentina

Elev: Năstase Ionuţ Daniel


Clasa a XII-a I

iunie 2018

1
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

1.CUPRINSUL
Tema proiectului
1. Cuprinsul 1
2. Argumentul 3
3. Introducere 5
4. Strungul Normal 6
5. Cutia de viteze 7
6. Tehnologii generale aplicate 8
7. Cuplaje 11
7.1. Notiuni introductive 11
7.2. Cuplaje permanente fixe rigide 12
7.3. Cuplaje permanente mobile 14
7.4. Cuplaje permanente mobile cu elemente elastice 16
7.5. Cuplaje intermitente 17
8. Cuprinsul procesului de reparare 22
8.1. Pregatirea masinilor si instalatiilor 22
8.2. Demontarea utilajelor si instalatiilor 23
8.3. Curatirea si spalarea pieselor 24
8.4. Sortarea pieselor 25
8.5. Constatarea defectelor 25
9. Particularitati tehnologice 27
10. Repararea ambreiajelor 27
11. Calitatea si verificarea calitatii 28
12. Norme de tehnica securitatii muncii 30
Bibliografie 31

2
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

2.ARGUMENTUL
Absolvenţii noului sistem de formare profesională, dobândesc abilităţi, cunoştinţe,
deprinderi dezvoltand si o serie de abilităţi cheie transferabile, cu scopul de a sprijini procesul
de învăţare continuă, prin posibilitatea unei reconversii profesoinale flexibile catre meserii
inrudite.
Fiecare dintre calificările profesionale naţionale necesită unităţi de competenţă cheie şi
unităţi de competenţă profesionale. Competenţele profesionale sunt grupate în unităţi de com-
petenţă generale şi specializate.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat mo-
tivele esenţiale pentru includerea abilităţilor cheie în cadrul Standardelor de Pregătire
Profesională ( S.P.P. ) Tinerilor trebuie să li se ofere posibilitatea de a dobândi acele compe-
tenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.
Curriculum-urile specifice nivelul 4 de calificare au fost concepute astfel încât să
dezvolte abilităţi de care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru
asumarea rolului în societate ca persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul
vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au
fost încorporate în abilităţile cheie .
Fiecare nivel parcurs în domeniul Tehnic, implică dobândirea unor abilităţi, cunoştinţe
şi deprinderi care permit absolvenţilor fie să se angajeze, fie să-şi continue pregătirea la un
nivel superior.Pregătirea forţei de muncă calificate în conformitate cu standardele europene
presupune desfăşurarea instruirii bazate pe strategii moderne de predare şi evaluare, centrate
pe elev.
Noii angajaţi vor putea desfăşura sarcini non-rutiniere care implică colaborarea în cadrul unei
echipe.
Prin unităţile de competenţe specializate din cadrul Curriculum-ului specific nivelul 4
de calificare, elevul este solicitat în multe activităţi practice care îi stimulează şi creativitatea.
Orice activitate creativă va duce la o lărgire semnificativă a experienţei şi la aplicarea
conştientă a cunoştinţelor dobândite.

Proiectul pentru obtinerea certificatului de competente profesionale , cu tema „ ÎN-


TREŢINEREA ŞI REPARAREA CUPLAJELOR” implica elevul in atingerea Standardelor
de Pregatire Profesionala specifice pregatirii sale in domeniul tehnic.
In timpul functionarii masinilor, utilajelor si instalatiilor are loc o uzare neântrerupta a
suprafetelor in frecare ale diferitelor organe de masini din componenta acestora.Din aceasta
cauza, se modifica jocurile initiale din asamblari, forma, dimensiunile, precum si starea su-
prafetelor. La o anumita valoare a acestor modificari apare o inrautatire brusca a insusirilor de
exploatare ale anumitor mecanisme sau ale intregii masini-unelte, fapt care determina necesi-
tatea reparatiei.
Repararea si intretinerea intre reparatii a masinilor, uitlajelor si instala-tiilor necesita
cheltuieli importante. In plus, la lucrarile de reparatii participa un numeros personal muncitor
cu inalta calificare. Depistarea din timp si elimi-narea cauzelor care provoaca iesirea prematu-
ra din uz a organelor de masini au rezultate economice importante:
• micsoreaza opririle neproductive ;
• maresc perioada dintre reparatii ;
• reduce cheltuielile pentru efectuarea acestora, eliberand in acelasi timp, pentru alte lu-
crari, un mare numar de muncitori calificati.

3
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Cauza principala a deteriorarii sau iesirii din uz a pieselor masinilor, utilajelor si in-
stalatiilor este uzarea suprafetelor aflate in frecare. Marimea uzarii in unitatea de timp si ca-
racterul acesteia depind de proprietatile fizico-mecanice si chimice ale straturilor superficiale
ale metalului din care sunt confectionate piesele, de viteza relativa de deplasare a suprafetelor
acestora, de presiunea de contact dintre ele, precum si de unii factori externi, ca de pilda:
lubrifierea, acoperirea cu impuritati si calitatea prelucrarii suprafetelor respective.
Adeseori, distrugerea suprafetelor incepe in urma strivirii lor, care se produce atit in pro-
cesul de frecare cit si in cazul lipsei unei miscari relative, precum si din cauza asa-zisei obose-
li a straturilor superficiale ale metalului, din cauza coroziunii sau din alte cauze.
In cazul interactiunii suprafetelor in contact fara deplasare relative, suprafetele se distrug
de obicei ca urmare a strivirii.Acest fapt este caracteristic pentru imbinarile cu pana , cu ca-
neluri, cu filet, pentru stifturile cilindrice, reazeme etc.In cazul miscarii de rotatie , sau recti-
linii alternative , distrugerea suprafetelor are loc mai ales datorita uzarii si strivirii.
In aceste conditii functioneaza majoritatea organelor de masini, utilaje si instalatii: lagare
cu alunecare ,bucsele, discurile cuplajelor de frictiune si ale franelor, suruburile conducatoare,
batiurile, mesele, carucioarele,cutii de viteze etc.
Organele masinilor ,utilajelor si instalatiilor pot fi distruse si scoase din uz atit datorita
cauzelor aratate mai sus,cit si in urma unor defecte constructive sau a repararii defectuoase.
Asemenea defecte sunt:
✓ alegerea unor materiale si a unui tratament termic care nu corespund conditiilor de ex-
ploatare a pieselor;
✓ alegerea incorecta a jocurilor si a ajustajelor la locurile de contact ale pieselor;
✓ utilizarea unei metode nerationale de imbinare a pieselor;
✓ datorita abaterii de la dimensiunile prescrise pe desen a pieselor in frecare;
✓ alegerea necorespunzatoare a metodei de aducere a uleiului de ungere pe suprafete de
frecare;
✓ rezistenta si rigiditatea insuficienta a pieselor si montarea sau reglarea incorecta a
masinii,utilajului sau instalatiei.
Exploatarea corecta a masinilor ,utilajelor si instalatiilor in bune conditii maresc consider-
abil durata de serviciu.
Prevenirea ruperii diverselor piese depinde, in mare masura, de starea sis-temelor de sig-
uranta , de blocare si a limitatoarelor. Cresterea duratei de serviciu a pieselor masinilor, ui-
lajelor si instalatiilor se realizeaza si prin perfectionarea metodelor de reparare, marirea re-
zistentei la uzarea pieselor, controlul uzarii principalelor imbinari, modernizarea subansam-
blurilor, mecanismelor etc..
Obtinerea unei productii de buna calitate este conditia obligatorie pentru stabilirea marimii
uzarii limita a organelor componente, ale masinilor ,utilajelor si instalatiilor.
In cazul masinilor-unelte, precizia de functionare depinde de precizia pozitiei si directiei
deplasarii pieselor si a subansamblurilor in raport cu ghidajele batiurilor.Reducerea preciziei
geometrice a batiurilor, ca urmare a uzarii, inrautateste brusc caracteristicile de exploatare ale
masinilor-unelte.

Elaborarea proiectului a permis atingerea unor unitati de competenta :


1. Comunicare si iteratie.
2. Asigurarea calitatii.
3. Igiena si securitatea muncii.
4. Lucrul in echipa.
5. Utilizarea calculatorului si prelucrarea informatiei

4
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

3.INTRODUCERE
Apariţia şi dezvoltarea societăţii omeneşti a determinat creşterea şi diversificarea con-
tinuă a necesarului de bunuri materiale. Pentru a face faţă nevoilor mereu crescute, omul a
fost nevoit să perfecţioneze continuu uneltele de producţie, pentru a realiza performanţe din
ce în ce mai ridicate privind precizia, productivitatea şi costul prelucrărilor. Dezvoltarea aces-
tora a fost posibilă datorită progreselor realizate în domeniul materialelor, al tehnologiilor de
fabricaţie, al sistemelor de acţionare şi al automatizării, ajungându-se în zilele noastre la o
gamă foarte largă de maşini-unelte.

