Sunteți pe pagina 1din 8

1.

Caracteristici generale și clasficiarea


Transmisiile prin curele fac parte din categoria transmisiilor prin frictiune si servesc la
transmiterea miscarii de rotatie si a momentului de torsiune de la arborele condus la cel
conducator, într-un anumit raport si la o anumita distanta, prin intermediul uneia sau
mai multor curele
Transmiterea mişcării se poate realiza cu alunecare (la transmisiile prin curele late sau
trapezoidale) sau fără alunecare (la transmisiile prin curele dinţate). Transmiterea puterii
se realizează prin intermediul frecării care ia naştere între suprafeţele în contact ale curelei
şi roţilor de curea (în cazul transmisiilor cu alunecare) sau prin contactul direct dintre
curea şi dinţii roţii (în cazul transmisiilor fără alunecare). O transmisie prin curele se
compune din roţile de curea – conducătoare 1 şi condusă 2 – elementul de legătură
(cureaua) 3.(Fig 1.1)

Fig 1.1
Forţa necesară de apăsare a curelei pe roţile de curea se realizează la montaj, prin
întinderea (deformarea elastică) curelei. Datorita specificului constructiv în comparatie
cu transmisiile prin roti cu frictiune suprafata de frecare creste mult. Din aceasta cauza,
forta de întindere a curelelor necesare pentru transmiterea unui anumit moment, va fi mai
mica decât forta de apasare reciproca în cazul transmisiei cu roti de frictiune.

Acest lucru duce la simplificarea constructiei lagarelor de sustinere si reducerea uzurii


pe suprafetele de contact.

Utilizarea larga a transmisiei prin curele deriva din urmatoarele avantaje :


· constructie simpla
· se poate transmite o gama larga de puteri (de la 0.08 kw pâna la 2000 kw)
· posibilitatea transmiterii miscarii la distanta
· miscarea se poate transmite de la o roata motoare la mai multe roti conduse
· este o transmisie silentioasa
· constituie elementul elastic dintr-un lant cinematic si contribuie la preluarea
suprasarcinilor socurilor si vibratiilor (la socuri sau suprasarcini, cureaua aluneca pe roata
de curea )
· functioneaza la turatii mari
· uzura redusa a elementelor
Printre dezavantaje pot fi enumerate :
· din cauza alunecarilor , raportul de transmitere nu este riguros constant
· gabarit mai mare decât la alte transmisii
· necesitatea prevederii unor dispozitive de întindere a curelelor
Caracteristici de funcţionare
Puterea maximă transmisă:
•1200 kW - la curele trapezoidale;
•5000 kW - la curele late "compound".Raportul de transmitere maxim:
•8 - la curele trapezoidale;
•10 - la curele late "compound".Viteza periferică maximă
•50 m/s - la curele trapezoidale;
•100 m/s - la curele late "compound"

Clasificare
Putem clasifica curelele astfel:
1. Dupa forma sectiunii
1.1 Constanta
 Lata
 Patrata
 Hexagonala
 Rotunda
 Ttrapezoidala
1.2 Variabila
 Profilata

2. După poziţia relativă a axelor, transmisiile sunt:


 cu axe paralele;
 cu axe încrucişate
3. După raportul de transmitere, transmisiile sunt:
 cu raport constant;
 cu raport variabil (în trepte sau continuu)
4. Dupa materialul din care este confectonata cureaua
 piele
 cauciuc
 textile
 materiale plastice
 fibre sintetice
2.Materiale folosite la confecționarea curelelor de transmisie
Pentru a putea fi folosit la confectionarea curelelor de transmisie, un material trebuie
sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

 sa prezinte rezistenta suficienta la tractiune, presiune de contact uzura


 sa aiba un coeficient de frecare cât mai mare
 sa aiba rezistenta ridicata la flexiuni repetate (oboseala)
 sa nu prezinte urmari ale fenomenelor de îmbatrânire pentru o perioada de
functionare impusa - exprimata în milioane de cicluri sau mii de ore de functionare
 sa fie cât mai ieftin

Materialele utilizate la confectionarea curelelor sunt :

a. Bumbac - se foloseste sub forma de snur, panglici tesute sau cusute, pentru
transmisii de putere mica

b. Piele bovine - Primele curele au fost confectionate din piele. Pielea îndeplineste
majoritatea conditiilor cerute curelelor dar este scumpa si insuficienta la actuala
dezvoltare a tehnicii. De aceea aria de folosire a curelelor de piele este în restrângere. Din
piele se pot confectiona curele:

 late simple sau duble


 patrate - snur
 pe muchii.
Lipirea panglicilor pentru confectionarea curelelor duble se face pe fetele exterioare, pentru
ca suprafata de lucru sa aiba coeficientul de frecare cel mai mare.

