Sunteți pe pagina 1din 20

LICEUL ,,RADU MIRON” VASLUI

ȘCOALA POSTLICEALĂ SANITARĂ

Caiet de stagiu clinic

ELEV: CROITORU ANDREI


ANUL III – B AMG

AN ȘCOLAR 2017 - 2018


MOTTO:
„Să ajuți individul , fie acesta bolnav sau sănătos , să-și afle calea spre
sănătate sau recuperare , să-și folosească fiecare acțiune pentru a
promova sănătatea sau recuperarea , cu condiția ca acesta să aibă tăria ,
voința sau cunoașterea , necesare pentru a face , și să acționeze în așa fel
încât acesta să-și poarte de grijă singur cât mai curând posibil ”.
Virginia Henderson
Obiective generale pentru elevul aflat în stagiul practic:

La sfârșitul perioadei de stagiu studentul trebuie să fie capabil să:

1. cunoască unitatea sanitară, rolul și locul ei în rețeaua sanitară;

2. stabilească relații interpersonale optime în cadrul echipei;

3. preia în îngrijire 1- 3 pacienți pe zi, de preferat aceeași, pentru continuitatea intervențiilor;

4. întocmească și să conducă la zi planul de nursing pentru pacienții îngrijiți;

5. recunoască rolul propriu și delegat al asistentei medicale în unitatea sanitară respectivă;

6. efectueze tehnici de nursing, intervenții adaptate nevoilor pacientului, specificului dependenței și


nivelului de pregătire.

Stagiul practic în Serviciul de Chirurgie

Obiective pentru Serviciul Chirurgie

I. Observații generale
1. Să cunoască specificul secției:

- locul

- rolul

- patologie generală chirurgicală

- îngrijiri specifice chirurgiei

-igienă în chirurgie

- dietetică în chirurgie

-farmacologie specifică

- anatomie, fiziologie

- patologia bolnavului în chirurgie.

2. Să stabilească relații interumane cu: pacientul, familia, echipa.

3. Să câștige abilități de lucru în ceea ce privește:

- planul de îngrijire (dosarul) individului;

- tehnicile de nursing.
OBIECTIVE SPECIFICE PENTRU CHIRURGIE

MODULUL 1

1. Să cunoască serviciul chirurgie: - amplasare

- funcție

- structură – secții cu paturi, săli pansamente, bloc operator;

- circuite.

2. Să cunoască, să efectueze și să respecte măsurile de asepsie și antisepsie:

- decontaminare;

- dezinfecție;

- sterilizare;

- pregătirea materialelor în chirurgie diferit pentru diferitele intervenții și pansamente.

3. Să conducă un interviu de maniera de a identifica nevoile, grade de dependență, resursele


pacientului în chirurgie/ familie, dând dovadă de respect pentru valorile umane.

4. Să cunoască și să efectueze îngrijiri nursing la pacienții cu:

- fracturi: transportul, mobilizarea, imobilizarea;

- plăgi:

 să cunoască protocolul cicatrizării;


 pansamentul: - instrumentar;
- material moale;
- produse farmaceutice;
 prevenirea escarelor;
- arsuri – îngrijiri specifice.
5. Să colaboreze cu pacientul/ familia și echipa în vederea stabilirii diagnosticului de îngrijire și a
acțiunilor de îngrijire specifice.
Pregătește și însoțește bolnavul pentru/ la investigații paraclinice:
- radiologie
- tomografie
- echografie
- scintigrafie
- EKG
- EEG
- examene de specialitate.
Modulul II
Investigații – recoltări pentru precizări de diagnostic

1. Îngrijire preoperatorie

a) psihică

- comunicare

- necesitatea intervenției chirurgicale


- echipa operatorie
- afecțiuni, evoluție
- stare spirituală
- somn
- acceptarea intervenției
b) fizică – igiena tegumentelor: baie, locul plăgii, raderea pilozităților;
- funcții vitale.
2. Îngrijirea intraoperatorie
a) cunoașterea:
- sălii de operație;
- spălatul mâinilor pt. operație;
b) pregătirea sălii de operație:
- pregătirea materialului: comprese, câmpuri, tuburi;
- pregătirea instrumentarului;
- pregătirea aparaturii – individualizat la tipul de intervenție și la bolnav (resurse, stadiu de evoluție
a bolii).