Maşinile-unelte sunt maşini de lucru destinate prelucrării pieselor prin metoda


aşchierii. Ele deţin ponderea în sectorul construcţiilor de maşini, datorită faptului că metoda
de prelucrare prin aşchiere asigură realizarea unei precizii dimensionale şi de formă foarte
bune şi rugozităţi dintre cele mai ridicate, pentru majoritatea materialelor actuale, realizând
productivităţi mai mari şi costuri mai reduse decât multe alte metode de prelucrare.
Datorită existenţei mai multor procedee de prelucrare, diversităţii foarte mari a for-
melor şi dimensiunilor pieselor prelucrate, şi evoluţiei conceptelor de fabricaţie ale pro-
duselor, maşinile-unelte s-au diversificat continuu, în prezent fiind cunoscute mii de tipo-
dimensiuni.
Maşinile de strunjit, sau strungurile, sunt maşini-unelte destinate prelucrării su-
prafeţelor de revoluţie prin procedeul strunjirii , la care mişcarea principală de aşchiere este o
mişcare de rotaţie executată de piesă, iar mişcarea (sau mişcările) de avans este de regulă o
mişcare de translaţie executată de sculă, cuţitul de strunjit. Pe lângă procedeul strunjirii, pe
strunguri se pot realiza prelucrări şi prin alte procedee, cum ar fi: gaurirea , frezarea sau recti-
ficarea , utilizând scule şi accesorii speciale.

Fig.3.1.Strungul Normal

5
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

4.STRUNGUL NORMAL.PARTI COMPONENTE

Fig.4.1.Strungul Normal. Parti componente

Strungul normal se executa in trei variante constructive, ce se deosebesc intre ele nu-
mai prin distanta dintre varfurile strungului, si anume 750, 1000, 1 500 mm.Patul strungului
sustine celelalte subansambluri.
Ghidajele patului strungului de forma prismatica si plana folosesc la ghidarea saniei
caruciorului si a papusii mobile.
Patul strungului se executa din fonta cenusie si se rigidizeaza printr-o serie de nervuri
in forma de U. Papusa fixa(cutia de viteze)este subansamblul care cuprinde mecanismele
pentru prinderea si actionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul
careia este montat un sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la
motorul electric de actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.
Cutia de avansuri si filete permite obtinerea diferitelor avansuri pentru aschiere si
filetare.Cutiile de filetare si avansuri se proiecteaza in mod curent pentru gama filetelor si a
avansurilor frecvent utilizate. Pentru restul cazurilor se utilizeaza rotile de schimb.
Caruciorul strungului are rolul de a sustine scula aschietoare si de a-i asigura miscarile
de avans necesare. Acesta este format din cutia caruciorului, sania longitudinala, sania trans-
versala, placa rotitoare, sania portcutit cu roata de mana si portcutitul.
Bara avansurilor sau bara de tractiune si surubul conductor servesc la transmiterea
miscarii de la cutia de avansuri si filete la carucior. Bara avansurilor se utilizeaza in cazul
strunjirii, iar surubul conductor in cazul fileta-rii.

6
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

5.CUTIA DE VITEZE
Cutia de viteze este subansamblul care cuprinde mecanismele pentru prinderea si ac-
tionarea semifabricatelor; ea consta intr-o carcasa din fonta, in interiorul careia este montat un
sistem de roti dintate si cuplaje care transmit miscarea de rotatie de la motorul electric de
actionare la arborele principal al strungului si la cutia de avansuri.

Fig.5.1.Cutia de viteze.Strungul Normal SN 400

Transmiterea miscarii de la motorul electric de actionare la cutia de viteze se face prin inter-
mediul a patru curele trapezoidale.

Fig.5.2.Schema cinematica.Cutia de viteze.SN 400

Cel mai important element al cutiei de viteze il constitue arborele principal. El se ex-
ecuta tubular, pentru a permite prelucrarea pieselor din semifabricate sub forma de bare. La
extremitatea din dreapta, arborele principal este prevazut la exterior fie cu filet, fie cu o porti-
une conica, care serveste la montarea dispozitivelor de prindere a semifabricatelor (universal,
platon etc.). Constructia si precizia de executie, de reparare si de montare ale arborelui princi-
pal si ghidajelor au o influenta hotaratoare asupra preciziei dimensionale, a formei geometrice
si a calitatii suprafetelor prelucrate.

7
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

6.TEHNOLOGII GENERALE APLICATE


Utilajele, oricat de bine ar fi executate, intretinute si exploatate, in timpul functionarii
sufera un process continuu de uzura.
Exploatarea rationala si deservirea corecta (curatirea si ungerea minutioasa) a utila-
jului nu opresc procesul de uzura, ci doar il incetinesc.
Pe masura cresterii uzurii, scade precizia si calitatea suprafetelor prelucrate, iar con-
sumul de energie creste. De aceea, o deosebita impotanta o prezinta cunoasterea limitelor de
serviciu a pieselor (a limitelor de uzura). Prin limita de uzura se intelege limita abaterii di-
mensionale a unei piese de masina sau limita maxima a fost redusa intr-o masura inadmisibila.
Daca in prima perioada de functionare defectiunile sunt mici, iar remedierea lor consta
obisnuit din simple reglari, continuindu-se insa exploatarea, uzurile pieselor cresc, iar defecti-
unile lor se extend si asupra ansamblurilor, astfel incat remedierea acestora necesita un volum
mare de munca.
Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme, si anume:
1. reparatii executate in functie de necesitati;
2. reparatii planificate;
3. reparatii executate dupa constatare (revizie);
4. reparatii prevenite planificate;
Repararea utilajului dupa necesitati se face neplanificat, si anume la aparitia defecti-
unilor.
Sistemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in reparatie la
intervale de timp bine precizate, indiferent de starea masinii.
Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni, in urma reviz-
iei planificate. Sistemul de reparatii preventive planificate este cel mai des folosit, datorita
urmatoarelor avantaje:

• preintampina defectiunile, pastrand permanent utilajul in stare normala de functionare;


• mareste durata de functionare intre reparatii.
In functie de complexitatea si importanta lor reparatiile pot fi:
1. curente
2. mijlocii
3. capitale
Reparatiile curente sunt relative de mica importanta si se efectueaza atunci cand s-a
produs defectarea uneia sau a mai multor piese ale masinii, fara scoaterea din serviciu a aces-
teia.
Reparatiile curente urmaresc inlaturarea defectelor sau inlocuirea pieselor a caror uz-
ura nu mai asigura gradul de precizie cerut. In cadrul reparatiilor curente se executa
urmatoarele operatii:
✓ curatarea, stergerea si ungerea masinii;

8
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

✓ spalarea pieselor provenite de la mecanismele demontate si inlaturarea defectelor de


suprafata;
✓ schimbarea pieselor uzate;
✓ spalarea, verificarea si repararea dispozitivelor de ungere si de racire;
✓ schimbarea uleiului si a lichidului de racire;
✓ verificarea si repararea utilajului electric;
✓ vopsirea partiala a masinii.
Reparatiile mijlocii asigura pastrarea capacitatii normale de lucru a ma-sinii pana
cand subansamblurile principale si batiul masinii ajung la limitele de uzura admise, cand
masina urmeaza a fi pusa reparatiilor capitale. Reparatiile mijlocii cuprinde, in esenta, aleleasi
operatii ca si la operatiile curente, insa extinse asupra unui numar mai mare de piese si su-
bansambluri de masini .
In mod obisnuit, reparatiile curente si mijlocii se repeta de ma multe ori in intervalul
dintre doua reparatii capitale, putand sa vizeze pentru reconditionare, de fiecare data, unul sau
ma multe subansambluri. In aceasta perioada (ciclu de reparatii), unele subansambluri pot
suporta una sau mai multe reparatii, iar altele nici una, acesta depinzand de gradul de uzura la
care au ajuns si care este conditionat de solicitarile la care acestea sunt supuse in exploatare.
In cadrul reparatiilor mijlocii, in afara operatiilor aplicate la reparatiile curente, se ex-
ecuta si operatii de mai mare complexitate, cum ar fi:
✓ repararea si inlocuirea rulmentilor si lagarelor uzate;
✓ repararea si inlocuirea aparatului de pornire si a pompei de racire;
✓ reglarea sau repararea sistemelor de comanda hidraulica si electrica;
✓ razuirea penelor mesei, a suportilor, a carucioarelor etc.;
✓ reglarea completa a masinii si inlaturarea jocurilor;
✓ reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate, pentru a asigura precizia prescri-
sa la masina;
✓ verificarea si repararea pieselor uzate la motorului electric.
Reparatiile mici si mijlocii pentru instalatiile fixe se efectueaza pe loc, dupa care
masina se verifica la functionarea in sarcina si se preda cu proces-verbal sefului de atelier.
Reparatiile capitale se efectueaza asupra masinilor, care , in timpul functionarii, au
suferit un proces continuu si avansat de uzura. Reparatia se face prin scoaterea din serviciu a
utilajului pentru o perioada mai mare de timp.
In cursul reparatie capitale se executa toate lucrarile prevazute la reparatiile curente si
mijlocii si, in plus, urmatoarele operatii:
✓ demontarea completa a masinii si repararea batiului;
✓ refacerea suprefetelor ghidajelor prin razuire;
✓ reconditionarea sau inlocuirea tuturor pieselor uzate;
✓ verificarea preciziei de functionare a masinii la regim normal;
✓ refacerea si inlocuirea partilor deteriorate ale aparatelor electrice si ale mecanismelor
de actionare electrica si hidraulica .
Reparatiile capitale se executa in atelierul mesanicului-sef sau in ateliere productive,
de catre specialistii din atelierul mecanicului-sef.