c. Cauciuc - este materialul cel mai folosit si care îndeplineste în bune conditiuni cerintele
pentru a fi utilizate la confectionarea curelelor de transmisie. În general curelele de cauciuc sunt
armate cu insertie textila, fire sintetice sau metalice, pentru a asigura rezistenta sporita.

d.Mase plastice - utilizarea maselor plastice la fabricarea curelelor a dus la înlocuirea


materialelor naturale deficitare cât si la aparitia unor curele de forme si sectiuni noi.
Performantele deosebite pe care le realizeaza v ≤ 125 [m/s]; n ≤ 600000 [rot/min];
N ≤ 6000 [kw] a marit posibilitatile transmisiilor prin curele. Acestea se pot realiza
nearmate sau armate cu diferite insertii (fire sintetice sau metalice) .

Întrucât un material nu poate satisface toate conditiile de functionare perfecta, se


impune alegerea în mod judicios atât a tipului de curea cât si a materialului din care este
confectionata, tinând cont de toti parametrii care influenteaza transmisia.

La alegerea materialelor pentru rotile de curea, trebuie sa se tina cont ca materialele curelelor
sunt în general cu duritate foarte scazuta. De aceea rotile de curea se executa din fonta sau oteluri
turnate sau laminate, fara pretentii de duritate. De obicei se folosesc fonte cenusii, oteluri carbon
turnate sau oteluri laminate de tip OL 37-OL 42.

3. Sistemul de Forte. Forțele și tensiunile în curea.


În repaus tensionarea transmisiei cu forţa Q0 face ca ramurile elementului flexibil să
fie solicitate la întindere de forţele F0 (fig.). Relaţia de legătură dintre Q0şi F0este

În funcţionare (n1≠ 0), în funcţie de sensul de rotaţie al roţiiconducătoare, cele două


ramuri ale elementului flexibil sunt solicitate diferit.

Astfel, ramura activă este solicitată la întindere de forţa F1> F0, în timp ceîn ramura
pasivă. forţa este F2<0(fig. b). Deci, datorită tensionăriitransmisiei prin curele, arborele
pe care este montată roata de curea esteîncărcat cu forţa:
Q0= ( F1+ F2)cos (γ/2)
Forţa utilă, datorită căreia se transmite moment de torsiune de la roataconducătoare la
cea condusă, este tocmai diferenţa dintre forţele din ramurileelementului flexibil:
Fu= F1 – F2= ( 2Mt1* cf )/ D p1
În relaţia de mai sus, cf = 1….2,5 este coeficientul de funcţionare, caredepinde de
caracteristicile de funcţionare ale maşinilor motoare şi respectivde lucru. Pentru
determinarea forţelor F1şi F2în funcţie de forţa utilă Fu(deci, practic în funcţie de
momentul de torsiune Mt1) mai este necesară orelaţie. Pentru stabilirea acesteia se fac
mai multe ipoteze simplificatoaredintre care cele mai importante sunt:
 coeficientul de frecare de alunecare π dintre elementul flexibil şi roţieste cunoscut
şi constant;
 cureaua (curelele) este subţire şi flexibilă
4. Calculul transmisiilor priuin curele.
Transmisii prin curele trapezoidale

Spre deosebire de curelele late, fetele de lucru al curelelor trapezoidale sunt flancurile
laterale, care asigura o capacitate portanta mai mare la o încarcare mai mica a arborilor.
În acelasi timp, durabilitatea curelei este influentata de alunecarile relativ mari de pe
suprafetele de contact.
Sunt standardizate urmatoarele tipuri de curele trapezoidale :
 curele trapezoidale STAS 1164/1-91
 curele trapezoidale înguste STAS 7192/2-83

Structural, cureaua trapezoidala, în sectiune, este const. din urmatoarele zone - fig. 11.4

Fig 11.4

1. zona de întindere - executata din cauciuc cu duritatea 60-70 [°Sh]


2. zona de compresiune - executata din cauciuc cu duritatea 70-80 [°Sh]
3. zona de rezistenta - executata din tesatura de bumbac sau snururi din fibre
naturale, sintetice sau de sârma.
4. învelisul exterior format dintr-o pânza cauciucata cu rol de protectie si rezistenta
la uzura.

Pentru o functionare corecta a transmisiei cu curele trapezoidale trebuie ca latimea curelei la


nivelul diametrului primitiv sa fie egala cu latimea rotii de curea. Unghiul de înclinare a
flancurilor profilului rotii de curea este mai mare decât unghiul profilului curelei pentru a se
asigura o cât mai buna asezare a curelei pe roata. Pentru o functionare corecta a curelelor
trapezoidale, la întinderea acestora trebuie sa ramâna un anumit joc între fundul profilului curelei
si cel al rotii de curea (fig. 11.5 a). În figura 11.5 b,c sunt prezentate doua solutii de asezare
incorecta a curelei pe roata de curea.

a b c

Fig. 11.5
Transmisii prin curele dintate

Transmisia cu curele dintate fig. 11.8. se caracterizeaza printr-o miscare de angrenare


între dantura interioara a curelelor si dantura rotii de lant.