Îngrijirile de nursing ale bolii în sala de operații diferite în funcție de intervenție, gradul de
dependență (resurse), anestezie:
- bolnav conștient – anestezie locală

rahianestezie

inconștient – anestezie generală venoasă

intubat (monitorizat)

3. Îngrijiri postoperatorii – trebuie să urmărească dacă bolnavul are:

- pansament pe plagă – tipul de pansament și schimbarea frecventă a acestuia;

- dren – tuburi fixate sau nu de piele;

- evoluție în vederea luxării, scoaterii;

- golirea pungii de colecție;

- notarea cantității și aspectului secreției;


- căi vasculare: cateter;

- sondă urinară – pungă, vas colector;

- aspect, cantitate, măsurare, notare.

 Instalarea bolnavului la pat:

- poziție în funcție de intervenție;

- confort, igienă;

- comunicare.

 Urmărirea constantelor funcțiilor vitale: puls, TA, temp. în funcție de nevoi, dependență –
acțiune nursing și evaluare.
 Comunicarea cu bolnavul postoperator - șocul psihic al intervenției
- aspectul durerii

Modulul III
1. Să conceapă și să reactualizeze la zi planul de îngrijire al unui bolnav pre- și postoperator.

2. Să dezvolte relații interpersonale cu persoana îngrijită și familia în vederea autoîngrijirilor


raportate la resursele acesteia / acestora. Să întărească relațiile interpersonale cu echipa.

3. Să cunoască toate protocoalele specifice secției, să știe să organizeze și să efectueze activitatea


conform acestor protocoale. Să știe să gestioneze personalul din echipă (cine, ce, cum, când)
conform obiectivelor specifice.

4. Să știe să facă autoevaluarea acțiunilor propuse, să realizeze reajustarea și să refacă planul de


îngrijire.

5. Să știe să dea îngrijiri de urgență în caz de:

- stop cardiac, stop respirator;

- arsuri, hemoragii, răni deschise;

- traheostomii;

- politraumatisme, șoc, colaps.

6. Să știe să acționeze ca să prevină complicațiile postoperatorii: șoc, hemoragii, infecții, flebite,


embolii, tromboze, complicații respiratorii, retenție, incontinență de urină, obstrucție intestinală;
complicații ale plăgii; depresii.
Responsabilitatile persoanei de referinta in stagiu

(asistenta medicala cu care lucreaza eleva in stagiu)

1. cunoaște și ține cont de nivelul de pregătire teoretică și practică a elevului;

2. primește eleva și o integrează în echipă;

3. este responsabilă, în timpul stagiului, de aplicarea cunoștințelor elevului;

4. verifică îndeplinirea sarcinilor de lucru care i-au fost încredințate elevului;

5. este disponibilă pentru a ajuta cu explicații pregătirea elevului;

6. încurajează progresul în formarea acestuia;

7. informează școala (instructorul, îndrumătorul, directorul) asupra rezultatelor, evoluției elevului,


eventual propuneri pentru ameliorarea rezultatelor;

8. elaborează evaluarea asupra stagiului: prezență, punctualitate, intensitate, ținută, comportament,


relație cu pacientul, cunoștințe, execuție etc.