9
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

In cursul reparatiilor capitale se pot inlocui peste 50% din piesele componente ale unei
masini, care au suferit un proces continuu de uzura
Indiferent de felul si gradul reparatiei inainte de inceperea lucrului se impune studierea
carti tehnice a masinii sau a instalatiei si determinarea ordinii de demontare, nedemontandu-se
nimic in plus in afara pieselor sau ansamblelor necesare.
In cazul in care seful echipei sau muncitorii care urmeaza sa faca reparatiile nu cunosc
masina sau instalatia pe care trebuie sa o repare, trebuie
cerute consultatii tehnice maistrului sau a unui specialist. Pe baza studierii experientei ex-
istente in intreprinderile din diverse tari, s-au putut stabili anumite reguli universal valabile
pentru reparatii, a caror prezentare sintetica este urmatoarea:
✓ sa nu se intrebuinteze niciodata forta de munca in exces pentru demontarea pieselor;
✓ rulmentii cu bile, cu role sau cu ace trebuie manipulati cu grija, netrebuind fortati la
demontare, iar la inelele rulmentilor trebuie verificate daca nu sunt deteriorate sau
uzate suprafetele active;
✓ nu se vor rupe la demotare jentile sau bordurile garniturilor de etansare;
✓ nu trebuie fortate piesele masinilor care au fost stranse inegal in suruburi sau buloane;
✓ rulmentii nu se vor incalzi excesiv in vederea montarii;
✓ toate piesele demontate trebuie manipulate cu grija, pentru a nu le produce lovituri sau
fisuri;
✓ sa se asigure o curatire foarte buna, ca o operatie esentiala in procesul de reparatii;
✓ sa nu se lase niciodata o masina demontata fara sa fie acoperita cu o cuvertura de pro-
tectie din prelata panzata sau material plastic;
✓ sa nu se intrebuinteze aerul comprimat pentru curatirea pieselor asamblate,deoarece
prin aceasta se fixeaza impuritatile si se uzeaza piesele;
✓ in cazuri deosebite, cand este necesar sa se loveasca piesele cu ciocanul pentru demon-
tare, se vor folosi numai ciocane din material plastic, cunoscand ca ciocanele din ala-
ma sau plumb lasa urme pe piese;
✓ pentru ungerea pieselor sa se intrebuinteze numai ulei curat;
✓ sa nu se foloseasca deseuri de bumbac pentru stergerea pieselor sau a mainilor, de-
oarece acestea lasa scame care pot deveni depozite de material abraziv care sa uzeze
piesele, folosindu-se hartia sau tifonul care nu permit destramarea fibrelor;
✓ dupa indoirea la cald, conductele trebuie curatate in interior de zgura care ar putea per-
turba instalatia hidraulica in functionare;
✓ inainte de a se desena o piesa, aceasta trebuie stearsa si curatata de rugina, ulei si mur-
darie, deoarece acestea pot denatura cotele de reparatii;
✓ piesele demontate trebuie asezate in ordinea montajului si daca este posibil, sa se faca
schema de montaj;
✓ reparatia trebuie sa fie de calitate inalta;
✓ dupa reparatie trebuie sa se asigure echilibrarea masinilor;
✓ sa se respecte tolerantele si ajustajele prevazute, o suma de erori mici
✓ putand duce la rebuturi sau la functionarea defectuoasa a masinilor;
✓ ghidajele masinilor-unelte trebuie protejate impotriva prafului abraziv;
✓ suprafetele de ghidare trebuie polizate la cotele optime pentru asigurarea ungerii si,
deci, a functionarii cu uzuri minime pe durata normala de serviciu a masinilor;
✓ materialele pentru confectionarea pieselor trebuie intrebuintate dupa analiza de labora-
tor care confirma calitatea lor;
✓ sa se repare, modernizeze si, eventual, completeze dispozitivele de curatire si de pro-
tectie ale masinilor;

10
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

✓ sa se profite de momentul reparatiei pentru intelegerea conceptiei masinii , desenarea


pieselor cu anduranta mica si aflarea cauzelor defectarii utilajelor;
✓ dupa examinarea tuturor pieselor componente ale masinii sau instalatiei trebuie facute
propuneri pentru modernizarea acelor piese care se uzeaza rapid;
✓ pe parcusul repararii unei masini sau instalatii trebuie discutat cu reparatorii pentru a
afla parerea lor despre exploatarea masinii despre starea si anduranta unor piese si,
eventual, despre operatiile care vor fi necesare pentru reparatiile ulterioare.
Inainte de a considera reparatia terminata trebuie sa se verifice daca masina este bine
reparata si daca functioneaza normal, sa se controleze precizia masinii, inclusiv piesa de pro-
ba, urmarindu-se daca realizarea piesei dintr-un lot este corespunzatoare calitativ si se inca-
dreaza ca timp de prelucrare in randamentul stabilit.
Reparatia trebuie intotdeauna incheiata cu inregistrarea lucrarii sau reparatiei in cartea
de evidenta tehnica a masinii, in care se vor specifica atat piesele care au fost inlocuite cat si
cauzele care au condus la defectarea lor.

7.CUPLAJE
7.1.NOTIUNI INTRODUCTIVE
Cuplajele sunt elemente de legǎturǎ şi de antrenare. Ele servesc la transmiterea
mişcǎrii de rotaţie şi a momentelor de torsiune între arbori aşezaţi în prelungire .
Cuplajele se mai pot utiliza pentru asamblarea, în mod liber, pe un arbore a unor
elemente constructive (roţi de fricţiune, roţi dinţate) şi ca siguranţe împotriva unor su-
praîncǎrcǎri.
Dacǎ arborii sunt legaţi astfel încât legǎtura lor nu poate fi eliminatǎ în timpul
funcţionǎrii, cuplajele se numesc permanente şi pot fi clasificate în douǎ grupe:
• cuplaje fixe când elementele cuplajului sunt legate rigid între ele;
• cuplaje mobile care permit o anumitǎ mobilitate a pieselor cuplajului pentru reduc-
erea erorilor de montaj.
Dacǎ arborii sunt astfel legaţi încât existǎ posibilitatea cuplǎrii şi decuplǎrii lor în tim-
pul funcţionǎrii, cuplajele se numesc intermitente (sau ambreiaje).
Din categoria cuplajelor intermitente se pot considera cǎ fac parte şi cuplajele de sig-
uranţǎ care permit întreruperea legǎturii dintre cei doi arbori dacǎ momentul de torsiune sau
turaţia acestuia a depǎşit valoarea admisǎ. Cuplajele de sens unic permit transmiterea mişcǎrii
doar într-un singur sens.
Dacǎ legǎtura dintre cei doi arbori este electromagneticǎ sau hidraulicǎ, cuplajele se numesc
electromagnetice sau hidraulice.

11
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

CUPLAJE P
L

MECANICE HIDRAULICE ELECTROMAGNETICE


(cu inductie)

Permanente Intermitente

Fixe Mobile
Comandate Automate

Rigide Elastice

Compensare Cu element Unisens


combinata elastic metalic

Compensare Cu element De siguranta


unghiulara elastic nemetal-
ic
Compensare Comanda
Centrifugale
radiala mecanica

Compensare Comanda
axiala hidrostati-
ca
Comanda
pneumati-
ca
Comanda
electromagneti-
ca
Fig.7.1

7.2.CUPLAJE PERMANENTE FIXE RIGIDE


7.2.1.CUPLAJE CU MANSON

Sunt doua categorii de cuplaje:


1. Cuplaje cu manson monobloc.
2. Cuplaje cu manson din doua bucati.

12
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Fig.7.2.Cuplaje cu manson monobloc Fig.7.3.Cuplaj cu manson din doua


bucati
Mişcarea este transmisă de la arbore la manşon cu ajutorul unor pene longitudinale sau prin
ştifturi transversale.Dimensionarea manşonului constă în determinarea diametrului exterior :

unde:
D-diametrul exterior al manşonului;
d-diametrul arborelui;
τata-limita admisibilă la torsiune pentru arbore;
τatm-limita admisibilă la torsiune pentru manşon.