Fata de transmisiile cu curele late sau trapezoidale, transmisiile dintate prezinta


urmatoarele avantaje

· functionare silentioasa
· raport de transmitere riguros constant-prin eliminarea alunecarilor între curea
si roata
· forta de întindere initiala mica
· alungirea curelei în timpul functionarii neglijabila
· încarcari reduse pe arbori
· lipsa necesitatii reglarii periodice a transmisiei
· întretinere si montaj ieftin.
Transmisia prin cure-le dintate poate transmite puteri de N<450 [kw],
v<60 [m/s], raport de transmitere , randamente .
Cureaua dintata fig. 11.9. este formata dintr-un cablaj de rezistenta înalta din fibre de
poliester, sticla sau otel 1 înglobat în masa de cauciuc sintetic
dur 2. Dintii, de forma prismatica sunt dispusi pe partea
interioara a curelei 3. Acestia sunt înveliti într-o tesatura din
fibre poliamidice 4.

În sectiune dintii au forma trapezoidala . Parametrii curelei


sunt:
· pasul p
· latimea b
· grosimea totala
· lungimea primitiva

· numarul de dinti
· dimensiunile geometrice ale dintilor curelei.
Pentru dimensionarea unei transmisii prin curele dintate sunt necesare urmatoarele
date initiale :

· puterea utila de transmis


· turatia de intrare
· raportul de transmitere i
· distanta dintre axe a
· tipul masinii de antrenare si antrenata
· modul de întindere a curelei.
Pornind de la aceste date, trebuie determinati si verificati urmatorii parametrii.
Puterea de calcul Nc rezultata din modificarea puterii utile , tinând cont de
conditiile reale de functionare

Tipul curelei se alege în functie de puterea de calcul si turatia de intrare


Raportul de transmitere i. Se verifica daca este mai mic decât raportul de
transmitere maxim impus de tipul curele
Numarul de dinti ai pinionului - z1 . Se alege în functie de numarul minim de
dinti tab. 11.7 si de conditiile de montare pe arbore a rotii dintate.
Numarul de dinti ai rotii conduse - z2

Modulul - m. Este dat în functie de tipul curele


Diametrele de divizare - Dp1, Dp2

Distanta axiala - a aleasa constructiv este limitata astfel


Lungimea curelei - L

Latimea curelei - b

Montajul corect al elementelor transmisiei influenţează decisiv


comportarea şi durabilitatea curelei în exploatare. Pentru aceasta se recomandă:
 Respectarea toleranţelor cu privire la paralelismul arborilor (max. 1
mm/100 mm lungime) şi a coaxialităţii roţilor pe arbori;
 La transmisiile cu curele late orizontale se preferă ca ramura activă să fie
cea de jos, pentru că astfel unghiul de înfăşurare 𝛽1 creşte, datorită greutăţii proprii a
curelei;
 Cureaua trapezoidală trebuie să fie aşezată complet în canalul ei, pentru a
avea contact cu părţile laterale ale canalului;
 Curelele din piele trebuie unse periodic cu unsori animale pentru a nu-şi
pierde flexibilitatea;
 Dacă în timpul funcţionării roţile se încălzesc, înseamnă că există
posibilitatea patinării curelei şi se va proceda la întinderea ei;
 Pentru a avea un mers liniştit al transmisiei, roţile de curea vor fi
echilibrate static pentru 𝑣 ≤ 25𝑚/s şi static + dinamic pentru 𝑣 ≥ 25𝑚/s;
 La curelele late, în scopul măririi stabilităţii pe roată, una din roţi se execute uşor
bombată; - Funcţionarea transmisiei prin curele nu este permisă fără ca aceasta să fie
protejată cu apărătoare de tablă sau plasă; - Montarea şi demontarea curelelor se va
face numai în repaus, după ce s-a procedat la slăbirea curelei.

Bibliografie:
 ORGANE DE MAŞINI-VASILE PALADE NICOLAE DIACONU “GALATI UNIVERSITY PRESS’
 ORGANE DE MAŞINI ŞI MECANISME-VIORICA CONSTANTIN VASILE PALADE Editura Fundaţiei
Universitare „Dunărea de Jos”- Galaţi, 2004
 http://webbut.unitbv.ro/Carti%20on-line/TM/Capitol_3.pdf
 http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Transmisii-prin-curele54165.php
 https://ru.scribd.com/doc/26275500/TRANSMISII-PRIN-CURELE