Responsabilitățile elevului aflat în stagiul practic:

1. sa se prezinte cu regularitate la stagiu, conform programului;


2. identifică rolul si responsabilitatile sale in mentinerea si promovarea sanatatii;

3. identifica regulile ce garanteaza securitatea pacientului si a sa in timpul stagiului si aplica


masurile de protectie;

4. efectueaza activitatea de educatie pentru sanatate;

5. cunoaste obiectivele de stagiu, cere ajutor si sprijin pentru indeplinirea lor;

6. identifica si intelege resursele persoanei ingrijite in relatie cu mediul sau;

7. propune mijloace adaptate de ingrijire/ conservare a sanatatii;

8. participa la ingrijiri, tehnici conform obiectivelor stabilite sub supravegherea directa a asistentei
calificate;

9. aplica cele patru criterii obligatorii in executarea unei interventii: confort, securitate, eficacitate,
economicitate;

10. executa numai tehnicile invatate respectand cu rigurozitate protocolul corect al fiecareia:
gandire, pregatire, executie, reorganizare, transmitere, notare in documente;
11. asigura ingrijiri/ tehnici pentru 1-3 pacienti in functie de gradul de dependenta a acestora;

12. intelege fenomenele patologice, degenerative pe aparate si sisteme si este capabil sa execute
ingrijiri adaptate;

13. evalueaza actele autonome si delegate indeplinite in timpul stagiului;

14. practica profesiunea conform Codului deontologic al asistentei medicale, respecta drepturile,
valorile, credinta persoanei ingrijite.

Instrumente de evaluare în stagiul clinic


1. Prezența – condică de prezență

2. Ținuta:

 fizică – echipamentul elevului;


 igienă;
 morală – respect pentru demnitatea și integritatea pacientului;
 deschidere în comunicare – pacient, familie, echipă;

3. Prezentarea serviciului

4. Repartizarea elevului în colaborare cu asistenta șefă

5. Grila de autoevaluare cu îngrijirile de nursing de realizat în Serviciul Chirurgie

6. Grila de evaluare: îndemânări

7. Grila de evaluare – colocviu (evaluarea practică a îngrijirilor):

a) evaluarea principalelor îngrijiri;

b) planul de îngrijire;

c) aplicarea uneia sau a mai multor îngrijiri – execuția îngrijirii;

- organizarea muncii.
Lista intervențiilor de nursing realizate in Serviciul Chirurgie
MODEL PENTRU AUTO - EVALUARE
nu am văzut realizat cu realizat de
văzut ajutor singur revăzut
1. Recoltări de sânge X X
2. Pansamente X X
3. Drenaje X
4. Instalarea pacientului în pat X
5. Montarea unei perfuzii X
6. Oxigenoterapie X
7. Pregătire medicamente X X
Săptămâna 1

- am monitorizat funcțiile vitale: puls, TA, temperatură, glicemie.

- am ajutat la efectuarea pansamentelor

- am cântărit doi pacienți

- am recoltat sânge și urină pentru examenele de laborator

- am însoțit două paciente la explorări funcționale

- am însoțit un pacient la colonoscopie

- am încurajat și i-am explicat pacientului, rolul colonoscopiei

Materiale necesare pentru recoltarea sângelui:

• garou

• manusi

• seringa sau eprubete speciale cu aditivii specifici in functie de analiza ceruta

• holder cu acul atasat sau ac pentru holder si holder

• etichete

• formular de cerere analize pentru laborator

• recipient special de colectare si transportare a probelor de laborator

• bandaj adeziv pentru locul punctiei

Locul punctiei- venele de la pliul cotului(cefalica si bazilica),in locul unde se


formeaza un "M"venos prin anastomozarea lor
- venele antebratului
- venele de pe fata dorsala a mainii
- venele subclaviculare
- venele femurale
- venele maleolare interne
- venele jugularei si epicraniene (de regula se executa la sugar si copil mic)

Executia punctiei
- Asistentul medical imbraca manusile sterile si se asaza vizavi de bolnav.
- Se fixeaza vena cu policele mainii stangi, la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupra tesuturilor
vecine.Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus, acul atasat cu bizoul in sus,
in mana dreapta, intre police si restul degetelor.
- Se patrunde acul traversand, in ordine tegumentul - in directie oblica,unghiul
sa fie de 30 de grade, apoi peretele venos - invingandu-se o rezistenta
elastica pana cand acul inainteaza in gol.
- In lumenul venei, se schimba directia acului 1-2 cm, si se controleaza
patrunderea acului in vena prin aspiratie cu seringa.