O altă soluţie constructivă o reprezintă cuplajul cu manşon având profilul interior dinţat.
Dacă arborele şi manşonul sunt din acelaşi material,rezultă că:
D=1,3d
7.2.2.CUPLAJE CU FLANSE

Cuplajele cu flanse (STAS 796 - 73) pot fi realizate în doua variate constructive pentru
cuplarea directa a capatelor de arbori orizontali (figura 7.4 a), respectiv pentru cuplarea direc-
ta a capetelor arborilor verticali (figura 7.4 b). Asamblarea semicuplajelor se realizeaza cu
suruburi ajustate (pasuite, adica montate fara joc). Toate elementele geometrice si constructi-
ve ale cuplajului se determina, în functie de marimea acestuia care, la rândul ei, se alege din
STAS în functie de marimea mumentului de torsiune care trebuie transmis.

13
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Fig.7.4.Cuplaj cu flanse

7.3.CUPLAJE PERMANENTE MOBILE CU ELEMENTE


INTERMEDIARE RIGIDE
Cuplaje permanente mobile cu elemente intermediare rigide asigura transmiterea mis-
carii între arbori care prezinta abateri semnificative de coaxialitate, abateri unghiulare, abateri
axiale de pozitionare sau abateri mixte.
Aceste cuplaje permit arborilor sa se deplaseze, în regim de sarcina, axial, radial sau unghiu-
lar, pentru a compensa abaterile de executie sau de montaj mentionate, fara solicitarea supli-
mentara a arborilor sau a lagarelor.
În figura 7.5 b, c, d si e sunt reprezentate posibilele abateri ale arborilor de la pozitia ideala
(figura 7.5a).
Ca urmare a mobilitatii pe care cuplajele le-o confera arborilor, acestea sunt numite cuplaje
compensatoare (sau mobile) axiale, radiale, unghiulare sau combinate, în functie de varianta
constructiva concreta.

Fig.7.5

14
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

7.3.1. CUPLAJE CU MOBILITATE RADIALA


Cuplajele cu mobilitate radiala permit legarea arborilor ale caror axe sunt strict parale-
le, fara abateri de pozitie relativa unghiulare. Excentricitatea arborilor poate fi variabila sau
poate fi permanenta, ca rezultat al executiei, montajului sau conditiilor de functionare.
Prin constructie, cuplajele radiale permit si mobilitati axiale, astfel încât utilizarea lor este
frecventa. Numeroase variante constructive sunt utilizate, cele mai frecvente fiind cuplajul
Oldham si cuplajul cu element prismatic (figura 7.6.b).
Problemele pe care le ridica aceste cuplaje sunt:
1. Miscarea plana a elementului intermediar se face, sub sarcina, cu frecventa ridicata, ceea ce
creaza conditiile pentru producerea gripajului, pentru ca frecarea pe flancurile canalelor de
ghidare se produce în regim mixt, la limita sau chiar uscat. Uneori, aceste cuplaje functionea-
za imersate în ulei, dar conditiile de ungere nu sunt mult îmbunatatite. Varianta cu element
prismatic poate avea, pentru evitarea gripajului, un regim de ungere mai favorabil, daca în
interiorul acestuia este prevazuta o camera cu unsoare consistenta care alimenteaza prin cen-
trifugare intersitiile dintre elementele conjugate. La aceasta ultima varianta, corpul prismatic
poate fi realizat din textolit, pentru puteri mici, evitându-se pericolul griparii.
2. Cuplajul este echilibrat dinamic, în urma montajului, dar ramâne dezechilibrat
static, daca arborii nu sunt coaxiali.

Fig.7.6

7.3.2. CUPLAJE CU MOBILITATE UNGHIULARA

Cel mai cunoscut cuplaj care permite arborilor sa aiba o miscare relativa unghiulara de
pâna la 20 ... 25° (sau chiar pâna la 45° - la puteri si la turatii reduse) este cuplajul cardanic
cunoscut si sub numele de articulatia Hooke.
Dintre numeroasele variantele constructive, cea mai simpla este cea prezentata în figura 7.7.

Fig.7.7
Constructiv, cuplajul se compune dintr-o cruce (cardanica) masiva cu patru brate de
care se leaga furcile solidare cu arborii.
Articulatiile dintre furci si cruce sunt prevazute cu rulmenti cu ace – capsulati – cu unsoare
consistenta.
Randamentul cuplajelor cardanice are valori cuprinse în intervalul 0,98 … 0,99.
Domeniul în care sunt utilizate, cu precadere cuplajele cardanice este acela al

15
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

transmisiilor autovehicolelor grele, asigurând legatura dintre cutia de viteze si diferentialul


puntii motoare.

7.4. CUPLAJE PERMANENTE MOBILE CU ELEMENTE IN-


TERMEDIARE ELASTICE
Cuplajele elastice îndeplinesc urmatoarele roluri:
1. Atenueaza socurile de torsiune datorate masinilor motoare sau masinilor de lucru, prin ra-
sucirea elastica relativa a celor doua semicuplaje si prin revenirea treptata a elementelor elas-
tice la forma si pozitia initiala, cu pierdere de energie; energia cinetica a socului, partial ab-
sorbita, se transforma în caldura si în energie potentiala de deformare.
2. Evita zona de rezonanta la oscilatiile de torsiune care iau nastere datorita
neuniformitatii miscarii de rotatie, prin deplasarea frecventelor proprii ale sistemului masina
motoare – cuplaj – masina de lucru.
3. Compensarea abaterilor produse la montajul arborilor care urmeaza a fi cuplati.Elementele
elastice ale cuplajelor carora le lipseste frecarea interioara sau exterioara îsi reiau forma initia-
la, dupa îndepartarea încarcarii, redând integral lucrul mecanic pe care l-au înmagazinat la
încarcare. Daca solicitarile provocate de încarcarea exterioara depasesc limita de elasticitate,
atunci elementele intermediare ale cuplajului sunt supuse unor deformatii care se mentin par-
tial si dupa descarcarea completa a arcului, lucrul mecanic
nemaifiind recuperat în întregime; aceeasi observatie este valabila si pentru arcurile ale caror
elemente au frecare interioara sau exterioara.
Proprietatile de elasticitate si de amortizare ale cuplajelor elastice se obtin atât prin în-
trebuintarea unor materiale (metalice sau nemetalice) adecvate, cât si printr-o forma cores-
punzatoare scopului urmarit.
Elementele metalice ale cuplajelor elastice sunt de fapt arcuri de diferite forme:
lamelare, bara de torsiune, disc, elicoidale cilindrice etc.
Elementele elastice nemetalice sunt folosite datorita elasticitatii foarte mari; în plus,
acestea au si proprietatile (avantajele) urmatoare: capacitate de amortizare ridicata, forma
constructiva simpla, capacitate a de preluare a socurilor la torsiune. Ca materiale se folosesc:
cauciucul natural vulcanizat, cauciucul sintetic, materiale plastice din clasa elastomerilor etc.

Fig.7.8. Cuplaje cu arcuri lamelare dreptunghiulare montate radial

16
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

7.4.1. CUPLAJUL ELASTIC CU BOLTURI


Reprezentarea din figura 7.9 se refera la varianta constructiva cel mai des întâlnita
(STAS 5982/6 -81). Indiferent de varianta, trebuie sa existe posibilitatea deformarii libere a
elementelor elastice; în caz contrar, cuplajul se rigidizeaza, fara a mai avea capacitatea de
atenuare a socurilor torsionale. Sub efectul momentului de torsiune, fiecare bolt este solicitat
la încovoiere de catre forta tangenta la cercul cu diametrul D0.

Fig.7.9

7.5.CUPLAJELE INTERMITENTE
La cuplajele intermitente, legatura dintre arbori poate fi stabilita sau întrerupta la o
comanda exterioara sau în mod automat, atât în sarcina cât si la mers în gol, cu posibilitatea
rotirii relative a arborilor (motor si condus). Acest avantaj functional este utilizat în urmatoa-
rele situatii:
a. la decuplarea transmisiei mecanice de motor (la oprirea temporara a unui
autovehicul cu motorul în functiune, la pornirea lenta a unui autovehicul - pentru asigurarea
unei încarcari progresive a elementelor transmisiei, la schimbarea fara socuri a treptelor de
viteza la autovehicule rutiere si la masini- unelte etc.);
b. la frânarea usoara a unui autovehicul, pentru scurt timp, fara schimbarea treptei de viteza;
c. pentru limitarea momentului de torsiune transmis, la suprasarcina, ambreiajul
având si rol de cuplaj de siguranta.
Ca urmare, ambreiajele sunt utilizate la constructia: autovehiculelor, masinilor-unelte, masini-
lor de ridicat si transportat, instalatiilor de foraj si de pompare, concasoarelor,malaxoarelor
etc.
Cuplajele intermitente sau ambreiajele fac posibilǎ cuplarea şi decuplarea
arborilor în timpul funcţionǎrii acestora. O clasificare a acestora se poate realiza dupǎ modul
în care sunt puse în funcţiune:
• cuplaje intermitente automate la care decuplarea şi cuplarea se face în funcţie de vi-
tezǎ, sarcinǎ sau sensul de mişcare;
• cuplaje intermitente comandate la care cuplarea şi decuplarea se realizeazǎ pe baza
unei comenzi exterioare.
1-semicuplaj;
2-semicuplaj;
3-element elastic;

17
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

4-masa inertiala;
5-bolt.

