Echilibrul pietei

O piata este in echilibru atunci cand cantitatea oferita si

cantitatea ceruta sunt egale.
Pretul rezultat se numeste pret de echilibru iar cantitatea se
numeste cantitate de echilibru.
In realitate pietele se gasesc in alte doua situatii comparative cu
pretul de echilibru:mai mici sau mai mari.
Daca pretul este mai mic decat pretul de ech atunci cererea
este mai mare decat oferta deci va apare o cerere in exces.
Trebuie luat in considerare ca pe piata exista si piata
neagra.Astfe producatorii vor diminua stocurile din produsul
respective sau vor creste pretul sau cantitatea produselor.
Daca pretul este mai mare decat pretul de ech atunci oferta va
fi mai mare decat cererea si va apare un surplus din produsul
respective.Ca urmare , unii producatori vor accepta cresterea
iar altii vor reduce pretul sau cantitatea prduselor.
Pe baza graficului de mai sus se pot face urm comentarii.
1)Cererea cererii( c’ si mentinerea constanta a ofertei(Oo)det
cresterea pretului si cant de echilibru.
2)Scaderea cererii(C2) si mentinerea constanta a ofertei det
scaderea pretului si a cant de echilibru.
3)Cresterea ofertei si mentinerea constanta a cererii
(Co)determina scaderea pretului si cresterea cant de echilibru .
4)Scaderea ofertei si mentinerea constanta a cererii determina
cresterea pretului si scaderea cant de ech.
5)Cand cererea si oferta cresc simultan cant de ech creste iar
pretul de echilibru poate sa creasca sa scada sau sa ramana
constant.
6)Candcererea si oferta scad simultan cant de echilibru scare iar
pretul de ech poate sa creasca sa scada sau sa ramana const.
7)Cand cererea creste si oferta scade pretul de ech creste iar
cant de ech poate sa creasca sa scada sau ..
8)Cand cererea scade si oferta creste pretul de ech scade iar
cand de ech creste scade sau ramane const.
Elasticitatea cererii
Pentru a analiza masura in care raspunde cant ceruta sau cant
oferica dintr un bun la modificarea prestului acelui bun sau la
modificarea altor conditii economice economistii utilizeaza
conceptual de elasticitate.
Acest concept permite realizarea unor observatii cantitative cu
privire la efectele modificarii cererii/ofertei asupra pretului si
cantitatii de ech.
DEF:Elasticitatea repr masura in care o variabila oarecare rasp
la modificarea unei alte variabile.
Astfel elasticitatea cererii exprima masura in care cant ceruta se
moficia in functie de modificarea unuia dintre factorii sai de
influenta.
Elasticitatea cererii in funtie de pret:
Elast cererii in functie de pret expr modificarea cant cerute
determ de mofificarea pretului.
Ecp-delta Q supQo totulsup deltaP sup Po
Deltaq=Q1-Qo
Delta P=P1-Po
Se presupune ca o crestere a pietei de la 200.000 lei la 220.000
lei
Determ o reducere a cant cerut4e de la 10 buc la 8 buc/luna
Deltaq=8-10—2
Semnul acestui coefficient nu este relevant astfel putem
aprecia ca Ecp se analizeaza in modul.Deoarece Ecp=(-2) arata
ca modif.Daca Ecp>1 cererea este elastic situatie in care cant
ceruta se modif cu un procent mai mare decat pretul.
Daca Ecp<1 cererea este inelastica situatie in care cant ceruta
se modif cu un procent mai mic decat pretul .
Daca Ecp=1 cererea are o easticitate unitara si se intampla
atunci cand cant ceruta si pretul se modfica cu aceeasi
pondere.
Daca Ecp=0 avem o cerere perfect inelastica situatie in care
curba cererii este o linie vertical indifferent de modif cererii
este o linie orizontala ;modif f mici ale pretului vor conduce la o
modif f mare a cant cerute.
Elasticitatea cererii in functie de venit.
Def:Exprima modificarea const ceruta dintr un bun determ. De
modif venitului consumatorului.
Ecv= deltaQ sup Q2 totul sup delta v sup Vo

Introd in economie.