- Se continua tehnica ij functie de scopul punctiei venoase - precum injectarea


medicamentelor, recoltarea sangelui sau perfuzie.
- In caz de sangerare, se prelungeste acul de punctie cu un tub din polietilena
care se introduce in vasul colector, garoul ramanand legat de brat
- Dupa executarea punctiei se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea
garoului si a pumnului.
- Se aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta la locul de patrundere a
acului si se retrage brusc acul din vena.
- Se comprima locul punctiei timp de 10 3 minute, bratul fiind in pozitie
verticala.

Săptămâna 2

- am monitorizat funcțiile vitale: puls, saturație, TA, temperatură, glicemie.

- am aplicat comprese reci unei paciente care avea cefalee,

- am ajutat la schimbarea lenjeriei de pat

- am asistat la scoaterea unei sonde vezicale

- am făcut injecția intramusculară


- am făcut injecția intravenoasă

- am cântărit doi pacienți

- am făcut trei internări.

Injectia intramusculara constituie introducerea unor solutii izotonice,uleioase


sau a unei substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac
atasat la seringa.

Scop –terapeutic

Solutii administrate:

-sol izotone;

-sol uleioase

-sol coloidale cu densitate mare.

Resorbtia- incepe imediat dupa adm ; se termina in 3-5 min ; mai lenta ptr sol
uleioase

Locul injectiei

- muschii voluminosi,lipsiti de trunchiuri importante de vase si nervi :

-reg supero-externa a fesei ;

-fata externa a coapsei in 1/3 mijlocie ;

-fata externa a bratului, in muschiul deltoid.

Administrarea:

-se confirma identitatea pacientului

-se explica procedura pacientului

-se asigura intimitate

-se spala mainile, se pun manusile


-se va avea in vedere sa se roteasca locul de injectare daca pacientul a mai
facut recent injectii intramusculare

-la adulti deltoidul se foloseste pentru injectare de cantitati mici, locul de


administrare uzula fiind fata superoexterna a fesei, iar la copil fata antero
laterala a coapsei

-se pozitioneaza pacientul si se descopera zona aleasa pentru injectare

-se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura si sa stea linistit.

-se dezinfecteaza cu un pad alcoolizat prin miscari circulare

-se lasa pielea sa se usuce

-se intinde pielea intre policele si indexul sau mediul mainii stangi.

-se pozitioneaza seringa cu acul la 90 de grade, se atentioneaza pacientul ca


urmeaza sa simta o intepatura, se recomanda sa nu isi incordeze muschiul

-se inteapa perpendicular pielea, patrunzand (4 – 7 cm) cu rapiditate si


siguranta cu acul montata la seringa.

-se sustine seringa seringa cu cealalta mana, se aspira pentru a verifica daca
nu vine sange.

-daca apare sange, se va retrage acul si se va relua tehnica

-daca la aspirare nu apare sange, se va injecta substanta lent pentru a


permite muschiului sa se destinda si sa absoarga gradat medicatia

-dupa injectare se retrage acul ptrintr-o singura miscare, brusca, sub acelasi
unghi sub care a fost introdus

-se acopera locul punctionarii cu un pad alcoolizat si se maseaza usor pentru


a ajuta distribuirea medicamentului ( masajul nu se va efectua atunci cand
este contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier)

-se indeparteaza padul cu alcool si se inspecteaza locul punctionarii pentru a


observa eventualele sangerari sau reactii locale

-daca sangerarea continua se va aplica compresie locala sau gheata in caz de


echimoze

-se va reveni si inspecta locul injectiei la 10 minute si la 30 de minute de ora


administrarii
-nu se va recapa acul

-se vor arunca materialele folosite in recipientele specfice de colectare

Săptămâna 3

- am monitorizat funcțiile vitale: puls, saturație, TA, temperatură, glicemie.