Fig.7.10.Cuplaj intermitent comandat Fig.7.11.Cuplaj de siguranta

Cuplajele de sens unic, cunoscute şi sub denumirea de cuplaje de mers în gol, se folosesc
pentru transmiterea mişcǎrii într-un singur sens. Se realizeazǎ cuplaje de sens unic cu clichet,
cu sabot, cu bile, cu role.

Fig.7.12.Cuplaj de mers in gol

Cuplajele intermitente comandate pe bazǎ de fricţiune transmit mişcarea ca urmare a


frecǎrii ce ia naştere între douǎ sau mai multe discuri sau piese apǎsate între ele. Suprafaţa de
frecare poate sǎ fie planǎ, conicǎ sau cilindricǎ. Marele avantaj al acestor cuplaje este cǎ, la
cuplare, viteza arborelui condus creşte treptat pînǎ atinge viteza arborelui conducǎtor, fǎrǎ sǎ
se producǎ şocuri.

Forţa “P” de apǎsare se poate realiza pe cale mecanicǎ (forţa unui


arc), pe cale electromagneticǎ (forţa de atracţie a unui electromag-
net), pe cale hidraulica. Cu cât este mai mare diametrul mediu al
inelului de frecare, cu atât pot fi transmise, în condiţii de altfel
egale, momente de torsiune mai mari. Frecarea poate fi mǎritǎ şi
mai mult, dacǎ se amplaseazǎ în serie mai multe suprafeţe de
frecare (cuplaj cu lamele) sau se folosesc ca suprafeţe de frecare
suprafeţe conice (cuplaj de fricţiune conic).

Fig.7.13.

18
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Din punct de vedere electric componenta principalǎ a


cuplajului este o bobinǎ şi circuitele aferente. Luând în
considerare posibilitatea de alimentare a bobinei, cuplajele
se clasificǎ în cuplaje cu inele colectoare şi cuplaje cu
cleme de conexiune.
Cuplajele cu inele colectoare - un inel (metodǎ mai puţin
recomandabilǎ) sau douǎ inele - asigurǎ alimentarea cu
energie electricǎ (de curent continuu) prin sistemul perie -
colector. La turaţii mari folosirea inelelor colectoare este
dificilǎ din cauza forţelor centrifuge. Din acest motiv se
limiteazǎ superior turaţia.

Fig.7.14.Cuplaj electromagnetic cu frictiune


Utilizarea clemelor de conexiune presupune conectarea ambilor poli ai sursei la cleme.
Aceastǎ variantǎ de alimentare are o serie de avantaje: posibilitatea de acces pentru întreţiner-
ea echipamentului, întreţinerea sistemului de alimentare, lipsa contactului mecanic şi uzurǎ la
nivelul perie-colector, lipsa pierderilor electrice la nivelul aceluiaşi contact. Varianta conduce
însǎ la dimensiuni de gabarit mai mari.
În aplicaţiile ce impun timpi de anclanşare şi declanşare scurţi se adoptǎ soluţia
constructivǎ a cuplajelor cu lamele nestrǎbǎtute de fluxul magnetic. Uzura lamelelor cere un
reglaj continuu a întrefierului. Cuplajul din figurǎ este alimentat prin inele colectoare.
Corpul magnetic “4” este solidarizat cu arborele conducǎtor. Pe corpul
magnetic se gǎsesc montate inelele colectoare “2”. La alimentarea bobinei “3” cu tensiune,
armǎtura mobilǎ “1” este atrasǎ, datoritǎ forţei electromagnetice rezultate, comprimând
pachetul de lamele de fricţiune prin intermediul bolţului “8” şi a inelului de presiune. Contac-
tul lamelelor interioare “6” şi a celor exterioare “5” asigurǎ transmiterea mişcǎrii de rotaţie
spre antrenorul “7”, care e solidar cu arborele condus.
Într-o construcţie asemǎnǎtoare cu cele prezentate anterior se realizeazǎ frânele elec-
tromagnetice. Elementul “condus” în acest caz este fix, solidarizat cu carcasa aparatului.
Frâna realizeazǎ anularea sau diminuarea mişcǎrii de rotaţie, generând un moment de frânare.
Servomotoarele utilizate în sisteme de poziţionare şi urmǎrire au înglobate în
construcţie compactǎ şi frâna electromagneticǎ.
Armǎtura mobilǎ “1” a frânei electromagnetice este fixatǎ pe arborele “5” a
magnetic al frânei sunt fixate pe statorul “2”.

19
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Fig.7.15.Frana electromagnetica

Utilizarea cuplajelor electromagnetice prin fricţiune în construcţia unui


echipament pentru înregistrarea unei informaţii pe bandǎ magneticǎ este rezentatǎ în Fig.
7.16. Motorul sincron 1 antreneazǎ la viteze diferite, prin intermediul a câte unui cuplaj elec-
tromagnetic prin fricţiune 6, 9 arborele 5 şi banda magneticǎ 11. Obţinerea unei mişcǎri pas
cu pas a benzii magnetice este asiguratǎ de frâna electromagneticǎ 7.
La procesul de cuplare sau frânare contribuie şi discurile metalice de fricţiune 3, 10.
Readucerea discurilor în poziţia iniţialǎ dupǎ încetarea acţiunii bobinei cuplajului sau
frânei este asiguratǎ de arcul de compresiune 2. Urmǎrirea vitezei de rotaţie se realizeazǎ prin
traductorul de vitezǎ 4, 8 pe bazǎ de impulsuri. Se asigurǎ în acest mod diverse regimuri de
înregistrare a informaţiei pe banda magneticǎ.

Fig.7.16.Cuplaj magnetic prin frictiune


Utilizarea cuplajelor electromagnetice prin fricţiune este afectatǎ şi de o serie de
dezavantaje: uzura discurilor de fricţiune (se impune o reglare periodicǎ a distanţelor dintre
ele), variaţia în timp a coeficientului de frecare datoritǎ impuritǎţilor ce se depun între discuri
(este necesarǎ curǎţirea periodicǎ a discurilor), capacitatea redusǎ de evacuare a cǎldurii
degajate în cazul cuplajelor cu discuri multiple.
Un caz aparte al cuplajelor automate este reprezentat de cuplajele prin

20
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

inducţie. Cuplajul electromagnetic cu inducţie transmite momentul de torsiune


prin intermediul câmpului electromagnetic, fǎrǎ contact mecanic. Schema principialǎ este
prezentatǎ în Fig. 7.17 a.

Fig.7.17.Cuplaj prin inductie


Indusul “S” este format din semicuplajul 2 care este montat pe arborele “1”. Inductorul
“P” este realizat din tole cu crestǎturi în care este plasatǎ înfǎşurarea “3”.
Înfǎşurarea de excitaţie este alimentatǎ prin sistemul perie - inel colector “4” montat pe ar-
borele “5”. Inductorul poate fi în interiorul sau exteriorul indusului. Cele douǎ componente
sunt separate printr-un întrefier.
Avantajele cuplajelor de inducţie constau în proporţionalitatea cuplu-alunecare, şocuri,
duratǎ de viaţǎ ridicatǎ, lipsa contactului mecanic între piesele care transmit cuplul.
Dezavantajele utilizǎrii acestor cuplaje iau în considerare preţul relativ ridicat,
valoarea zero a cuplului transmis la alunecare zero, timp de rǎspuns relativ ridicat, sensibili-
tate ridicatǎ la variaţiile de temperaturǎ.

21
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

8.CUPRINSUL PROCESULUI DE REPARATII


Executarea reparatiilor de calitate superioara, cu productivitate mare si cost redus, se
obtine prin aplicarea pe scara cat mai larga a proceselor tehnologice moderne in lucrarile de
reparatie.
In acesta directie, tipizarea lucrarilor de reparatie are un rol deosebit. Se experi-
menteaza mai multe procese tehnologice la repararea pieselor si a subansamblurilor, dupa care
se alege ca proces tehnologic tip acela care a dat cele mai bune rezultate. Acest proces tehno-
logic se aplica ulterior la repararea tuturor pieselor asemanatoare. Tipizarea lucrarilor de
reparatii are si avantajul ca se pot folosi disozitive de control, de reparatie, auxiliare si di-
verse, ceea ce contribuie la reducerea duratei reparatiilor.
Procesul tehnologic este diferit pentru fiecare fel de reparatie (curenta, capitala) si se
intocmeste un raport cu volumul lucrarilor de executat,procesul aplicat si conditiile de execut-
ie.
Procesul tehnologic aplicat la utilaje si instalatii poate fi de doua feluri:
1. proces tehnologic de reparatie individual;
2. proces tehnologic de reparatie pe subansambluri.
In functie de numarul masinilor, utilajelor sau instalatiilor se alege procesul tehnologic
cel mai potrivit.
In intreprinderile unde numarul masinilor, utilajelor si instalatiilor de acelasi fel este
restrins, se prefera procesul tehnologic de reparatie individual. Pentru reparatiile capitale, cind
exista un numar suficient de mare de utilaje de acelasi fel, devinde eficienta reparatia pe su-
bansambluri.
Procesul tehnologic de reparatie a unui utilaj sau instalatie cuprinde urmatoarele oper-
atii:
1. primirea utilajului sau instalatiei in reparatie si spalarea sa la exterior;
2. demontarea in piese componente;
3. spalarea pieselor;
4. constatarea defectelor si sortarea pieselor;
5. intocmirea documentatiei de reparatie;
6. repararea pieselor si a echipamentului electric;
7. montarea pieselor in subansambluri sau ansambluri si incercarea lor;
8. asamblarea utilajului sau instalatiei;
9. rodajul, controlul si receptia utilajului sau instalatiei;
10. vopsirea;
11. predarea utilajului sau instalatiei la beneficiar.