Existenta oamenilor in natura si societate presupune consumul
unei varietati mari de bunuri si cereri in scopul satisfacerii unei
mari diversitati de nevoi in acest scop oamenii isi modeleaza
comportamentul pt a obtine mijloace de satisfacere a
nevoilor.Nevoile se prezinta ca un system bine conturat cu un
character dynamic si nelimitat care la un moment dat
caracterizeaza global atat nivelul de dezvoltare al fiecarui
individ cat si stadiul de dezvoltare al fiecarui individ cat si
stadiul de dezoltare la care a ajuns societatea.Procesul de
multiplicare si diversificare a nevoiloe se desf simultan cu noi
metode sau mijloace de satisfacerea lor dar si in parallel cu
formarea de catre indivizi sau societate a unor idelauri si
aspratii tot mai variate si evaluate d.p.d.v.al teoriei economice.
Structura economiei contemporane este abordata atat in planul
vertical cat si orizontal.In cadrul structurilor erticale sunt
utilizate 3 concepte care exprima in fond una si acceasi
economie abordata si cercetata din unghiuri diferite:
-micro economia: studiaza comportamentul agentilor
economici (societate comerciala) pe diferite tipuri de piete si
care are ca obiective principale formularea rasp la urm intr:cum
se formeaza pretul bunurilor,ce se prduce in societate,cum se
distribuie veniturile participantilor
-Macro economia:reprezinta partea din teoria economica
referitoare la ansamnlul unei economii nationale si care
incearca sa explice fluctuatiile macro economice dealungul
timpului.
-mondo economia: cerceteaza legaturile inter depedentele
dintre economiile nationale care apar ca veritigi primare private
la scara planetara.
In plan orizontal analza structurii economiei este efectuata atat
pt a surprinde structurile tehnologice de ramura si cele
teritoriale ale acesteia cat sip t a elabora solutiile vizand
corectarea disproportiilor si dualajelor existente.
Actiunea economica are drept subiect agentul economic ,omul
fiind considerat individual si in colectiv iar ca obiect raporturile
dintre nevoi si resurse acestea din urma avand o determinare
obiectiva.
DEzvoltarea societatii nu este posibila decat in conditiile
respectarii unor corelati in volumul ,structura si dinamica
resurselor.
Resursele repr totalitatea elem pe care pmul le poate folosi in
activitatea sa pt asi satisfice dorintele.Acestea sunt suportul
consumului .
Angajarea resurselor in procesul de productie atat de bunuri
material cat si de servicii inseamna transformarea acestora in
factori de productie.Costul de oportunitate:Unul dintre
conceptele cele mai importante din teoria economica este cel
decost de oportunitate masurat prin intermediul alternative
celei mai favorabile la care se renunta.
Luare unei decizii implica inevitabil sacrificarea altor alternative
fiabile.
APARITIA SI DEZVOLTARE TEORIEI ECONOMIEI
Cel mai vechi cod de legi cunoscut astazi sub denumirea de
codul lui Hamurabi stabilea anumite regli in privinta drepturilor
de proprietatea imprumuturilor ,dobanzii,salariului si chiar a
duratei mncii.
O cope a codului lui Hamurabi a fost gasita de o echipa de
arheologi francezi in irac in 1901-1902 si se gaseste in present
la muzeul Luvru.
Biblia contine o serie de prescriptii in favorizarea saracilor cum
ar fi obligatia de a lasa o parte din recolta la margine satului
este prezentata si idea de ciclu economic sub forma
cunoscutului vis in care apar 7 vaci grase utmate de 7 vaci
slabe adica 7 ani de recolta buna (sub denumirea de astazi
cresterea economica)urmati de 7 ani de rezolca slaba
(recesiune economica) cand oamenii vor trebui sa
supravietuiasca pe baza economiilor ce le au facuti n anii
anteriori.
Gandirea economica din grecia antica isi adduce contributia sa
la evolutia teoriei prin conceptiile filozofilor xenofon si aristotel
care au incercat sa formulize o definire a economiei ca stiinta sa
elaboreze o definire economica a bunurilor sis a analizeze
deviziunea sociala a muncii.
In evul mediu economia ramane sub ordonata maralei si de
aceea dorinta de castig sau de bogatii material sunt response
de ideologia dominant in epoca.Abia spre sf evului mediu se
contureaza procesul de emancipare a gandirii economice fata
de biserica de moarala crestina si de conceptiile medievale.Este
proclamata autonomia puterii de stat fata de cea religioasa si se
dezvolta in prim current economic: mercantilismul.