- am scos 3 sonde urinare de de la 3 pacienți

- am servit pacienților masa de prânz

- am ajutat o pacientă cu sindrom Parkinson să se hrănească și să se


hidrateze

- am recoltat sânge și urină pentru examenele de laborator

- am însoțit un pacient la explorări funcționale

- am însoțit un pacient la anestezie

Sondajul vezical reprezinta introducerea unei sonde sau cateter prin uretra in
vezica urinara realizand astfel o comunicatie intre interiorul vezicii si mediul
extern.

SCOPUL: 1. explorator – cand se efectueaza pentru recoltarea unei cantitati


de urina in vederea examenelor de laborator sau cand se efectueaza pentru
depistarea unor modificari patologice ale uretrei si vezicii urinare;

2. terapeutic – cand se efectueaza pentru evacuarea continutului vezicii in


situatia cand aceasta nu se face spontan sau pentru executarea unor
procedee terapeutice prin sonda;

Pregatirea materialelor:

– musama si aleza, manusi de cauciuc sterile, 2 sonde Foley lungi de


aproximativ 15 cm, cu varful usor indoit complet rotunjit avand 1-2 orificii
laterale aproape de varf; 1-2 eprubete pentru urocultura, medii de cultura in
functie de germenii cautati, ser fiziologic, casoleta cu tampoane de vata sterile,
2 pense hemostatice sterile, materiale pentru toaleta organelor genitale, tavita
renala, bazinet, recipient pentru recoltarea urinei;

– medicamente: ulei de parafina steril, oxiceanura de mercur 1 la 5000;

Pregatirea pacientei:

– se anunta bolnava, i se explica necesitata tehnici;

– se izoleaza patul cu un paravan, se protejeaza cu musama si aleza;

– pacienta este asezata in decubit dorsal cu genunchii departati (pozitie


ginecologica);

– se indeparteaza perna si patura;

– se acopera pacienta lasand libera regiunea genitala;

– se aseaza bazinetul si se efectueaza toaleta organelor genitale externe;

– se indeparteaza bazinetul si se aseaza intre coapsele pacientei, tavita


renala.

A. Tehnica efectuarii sondajului la femei

– sondajul se efectueaza in conditii de asepsie perfecta atat pentru pacienta


cat si pentru mainile celui ce-l efectueaza si pentru instrumentar;

– asistenta imbraca manusile de cauciuc sterile;

– evidentiaza meatul urinar (locul pe unde iese urina);

– dezinfecteaza cu oxiceanura de mercur orificiul uretral, de sus in jos in


directia anusului;

– operatia se face de 2-3 ori;

– scoate sonda cu o pensa anatomica sterila si o prinde intre degetul mediu si


inelar ale mainii drepte;

– lubrifiaza sonda cu ulei steril;

– sonda va fi orientata cu varful in sus si se introduce in uretra 4-5 cm;

– paralel cu inaintare sondei, extremitatea libera a acesteia va fi coborata


printr-o miscare in forma de arc pentru a-i usura trecerea/inaintarea ei prin
vezica;
– primele picaturi de urina se lase sa se scurga in tavita renala apoi urina se
colecteaza in recipientele pregatite in functie de scop sau intr-un recipient de
colectare;

– dupa ce urina a fost recoltata, capatul liber al il pensam cu o pensa


hemostatica iar extragerea sondei se va face cu aceleasi miscari in sens
invers;

Săptămâna 4

- am monitorizat funcțiile vitale: puls, saturație, TA, temperatură, glicemie.

- am recoltat sânge pentru analize de laborator

- am schimbat pungile tuburilor de drenaj ale unui pacient

- am recoltat urină din punga de urină a unei paciente

- am schimbat o pungă de urină a unei paciente

- am servit asistenta cu pansamente

- am făcut pansamente

- am văzut cum se schimbă un bandaj

- am însoțit un pacient în blocul operator

- am dus analizele la laborator

Săptămâna 5

- am monitorizat funcțiile vitale: puls, saturație, TA, temperatură, glicemie.