8.1.PREGATIREA MASINILOR SI INSTALATIILOR PENTRU


INTRAREA IN REPARATIE
Primirea utilajelor si instalatiilor in reparatie se face de catre controlul tehnic al atel-
ierului de reparatii si de catre un reprezentant al sectiei mecano-energetice. In prealabil,

22
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

trebuie sa se execute curatirea si spalarea exterioara a masinii. Controlul tehnic al atelierului


de reparatii supune masina unei revizii tehnice. Cu aceasta ocazie se urmareste daca masina
este completa si care sunt defectiunile la functionarea in gol si in sarcina. Aceste constatari
servesc ulterior la intregirea activitatii de constatare a defectelor.

8.2.DEMONTAREA UTILAJELOR SI INSTALATIILOR


Demontarea masinilor si instalatiilor este una dintre cele mai importante din cadrul
procesului tehnologic de reparatie. Aceasta operatie trebuie sa fie precedata de:
a. studierea amanuntita a constructiei si functionarii masinii respective;
b. stabilirea succesiunii operatiilor la demontare in functie de modul de fixare al pieselor.
Demontarea pieselor trebuie sa se faca numai cu scule si dispozitive adecvate, ceea ce
permite evitarea deteriorarii lor. Daca la demontare se constata o rezistenta mai mare piesele
nu vor fi fortate, ci se va studia si stabili care este cauza. Pentru stifturi, bucse, arbori etc. se
stabileste mai intii directia de demontare.
Arborii lungi trebuie sa se sprijine pe mai multe puncte spre a evita deformarea lor la
depozitare. Batiurile mari si grele raman, in vederea reparatiei, la locurile de functionare. Ele
se transfera la atelierul de reparatii numai in cazuri speciale de reparatii, si atunci daca sunt
conditii.
Celelalte piese se transfera la atelierul de reparatii unde piesele grele sunt asezate pe
stelaje, iar piesele mici se asaza in lazi sau rafturi in asa fel incit suprafetele finisate sa nu se
deterioreze.
Pentru a se usura montarea pieselor si a se evita unele erori, piesele se inscriptioneaza
cu vopsea sau se leaga de ele o marca de forma circulara sau patrata,avind imprimat un numar
care arata ordinea demontarii.
Asamblarea masinii se va face in ordinea inversa numerotarii. Demontarea fiecarui or-
gan de masina are unele particularitati care se prezinta in continuare.
Demontrea organelor filetate este o operatie relativ usoara daca i se acorda atentia cu-
venita. Se vor folosi numai chei in perfecta stare (nedecalibrate), de preferinta tubulare. Cind
demonatrea se face greu,se umezeste imbinarea cu petrol, se aplica lovituri pe fata laterala a
piulitei sau se incearca stringerea si desfacerea surubului si filetului in mod succesiv, pina
cind acesta se misca. Daca nici de aceasta data nu reuseste demontarea, se incearca desurub-
area piulitei dupa ce, in prealabil, a fost incalzita. Uneori, din cauza griparii filetului, este
necesara distrugerea surubului prin taiere. Prezoanele se demonteaza cu doua piulite si cheie
fixa sau cu dispozitive speciale. Stifturile se scot cu ajutorul piulitelor sau al unui surub, dupa
cum sunt prevazute cu tija filetata sau gaura filetata. Celelalte stifturi se scot cu ajutorul
dornurilor avind diametrul apropiat de al acestora.
Pentru demontarea bolturilor se folosesc dornuri construite din metale moi (cupru, al-
uminiu, bronz etc.).
Cuiele spintecate se deterioareaza cu ajutorul dispozitivelor. Daca cuiele spintecate
sunt rupte, pentru extragerea lor se folosesc dornuri de otel avind diametrul cu 0,5 mm mai
mic decit diametrul gaurii cuiului.

23
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Demontarea penelor din canalul lor se executa cu o bara de otel avind forma unei dalti.
Penele prevazute cu gauri de extragere se scot cu ajutorul suruburilor. Penele cu calcai se ex-
trag din locas cu ajutorul unui dispozitiv de tip surub-piulita.
Demontarea inelelor de siguranta se face cu ajutorul clestilor. Daca urechile inelelor
sunt rupte, demontarea se face cu ajutorul unor scule de forma surubelnitelor.
Demontarea lagarelor si bucselor se executa in functie de tipul acestora. Astfel, de-
montarea lagarelor din doua bucati se executa cu scule obisnuite. Lagarele si bucsele montate
prin presare se demonteaza cu ajutorul diferitelor tipuri de prese.
Demontarea rulmentilor se face cu grija pentru a nu se deteriora alezajul, arborele sau
chiar rulmentul. Lipsa dispozitivelor de extras rulmenti nu duce la ieftinirea reparatiilor, ci la
cheltuieli inutile pentru repararea deteriorarilor sau chiar inlocuirea rulmentilor. Scoaterea
rulmentilor prin lovituri de ciocan nu este permisa decat la rulmentii cu alezaj conic. La acesti
rulmenti loviturile de ciocan se aplica prin intermediul a doua pene care forteaza in mod uni-
form intre labirint si partile fixe. Celalalte tipuri de rulmenti se scot cu ajutorului unor dis-
pozitive si extractoare. Demontarea rulmentilor cu doua randuri de bile se executa fara a se
prinde ghiarele dispozitivului de marginile inelului interior, pentru a nu-l deteriora. Extragerea
rulmentilor din piese cu dimensiuni mici se executa numai prin transmiterea presiunii pe ine-
lui exterior. Rulmaneti montati cu strangere se demonteaza dupa ce in prealabil au fost incal-
ziti cu ulei mineral la 90-100°C. Incalzirea se face prin turnarea uleiului fierbinte pe rulment,
in timp ce arborele se protejeaza cu asbest.
Rotitele dintate montate prin strangere, se demonteaza cu ajutorul dispozitivului si ex-
tractoarelor a caror constitutie este identica cu a acelora folosite la demontarea rulmentilor. In
cazul in care depresarea se face greu se procedeaza la incalzirea rotii pana la temperaturi de
100-200°C. Incalzirea trebuie sa se faca repede pentru a nu se incalzi si arborele.
Demontarea instalatiei electrice trebuie sa se faca pe grupe, inscriptionand fiecare
conducta sau aparat. Acolo unde este cazul trebuie intocmita si schema instalatiei electrice,
daca aceasta nu se afla in cartea masini.

8.3.CURATIREA SI SPALAREA PIESELOR


Curatirea si spalarea pieselor ce urmeaza a fi reparate se face cu petrol, detergenti sau
diferite solutii, ca de exemplu: soda calcinata 3-5% dizolvata in apa, avand temperatura de 60-
80°, in care se mai adauga 3-10 gr. sapun la litru de solutie, pentru dizolvarea grasimilor .
Procesul de spalare are patru faze:
1. indepartarea noroiului sau a altor impuritati cu ajutorul razuitoarelor si al maturilor;
2. spalarea pieselor in solutie incalzita;
3. spalarea in apa calda;
4. uscare cu aer cald.
Spalarea pieselor in solutii se face manual sau mecanizat. Spalarea mecanizata se face
cu ajutorul unei masini.
O particularitate prezinta spalarea rulmentilor, care se face in benzina sau ulei mineral
fierbinte. Spalarea rulmentilor in benzina se face astfel: intr-un vas curat se toarna benzina
pana ce se acopera rulmentii, iar apoi se adauga ulei mineral calitatea 305 in procent de 6-8%
din volumul de benzina. In timpul spalarii, inelele rulmentului se rotesc in sens contrar pana

24
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

cand partile componente se curata complet. Daca rulmentul este prea imbacsit, se spala in
doua faze. La ultima faza se foloseste benzina curata. Spalarea in ulei fierbinte se face intr-o
baie incalzita electric pana la temperatura de 80°C. Daca dupa spalare se constata ca rulmen-
tul are pete de coroziuni, se indeparteaza acestea cu panza de emery (smirghel nr.000) uzata
sau cu o pasta formata din oxid de crom si ulei mineral, aplicata pe o bucata de pasla sau
postav curat. Suprafata corodata se freaca pana cand petele dispar, dupa care rulmentul se
spala din nou cu benzina. Dupa uscare rulmentul se asaza pe carton uscat si se unge cu ulei
305. Ungerea rulmentului se face prin rotirea lui lenta in baia de ulei.