Mercantilismul are 2 caract esentiale.
1)are in vedere ca ramura importanta in economie este
comertul.
2) sustine implicarea statului in economie
In prima jum a sec 18 se afirma doctrina economica fiziocrata
apare in opozitie cu politia merchant. Sustinand importanta
concurentei si a mecanismului liber al preturilor.
Trecerea de la productia manufacturiera la cea masinista
,revolutia industrial si dezv tendintelor liberrare care triumfa la
inceputul sec 19 au inculsionat dezv gandirii economice
concretizata intr un nou demers stiintific repr de teoria
economica clasica,printer cei mai importanti repr ai teoriei
economice clasice sunt:Adam smith considerat adesea
parintele economiei politice modere datorita in primul rad
lucrarii”o cercetare asupra naturii si cauzele avutiei natiunilor
1776” in care argumenteaza ca munca este izvorul tuturor
avutiilor deasemenea smith sa impus prin analiza riguroasa a
diviziunii muncii prin abordarea sistematica a teoriei valorii a
pretentiilor si a monedei ,mergand pana la cresterea economica
cat si prin viziunea sa optimista asupra evolutiei economiei de
piata.
Teoria eco;Marxista a urmarit in primul rand scopuri ideologice
si nu practica enonomica sip t ca ea a fost transformata intr o
dogma,intregul system al economiei centralizate construit pe
fundamentele ei nu a avut capacitatea de asi dovedi viabilitatea
si astfel sa destramat.
A doua directive desprinsa din sc clasica de econimie este teoria
marginalista ,spre deosebire de teoreticienii clasici si de
gandirea marxista ,marginalistii vad originea valorii in om , in
dorintele si nevol sale.
Piata nu poate fi considerate complet libera,coerenta perfecta
si dependenta agentilor economici de un pret exogen devin
indoielnice.
Teoria economica bazata pe analiza micro economica a
reprezentat si reprezinta si astazi un instrument util de analiza a
fenomenelor pietei si conerentei in evolutia lor de analiza a
coportamentului producatorului si consumatorului atat in
conditiile concurentei prefecte cat si a celei imperfect dar se
dovedeste insuficienta pt intelegerea unor problem de
ansamblu cm ar fi crizele economice care blocheaza atat
activitatea economiilor nationale cat si a agentilor economici
mai mult aceasta analiza nu poate oferi indei si sintrumente pt
a gasi remediile necesare prevenirii atenuarii sau iesirii din
criza.
FOndatorul analizei macro economice este John Kysje in a carei
opera sunt diferite unele categorii macro economice cum ar fi
produs national brut,pret nat net o serie de corelatii de
echilibru teoretizara ciclului macro economic.
Analiza macro economica Keynesiana introduce in teoria si
practica economiei de piata un no agent economic statul.Dupa
al 2-lea razboi mondial teoria economica este dominate de
gandirea post-Keynesiana care se concretizeaza in dezv teoriei
cresterii economice si elaborarea de modele de crestere macro
economica la nivelul economiilor nationale si ulterior la nevel
mondial.
Ca o riposte la sc. Keynesiana se afirma curentul de gandire
economica denumit monetarism care dupa anul 1910 dezv teza
conform careia turburarile din sector monetar sunt cauza
principala a instabukutati economice.
IN stiinta economica notiunea de cerere se refera la relatia
dintre cantitatile pe care consumatorii le vor cumpara si
preturile asoiate acestor cantitati.
Relatia dintre cantitatea ceruta sip ret nu este doar o relatie
matematica ci si una cauzala.Relatia dintre aceste 2
componente ne stabileste variabila dependenta si
independenta astfel.Variabila dependent este cant iar variatia
independ este pretul produsului in cauza.
Relatia mentionata dintre pret si cantitate este explicate prin
aparitia a 2 efecte
-efectul substitutiei
-efectul de venit
Ef de substtutie se referee la faptul ca atunci cand pretul creste,
consumatorii au tendinta sa l inlocuiasca in consumul lor cu alte
bunuri.
Ef de substitutie este intotdeauna negative ceea ce inseamna
ca modificarea pretului determina modificarea in sens invers a
cantitatii cerute din orice tip de bun.