- am recoltat sânge pentru analize de laborator

- am făcut un test pentru un antibiotic

- am montat o perfuzie

- am montat un fluturaș
- am văzut o colonoscopie a unui pacient

- am ajutat la schimbarea unui bandaj

- am dus condica la farmacie

Injecția intradermică

Scop

-terapeutic- anestezie locala;

-desensibilizarea organismului in cazul alergiilor,BCG la nn

-explorator-intradermoreactiile la tuberculina , la diversi alergeni

Locul injectiei

-regiuni lipsite de foliculi pilosi :

-fata anterioara a antebratului ;

-fata externa a bratului si a coapsei ;

-orice regiune in scop de anestezie

Solutii administrate- sol. izotone usor resorbabile, cu densitate mica

Resorbtia- foarte lenta.

Pregatirea echipamentului:

-se verifica data de


expirare a medicatiei

-se spala mainile

-se alege zona de injectare

-se verifica medicatia

-se prepara substanta daca aceasta nu vine deja preparata de la farmacie ( de


exemplu, in testele alergenice trebuie facuta o dilutie corespunzatoare
indicatiilor medicului, pentru a testa sensibilitatea pacientului la medicamentul
respectiv)

Administrare

-se confirma identitatea pacientului

-se comunica pacientului zona aleasa pentru injectare

-se indica pacientului sa stea asezat si sa-si sprijine antebratul , cu partea


ventrala expusa

-se pun manusile

-se curata locul ales cu un pad alcoolizat si se verifica sa nu aiba par, leziuni ,
edeme, echimoze

-se lasa sa se usuce alcoolul pe piele inainte de injectare

-se apuca antebratul pacientului cu o mana si se intinde pielea

-cu cealalta mana se ia seringa cu acul atasat si se indreapta sub un unghi de


10-15 grade fata de antebrat

-se introduce acul imediat sub piele si se injecteaza lent

-se va simti o mica rezistenta la administrare si va aparea o papula cu


aspectul cojii de portocala,diametru 5-6mm,inaltime de 1-2mm

-daca aceasta nu apare, inseamna ca acul este prea adanc introdus , se va


retrage si se va relua tehnica de la inceput

-dupa injectare se va retrage acul sub acelasi unghi sub care a fost introdus.
Nu se maseaza locul injectarii deoarece poate irita tesuturile si poate afecta
rezultatul testului

-se incercuieste locul administrarii cu un marker pentru a se stii apoi cat de


mult se modifica marginile semnului care trebuie citit

-pacientul este atentionat sa nu se spele in zona respectiva pana cand testul


nu va fi citit

-testul se citeste in cazul intradermoreactiilor la intervalul de timp stabilit in


functie de substanta injectata
-se arunca manusile si seringa cu ac in recipientele colectoare specifice

Săptămâna 6

- am monitorizat funcțiile vitale: puls, saturație, TA, temperatură, glicemie.

- am recoltat sânge pentru analize de laborator

- am cântărit o pacientă

- am făcut o internare

- am văzut o defibrilare

- am schimbat pansamentele unui pacient

- am pansat escarele unei paciente

- montat patru perfuzii

- am diluat medicamente cu ser perfuzabil

- am mers la vizite împreună cu medicii

- am asistat la administrarea tratamentului

Defibrilarea este o metoda de tratament utilizata in mod curent in


cazul aritmiilor cardiace, precum fibrilatia ventrculara sau tahicardia
ventriculara fara puls. Defibrilatia consta in administrarea unei doze
terapeutice de energie electrica in zona afectata a inimii cu un instrument
numit defibrilator. Aceasta manevra depolarizeaza masa critica a muschiului
cardiac (miocard), incetand aritmia, permitand ritmului sinusal (fiziologic) sa
revina, nodul sino-atrial redevenind pacemakerul cardiac.