8.4.SORTAREA PIESELOR SI INTOCMIREA FOILOR DE


CONSTATARE
Sortarea pieselor este operatia prin care se urmareste sa se stabileasca natura de-
fectelor, numarul pieselor ce se repara sau se inlocuiesc, volumul manoperei si masurile
necesare pentru eliminarea cauzelor care au accelerat uzura pieselor in timpul exploatarii. In
timpul sortarii, piesele se verifica din punct de vedere dimensional, al formei si al aspectului,
cu ajutorul aparatelor de masura si control corespunzatoare. O atentie deosebita trebuie acor-
data verificarii pieselor a caror defectare poate conduce la accidente. Acestea se controleaza
la feroflux, ultrasunete, etc., in vederea descoperirii aventualelor fisuri.
Prin sortare, piesele se repartizeaza in trei grupe: bune, de reparat si de inlocuit.In cat-
egoria pieselor bune se trec numai piesele care se incadreaza in documentatia tehnica a utila-
jului sau a instalatiei. In categoria pieselor de reparat se trec piesele care, datorita faptului ca
nu au grad inaintat de uzura, este economic sa fie reparate. Ultima categorie cuprinde piesele
care, ajungind la limita maxima a uzurii, este imposibila sau neeconomica repararea lor si in
acest caz se inlocuiesc cu altele noi.
Pentru piesele care se repara sau se inlocuiesc, trebuie sa se intocmeasca o schita care
sa cuprinda toate cotele si datele necesare reconditionarii sau reproducerii lor. Stabilirea pre-
cisa a cotelor se face tinind seama si de piesele cu care se asambleaza cele care se repara sau
se inlocuiesc. In schitele intocmite pentru piesele ce se repara, locul ce trebuie reparat va fi
indicat prin linii groase.
Dupa schitele intocmite in timpul constatarii se executa ulterior desene, deoarece nu se
recomanda reconditionarea pieselor sau executarea lor din nou sa se faca numai dupa model.
Odata cu inlocuirea schitei se completeaza si foaia de constatare.
Foaia de constatare cuprinde denumirea piesei, natura defectului, modul de rezolvare,
numarul schitei sau desenului, volumul de manopera si, eventual, costul reparatiei.

8.5.CONSTATAREA DEFECTELOR
In cadrul operatiei de sortare se constata starea pieselor ,abaterile lor fata de desenele
de executie si conditiile tehnice inscrise in acestea,precum si care e cauza defectarii survenite.
Cauzele defectarii pieselor pot fi:

• de exploatare;
• de fabricatie;
• de constructie (proiectare).
Defectele de exploatare sunt cele mai frecvente.

25
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Defectele de fabricatie provin din cauza greselilor comise in timpul procesului de


productie sau in cursul reparatiilor efectuate. Cele mai frecvente cauze sunt abaterile fata de
dimensiunile, tolerantele sau conditiile tehnice prevazute in desenele de executie, precum si
la executie sau montaj.
Defectele de constructie pot apare ca urmare a unor greseli de proiectare.Daca di-
mensiunile, calitatea materialului, tolerantele, tratamentul termic sunt stabilite gresit, piesele
se uzeaza prematur.
Piesele uzate vor fi sortate, la randul lor, dupa criteriile mentionate mai sus, urmand ca fiecare
grup sa fie studiat detaliat, spre a se lua masurile cele mai potrivite pentru reconditionarea lor
si pentru a se inlatura, in viitor, repetarea defectarii din aceleasi cauze.
La operatia de constatare a defectelor se mai tine seama si de urmatoarele criterii.
Suruburile,prezoanele si piulitele trebuie sa aiba filetul curat, fara urme de strivire sau lovire.
Aceste defecte se admit numai daca dispar prin refiletare. Filetul nu trebuie sa fie rupt mai
mult de 1,5 spire sau strivit pe o jumatate de spira la 10 spire. Gaurile pentru sprinturi si
stifturi nu trebuie sa fie astupate sau deformate. Fusurile arborilor si ale axelor trebuie sa aiba
o forma cilindrica fara urme de lovire si fara rizuri. Canalele de pana trebuie sa fie curate, iar
fetele laterale paralele.La rotile dintate, dantura trebuie sa fie curata, fara urme de ciupire si
fara fisuri. Se admit numai defectele care, in timpul reparatiei, pot fi eliminate. Uzura dintilor
nu trebuie sa fie mai mare de 0,2 din modulul rotii.
Suprafetele imbinarilor conice si cilindrice trebuie sa fie curate ,iar generatoarele su-
prafetelor rectilinii. Suprafetele conice se considera bune daca la controlul cu vopsea aceasta
acopera ¾ din suprafata conului.
La lagarele de rostogolire corpurile si caile de rulare nu trebuie sa prezinte ciupituri
sau urme de coroziune. Lagarele de alunecare trebuie sa aibe cuzinetii fara urme de gripare,
iar daca acestia au captuseala din compozitie se controleaza si aderenta prin ciocanire, cuz-
inetului in stare suspendata, sunetul emis trebuind sa fie cristalin. Cuzinetul de care captuseala
nu adera are un zgomot infundat. O metoda precisa pentru verificarea aderarii compozitiei la
cuzinet este controlul cu ultrasunete.

26
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

9. PARTICULARITATI TEHNOLOGICE
Cele mai numeroase si importante lucrari de reparatii se efectueaza la cutia de viteza a
strungului.
Uzarea pieselor componente ale cutiei de viteze. Diferitele piese ce intra in compo-
nenta cutiei de vitze se uzeaza in mod diferential, in functie de gradul de solicitare existent in
timpul functionarii strungului. Principalele piese care se uzeaza sunt urmatoarele:
1.Axul ambreajului si piesele montate pe el, si anume:
Piulita de la capatul axului prexinta o uzura maxima dupa aproximativ 13 500 ore de func-
tionare a strungului. Cauza care provoaca aceasta uzura este presiunea axiala exercitata de
axul ambreajului, care se transmite direct piulitei, astfel ca filetul piulitei se uzeaza mai
repede decat axul (piulita fiind executata dintr-un material mai moale ca cel al axului).
2.Lamelele ambreajului. Din cauza reglarii defectuoase, precum si din cauza solicitarilor
insemnate, la turatii mari, uneori se intampla ca fetele frontale ale lamelelor sa se arda, si ca
rezultat grosimea acestora sa se reduca de la 2 mm la 1,2- 1,4 mm in aprozimativ 8 000-9
000 ore.
3.Rotile dintate cu bucsele respective. Uzuri accentuate inregistreaza, in general, la nive-
lul dintilor rotilor dintate, precum si la cel al bucselor respective. Cauzele sunt:executia neco-
spunzatoare a dintilor, ceea ce face ca angrenarea sa fie incorecta, si repetatele schimari de
viteza in timpul mersului, fara decuplarea ambreajului.
4.Clichetul de schimabre a sensului. Uzura cea mai accentuata se produce la varful cli-
chetului, provocata de presiunea exercitata la pornirea si oprirea masinii-ulente. Timpul max-
im de utilizare este de 8 500-9 000 ore.
5.Furca se uzeaza lateral pe zonele de contact cu mansonul. Din cauza frecarii, grosimea
furcii se micsoreaza de la 20 mm la 16-17 mm, ceea ce face ca la fiecare reparatie mijlocie
sau capitala aceasta sa se repare, prin incarcare cu sudura.
6.Axul canelat. Uzuri frecvente se semnalizeaza la rotile dintate, care din cauza
cuplarilor repetate, fara debreiarea ambreajului, capetele rotunjite ale dintilor se fragmenteaza
(dintii fiind cementati). In cazul unei exploatari rationale durabilitatea acestora se mentine de
la o reparatie capitala la alta.

10.REPARAREA AMBREIAJELOR
1) Ambreiajele conice cu fricţiune. Repararea constă în rectificarea suprafeţei conului
exterior, avînd însă grijă ca el să nu ajungă, în timpul cuplării, la fundul contrapiesei. Dacă
suprafeţele de contact ale conurilor prezintă urme de gripaj sau ovalitate, se rectifică ambele
piese păstrînd acelaşi unghi de înclinare la fiecare.
După rectificare, suprafaţa trebuie să fie netedă şi curată.
Ambreiajele cu plăci de fricţiune. La aceste ambreiaje mai întotdeauna trebuie înlo-
cuite discurile de fricţiune şi reparaţi clicheţii care comandă strîngerea ambreiajelor.