Ef de venit are in vedere faptul ca o crestere spre ex a preturilor
reale ale populatiei rezultatul fiind ca se va cumara mai putin
din toate produsele inclusive din cel al carui pret a crescut.
Daca ef de venit este mai puternic decat ef de subst atunci
modificarea pretului bunuilui inferior determina modificare in
acelasi sens a canttatii cerute din acel bun si legea cererii din
acel bun mai este respectata.
Este cazul asa numitelor produse GIFFEN pt care cererea are o
panta pozitiva deci este crescatoare in functie de pret.Toate
produsele inferioare sunt de tip gffin ,exista insa si siutatii in
care numai apparent contrazi legea generala a cererii spre ex
un produs mai bun d.p.d.v.caltativ poate fi mai scum psi totusi
cantitatea ceruta din acest bun sa fie mare.
Aparent o contradictie cu legea genrala a cererii este enuntata
in cazul in care doar pretul bunuilui se modifica iar ceilalti
factori raman nemodificati (calitatea produsului).
In functie de nivelul la care se manifesta cererea distingem
cererea individuala si cererea pietei pt un anumit produs.
Cererea individuala exprima relatia dintre cantitatile cerute de
un consummator si cantitatile cerute de un consummator si
dferitele preturi acosiate acestor cantitati.
Cererea pietei exprima relatia dintre cant solicitate din un
anumit produs la nivelul pietei ,in aceasta situatie se raporteaza
la fiecare nivel al pietei lui acelui produs.
Curba cererii pietei se obtine prin inumarea pe orizontala a
tuturor curbelor cererii individuale adica prin insumarea
cantitatilor cerute de toti consumatorii la fiecare nivel al
pretului.
Intr o perioada de timp cererea pt un anumit produs poate sa
creasca sau sa scada in functie de evolutia anumitor factori,
considerand ca diferitele nivele de preturi nu se modifica astfel
cresterea cererii inseamna ca se vorcere cantitati mai mari la
fiecare nivel posibil al pretului.
Principalii facori care determina cresterea sau reducerea cererii
pe piata a nunui bun sunt:
a)modificarea veniturilor consumatorilor
b)modificarea pretului altor bunuri
c)nr consumatorilor
d)preferintele sau gusturile consumatorilor
e)anticiparile privint modificarile de pret sau de venit
f)atitudinea fata de risc a consumatorului
a)Distingem 2 categorii de bunuri:
q)bunui substituibile d.p.d.v al cererii
2)bunuri complementare d.p.d.v. al cererii
Bunurile subst sunt acele bunuri care satisfac aceleasi nevoi si
de aceea pot si inlocuite unul cu celalalt in consum.
Bunurile complementare sunt bunurile care sunt consummate
impreuna in acest caz un bun nu poate fi aonsumat fara bunul
complementar lui.
b)In cazul bunurilor normale ,intre modificarea veniturilor
consumatorilor si modificare cererii pt astfel de bunuri exista o
relatie pozitiva:cresterea veniturilor determina o crestere a
cererii de bunuri normale si invers.In cazul bunurilor inferioare
modificarea veniturilor consumatorilor determina modificarea
in sens invers a cererii astfel creste venitul consumatorilor si
scade cererea de bunuri inferioare si invers.
c)Intre nr consumatorilor si cerere exista o relatie pozitiva :daca
nr consumatorilor creste atunci cererea este mai mare si invers.
d)Daca preferintee consumatorilor se modifica in favoarea unui
produs atunci cererea din acel prdus creste.
Un rol important in dodelarea preferintelor consumatorilor il
are publicitatea.
e)In cazul in care se anticipeaza cresterea de pret la un anumit
produs ,cererea prezinta pt acel prdus crete s invers.In cazul in
care se prevede crestere a veniturilor atunci cererea prezinta
crestere iar daca se anticipeaza o scadere a veniturilor cererea
prezinta scadere presupunand ca toate celelalte conditii raman
neschimbate.
f)Achizitionarea unui bun presupune acceptarea unui anumit
grad de risc din partea consumatorilor.
Legea ofertei spune ca cu cat pretul este mai mare cu atat cant
oferite spre vanzare sunt mai mari .
Curba ofertei are o panta pozitiva.
In functie de nivelul la care se manifesta ralatia pret cantitate
oferita distingem oferta individuala si oferta pietei.Oferta
individuala repr cantitatea pe care un prducator este dispus sa
o aduca pe piata la fiecare nivel al pretului.
Oferta pietei reprezinta cantitatea oferita de catre toti
producatorii unui anumit produs la fiecare nivel al
pretului.Principalii factori care determina nivelul al
pretului.Principalii factori care determina cresterea sau
reducerea ofertei sunt:a)pretul altor bunuri
b)costul de priductie
c)nr firmelor producatoare
d)tehnologia de fabricate
e0anticiparea modificarilor de pret
f)taxele si subventiile
g)evenimentele naturale
Preturile altor bunuri
Producatorii au resurse limitate.De ex sa presupunem ca
producatorul poate realiza cu resursele de care dispune fie
bunul x fie bunul y.
D.p.d.v al ofertei bunurile x si y pot fi:
-Substituibile atunci cand pot fi realizate utilizand aceleasi
resurse.
-Complementare atunci cand rezulta din acelasi process de
productie de ex: carnea si oasele dintr un abator.
Daca produsele x si y sunt subst d.p.d.v. al ofertei o crestere a
pretului bunului x il va determina pe producator sa directioneze
o parte mai mare din resurele disponibile pt producerea acestui
bun.
In consecinta oferta din bunul y va scadea.
Daca bunurile x si y sunt complementare d.p.d.v. al ofertei o
crestere a pretului bunului x il va determ pe prducator sa
realizaeze o cant mai mare din bunul x si implicit din bunul y.
COSTUL DE PRODUCTIE
Intre oferta si costuri exsita o relatie negatva,reducerea
sosturilor va detemina cresterea ofertei iar cresterea costurilor
va conduce la o diminuare a ofertei.
NR FIRMELOR PRODUCATOARE
Cu cat nr firmlor dintr o anumita ramura este mai mare cu atat
oferta este mai mare.
TEHNOLOGIA DE FABRICATIE
Cu cat tehnologia este mai performanta cu atat oferta dintr un
anumit prdus va creste.
Inlocuirea vechilor tehnologii cu altele noi va conduce la
cresterea eficientei utilizarii resurselor disponibile si deci
reducerea costurilor pe unitatea de produs.
ANTICIPARILE PRIVIND MODIFICARILE DE PRET
Daca producatorul anticipeaza ca pretul produsului lui va
creste atunci oferta prezenta se reduce iar daca producatorul
anticipeaza scadetea pretului oferta prezenta creste celelalte
conditii ramanand neschimbate.
TAXELE SI SUBVENTIILE
Majorarea taxelor conduc la scaderea ofertei.In cazul in care
companie primeste subventii de la buget,oferta va creste.
EVENIMENTE NATURALE(calamitati)
Pot influenta oferta de bunuri din anumite ramuri de activitate.
MONOPOL
Este o structura a pietei cu urmatoarele caracteristici.
Pe piata exista o singura firma care vinde un produs unic si care
este protejata de intrarea rivalilor pe piata.Aceasta este o
structura ideala.
In lumea reala conditiile monopoului pot fi appreciate astfel:
-rareori se poate gasi o piata pe care opereaza singura firma.
-nici o firma nu este perfect protejata de intrarea altor firme
concurente pe piata.
De mentionat faptul ca nu exista o piata care sa intruneasca in
toatlitate trasaturile pietei cu structura de monopol.
Principala diferenta dintre monopol si concurenta perfecta este
aceea dintre monopol si concurenta perfecta este aceea ca
monopolul nu preia retul pietei.In acelas timp monopolul are
de satisfacut cererea pietei consecinta curba cererii este
descrescatoare.Desi monopolul nu preia pretul pietei,firmele in
cauza adapteaza pretul astfel incat sa si vanda produsul sau
serviciil.
Pretul unui monopol care maximizeaza proftul este intotdeauna
mai mare decat costul marginal.
De asemenea sub incidenta unor conditii favorabile ale cererii si
data fiind protectia impotriva concurentilor monopolului poate
mentine pretul la un nivel mai mare decat costul mediu la
infinit.
Monopolul este un esec al pietei si poate fi explicat in termenii
surplusului consumatorului si producatorului.
Pierderea sociala este o pierdere de srplus a consumatorului
sau a producatorului care nu este compensate de un castig al
altcuiva.