27
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

Locurile unde clicheţii se uzează foarte mult sînt vîrfurile. Completarea cu material, a
aces-tor vîrfuri se face prin sudură cu arc electric, folosind electrozi din oţel cu crom sau
crom-nichel, după care se ajustează la forma iniţială la un polizor sau pe masina de rectificat
plan.
Placile de frictiune se executa din otel adîncime de 0,5 mm, de preferat în cuptor de
cementare cu gaz de petrol. Apoi se călesc la o temperatură de 820°C, încălzite într-o baie cu
sare. Răcirea lor se face după ce au fost strînse într-un dispozitiv cu care se scufundă în apă.
După călire, lamelele se introduc într-o tobă de sablat cu alice de oţel sau fontă cu di-
ametrul de 0,8—1 mm amestecate cu rumeguş de lemn stropit cu petrol.
După sablare lamelele fixate pachet cu ajutorul unui şurub se supun unei reveniri
termice într-un cuptor electric de recoacere, cu gaz, la care flacăra a fost întreruptă şi care are
temperatura de 250—260°C. La această temperatură se ţin timp de 80—90 min, iar după
răcire se rectifică pe ambele feţe.
Ambreiaje electromagnetice. Aceste tipuri de ambreiaje se aseamănă în mare măsură
cu ambreiajele cu plăci de fricţiune numai că ele sînt acţionate electric de la distanţă.
Părţile care sînt supuse unei uzări mai intense sînt lamele de fricţiune. Prin uzarea
lamelelor de fricţiune întreferul cuplat devine mai mic, dini care cauză el trebuie verificat din
cînd în cînd şi reglat din nou. Cînd uzarea este avansată şi lamelele nu mai pot fi folosite, se
înlocuiesc cu altele noi.
Cînd pe suprafaţa de contact a inelului de alunecare au apărut rizuri sau rugozităţi, di-
ametrul acestuia se rectifică pînă la 1 mm. Dacă uzările devin mai pronunţate, inelul trebuie
înlocuit.

11.CALITATEA SI VERIFICAREA CALITATII.


CONDITII DE CALITATE
Durabilitatea organelor de masini este influentata de rigurozitate suprafetelor de contact
, care , in timpul functionarii, au o deplasare relativa una fata de cealalta .
Comportarea in functionare a organelor de masini depinde de rezistenta acestora , care
poate fi :

• rezistenta la uzura a suprafetelor in contact ;


• rezistenta suprafetelor la coroziune ;
• rezistenta la oboseala a pieselor in miscare ;
• anduranta ajustajului realizat la fabricatie intre piesele in miscare .
Prin masuratorile facute asupra unor bucse si axe sectionate dupa ce au fost imbinate , s-
a observat ca la acestea contactul nu este pe toata suprafata ci numai pe varful asperitatilor.
Deci, suprafata efectiva de contact este mai mica decat suprafata numinala , fapt de care
trebuie tinut cont la calculul presiunilor specifice si a rezistentelor la uzura a suprafetelor .
In cazul cand posesorii de utilaje nu au in dotare mijloace pentru realizarea superfinisarii
pieselor , care vor lucra prin contat in miscare , este necesar sa-si organizeze rodajul su-
bansamblelor montate dupa reparare in vederea ruducerii asperitatilor din prelucrari si, deci ,
marirea rezistentei organelor de masini la uzura.

28
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

In timpul rodarii , se efectueaza reglarea lagarelor , a mecanismelor de comutare, a me-


canismelor pentru opririle automate , a sistemului de ungere.
Se verifica , de asemenea functionarea transmisiilor cu roti dintate , a cutiilor de viteze si
avansuri in ceea ce priveste temperatura pe care o dezvolta in lagare si zgomotul pe care il
dezvolta in timpul rodajului.
Rodajul subansamblurilor este practicat in majoritatea intreprinderilor detinatoare si re-
paratoare de masini-ulete. Metoda rodarii subansamblurilor este eficienta fata de metoda ro-
darii masinii in ansamblul general, deoarece :

• in cazul cand in timpul rodajului se observa defectiuni se demonteaza si se repara nu-


mai in zona defectului; celelalte subansambluri ale masinii fiind pe bancuri diferite,
pot continua rodajul;
• productivitatea muncii la rodaj este mai mare;
• calitatea rodajului este superioara.
Dezavantajul metodei subansamblurilor este acela ca echipa de rodaj trebuie sa fie mai
numeroasa.
Rodajul cutiei de viteze se face cu ajutorul unui sistem de franare actionat hidraulic.
Momentul de franare este asigurat prin presarea placilor de textolit pe ax de catre pis-
toane.
Pistoanele primesc fluidul de forta prin ventilul cu trei cai, iar presiunea se controleaza
prin manometru.
Este recomandat ca in timpul rodajului efortul sa creasca in trepte de la zero la o
valoare maxima.
Vibratiile axului principal si ale intregii cutii de viteze se masoara ci stretoscopul;
temperatura din lagare se constata cu termocuplul traductor.
Se cupleaza treptele de turatii care se obtin prin angrenaje reparate sau inlocuite. Dupa
o functiune a cutiei de viteze in regim de rodaj, timp de 6-8 ore, in cazul ca vibratiile si tem-
peraturile masurate sunt in limitele admisibile, rodajul se declara terminat.

29
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

12.NORME DE TEHNICA A SECURITATII


MUNCII
In atelierele de reparare a utilajelor se desfasoara o activitate complexa datorita carui
fapt si normele de tehnica a securitatii munci sunt diverse in functie de locurile de munca .
Se vor respecta normele de tehnica a securitatii muncii si normele de prevenire si
stingere a incendiilor specifice lucrarilor de: lacatuserie, prelucrare a metalelor la rece cu aju-
torul masinilor-unelte, sudare si taiere cu gaze si arc electric precum si urmatoarele norme
specifice reparatiilor:

• la demontarea, repararea si montarea utilajelor, echipa va lucra sub conducerea unui


maistru sau sef de echipa;
• uneltele si dispozitivele de ridicat (vinciuri, macarale, poduri rulante etc.)utilizate de
echipa de reparatii trebuie sa fie in buna stare;
• inainte de inceperea lucrarilor de intretinere sau reparatii la un utilaj, maistrul sau seful
de echipa se va asigura ca masina respectiva sa nu poata fi pusa accidental in miscare,
iar pentru orice eventualitate pe intrerupatorul electric principal se va pune o tabla in-
dicatoare cu inscriptia: ”NU CUPLATI SE LUCREAZA”;
• la masinile prevazute cu anumite ansambluri care pot aluneca pe ghidaje verticale
trebuie luate masuri de sprijinire a acestora;
• dupa terminarea reparatiilor, masina nu va fi pusa in stare de functiune
• inainte de montarea tuturor dispozitivelor de protectie;
• inainte de punerea in functiune se va controla daca sculele folosite la
• reparatie au fost inlaturate de pe masina;
• darea masinii in functiune nu se va face decat dupa executarea receptiei;
• in incaperile in care se spala si degreseaza piesele cu lichide inflamabile este interzis
fumatul sau accesul cu foc deschis;
• la degresarea pieselor cu solventi organici, care sunt toxici si inflamabili, se vor folosi
bai cu capace de inchidere si se vor lua masuri de prevenire si stingere a incendiilor;
• soda caustica se va introduce in baile de degresare cu cosuri de sita;
• piesele se vor introduce si scoate in baile de degresare electronica numai dupa intre-
ruperea curentului electric care alimenteaza baia;
• la acoperiri galvanice muncitorii isi vor unge mainile si narile cu o alifie protectoare
pentru a prevenii actiunea vatamatoare a vaporilor diferitilor compusi chimici si vor
purta tot echipamentul prevazut de normele de protectia muncii;
• nu este permis lucrul in pozitie aplecata deasupra baii;
• cand nu se lucreaza , baile vor fi acoperite cu un capac , pentru a impiedica evaporarea
electrolitului;
• in incinta atelierelor de galvanizare se interzice introdurea si cunsumarea alimentelor
precum si fumatului;
• in fiecare atelier de galvanizare trebuie sa existe o trusa de prim ajutor care sa contina
antidoturile specifice otravurilor si arsurilor .

30
Liceul Tehnologic “Nicolae Bălcescu”Olteniţa

BIBLIOGRAFIE

1.I.Gheorghe; M.Voicu; Paraschiv


Tehnologia asamblarii si montajului
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1977
2.N.Huzum; G.Rantz
Masini utilaje si instalatii din industria constructiilor de masini
manual pentru licee industriale clasa a XII-a scoli profesionale
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1979
3.A.Albu; Al.Vaida; Tr.aurite; M.Cretu; E.Constantin; L.Deacu; L.Morar; I.Pop;
S.Velicu
Exploatarea masinilor unelte
BUCURESTI, EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA-1983
4.Intretinerea tehnica a utilajelor
http://www.scribd.com
5.Masini-unelte si prelucrari prin aschiere
http://www.regielive.ro
6.Imagini
http://www.google.com
7.EIM_9
http://www.scribd.com
8.Organe de masini

http://www.scribd.com

31