Comparand situatia concurentei perfecte cu situatia de
monopol se desprind 3 concluzii.
Comparand situatia concurentei perfecte cu situatia de
monopol se desprind 3 concluzii.
-Surplusul cons este mai mic in conditii de monopol
-Surplusul prod este mai mare in cond de monopol.
Totalul surplusului cons si surpl prod este mai mic in conditii de
monopol.Decidentii in polotica economica au incercat sa
elaboreze politici care sa impiedice o firma sau un grup restrans
de firme sa controleze piata.Cu toate acestea exista situatii in
care nu exista nici o modalitate de a evita monopolul acesta
este cazul monopolului natural.
Def:Monopolul natural poate fi definit ca o industrie in care
costurile totale medii sunt descrescatoare pana la niveluri mari
de productie in aceasta situatie costurile sunt mentinute la un
nivel min.
Ex:-servicii de telefonie clasica
-televiziune prin cablu
-furnizori de utilitati publice( electricitate,gaze
natural,apa,canalizare,caldura)
Problemele de politica economica ridicate de monopolul
natural se refera la modul in care o firma este impiedicata sa
profite de avantajul pozitiei sale pe piata in sensul de a creste
pretul si de a restriction cantitatea,aici intervine statul prin
politici de reglementare.
Exista 4 modalitati de gestiune a monopolului:
-maximizarea profitului
-Maximizarea cifrei de afaceri(venituri de vanzari)
-gestiunea de echilibru (graficul economic=0)
-fixarea pretului la nivelul costului marginal.
PRODUS INTERN BRUT(PIB)
Sistemul costurilor nationale s au dezv ca un cadru conceptual
ce descrie relatii cheie dintre variabilele macro economice de
baza:
-output PIB venit si cheltuieli
De asemenea o alta variabila macro eco importanta este
produsul national brut (PNB)
Pt a intelege aceste concept este necesara a analiza fluxul
circular al veniturlor dintre gospodarii si firme,adica pt cei 2
decidenti principali ai pietei.
Resurse capitale gospodarii produse si servicii
Firme
Gospodariile vand iar firmele cumpara munca capital pamant si
abilitati antreprenoriale.Pt acesti factori firmele platesc gospo.
Salariu pt minca dobanzi pt utilizarea capitalului ,rente pt
utilizarea pamantului si profitului pt abilitati antreprenoriale.
FIrmele vor retine o parte din profit precum si o parte din
vanitul gospodariilor.
Venitul total obtinut de gospodarii ca plat apt serviciile oferite
reprezinta venitul agregat(y)
FIrmele vor vinde iar gospodariile vor cumpara si consuma
bunuri si servicii de pe piata de profil.
Cheltuielile effectuate de catre gospodarii pt aceste bunuri si
servicii reprezinta cheltuieli de cnsum
© De asemenea firmele vand si cumpara echipamente de tip
capital pe piata bunurilor.O parte a acestor echipamente nu se
vor vinde si vor fi adaugate stourilor existente astfel putand
aprecia ca firmele isi cumpara propriile produse.
Achizitionarea unei noi fabric cladiri si stocuri somaj, subventii
etc.
Transporturile nu se include in venitul national sau in PIB
deoarece nu coresp unei valori adaugate sau unui Output net
T.A. si T.E. repr o redistribuire a veniturilor intre platitorii de
taxes i cei care primesc ajutoarele si subventiile in schimb
schimb cheltuielile publice pt bunuri si servicii creeaza output
net si prin urmare va conduce la o crestere a productiei firmelor
ce ofera aceste bunuri si servicii.In consecinta aceste cheltuieli
guvernamentale vor fi incluse in PIB.
Produsul national poate fi evaluat atat la preturle pietei cat si la
preturile de productie(costul factorilor) primit de producatori
dupa plata taxelor indirecte.
PIB la pretul pietei PIB pp = C+I+G
C-comsumul gospodariilor I-investitiile
G-Achizitio gactorilor PIBcf= C+I+G_Te+subventii
Veniturile gospodariilor exprimate la CF sunt suplimentate de
transferuri si diminuate prin taxele directe.
Aceste venituri ale gospodariilor repr venitul disponibil al gosp ,
Yd=PIBcf+T.E.-T.D.